CURS 3 ANATOMIE

TRUNCHIUL CEREBRAL
Este alcatuit din substanta cenusie si substanta alba, ca toate
formatiunile din nevrax. Substanta cenusie se afla in interiorul
trunchiului, sub forma de nuclei, iar substanta alba printre nuclei si la
exterior.

I.Organizare
Trunchiul cerebral este impartit in trei etaje: bulbul rahidian, punte si
mezencefal.
1.Bulbul rahidian. Este alcatuit din:
piramidele bulbare, care continua cordoanele anterioare ale maduvei;
cordoanele laterale bulbare continua cordoanele laterale ale
maduvei;
cordoanele posterioare bulbare continua cordoanele posterioare ale
maduvei.
In partea superioara a cordoanelor laterale se gasesc olivele bulbare.
Intre piramidele bulbare se observa decusatia piramidala, formata prin
incrucisarea fasciculelor piramidale. De pe cordoanele laterale si
posterioare ale bulbului se desprind fascicule care fac legatura intre bulb
si cerebel,
numite pedunculi cerebelosi inferiori.
2.Puntea lui Varolio
Continua formatiunile de la nivelul bulbului. Lateral si posterior puntea
se continua cu
pedunculii cerebelosi mijlocii, care fac legatura intre punte si cerebel.
3.Mezencefalul
Este alcatuit din pedunculii cerebrali, care continua formatiunile de
la nivelul puntii. Superior se afla diencefalul. Pe fata posterioara se afla
patru coliculi (coliculii cvadrigemeni), doi superiori si doi inferiori. Lateral
si posterior, mezencefalul se continua cu pedunculii cerebelosi superiori,
care ajung la cerebel.
Ca si celelalte formatiuni ale nevraxului, trunchiul cerebral este
alcatuit din substanta cenusie si substanta alba. Substanat cenusie este
organizata in nuclei (alcatuiti din corpi neuronali), iar substanta alba se
afla printre acesti nuclei si la exteriorul trunchiului (fiind alcatuita din
1
prelungiri neuronale).

CURS 3 ANATOMIE

II.Nervii cranieni
Nervii cranieni inerveaza organele capului si gatului. Sunt in numar
de 12 perechi (I-XII) si pot fi senzitivi, motori sau micsti. In traiectul
lor spre sau de la celelalte etaje ale nevraxului, trec prin trunchiul
cerebral, participand la formarea substantei albe a trunchiului. Cu
exceptia nervilor I si II, toti nervii cranieni fac sinapsa in trunchiul
cerebral.
I. Nervii olfactivi sunt nervi senzitivi; conduc impulsurile nervoase
declansate de miros pana la emisferele cerebrale.
II.Nervii optici nervi senzitivi conduc impulsuri declansate
de stimuli luminosi pana la emisferele cerebrale.
III.Nervii oculomotori motori conduc impulsuri la o parte din
muschii globilor oculari: drept superior, drept inferior, drept intern si oblic
inferior.
IV.Nervii trohleari motori controleaza muschiul oblic superior al
globului ocular.
V.Nervii trigemeni nervi micsti inerveaza tegumentul fetei
(prin fibre senzitive) si muschii masticatori (prin fibre senzitive si
motorii).
VI.Nervii abducens motori controleaza muschiul drept extern al
globului ocular.
VII.Nervii faciali micsti asigura sensibilitatea gustativa si
controleaza musculatura mimicii.
VIII.Nervii vestibulo-cohleari nervi senzitivi conduc impulsuri
legate de auz (ramul cohlear)
si de echilibru( ramul vestibular).
IX.Nervii glosofaringieni nervi micsti asigura sensibilitatea
limbii si controleaza muschii faringelui, laringelui.
X.Nervii vagi nervii micsti asigura sensibilitatea si controleaza
activitatea organelor interne
(inima, plaman, stomac, intestin etc) nervi vegetativi
XI.Nervii accesori motori controleaza muschii
sternocleidomastoidieni si trapezi.

CURS 3 ANATOMIE

XII.Nervii hipoglosi motori inerveaza musculatura limbii

(intervin in masticatie si deglutitie).
Nervii senzitivi cranieni fac sinapsa in nucleii senzitivi ai
trunchiului cerebral, de unde informatia receptoare este transmisa
mai departe emisferelor cerebrale.
Nervii cranieni motori sunt alcatuiti din axoni ai neuronilor aflati in
nucleii motori ai trunchiului cerebral si duc infromatia legata de comanda
la efectorii capului si gatului

III.Substanta cenusie
Trunchiului cerebral este formata din nuclei senzitivi si motori,
somatici si vegetativi. Contin neuroni de pe traseul nervilor cranieni.
In plus, in bulb si punte se afla centrii respiratori (inspirator si
expirator) si cardio-vasculari, dotati cu capacitatea de automatism, care
controleaza frecventa respiratiei si inimii toata viata; in mezencefal se mai
afla nucleii: substanta neagra (intervine in mecanismul somn-veghe);
nucleul rosu ( rol inhibitor al tonusului muscular), coliculii cvadrigemeni
(coordoneaza miscarile reflexe ale ochilor si capului in directia
excitantului).

IV.Substanta alba
Indeplineste functia de conducere a trunchiului cerebral. Este alcatuita din:
fibre ascendente, continuarea celor medulare, la care se adauga fibre
de la nucleii senzitivi din trunchiul cerebral;
fibre descendente, provenite din centrii nervosi superiori (caile
descendente piramidale) sau cu origine in trunchiul cerebral (caile
extrapiramidale).
Majoritatea cailor extrapiramidale pornesc din diferiti nuclei ai
trunchiului cerebral, formand fasciculele:
tectospinal (din coliculii cvadrigemeni)
rubrospinal (din nucleul rosu)
nigrospinal (din substanta neagra)
olivospinal (din olivele bulbare)
vestibulospinal (din nucleii vestibulari).
In substanta alba se mai afla si fibrele pedunculilor cerebelosi care
fac legatura intre trunchiul cerebral si cerebel.

CEREBELUL
I.Organizare
3

Cerebelul se afla in spatele trunchiului cerebral si este alcatuit din

doua emisfere cerebeloase conectate printr-o portiune centrala
numita vermis. Ca si celelalte segmente ale SNC, cerebelul este alcatuit

CURS 3 ANATOMIE

din substanta cenusie si substanta alba.

1.Substanta cenusie este prezenta atat la suprafata, formand
scoarta cerebeloasa, cat si in interior, formand nucleii cerebelosi. Este
formata din corpi neuronali care primesc informatii senzitive (de la
aparatul vestibular, de la muschi, oase si articulatii), le analizeaza si
genereaza raspunsuri motorii (trimise catre muschii somatici).
2.Substanta alba se afla intre scoarta cerebeloasa si nucleii
cerebelosi. Este formata din fibre nervoase care fac legatura intre cerebel
si celelalte formatiuni nervoase ale nevraxului, sau intre diferite segmente
ale cerebelului.

Cerebelul are trei lobi:

paleocerebel (lobul anterior)
neocerebel (lobul posterior)
arhicerebel (lobul inferior, legat de vermis, numit si lobul
floculonodular).

II.Functiile
1.Arhicerebelul primeste informatii de la aparatul vestibular (legate
de echilibru).
2.Paleocerebelul este legat in special de sensibilitatea
proprioceptiva (aici sunt proiectate fasciculele sensibilitatii
proprioceptive inconstiente) si are rol important in reglarea tonusului
muscular si a echilibrului.
3.Neocerebelul participa la reglarea, modularea miscarilor fine
comandate de scoarta cerebrala.

DIENCEFALUL
Diencefalul (creierul intermediar)este situat in prelungirea
trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale. Este alcatuit din
mai multe mase de substanta nervoasa: talamus, metatalamus,
epitalamus si hipotalamus.
1.Talamusul
Este cea mai voluminoasa formatiune diencefalica. Contine mai multi
nuclei ce realizeaza conexiuni intre diferite segmente ale nevraxului. La
acest nivel se afla al III-lea neuron al sensibilitatii exteroceptive,
proprioceptive constiente, vestibulare si gustative.
2.Metatalamusul
Este format din patru corpi geniculati, doi mediali si doi laterali. In
corpii geniculati laterali se afla al III-lea neuron al caii vizuale, iar in corpii 4
geniculati mediali al III-lea neuron al caii auditive.

CURS 3 ANATOMIE

3.Epitalamusul
Este legat de glanda epifiza si un nucleu in care se inchid reflexele
olfactivo-somatice
(miscarile capului si corpului legate de miros).
4.Hipotalamusul
Este situat la baza diencefalului, chiar deasupra trunchiului cerebral si
legat de glanda hipofiza. Hipotalamusul detine rolul principal in reglarea
sistemului vegetativ. De asemenea intervine in:termoreglare, aportul de
alimente si lichide, diureza, reglarea functiilor sexuale, somn si anumite
stari emotionale (frica, furia).