Sunteți pe pagina 1din 4

Funciile Trunchiului crebral Unele funcii ale trunchiului cerebral se desfoar la nivelul componentelor sale, iar altele sunt

realizate de ansamblul elementelor care l formeaz. La nivelul bulbului, ntlnim dou funcii fundamentale ale SN: funcia reflex ifuncia de conducere. n bulb se nchid numeroase reflexe, dintre care unele au rol vital. Distrugerea bulbului duce la moarte imediat. Principalele reflexe bulbare sunt acelea care asigur reglarea a trei funcii cardinale ale organismului: digestia, circulaia i respiraia. n afara acestor reflexe, bulbul particip, prin formaia reticulat, la reglarea tonusului muscular i la reacia de trezire cortical. Prin bulb trec toate cile ascendente i descendente descrise la mduv. n afar de acestea, bulbul conine ci de conducere ce leag bidirecional nucleii si proprii de cerebel, de mduva spinrii sau de etajele superioare. La nivelul punii se realizeaz funcia reflex i de conducere, precum i funcii legate de formaia reticular pontin. Puntea este sediul a numeroase reflexe, dintre care enumerm: reflexul cornean de clipire (produce nchiderea pleoapelor la stimularea corneei), reflexul auditiv de clipire (clipit reflex, determinat de un zgomot neateptat), reflexele masticator, salivator al glandelor submaxilare i sublinguale, lacrimal, de supt, maseterin (reflex miotatic al muchilor maseteri). Tot la acest nivel se afl o serie de centri respiratori, iar, prin formaia sa reticulat, puntea particip la realizarea unor funcii de ansamblu ale trunchiului cerebral. Ca i bulbul, puntea are ci de trecere ascendente i descendente, precum i ci proprii. La acest nivel, ntlnim funcia reflex, funcia de conducere, precum i funcii de ansamblu ale trunchiului cerebral. Funcia reflex este asigurat de ctre nucleii mezencefalici
Reflexele asigurate de nucleii mezencefalici Reflexul Efectul Centrul nervos

pupilar fotomotor

mioz

nucleul accesor al nervului III

de acomodare la distan

mioz, bombarea cristalinului

nucleul accesor al nervului III

oculocefalogir

ntoarcerea ochilor i capului spre sursa de lumin

coliculii cvadrigemeni superiori

acusticocefalogir

ntoarcerea ochilor i capului spre sursa sonor

coliculii cvadrigemeni inferiori

Pedunculii cerebrali sunt strbtui de aceleai ci nervoase ascendente i descendente ntlnite la mduv. n afara de acestea, ntlnim ci proprii ale trunchiului cerebral, care unesc nucleii extrapiramidali subcorticali cu nucleii motori ai trunchiului cerebral sau leag hipotalamusul de nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral. Trunchiul cerebral conine formaiuni cenuii care alctuiesc dou sisteme funcionale: nucleii formaiei reticulate i nucleii extrapiramidali. ntre aceste structuri exist interrelaii.

Nucleii extrapiramidali ai trunchiului cerebral sunt staii de ntrerupere a cilor extrapiramidale pornite de la cortexul cerebral sau cerebelos. Rolul acestor structuri const n reglarea micrilor comandate voluntar sau a celor automate, a tonusului muscular, a echilibrului i a posturii individului. n realizarea acestor funcii complexe particip aferenele vestibulare, proprioceptive, vizuale i exteroceptive.
Trunchiul cerebral

Trunchiul cerebral cuprinde trei etaje: bulbul rahidian, puntea lui Varolio si pedunculii cerebrali (mezencefalul). Bulbul rahidian deriva din a cincea vezicula cerebrala - mielencefal. Se intinde intre un plan orizontal care trece deasupra radacinii primului nerv spinal si santul care-1 separa de punte, denumit santul bulbopontin. Pe fata ventrala, bulbul prezinta toate elementele descrise in maduva. Fisura mediana ante- rioara care se termina la nivelul santului bulbopontin. Cordoanele anterioare ale maduvei, la nivelulbulbului, devin mai proeminente, formand piramidele bulbare anterioare. Lateral de ele se vad santurile antero-laterale, continuarea celor din maduva. Si mai lateral, se afla cordoanele laterale, continuarea celor din maduva, care prezinta cate o proeminenta ovoida numita oliva bulbara. Pe fata dorsala, bulbul prezinta piramidele bulbare posterioare si o parte din ventriculul IV care se continua si pe fata dorsala a puntii. Pe portiunea bulbara a ventriculului IV se vad locurile de origine ale unor nervi cranieni. Structura interna Substanta cenusie din bulb nu mai este dispusa in coloane ca in maduva spinarii, ci, datorita incrucisarii la acest nivel a fibrelor nervoase ale substantei albe, ea este fragmentata in mase mici de substanta cenusie, formand nucleii bulbari de origine a nervilor cranieni, ca si nucleii proprii, cum sunt: nucleii substantei reticulare, nucleii olivari, nucleii Goli si Burdach. Substanta alba este reprezentata de caile ascendente si descendente descrise la nivelul maduvei si un fascicul longitudinal de asociatie ce leaga intre ei nucleii nervilor cranieni care isi au originea in trunchiul cerebral. Functiile bulbului Bulbul, fiind format din substanta cenusie si alba si considerat o prelungire a maduvei, indeplineste ca si aceasta functia de centru reflex si functia de conducere. Din punctul de vedere al activitatii reflexe, bulbul prezinta o importanta deosebita, fiind sediul centrilor unor functii vitale de mare importanta, ca: centrii respiratori, de reglare a activitatii inimii, centrul salivar inferior, al deglutitiei, de reglare a functiei digestive, voma, stranut, tuse etc. In cadrul functiei de conducere, bulbul reprezinta calea obligatorie pentru toate fasciculele care duc informatiile spre centrii nervosi superiori si care aduc comenzile spre centrii motori medulari. Dupa cum stim, o parte din fibrele caii senzitive si cele motorii se incruciseaza la nivelul bulbului; asa ca influxul nervos se propaga si el incrucisat, in ambele sensuri (ascendent si descendent). In concluzie trebuie sa aratam ca in bulb sunt localizati patru tipuri de nuclei: motori, care contin neuronii de origine a fibrelor motorii ale nervilor cranieni IX (glosofaringian), X (vag), XI (accesori), XII (hipoglos); senzitivi, care contin neuronii cu care fac sinapsa fibrele senzitive ale nervilor cranieni IX (glosofaringian), X (vag), V (trigemen), VII (facial); vegetativi, nucleul salivar inferior si nucleul dorsal al vagului care, impreuna cu cei din substanta reticulara, sunt centrii unor reflexe viscerale controlate prin nervul vag; proprii, care sunt raspanditi in substanta reticulara si reprezinta sediul centrilor respiratori (inspirator si expirator), vasomotori si cardioinhibitori. in bulb se gasesc si nucleii Goli si Burdach, nucleul olivar statii pentru traseul cailor senzitive si motorii.

Puntea lui Varolio Reprezinta a doua parte a trunchiului cerebral care deriva din portiunea ventrala a metencefalului (vezicula a IV-a). Este situata anterior de bulb si are infatisarea unei benzi de substanta alba formata din fascicule de fibre asezate transversal pe extremitatea superioara a bulbului. Pe linia median-ventrala prezinta o continuare a fisurii anterioare a bulbului, iar de o parte si de alta a ei se vad doua proeminente numite piramidele pontine, de la care pornesc bratele puntii. Acestea formeaza pedunculii cerebelosi mijlocii ce fac legatura dintre punte si cerebel. Dorsal, puntea ia parte la formarea ventriculului al IV-lea. Structura interna In structura puntii intra patru feluri de nuclei: motori: ai nervilor cranieni V (trigemen), VI (abducens), VII (facial); senzitivi: ai nervilor cranieni VIII (vestibulo-cohleari), nucleul principal al trigemenului (V); vegetativi: salivar superior, lacrimal; proprii: respiratori, cardiovasculari (in substanta reticulata). Functiile puntii Puntea indeplineste doua functii: functia de centru reflex si functia de conducere. Functia reflexa este asigurata prin prezenta centrilor de reglare a unor procese fiziolo- gice importante ca: salivatia, masticatia, secretia lacrimala. in afara de acesti mai sunt si altii care comanda clipirea. Orientarea globilor oculari in directia in care se produce un zgomot brusc. Functia de conducere se indeplineste prin fasciculele de fibre ascendente senzitive si descendente motorii, care leaga etajele superioare de cele inferioare axului cerebrospinal. Pedunculii cerebrali Ei deriva din mezencefal (vezicula a IlI-a) si sunt formati din doua cordoane de substanta alba, ce leaga puntea de creierul mare. in spatiul dintre ele, pe fata anterioara, se gaseste glanda hipofiza, iar pe fata posterioara se afla corpii cvadrigemeni (doi superiori si doi nferiori). Fiecare din corpii cvadrigemeni este legat prin fascicule de fibre cu talamusul. Structura interna Pedunculii cerebrali au substanta cenusie dispusa de asemenea in nuclei. Nucleii din pedunculii cerebrali sunt: motori: ai nervilor cranieni III (oculomotor) si IV (trohlear); senzitivi: al tractului mezencefalic al nervului V (trigemen); vegetativi: accesori ai oculomototului; proprii: sunt reprezentati prin substanta neagra care coordoneaza motilitatea, dar mai ales intervin impreuna cu scoarta cerebrala si hipotalamusul in mecanismul somn-veghe; nucleul rosu cu rol inhibitor asupra tonusului muscular; coliculii cvadrigemeni, legati de reflexele vizuale si auditive. Substanta alba este formata din fascicule conducatoare ascendente si descendente. Functiile pedunculilor cerebrali Rolul de centru reflex este indeplinit de nucleii substantei cenusii: dintre acestia mentionam nucleul rosu care joaca un rol foarte important in reglarea activitatii tonice a musculaturi scheletice. De asemenea, la nivelul pedunculilor cerebrali se gasesc centrii reflexului vegetativ care regleaza diametrul pupilei in functie de intensitatea stimulului luminos, printr-un mecanism de conexiune inversa. Corpii cvadrigemeni superiori sunt legati de reflexele vizuale, dar nu intervin in formarea senzatiilor de vaz, ci comanda inchiderea ochilor Ia lumina prea intensa si fac sa se intoarca privirea in directia unui excitant vizual. Corpii cvadrigemeni inferiori sunt in legatura cu reflexele auditive, dar

nu intervin in formarea senzatiilor de auz, ci comanda intoarcerea capului in directia din care vine un zgomot sau fac sa tresara corpul la producerea unor zgomote neasteptate.