SISTEMUL OSOS

Mișcarea se realizează prin intermediul sistemului osos – partea pasivă a mișcării și sistemul
muscular – partea activă.
Totalitatea oaselor legate prin articulații formează SCHELETUL.

SCHELETUL
Alcătuire:
I.SCHELETUL CAPULUI:
1.Neurocraniul = cutia craniană cuprinde 8 oase:
* 4 nepereche: frontal, occipital, etmoid și sfenoid
* 2 pereche: temporale și parietale

2.Viscerocraniul = oasele feței: oase maxilare, mandibula, oase nazale, lacrimale, oasele
cavității orbitare, oase palatine, zigomatice.

II. SCHELETUL TRUNCHIULUI cuprinde:

1.COLOANA VERTEBRALĂ
2. COASTELE
3. STERNUL

1.COLOANA VERTEBRALĂ:
- este formată din 33-34 de vertebre (între care există discuri intervertebrale cartilaginoase):
* 7 vertebre cervicale (primele două se numesc atlas și axis)
* 12 vertebre toracale
* 5 vertebre lombare
* 5 vertebre sacrale care se sudează și formează osul sacrum
* 4-5 vertebre coccigiene reduse – se sudează și rezultă osul coccis
-are forma literei S și prezintă 4 curburi fiziologice:
* lordoza cervicală și lombară (cu convexitatea dispusă posterior);
* cifoza toracală și sacrală (cu concavitatea dispusă posterior).

2.COASTELE
- sunt arcuri osoase, în număr de 12 perechi:
* 7 perechi de coaste adevărate care se articulează direct cu sternul;
* 3 perechi de coaste false - se articulează indirect cu sternul prin cartilajul celei de-a 7-a
coaste;
* 2 perechi de coaste libere = flotante care nu se articulează cu sternul.

3.STERNUL:
- este os lat, osul median al pieptului;
- este format din: CORP, MANUBRIUM și APENDICE XIFOID;
- STERNUL, COASTELE ȘI REGIUNEA TORACALĂ a coloanei vertebrale formează
CUTIA TORACICĂ.
III. SCHELETUL MEMBRELOR cuprinde scheletul centurilor și scheletul membrelor
propriu-zise.

1.SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR:

A) Centura scapulară – leagă oasele membrului superior de scheletul trunchiului;
- formată din claviculă și omoplat = scapulă

B)Scheletul membrului propriu-zis:

-format din:
* humerus – scheletul brațului
* radius și cubitus = ulna – oasele antebrațului
* 8 oase carpiene, 5 oase metacarpiene și falange – oasele mâinii.

2.SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR:

A) Centura pelviană – leagă scheletul membrului inferior de trunchi;
- formată din 2 oase coxale – acestea, împreună cu osul sacrum și osul coccis formează
bazinul.

B)Scheletul membrului inferior propriu-zis:

* femur – osul coapsei, cel mai lung os din corp;
* tibia și peroneul = fibula - oasele gambei;
* rotula = patela – osul genunchiului;
* 7 tarsiene, 5 metatarsiene și falange – scheletul piciorului.

ROLUL SISTEMULUI OSOS:

- Asigură stațiunea bipedă a omului;
- Dă forma caracteristică corpului;
- Reprezintă locuri de inserție pentru mușchi;
- Constituie depozit de săruri minerale;
- Oasele reprezintă pârghii cu rol în mișcare;
- Formează cavități care protejează organele:
 Cutia craniană protejează creierul;
 Canalul vertebral adăpostește măduva spinării
 Cutia toracică adăpostește inima, plămânii, vasele mari, esofagul, traheea etc
 Bazinul ce cuprinde organe digestive, ale sistemului excretor și reproducător.
- Oasele late conțin măduvă hematogenă (roșie) care generează elementele figurate ale
sângelui: hematii, leucocite, trombocite.

CREȘTEREA OASELOR:
1) Creșterea în lungime:
- caracterizează oasele lungi (femur, tibie, radius etc)
- se realizează cu ajutorul cartilajelor de creștere diafizo-epifizare ;
- aceste cartilaje asigură formarea de țesut osos nou spre diafiză (osificare de cartilaj).

2) Creșterea în grosime:
- caracterizează toate formele de oase: lungi, late, scurte;
- se realizează pe seama periostului = membrană conjunctivo-vasculară de la suprafața
osului;
- asigură formarea de țesut osos prin osificare de membrană.
 NOȚIUNI DE IGIENĂ ȘI PATOLOGIE A SISTEMULUI OSOS

1.DEFORMĂRILE OSOASE:
Cauze:
-suprasolicitări în timpul unor activități;
-încălțăminte strâmtă;
-statul îndelungat în picioare;
-ținută incorectă a corpului timp îndelungat.
 a) Cifoza – caracterizată de accentuarea curburii toracale a coloanei vertebrale (cocoașă)
- Cauza = ținuta incorectă a corpului (poziție aplecată);

b) Scolioza – devierea laterală a coloanei vertebrale (ridicarea unui umăr și coborârea

celuilalt);
- Cauza = poziția incorectă a corpului

c) Lordoza – caracterizată prin accentuarea curburii lombare

d) Piciorul plat = platfus – apare în timpul creșterii oaselor deoarece nu se formează

bolta piciorului, iar contactul piciorului se face pe toată talpa;
-Cauza: statul în picioare timp îndelungat; folosirea unei încălțăminte necorespunzătoare.

2.FRACTURILE – constau în ruperea sau fisurarea oaselor;

- pot fi: a)fracturi închise – pielea rămâne intactă;
b)fracturi deschise – sunt afectați mușchii și pielea, iar capetele osului ies la exterior.
-Cauze: accidente, politraumatisme
-Manifestări: durere, echimoze (vânătăi), deformarea regiunii, scurtarea regiunii.

3.ENTORSELE – se caracterizează prin întinderea sau ruperea ligamentelor în articulație.

-Cauze: mișcări bruște, necontrolate, trumatisme;
-Manifestări: dureri locale, echimoze, umflături ale articulației.

4.LUXAȚIILE – dislocări ale elementelor componente ale articulației;

-Cauze: traumatisme, infecții, malformații congenitale.

PREVENIRE:
- Regim alimentar bogat în vitamine și minerale;
- Exerciții fizice;
- Respectarea regulilor de protecție a muncii și de circulație.
 SISTEMUL MUSCULAR

PRINCIPALELE GRUPE DE MUȘCHI SCHELETICI

1.MUȘCHII CAPULUI:

a)Mușchii mimicii – cutanați:

- frontal
- occipital
- mușchii grupați în jurul orificiilor nazale, orbitare, auditive.
Rol: în determinarea expresiei feței.

b)Mușchii masticatori:
- maseteri
- temporali

c)Mușchii limbii

d)Mușchii extrinseci ai globului ocular

2.MUȘCHII GÂTULUI:
- pielosul gâtului
- sternocleidomastoidian
- hioidian

3.MUȘCHII TRUNCHIULUI:
a) Mușchii spatelui și cefei:
- trapez
- dorsal
- ai șanțurilor intervertebrale

b) Mușchii toracelui:
- pectoralii
- dințații
- intercostalii
- diafragmul

c)Mușchii abdomenului:
- drepți abdominali
- oblici externi
- oblici interni

4.MUȘCHII MEMBRELOR

A) Mușchii membrelor superioare sunt:

a) mușchii umărului: deltoidul
b) mușchii brațului: biceps și triceps brahial
c) mușchii antebrațului: flexori și extensori ai degetelor, pronatori și supinatori ai
antebrațului
d) mușchii mâinii

B)Mușchii membrelor inferioare sunt:

a) mușchii fesieri – în jurul articulației coxo-femurale
b) mușchii coapsei:
- mușchiul croitor
- mușchiul cvadriceps femural
- mușchiul biceps femural
- mușchii adductori ai coapsei
c)mușchii gambei
- mușchiul triceps sural alcătuit dinmușchii gastrocnemieni și mușchiul solear
- mușchii flexori și extensori ai degetelor
- mușchii pronatori și supinatori ai piciorului
d) mușchii plantei
- mușchii flexori și extensori ai degetelor
 TIPURI DE CONTRACȚII

Mușchii sunt organele active ale mișcării care asigură tonusul muscular, postura, echilibrul,
mimica și mișcările voluntare.

CONTRACȚIILE IZOMETRICE se caracterizează prin:

- Mușchiul nu își modifică dimensiunile;
- Se modifică starea de tensiune a mușchiului;
- Energia este transformată în căldură;
- Nu realizează lucru mecanic;
- Sunt caracteristice musculaturii posturale care asigură stațiunea bipedă a corpului.

CONTRACȚIILE IZOTONICE se caracterizează prin:

- Mușchiul se scurtează și se produce mișcarea;
- Tensiunea rămâne aceeași;
- Realizează lucru mecanic;
- Sunt caracteristice majorității mușchilor membrelor (ex. prin contracția musculaturii
membrelor inferioare se realizează mersul ).

SECUSA = CONTRACȚIA SIMPLĂ este o contracție care se obține dacă se aplică

mușchiului un stimul unic, de scurtă durată.
- Ex de secuse: frisonul = o succesiune de secuse, contracția miocardului
TETANOSUL = CONTRACȚII FUZIONATE – contracție rezultată în urma aplicării unui
stimul cu o anumită frecvență. Sunt de mai multe tipuri:
a) TETANOSUL INCOMPLET
 Se obține prin aplicarea repetitivă a stimulilor cu frecvență joasă;
 Graficul înregistrează un platou dințat care exprimă sumarea incompletă a
contracțiilor.

b) TETANOSUL COMPLET
 Se obține prin aplicarea repetitivă a stimulilor cu frecvență mai mare;
 Graficul înregistrează un platou regulat, exprimând sumarea totală a secuselor.

c) TONUSUL MUSCULAR
 Reprezintă starea de ușoară contracție permanentă a mușchilor;
 Este rezultatul unor impulsuri nervoase care provin de la măduvă și care
stimulează alternativ fibrele musculare;
 Are rol în: termoreglare; menținerea tonusului postural (poziția corpului); expresia
feței; ușurează declanșarea contracțiilor musculare.

NOȚIUNI DE IGIENĂ ȘI PATOLOGIE A SISTEMULUI MUSCULAR

1)OBOSEALA MUSCULARĂ
- Cauze:
* activitatea fizică dezorganizată;
* stress
* acumulare de acid lactic, lipsa O2, scăderea cantității de glucoză, de ATP (acumulator de
energie al celulei).

-Manifestări:
* dureri musculare
* scăderea forței musculare
* scăderea excitabilității musculare
* dispariția fazei de relaxare
* instalarea contracturii musculare.

2)ÎNTINDERI ȘI RUPTURI MUSCULARE

-Cauze:
* eforturi musculare intense;
* întinderea musculară – contracție excesivă a mușchiului peste limita de elasticitate;
* ruptura musculară (ruperea mușchiului sau a țesutului conjunctiv adiacent).

-Manifestări:
* dureri locale
* echimoze și tumefierea zonei afectate
* vărsături și colaps în cazuri grave.

PREVENIRE:
- Dozarea efortului fizic;
- Evitarea sedentarismului prin mișcare;
- Tratarea unor boli endocrine;
- Stil de viață echilibrat;
- Repaus;
- Tratament chirurgical în cazuri grave.