Examenul de bacalaureat naţional

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

Mama ne dăduse până aci toate lecţiile noastre, ne învăţase să scriem, să citim, geografie, socotelile şi
citirea limbii franceze. Acum însă găsi că nici timpul, nici rolul ei nu-i mai permiteau să se consacre
cu totul lecţiunilor noastre. Sosi dar din Elveţia d-ra Marie Bornand, prima institutoare. Tata, care avea
direcţiunea generală a instrucţiunei, nu voia o catolică, de al cărei prozelitism * se temea, nici o
franceză, care nu ar fi putut să ne înveţe limba germană. D-ra Marie ne dedea deci lecţii de cele două
limbi, franceză şi germană, piano, desen şi istoria sfântă. La această din urmă materie ţinea mult, ca
bună calvinistă*.
La 8 eram în clasă, cu dânsa în capul mesei celei lungi. Cei mari începeau, cei mici soseau şi se aşezau
fiecare cu caietele şi cărţile lui, urmându- ne pe rând lângă institutriţă şi trecând în urmă la celălalt
căpătâi, ca să prepare pe a doua zi. Multă disciplină domnea în clasa noastră şi bunul obicei de a ne
izola în noi înşine pentru a putea simultan lucra cu toţii, cot la cot, la aceeaşi masă unde se făceau
dicteele, se recitau lecţii şi se explicau reguli care nu priveau decât pe fiecare din elevi. Preţioasă
gimnastică pentru restul vieţei.Pentru clasele primare române, venea din Piteşti un tânăr profesor,
domnul Atanasiu, adus de nenea Ghiţă de trei ori pe săptămână, după ce-şi termina cursurile şcoalei.
De la 4 jumătate la 6 jumătate, luam pe rând lecţia, Ionel cu mine în aceeaşi clasă; Dinu şi Vintilă, în
cele două următoare. După un an şi jumătate am trecut cele patru clase primare, căci eram îndeajuns
preparaţi la cele mai multe materii de mama.
La 6 şi jumătate prânzeam cu toţii; după masă jucam jocuri la care participau părinţii şi nenea Ghiţă; la
8 se duceau cei mai mici la culcare şi adesea d- ra Marie la piano, d. Atanasiu din vioară făceau puţină
muzică. La 9 trăgea la scară trăsura lui nenea Ghiţă, cu doi cai frumoşi, unul alb, celălalt roib, din
herghelia de la Tigveni a lui nenea Tudorache. Casa reintra în liniştea somnului, căci dimineaţa
începea devreme. Mama era o minunată gospodină; cu veniturile sale restrânse, numai chibzuinţa ei
făcea traiul aşa de bun. Învăţa bucătăria pe orice ţăran şi nicăieri nu se mânca mai bine. Poamele şi
vinul erau domeniul tatei, lăptăria, al mamei. Untul renumit de la Florica a fost cel dintâi din ţară care
nu mai ieşea din putineiul tradiţional. Regele Carol spunea: „Cu toate insistenţele mele, la domeniile şi
fermele regale nu pot obţine untul de la Florica“. Vinul tatei a fost, asemenea, cel dintâi îngrijit şi
învechit sistematic.
Sabina Cantacuzino, Din viața familiei Ion C. Brătianu, 1821-1891

*prozelitism-  devotament fanatic față de o religie, ideologie, doctrină

*calvinism -  Cult religios protestant, întemeiat în sec. XVI de Calvin, care suprimă complet
ceremoniile și reduce sfintele taine la botez și cuminecătură, sub steagul căruia burghezia dintr-o serie
de țări vest-europene a luptat în sec. XVI și XVII împotriva aristocrației feudale și catolicismului.

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe, cu

privire la textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței dimineaţa începea devreme. 6 puncte
2. Menționează o consecință a ajutorului mamei la lecții, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte
3. Precizează două activități frecvente ale copiilor din familia Brătianu, justificându-ți răspunsul cu o
secvență din text. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care însuși Regele Carol este nemulțumit de fermele regale. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, cine o înlocuiește pe mamă la lecții atunci când se simte depășită,
așa cum rezultă din textul dat. 6
puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă un copil poate sau nu
să învețe temeinic și acasă, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Din
viața familiei Ion C. Brătianu, 1821-1891 de Sabina Cantacuzino, cât și la experiența personală sau
culturală20 puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6
puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10

puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.

PASCU: (Scoţând din validă un alt pachet): Uite şi pachetul cucoanei d-tale, dom’ Şef. L-am
învelit în hârtie albastră, să nu le ‘ncurc.
ŞEFUL:Bravo! Să trăeşti. îmi pare rău că nu e nevastă-mea aici, că te opream la masă. Avem o
raţă pe varză o minune! A rămas dela prânz.
PASCU: Las-o pe altădată, că acuma sunt grăbit. Nu vezi câte bagaje am?
ŞEFUL: (Ieşind în prag): Ichime! Ichime! Ia pune mâna pe geamandanul lui domnu Pascu şi du-l
la trăsură. (In acel timp, din dreapta, pe peron, apare d-ra Cucu.)
PASCU: Săru’ mâna d-ră Cucu. Să pofteşti mâine la magazin. Am adus noutăţi.
D-ra CUCU: Nu mai calc în magazinul d-tale. Ai vândut fetelor dintr’a opta ruj de buze.
PASCU: Păi de! domnişoară Cucu. Eu sunt magazin general. Vând de toate şi la toată lumea.
D-ra CUCU: Las’ că discut eu cazul d-tale. (Ameninţătoare): In conferinţă!
G. M. Zamfirescu, Steaua fără nume
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare
– 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de
cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.