Etapa Pe Şcoală OLLR Gimnaziu Subiecte Si Bareme

Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani
Olimpiada de limba şi literatura română

Etapa pe şcoală
Clasa a V-a
Toate subiectele sunt obligatorii.

Timp de lucru: 3 ore
Nu se acordă puncte din oficiu.
Total: 100 de puncte
Citeşte cu atenție următoarele texte şi răspunde tuturor cerinţelor formulate în sarcinile de lucru:
1 A. Un colţ al cămăşii albe îi iese din pantalonii de elev. Părul îl are fie lipit de fruntea transpirată, fie
zburlit în smocuri în vârful capului. Gâfâie alergând înapoi spre şcoală. Spun înapoi pentru că terminase
orele pe ziua de azi, pornise spre casă, însă pe drum îi venise ideea asta, că trebuie să se întoarcă. Ideea
de a îndrepta ceva, chiar acum, până nu e prea târziu.
5 Din depărtare, şcoala pare deja părăsită. Ajungând, băiatul intră în viteză, gata să doboare pe oricine
l-ar fi oprit. Însă nimeni nu-l împiedică să pătrundă şi, uimit de reuşita lui, se opreşte să se adune puţin.Îşi
aruncă ghiozdanul lângă uşă, unde mai e unul abandonat. Îşi apasă cu palmele obrajii arzând.
Reia cu voce tare ideea care îl aduce din nou în şcoală.
- Trebuie să-i explic chiar eu tovarăşului director cum a fost, îşi spune el, şi o şi zbugheşte spre biroul
10 directorului. Tovarăşe, după ce colega mea mi-a atras atenţia, cu multă dedicaţie pionierească, eu am vrut
să vin să mă autodenunţ înainte ca pârâcioasa aia să... Hm! Totuşi, am plecat acasă pentru că mi s-a
părut tare nedrept ca la prima mea abatere să... Nu, mai bine reformulez partea cu nedreptatea... Ştiţi, eu
mereu am încercat să fiu demn de uniforma pe care o port şi mi-am dat silinţa să mă supun jurămintelor
pioniereşti, dar uneori mă revoltă... Nu aşa, revolta n-o să-i sune bine!
15 Alergând şi repetând, găseşte timp şi pentru a-şi grebla cu degetele părul ciufulit. În felul ăsta
descoperă cam cu câţi centimetri îl are prea lung. Tovarăşul va observa imediat această abatere de la
regulament. [...]
- N-ai inel la cravată, ha? se aude din spatele lui.
Răsucindu-se pe călcâie, zăreşte alt puşti care aştepta în hol, aşezat pe o bancă lungă şi îngustă de
20 lemn. [...] Pe cât de agitat de fugă e primul băiat, pe atât de liniştit e cel de-al doilea în aşteptarea sa.
- Îl caut pe tovarăşu’ director ca să împiedic o nedreptate! turuie cel agitat.
- O împiedici tu, dar nu acum, că biroul e gol. Tovarăşu’ a plecat acum o oră, da’ a zis că revine.
- Atunci aştept, declară cel care alergase. Mă numesc Bunea, adaugă el întinzând mâna.
- Mateiaşu, se prezintă cel de pe bancă, dând noroc. Ce necazuri ai?
Ana Rotea, Autodenunţ sau marmeladă?
25 B. În şcoala primară, la Şcoala Elementară Rose, am avut o prietenă adevărată.

O chema Margaret Z. Buckle.
Inventase iniţiala Z, fiindcă nu avea un al doilea nume şi ţinea mult la individualitate.
Însă Margaret (nu cumva să-i ziceţi Peggy) s-a mutat în vara de după clasa a cincea. Mama ei era
inginer petrolist şi a fost transferată în Canada.
30 Credeam că, în ciuda distanţei, eu şi Margaret vom rămâne foarte apropiate.
La început, aşa a fost.
Dar cred că oamenii sunt mult mai sociabili în Canada, fiindcă în Bakersfield eram doar eu şi
Margaret împotriva tuturor.
Însă acolo ea are tot felul de prieteni.
35 Acum, în rarele ocazii când ne mai scriem, vorbeşte de chestii cum ar fi puloverul nou pe care şi l-a
luat. Sau ce trupă îi place.
Nu vrea să vorbească despre chiropterofilie, adică polenizarea florilor de către lilieci.
S-a schimbat.
Cine-o poate învinovăţi?
40 Odată ce Margaret a plecat în Canada, am sperat că la Şcoala Gimnazială Sequoia mi se vor
deschide noi drumuri pentru prietenie.
Dar n-a mers aşa.
Sunt mică pentru vârsta mea, dat aveam mari aşteptări să devin un „Uriaş sequoia”.
45 Numai faptul că locul are un copac drept mascotă părea atât de promiţător.
Şcoala era la celălalt capăt al oraşului şi se presupunea să fie un început proaspăt, de vreme ce toţi
foştii colegi de la şcoala primară se duseseră la Emerson. [...]
Mama şi tata considerau că n-am avut niciodată un profesor care să mă înţeleagă cu adevărat. Cred
că mai corect ar fi să spunem că au nu mi-am înţeles cu adevărat niciunul dintre profesori.
Holly Goldberg Sloan, Din 7 în 7
50 C. În 1495, când şi-a deschis porţile Prima Şcoală Românească, era lucru mare. La şcoală venea
doar alesul satului, ca să înveţe şi să devină dascălul, notarul sau chiar preotul satului. Venea la şcoală şi
aducea o găleată de grâu, un car cu lemne şi 4 florini (bani cu care cumpărai 3-4 boi), şi studia gramatici,
învăţătură bizantiă, pilde din Biblie, dar şi filosofia secolului al XVI-lea, citate din Aristotel, Democrit şi alţii.
Elevii de atunci învăţau cum se fac actele oficiale în cancelarii, aveau un manual de cultura albinelor, unul
55 cu legile comerciale, şi chiar un manual de macrobiotică – secretul de a-ţi lungi viaţa, apărut în 1844, de
Pavel Vasici. Graţie diaconului Coresi, aici au văzut lumina tiparului primele cărţi în limba română. El a
venit aici de la Târgovişte în 1556, când în biserică se folosea limba slavonă, iar preoţii din Ardeal
începuseră să traducă din limba română cărţile bisericeşti. [...] În muzeul şcolii este păstrată tiparniţa*,
împreună cu cele 9 exemplare coresiene. În muzeu, se mai pot admira cărţi ferecate* în argint, documente
60 de pe vremea lui Ştefan cel Mare, un hrisov din 1656, sălile Tudor Ciortea (muzică) şi Ştefan Mironescu
(pictură).
Text preluat de pe www.welcomeinromania.ro
*tiparniţa: tipografia;
*ferecate: legate;
SUBIECTUL I 20 de puncte
Scrie, pe foaia de examen, numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Cuvintele colţ, ideea conţin, în ordine:

a) două silabe, trei silabe;
b) patru silabe, trei silabe;
c) o silabă, trei silabe;
d) o silabă silabe, două silabe. 2 puncte
2. Numărul de sunete şi numărul de litere al fiecăruia dintre cuvintele următoare: smocuri (1), voce (2), explic
(3) este corect indicat în varianta de răspuns:
a) 5 sunete, 7 litere (1); 4 sunete, 4 litere (2); 7 sunete, 6 litere (3);
b) 6 sunete, 7 litere (1); 4 sunete, 4 litere (2); 7 sunete, 6 litere (3);
c) 6 sunete, 6 litere (1); 3 sunete, 4 litere (2); 7 sunete, 6 litere (3);
d) 6 sunete, 7 litere (1); 3 sunete, 4 litere (2); 6 sunete, 6 litere; 2 puncte
3. Litera o redă o semivocală în toate cuvintele din varianta de răspuns:

a) colţ, pârâcioasa, nou;
b) şcoala, pârâcioasa, doboare;
c) uniforma, doilea, director;
d) colega, şcoala, doboare. 2 puncte
4. Sinonimele potrivite pentru sensurile din text ale cuvintelor să pătrundă, imediat, agitat din rândurile 6, 16,
20, sunt, în ordine:
a) să intre, repede, clocotitor;
b) să intre, rapid, tumultuos;
c) să iasă, repede, frământat;
d) să intre, rapid, tulburat. 2 puncte
5. Antonimele potrivite pentru sensul din text al cuvintelor a îndrepta, gol, din rândurile 4, 22, sunt, în ordine:
a) a strâmba, plin;
b) a corecta, plin;
c) a îndoi, populat;
d) a înrăutăţi, plin. 2 puncte
Scrie răspunsurile corecte pentru cerinţele de mai jos.
6. Identifică, în textul A, două verbe la modul indicativ, timpul prezent. 2 puncte

7. Formulează un răspuns la întrebarea lui Mateiaşu, din textul A, în care să integrezi un verb la modul
indicativ, timpul imperfect, persoana I, numărul singular. 2 puncte
8. Transcrie, din textele A şi B, câte un cuvânt din câmpul lexical al şcolii. 2 puncte
9. Precizează modul, timpul, persoana şi numărul primului verb din secvenţa: Elevii de atunci învăţau cum se
fac actele oficiale în cancelarii, aveau un manual de cultura albinelor, unul cu legile comerciale, şi chiar un
manual de macrobiotică... 2 puncte
10. Rescrie enunţul următor, corectând toate greşelile: Elevi scriiau când a intrat profesorul. 2 puncte
Subiectul al II-lea 40 de puncte
Scrie, în enunţuri, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Precizează de ce prietena personajului din textul B a adăugat un Z la numele ei. 5 puncte
2. Cine a iniţiat tipărirea de cărţi în limba română, aşa cum rezultă din textul C? 5 puncte
3. Indică o asemănare între textele A şi B. 5 puncte
4. Precizează o temă comună textelor A, B şi C. 5 puncte
5. Formulează câte o idee principală care se poate desprinde din textul A şi din textul B. 10 puncte
6. Crezi că la şcoală se pot lega prietenii? Motivează-ţi răspunsul, în 30-50 de cuvinte, valorificând textul A sau
textul B. 10 puncte
Subiectul al III-lea 40 de puncte
Imaginează-ţi că ai fi coleg(ă) de şcoală cu personajele din textele A şi B. Împreună, hotărâţi să faceţi o vizită la
un muzeu dedicat şcolilor de altădată. Redactează un text de 150-200 de cuvinte, în care să prezinţi felul în
care v-aţi petrecut ziua.
În elaborarea răspunsului, vei avea în vedere:
- folosirea tiparului textual narativ; 10 puncte
- crearea contextului, prin introducerea unor indici de timp şi de spaţiu; 5 puncte
- prezentarea unor evenimente / întâmplări, într-o ordine logică; 10 puncte
- respectarea structurii unei compuneri, claritatea exprimării şi coerenţa ideilor; 5 puncte
Vei primi 30 de puncte pentru conţinutul compunerii şi 10 puncte pentru redactare (respectarea normelor de
scriere: 0-1 greşeli: 4 puncte; 1-2 greşeli: 2 puncte; 2-3 greşeli: 1 punct; mai mult de 3 greşeli: 0 puncte;
respectarea normelor de punctuaţie: 0-1 greşeli: 4 puncte; 1-2 greşeli: 2 puncte; 2-3 greşeli: 1 punct; mai mult
de 3 greşeli: 0 puncte; folosirea limbii române literare: 1 punct; proprietatea termenilor: 1 punct)
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte şi
dezvoltă subiectul propus.
Barem de corectare şi de notare CLASA a V-a
Subiectul I (20 de puncte)

1. c; 2 puncte
2. b; 2 puncte
3. b; 2 puncte
4. d; 2 puncte
5. d; 2 puncte
6. Identificarea a două verbe la modul indicativ, timpul prezent, din textul A: 1px2=2puncte
7. Formularea unui enunţ, integrând un verb la modul indicativ, timpul imperfect, persoana I, numărul singular:
2 puncte
- formularea unui enunţ, fără integrarea unui verb la modul indicativ, timpul imperfect, persoana I, numărul
singular: 1 punct
- absenţa răspunsului: 0 puncte
8. Transcrierea, din textele A şi B a două cuvinte din câmpul lexical al şcolii; exemple de răspuns: ghiozdan (A),
profesor (B) 1px2=2 puncte
9. Precizarea modului, a timpului, a persoanei şi a numărului pentru primul verb din secvenţa dată: învăţau:
mod indicativ, timp imperfect, persoana a III-a, numărul plural 2 puncte
- răspuns corect în totalitate: 2p;
- răspuns parţial: 1p;
- absenţa răspunsului: 0p
10. Rescrierea enunţului, corectând toate greşelile: Elevii scriau când a intrat profesorul. 1px2=2 puncte
Subiectul al II-lea (40 de puncte)
1. Precizarea motivului pentru care prietena personajului a adăugat un Z. la numele ei 5 puncte

Exemplu de răspuns: Prietena personajului din textul B a adăugat iniţiala Z. la numele ei deoarece nu avea un
al doilea nume şi ţinea la individualitate.
2. Precizarea numelui celui care a iniţiat tipărirea de cărţi în limba română, aşa cum rezultă din textul C.
5 puncte
Exemplu de răspuns: După cum rezultă din textul C, cel care a iniţiat tipărirea de cărţi în limba română este
diaconul Coresi.
- răspuns corect din punct de vedere logic şi gramatical: 5 puncte
- răspuns parţial corect, cu 1-2 greşeli de exprimare şi/sau de punctuaţie: 3 puncte
- răspuns formulat în enunţ, dar incorect din punctul de vedere al conţinutului: 1 punct
3. Indicarea unei asemănări între textele A şi B 5 puncte

Exemplu de răspuns: O asemănare între textele A şi B ar fi că ambele se referă la relaţii dintre copii, în mediul
şcolar.
4. Precizarea unei teme comune a textelor A, B şi C 5 puncte

Exemplu de răspuns: O temă comună a textelor A, B şi C este şcoala.
5. Formularea ideilor principale din fiecare text. 10 puncte

Exemplu de răspuns:
1. Un elev agitat îl caută pe director, pentru a-i explica o încurcătură. (A)
2. Margaret, prietena povestitoarei de la şcoală, se mută în Canada. (B)
- câte 5 puncte pentru fiecare idee principală formulată corect; câte 3 puncte pentru fiecare idee principală, cu
1-2 greşeli de exprimare şi/sau de punctuaţie; câte 1 punct pentru încercare de formulare a unei idei
principale/pentru formularea unei idei secundare.
6. Formularea unui răspuns, justificat, valorificând unul dintre cele două texte. 10 puncte
- formularea unui răspuns, cu justificarea adecvată şi valorificarea textului suport, cu respectarea normelor
limbii literare: 9 puncte
- formularea unui răspuns, fără justificarea adecvată/fără valorificarea textului suport: 4 puncte
- formularea unui răspuns, cu justificarea adecvată şi valorificarea textului suport, cu 1-2 greşeli de punctuaţie
şi/sau de ortografie: 4 puncte
- încercare de formulare a unui răspuns, fără justificare adecvată/fără valorificarea textului suport: 2 punct
- încadrarea în limita minimă de cuvinte: 1 punct
Subiectul al III-lea (40 de puncte)
Pentru conţinut: 30 de puncte

- folosirea tiparului textual narativ: în totalitate: 10 puncte; parţial: 5 puncte
- crearea unui context adecvat, prin folosirea indicilor de timp şi de spaţiu: 5 puncte; încercare de creare a unui
context: 2 puncte
- prezentarea unor evenimente / întâmplări, într-o ordine logică: 10 puncte; respectarea parţială a succesiunii
logice a evenimentelor/întâmplărilor: 5 puncte
- respectarea părţilor componente ale unei compuneri: 3 puncte; claritatea exprimării: 1 punct; coerenţa ideilor:
1 punct
Pentru redactare: 10 puncte

- respectarea normelor de scriere: 0-1 greşeli: 4 puncte; 1-2 greşeli: 2 puncte; 2-3 greşeli: 1 punct; mai mult de
3 greşeli: 0 puncte;
- respectarea normelor de punctuaţie: 0-1 greşeli: 4 puncte; 1-2 greşeli: 2 puncte; 2-3 greşeli: 1 punct; mai mult
de 3 greşeli: 0 puncte;
- folosirea limbii române literare: 1 punct;
- proprietatea termenilor: 1 punct

Etapa pe şcoală
Clasa a VI-a

1 A. Grădiniţa s-a sfârşit, vara a sosit pe deplin. Aşteptăm trenul şi lângă mine e Tatăl. Şi două
geamantane. Unul e al lui, celălalt e al meu, deşi l-a pregătit Bunica. [...] Gara e ceva mai departe, afară
din localitate, şi în jurul ei s-a format o mică aşezare cu străzi, gospodării şi câteva blocuri, purtând acelaşi
nume cu a noastră, nume căruia, precum un mic vagon, i s-a ataşat la urmă cuvântul „gară”. Un fel de soră
5 mai mică a localităţii. Când vreunul de pe la noi spune „mă duc” sau „am fost până-n gară”, nu e musai să
fi aşteptat vreun tren. Poate să fi avut o mulţime de alte treburi. Unii locuiesc acolo, au case şi curţi şi
grădini. Gara de la noi e şi ea de-mai-multe-feluri. Pentru a ajunge de acasă până aici, trebuie să vii cu
autobuzul. Ca la Jilbert, doar că în direcţia opusă. Aici în „Gară” nu există cetate, nici păduri, doar câteva
şiruri de case, un siloz uriaş, ceva mai încolo, şi, lipită de staţie, o platformă cât toate zilele, unde, ca în
10 nişte cutii cât toate zilele, se încarcă mereu buşteni în vagoane de marfă deschise.
Încă nu se vede nimic ce ar aduce cu un tren adevărat. Abia îmi pot stăpâni curiozitatea, pentru că
trenul nu-l cunosc decât de la televizor, unde mai apare câte unul din când în când. Cele două şine, de ce
curg ele din stânga, de peste podul de fier, până se pierd în zarea din dreapta, dincolo de coline, legate
mereu una de cealaltă? Pentru ce fără ele trenul nu ar găsi drumul şi ar intra în pământ, că e foarte foarte
15 greu, mă lămureşte Tatăl.
O voce spartă anunţă brusc în româneşte dintr-o pâlnie argintie de difuzor pe peretele gării că trenul
personal numărul nu-ştiu-cât soseşte pe linia trei şi va pleca în direcţia – şi iar urmează nişte nume, multe
nume, pe care nu le cunosc, şi la capătul tuturor: Bucureşti. Ceea ce pe româneşte se cheamă tren, în
germană – Träne – înseamnă lacrimă. Simt în gât nodul uşor al dorului de Bunica, de casă şi de locurile
20 toate. Tren şi Träne au ceva în comun.
Încă nu se vede nimic. Un freamăt uşor străbate însă şinele de la picioarele noastre. Privesc către
stânga, în lungul tăişului lor de oţel lustruit, cum se apropie una de alta pe măsură ce se depărtează de
locul în care stăm, formând în zare un vârf de ac.
Claudiu M. Florian, Vârstele jocului. Strada Cetăţii
B. De-abia ce păşi în vagon şi uşa se trânti în urma sa aşa de tare, că Flinn avu senzaţia că se
25 despărţea de întregul ei trecut.
Se afla acum pe un hol lung şi întunecat. Şuieratul produs de tren încetase. Nu se mai auzea decât
huruitul roţilor pe şine şi un foşnet uşor. În liniştea care se lăsase, Flinn se simţea înstrăinată, dar şi
protejată. Cumva ca dintr-un sălaş – unul dintre cuvintele din dicţionarele ei vechi. Numai că acum
căpătase cu adevărat sens.
30 Avu nevoie de câteva clipe ca să i se obişnuiască ochii cu lumina crepusculară, dar chiar şi atunci nu
putu vedea decât jaluzele trase pe o parte a culoarului şi uşi închise pe cealaltă parte. Podeaua era
acoperită cu un covor. Pereţii păreau a fi acoperiţi cu lemn. Culoarul era gol. Nu se auzea nicio voce, nu
era nici ţipenie de om.
- Alo? încercă Flinn cu precauţie şi se sperie când auzi lângă ea un foşnet uşor.
35 Era totuşi singură şi nu se auzea niciun zgomot în afară de huruitul roţilor de sub ea.
Unde se afla? Într-un vagon de dormit?
Flinn nu se pricepea la trenuri, cu atât mai puţin la cele de lux ca acesta. Familia ei nu-şi permisese
nici măcar o călătorie cu un tren regional. Cu toate acestea, era sigură că ar fi trebuit să cumpere bilet de
la controlor, înainte să o prindă fără.
Anca Sturm, Expresul lumilor
40 C. Orient Express a fost visul ambiţios al unui belgian pe nume Georges Nagelmackers. Acesta şi-a
imaginat un tren care să circule de la un capăt la altul al continentului european. Fascinat de inovaţiile
feroviare pe care le-a văzut cu ochii săi în Statele Unite ale Americii, unde în 1869 a fost inaugurată prima
cale ferată transcontinentală, Nagelmackers a dorit să facă acelaşi lucru şi în Lumea Veche. Drumul
neîntrerupt de peste 4000 de kilometri nu era însă de ajuns: o asemenea călătorie trebuia făcută în stil, în
45 lux. Aceasta a fost viziunea lui Nagelmackers; trebuia doar să găsească o modalitate de a o transpune în
realitate.
A reuşit să o aducă la viaţă în 1883, după ani de negocieri dificile cu mai multe companii feroviare
europene. În cele din urmă, a fost stabilită ruta Paris – Constantinopol. Numele de Orient Express s-a
născut în presa vremii, când capitala Imperiului Otoman era, pentru europeni, simbolul Orientului. [...]
50 Călătoria inaugurală a început în ziua de 4 octombrie 1883, din Paris, Gare de l’Est. A durat puţin
peste 80 de ore şi a mers pe ruta Paris, Strasbourg, München, Viena, Budapesta, Bucureşti, Giurgiu,
Ruse, Varna, Constantinopol.
Andreea Lupşor, Orient Express şi arta călătoriei, www.historia.ro
1. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din varianta de răspuns:

a) plat-for-mă, lac-ri-mă, cre-pus-cu-la-ră;
b) plat-for-mă, la-cri-mă, cre-pu-scu-la-ră;
c) plat-for-mă, la-cri-mă, cre-pus-cu-la-ră;
d) pla-tfor-mă, la-cri-mă, cre-pus-cu-la-ră. 2 puncte
2. Numărul de sunete şi numărul de litere al fiecăruia dintre cuvintele următoare: argintie (1), cheamă (2),
fascinat (3) este corect indicat în varianta de răspuns:
a) 8 sunete, 8 litere (1); 4 sunete, 6 litere (2); 8 sunete, 8 litere (3);
b) 7 sunete, 8 litere (1); 4 sunete, 6 litere (2); 8 sunete, 8 litere (3);
c) 8 sunete, 8 litere (1); 5 sunete, 6 litere (2); 8 sunete, 8 litere (3);
d) 8 sunete, 8 litere (1); 5 sunete, 6 litere (2); 7 sunete, 8 litere; 2 puncte
3. Numărul cuvintelor cu diftong din secvenţa: Unii locuiesc acolo, au case şi curţi şi grădini. Gara de la noi e şi
ea de mai-multe-feluri. este corect indicat în varianta de răspuns:
a) cinci;
b) şase;
c) şapte;
d) opt. 2 puncte
4. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului subliniat în secvenţa: O voce spartă anunţă brusc în
româneşte.... 2 puncte
5. Formulează două enunţuri din care să rezulte polisemantismul cuvântului uşor. 2 puncte
6. Indică modul şi timpul verbelor subliniate în secvenţele următoare: Poate să fi avut o mulţime de alte treburi.
(A); chiar şi atunci nu putu vedea decât jaluzele trase pe o parte a culoarului şi uşi închise pe cealaltă parte. (B)
2 puncte
7. Indică valoarea morfologică a verbului a avea în secvenţa: Încă nu se vede nimic ce ar aduce cu un tren
adevărat. 2 puncte
8. Transcrie primul şi ultimul predicat din secvenţa: Orient Express a fost visul ambiţios al unui belgian pe nume
Georges Nagelmackers. Acesta şi-a imaginat un tren care să circule de la un capăt la altul al continentului
european., precizând felul lor. 2 puncte
9. Construieşte două enunţuri în care numele predicativ să fie exprimat prin substantiv şi prin adjectiv. 2 puncte
10. Rescrie secvenţa următoare, trecând verbele la modul condiţional-optativ, timpul prezent: Simt în gât nodul
uşor al dorului de Bunica, de casă şi de locurile toate. Tren şi Träne au ceva în comun. 2 puncte
Scrie răspunsul, în enunţuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos:

1. Numeşte o emoţie/un sentiment care se desprinde din fiecare dintre textele A şi B. 4 puncte
2. Care este localitatea spre care se îndreaptă personajele din textul A? 4 puncte
3. Ce îi este necesar lui Flinn pentru a continua călătoria? 4 puncte
4. Precizează motivul pentru care trenul prezentat în textul C este numit Orient Express. 4 puncte
5. Câte localităţi erau pe ruta călătoriei inaugurale a Orient Express-ului? 4 puncte
6. Indică un aspect comun al textelor A, B şi C. 4 puncte
7. Precizează un element pe care îl au în comun copilul din textul A şi Flinn. 4 puncte
8. Formulează câte o idee principală care se poate desprinde din textele A şi B. 6 puncte
9. Crezi că o călătorie înseamnă dobândirea unor experienţe de viaţă? Motivează-ţi răspunsul, în 40-60 de
cuvinte, valorificând textul A. 6 puncte
Imaginează-ţi că te întâlneşti, în timpul unei călătorii cu trenul, cu personajele din textele A şi B. Redactează un
text de 200-250 de cuvinte, în care să prezinţi experienţa pe care ai trăit-o.
- crearea unui tipar textual narativ; 5 puncte
- prezentarea a două repere spaţio-temporale; 5 puncte
- integrarea unei secvenţe descriptive şi a unei secvenţe dialogate; 10 puncte
- exprimarea unei emoţii/unui sentiment; 5 puncte
Barem de corectare şi de notare CLASA a VI-a
Subiectul I (20 de puncte)

1. c; 2 puncte
2. a; 2 puncte
3. c; 2 puncte
4. Alcătuirea unui enunţ cu omonimul cuvântului subliniat în secvenţa dată 2 puncte
Exemplu de răspuns: Vaza spartă de copil a produs un zgomot enervant.
- răspuns corect: 2 puncte
- răspuns incorect/absenţa răspunsului: 0p
5. Formularea a două enunţuri din care să rezulte polisemantismului cuvântului uşor 1px2=2 puncte
Exemplu de răspuns: Acest exerciţiu este uşor.; A trecut uşor peste greutăţi.
6. Indicarea modului şi a timpului verbelor subliniate în secvenţa dată: să fi avut: mod conjunctiv, timp perfect;
nu putu: mod indicativ, timp perfect simplu 0,5px4=2 puncte
7. Indicarea valorii morfologice a verbului a avea în secvenţa dată: verb auxiliar pentru timpul prezent al
modului condiţional-optativ 2 puncte
8. Transcrierea primului şi a ultimului predicat din secvenţa dată, precizând felul lor: a fost visul: predicat
nominal; să circule: predicat verbal 0,5px4=2 puncte
9. Construirea a două enunţuri în care numele predicativ să fie exprimat prin substantiv şi prin adjectiv
1px2=2 puncte
Exemple de răspuns: Mihai este prietenul meu.; Casa este înaltă.
10. Rescrierea secvenţei date, trecând verbele la modul condiţional-optativ, timpul prezent: Aş simţi în gât
nodul uşor al dorului de Bunica, de casă şi de locurile toate. Tren şi Träne ar avea ceva în comun.
1px2=2 puncte

1. Numirea unei emoţii/a unui sentiment care se desprinde din fiecare dintre textele A şi B 2px2=4 puncte
Exemple de răspuns:
Din textul A, se desprinde sentimentul de dor trăit de copil.
Din textul B, se desprinde sentimentul de teamă.
- numirea sentimentului: 1px2=2 puncte
- formularea răspunsului în enunţ: 1px2=2 puncte
2. Indicarea localităţii spre care se îndreaptă personajele din textul A: Bucureşti 4 puncte
3. Identificarea elementului necesar pentru continuarea călătoriei: 4 puncte
Exemplu de răspuns: Lui Flinn îi este necesar un bilet pentru a continua călătoria.
- identificarea elementului necesar: 3 puncte
- formularea răspunsului în enunţ: 1 punct
4. Precizarea motivului pentru care trenul prezentat în textul C este numit Orient Express 4 puncte
- răspuns corect, formulat în enunţ, cu 1-2 greşeli de punctuaţie şi/sau exprimare: 4 puncte
- răspuns parţial corect, formulat în enunţ: 2 puncte
5. Precizarea numărului de localităţi de pe ruta călătoriei inaugurale a Orient Express-ului: 10 4 puncte

- răspuns greşit/absenţa răspunsului: 0 puncte
6. Indicarea unui aspect comun al textelor A, B şi C (de exemplu: toate textele fac referiri la călătorii cu trenul)
4 puncte
7. Precizarea unui element pe care îl au în comun copilul din textul A şi Flinn (de exemplu: niciunul dintre
personaje nu a mai călătorit cu trenul) 4 puncte
8. Formularea ideilor principale din fiecare dintre textele date 3px2=6 puncte
- câte 3 puncte pentru fiecare idee principală formulată corect; câte 2 puncte pentru fiecare idee principală, cu
1-2 greşeli de exprimare şi/sau de punctuaţie; câte 1 punct pentru încercare de formulare a unei idei
principale/pentru formularea unei idei secundare.
9. Formularea unui răspuns, justificat, valorificând unul dintre cele două texte. 6 puncte

- crearea tiparului textual narativ: în totalitate: 5 puncte; parţial: 3 puncte
- prezentarea a două repere spaţio-temporale: 5 puncte (2,5px2=5p)
- integrarea unei secvenţe descriptive şi a unei secvenţe dialogate: 10 puncte (5px2=10p)
- respectarea părţilor componente ale unei compuneri: 3 puncte; claritatea exprimării: 1 punct; coerenţa ideilor:
1 punct


Etapa pe şcoală
Clasa a VII-a

1 A. Moş Timofte agăţă clopotul la locul lui, într-un ungher ferit al coridorului, dar nu părăsi imediat
clădirea şcolii pentru a-şi începe inspecţia prin curte şi grădină, cum făcea de obicei. Rămase în ungherul
lui, pe coridor, preocupat să-şi cureţe şi să-şi umple luleaua, dar de fapt cu ochii şi cu atenția fixată spre
uşa cancelariei.
5 Voia să schimbe o vorbă cu profesorul de geografie şi naturale, dirigintele clasei a opta. Îl cunoştea
bine, de pe vremea când, tânăr şi cu părul blond răzvrătit, cu mişcări de o rară agilitate şi siguranţă, cu
priviri vesele şi deschise, urcase pentru prima oară scările liceului pentru a-şi începe apostolatul. Fusese
prima călăuză a noului dascăl prin labirintul şcolii. Era glumeţ tânărul, nu pierdea niciun prilej de glumă, şi
se căţăra pe toate movilele, şi se strecura prin toate gropile şi şanţurile, şi se interesa de fiecare pom şi
10 de fiecare arbore: se simţea în el setea de a cunoaşte, de a se familiariza cu noua sa ţară, pentru că aşa
numise el şcoala şi domeniile ei:
― O adevărată ţară e şcoala asta, ţară în care nu se poate să nu te simţi bine…
― Cum s-ar spune, îi replicase paznicul, aţi vrea să hălăduiţi pe aici... Nu ştiu cine îmi spune mie că
ar fi un lucru bun…
15 Profesorul tânăr şi blond, cu mers sprinten şi priviri vesele, nu-i răspunse imediat. Tăcuse o vreme,
tăcere grea, care consfinţea pesemne o hotărâre grea. Când se întoarse cu faţa spre paznic, avea un
luciu straniu în priviri, care ascundea pesemne şi durerea unei mari despărţiri:
― Da... spusese el. Îmi voi arunca o rădăcină aici, sau o ancoră, nu ştiu nici eu. Dar nu ca să
hălăduiesc. Şi fiindcă m-ai înduioşat cu bun venitul dumitale, îţi voi spune şi eu ce simt acum... Nu vreau
20 altceva decât să am elevi cu priviri senine, care să înveţe, înainte de orice, să iubească ţara, lumea şi
viaţa... Asta e ceea ce trebuie şi ceea ce vreau să predau aici…
Dar profesorul care ieşea pe uşa cancelariei trezindu-l din amintire pe moş Timofte era un omuleţ
slab, puţintel încovoiat, cu capul pleşuv, doar două smocuri de păr, ca două corniţe albe, îi acopereau
tâmplele şi faţa lui uscată, plină de cute, ca o mască de pergament, era aceea a unui om care nu se
25 întorsese cu spatele la viaţă, ci o înfruntase pieptiş. Mişcările îi erau obosite, bătrâneţea îi cam ameţise
gleznele, nici glumele nu-l mai atrăgeau ca altădată; ba se mai întâmpla uneori ca vreun elev fără minte
şi inimă să încerce să-l tulbure în timpul lecţiilor, dar în întreg oraşul nu era un altul care să se bucure de
mai multă stimă, şi niciun alt profesor nu fusese mai iubit şi mai ascultat ca dânsul, în aproape patru
decenii de apostolat, şi niciun altul nu primea mai multe semne de recunoştinţă din partea foştilor elevi şi
30 absolvenţi ai şcolii. Toate acestea pentru că vreme de patruzeci de ani rămăsese fidel unui legământ
tineresc făcut într-o zi oarecare de toamnă.
Moş Timofte porni încet pe urmele profesorului. Nu-i era teamă că nu-l va ajunge. Ştia că înainte de
a intra în clasă se va opri în faţa uşii şi câteva clipe va sta nemişcat şi gânditor. Toţi îi cunoşteau obiceiul,
dar nimeni nu cutezase să-l întrebe la ce se gândeşte în acele clipe. Nici chiar moş Timofte, care-l
35 surprinsese de nenumărate ori în această atitudine; cu atât mai mult cu cât avea credinţa că profesorul
era atât de preocupat de gândurile lui încât nici nu-l zărea. „A treia... a cincea... calculă moş Timofte
urmărind mersul profesorului. A şasea... Acum e-acum... A opta...”
Profesorul se opri chiar în faţa uşii. Închise ochii şi văzu dintr-o dată clasa, liniştită, cu fiecare elev la
locul lui, îi trecu pe toţi în revistă, îi mai privi o dată, zâmbi câtorva care-l umpleau mereu de bucurii, dar
40 brusc toate chipurile se dizolvară în întuneric, rămânând unul singur: chipul unui elev speriat, nesigur,
căutând mereu în jurul său, parcă după ajutor. Profesorul deschise ochii şi clătină din cap nedecis. Oare
ce se întâmpla cu acel elev? Ce adevăr purta? Îl speriase sau îl nedreptăţise cândva cu o nota proastă
sau era un elev slab, neajutorat, un derbedeu oarecare? […]
Profesorul zâmbi în urma lui moş Timofte, zâmbi în felul său, proptindu-şi bărbia în pumni şi
45 clătinând din cap. Un fluierat sacadat, imperceptibil îi acompania gestul. Dar nu rămase multă vreme
astfel. Cu o mişcare leneşă îndepărtă catalogul, apoi se sculă de la catedră şi, plimbându-se prin faţa
băncilor, se adresă cu voce tare elevilor:
― M-am gândit să facem astăzi o călătorie printr-o lume pe care o cunoaşteţi încă foarte puţin, o
lume ascunsă, obscură, misterioasă, care se pare că-i interesează foarte mult pe unii dintre voi... Da... Să
50 încercăm să pătrundem pentru câtva timp în lumea peşterilor...
Victor se uită în jur. Toţi cireşarii îşi scoseseră caietele de note. Erau numai ochi şi urechi. Apoi îşi
aruncă privirile spre profesor şi acesta i le întâlni şi îi răspunse cu un zâmbet părintesc, cald, aproape
duios. Călătoria îi purta pe ascultători într-o lume fantastică, ispititoare, plină de miracole. […]
Creioanele încremeniseră de multă vreme în mâini. Ultimele cuvinte fuseseră rostite, dar imaginile, o dată
55 închipuite, se repetau în mintea tuturor ca ecourile peşterilor.
Constantin Chiriţă, Cireşarii
B. Peste o oră stăteam cu toţii în amfiteatrul enorm şi aşteptam „discursul domnului Tushman”.
Amfiteatrul era chiar mai mare decât îmi imaginasem – mai mare chiar şi decât cel de la şcoala Viei.
M-am uitat în jur. Cred că erau un milion de persoane în public. Mă rog, poate nu chiar un milion, dar cu
siguranţă foarte multe. [...]
60 — În fiecare an, a continuat domnul Tushman, consultându-şi notiţele prin ochelarii de citit puşi pe
vârful nasului, sunt desemnat să scriu două discursuri de deschidere: unul pentru ceremonia de absolvire
a claselor a cincea şi a şasea, care are loc astăzi, şi unul pentru ceremonia de absolvire a claselor a
şaptea şi a opta, care va avea loc mâine. Şi în fiecare an îmi spun să fac economie de muncă şi să scriu
un singur discurs, care să se potrivească pentru ambele evenimente. Nu pare un lucru prea greu de
65 făcut, nu-i aşa? Şi totuşi, în fiecare an sfârşesc prin a scrie două discursuri, în ciuda intenţiilor mele. Anul
ăsta mi-am dat seama în sfârşit de ce. [...] Ne-am adunat astăzi cu toţii aici, a continuat domnul
Tushman, scoţându-şi ochelarii şi folosindu-i ca să arate către noi, elevii din public, ne-am adunat cu
familii, cu prieteni, cu profesori, ca să sărbătorim nu numai realizările voastre din ultimul an de la Şcoala
Beecher, ci şi nesfârşitele posibilităţi care vă stau înainte. Dacă ne referim la acest ultim an, aş vrea să vă
70 gândiţi cum sunteţi acum şi cum eraţi. Sunteţi, cu toţii, puţin mai înalţi, puţin mai puternici, puţin mai
deştepţi… Sper…
Aici, lumea din public a chicotit.
— Dar cel mai bun mod de a măsura cât aţi crescut nu este în centimetri sau în câte ture puteţi
alerga pe pistă. Nu este nici măcar în media voastră generală, chiar dacă toate aceste lucruri, vă asigur,
75 sunt importante şi ele. Însă şi mai important este ce aţi făcut cu timpul vostru, cum aţi ales să vă petreceţi
zilele şi cu cine aţi creat legături în acest an. Pentru mine, aceasta este adevărata măsură a succesului.
Există o frază minunată într-o carte de J.M. Barrie – nu, nu e vorba de Peter Pan, şi n-am să vă rog să
aplaudaţi, dacă încă mai credeţi în basme…
Aici a râs din nou toată lumea.
80 — Este vorba despre altă carte de J.M. Barrie, se numeşte Mica pasăre albă. Iată ce scrie…
A început să răsfoiască altă cărticică de pe raft până a ajuns la pagina pe care o căuta, apoi şi-a pus
ochelarii.
— „Ar trebui, poate, să facem o nouă regulă de viaţă… Să încercăm întotdeauna să fim puţin mai
buni decât este necesar.” Aici, domnul Tushman a ridicat privirea spre public.
85 — „Mai buni decât este necesar”, a repetat el. Ce frază frumoasă, nu-i aşa? „Mai buni decât este
necesar”. Pentru că nu-i de-ajuns să fii bun. Cineva poate fi bun atât cât trebuie. Dar această frază, acest
concept îmi aminteşte că noi, fiinţele omeneşti, avem nu numai capacitatea de a fi buni, ci avem şi
alegerea bunătăţii. Ce înseamnă bunătatea? Cum se măsoară? Nu cu metrul! [...]
— Dar aş dori ca voi, elevii mei, a continuat domnul Tushman, să rămâneţi din experienţa
90 gimnaziului cu certitudinea că în viitorul pe care vi-l construiţi totul este posibil. Dacă fiecare om din
această încăpere îşi va face o regulă ca, oriunde ar fi şi ori de câte ori va putea, să încerce să fie puţin
mai bun decât este nevoie – atunci lumea va deveni un loc mai bun. Şi dacă vă veţi purta astfel, adică
puţin mai bine decât este nevoie, cineva, undeva, cândva, s-ar putea să recunoască în voi, în fiecare
dintre voi, chipul lui Dumnezeu.
R. J. Palacio, Minunea
95 C. Preocupat de proiectarea unui alt urcuş, apoi a altuia, profesorul uită să îmbătrânească. Devine
mai atent la analiza etapelor parcurse anterior pentru proiectarea noului urcuş, cu examinarea factorilor
implicaţi în remodelarea urcuşului, parcă tot mai mulţi şi mai virulenţi de fiecare dată, dar ştie, dorința e
mai puternică decât știința, că puterile trebuie să-l ţină şi vârful trebuie atins. Îndoiala îşi are locul şi rostul
numai în privinţa alegerii traseului, căci totdeauna sunt posibile alte trasee, fiecare cu avantajele şi
100 dezavantajele lui, dar nu în privinţa reuşitei. Credinţa este partea cea mai rezistentă a proiectelor lui.
Credinţa în ceea ce a proiectat, credinţa în cei cu care formează echipă, credinţa că aceştia nu se vor
opri din urcuş dacă, dintr-un motiv sau altul, el, profesorul, nu va mai participa la urcuş. Important e ca
echipa să ajungă. Şi deodată află că a îmbătrânit [...].
O viaţă întreagă urcase pentru a-i învăţa pe alţii tehnica urcuşului, deprinsă de la alţi profesori şi
105 perfecţionată cu fiecare nou urcuş, bucuria de a urca. De câte ori au auzit de la el răspunsul unui alpinist
la întrebarea de ce a ţinut să urce Everestul: Pentru că există! Această bucurie e superioară celei din
vârful muntelui, dominată de frumuseţi exterioare; incluzând bucuria victoriei finale, bucuria urcării se
manifestă prin retrăirea întregului urcuș, cu toate ale lui. Bucuria care cultivă nevoia de a urca.
Mihaela Murdure, Puritani şi... puritani, revista Vatra veche, nr. 10/2015
1. Cuvintele voia, geografie, veselie, vreau conţin, în ordine:

a) diftong, hiat, hiat, triftong;
b) hiat, hiat, hiat, triftong;
c) diftong, diftong, hiat, triftong;
d) diftong, diftong, diftong, triftong. 2 puncte
2. Sunt corect despărţite în silabe toate cuvintele din seria:

a) ră-zvră-tit, ab-sol-ven-ţii, ob-scu-ră, peş-te-ri-lor;
b) răz-vră-tit, ab-sol-ven-ţii, obs-cu-ră, peş-te-ri-lor;
c) ră-zvră-tit, ab-sol-ven-ţii, obs-cu-ră, peş-te-ri-lor;
d) răz-vră-tit, ab-sol-ven-ţii, ob-scu-ră, peş-te-ri-lor. 2 puncte
3. Cuprinde numai conjuncţii subordonatoare seria:

a) că, ci, dacă;
b) fiindcă, ca să, dacă;
c) să, sau, fiindcă;
d) dar, cu, să. 2 puncte
4. Explică formarea următoarelor cuvinte: glumeţ, oriunde. 2 puncte
5. Transcrie, din rândurile 60 – 65, două verbe la forme nepersonale diferite, pe care le vei preciza. 2 puncte
6. Precizează funcţia sintactică a formei verbale nepersonale din secvenţa: Moş Timofte agăţă clopotul la locul
lui, într-un ungher ferit al coridorului, dar nu părăsi imediat clădirea şcolii pentru a-şi începe inspecţia prin curte
şi grădină, cum făcea de obicei. 2 puncte
7. Rescrie secvenţa următoare, trecând verbele la modul indicativ, timpul mai-mult-ca-perfect: Apoi îşi aruncă
privirile spre profesor şi acesta i le întâlni... 2 puncte
8. Alcătuieşte:
a) un enunţ în care să apară un verb la gerunziu cu funcţia sintactică de atribut verbal;
b) un enunţ în care să apară un verb la infinitiv cu funcţia sintactică de subiect. 2 puncte
9. Construieşte un enunţ în care să apară verbul a rămâne cu două valori morfologice diferite, pe care le vei
preciza. 2 puncte
10. Alcătuieşte o frază despre profesorul tău preferat, din două propoziţii legate printr-o conjuncţie
coordonatoare copulativă. 2 puncte
Scrie răspunsul, în enunţuri, pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

1. Care este atitudinea comunităţii faţă de profesorul de geografie din textul A? Motivează-ţi răspunsul, cu o
secvenţă adecvată din textul suport. 4 puncte
2. Numeşte cartea şi autorul din care citează domnul Tushman în textul B. 4 puncte
3. Precizează care este cel mai bun mod de a măsura cât a crescut un copil într-un an, aşa cum rezultă din
textul B. 4 puncte
4. Identifică o trăsătură a unui profesor, aşa cum se desprinde din textul C. 4 puncte
5. Prezintă atitudinea elevilor din textul A, la finalul orei de geografie. 4 puncte
6. La ce clasă este diriginte profesorul din textul A? 4 puncte
8. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia următoarei secvenţe din textul A: Creioanele încremeniseră de
multă vreme în mâini. Ultimele cuvinte fuseseră rostite, dar imaginile, o dată închipuite, se repetau în mintea
tuturor ca ecourile peşterilor. 6 puncte
9. Crezi că relaţia dintre profesor şi elevii săi este importantă? Motivează-ţi răspunsul, în 40-60 de cuvinte,
valorificând textul A. 6 puncte
Redactează, în 200-250 de cuvinte, o pagină de jurnal în care să prezinţi o experienţă şcolară exemplară,
legată de imaginea unui profesor care ţi-a devenit model. Data redactării jurnalului: 5 martie 2022
- integrarea unei secvenţe narative şi a unei secvenţe descriptive; 5 puncte
- exprimarea unei emoţii/sentiment; 5 puncte
- folosirea a cel puţin două idei din textele-suport; 10 puncte
- respectarea convenţiilor acestui tip de compunere; 10 puncte
Barem de corectare şi de notare CLASA a VII-a
1. a 2p
2. d 2p
3. b 2p
4. Explicarea formării fiecăruia dintre cuvintele date 2px2=4 puncte
Exemplu de răspuns: glumeţ: format prin derivare cu sufixul –eţ, de la cuvântul de bază glumă; oriunde: format
prin compunere prin parataxă/coordonare
5. Transcrierea verbelor la forme nepersonale diferite, precizându-le 2px2=4 puncte
- transcrierea fiecărui verb: 1px2=2 puncte
- precizarea fiecărei forme nepersonale: 1px2=2 puncte
6. Precizarea funcţiei sintactice a formei verbale nepersonale 2 puncte
7. Rescrierea secvenţei date, trecând verbele la timpul mai-mult-ca-perfect 2 puncte
8. Alcătuirea enunţurilor cerute 2px2=2 puncte
- alcătuirea câte unui enunţ: 1px2=2 puncte
- integrarea fiecărei funcţii sintactice indicate: 1px2=2 puncte
9. Construirea unui enunţ în care să apară verbul a rămâne cu două valori morfologice diferite, precizându-le
2 puncte
- construirea enunţului: 1p
- integrarea verbului a rămâne cu două valori morfologice diferite: 0,5px2=1 punct
10. Alcătuirea frazei 2 puncte
- alcătuirea unei fraze din două propoziţii: 1 punct
- integrarea conjuncţiei coordonatoare copulative: 1 punct
1. Formularea unui răspuns în enunţ, motivat prin selectarea unei secvenţe adecvate din textul suport
4 puncte
- răspuns corect, nuanţat, motivat: 4 puncte
- răspuns parţial corect, fără motivare cu secvenţă din textul suport: 2 puncte
- răspuns sumar, fără motivare: 1 punct
2. Numirea cărţii şi a autorului din care citează domnul Tushman în textul B 4 puncte
- răspuns corect: 1px2=2 puncte
- răspuns parţial: 1 punct
3. Precizarea celui mai bun mod de a măsura cât a crescut un copil într-un an, aşa cum rezultă din textul B
4 puncte
4. Identificarea unei trăsături a unui profesor, aşa cum se desprinde din textul C 4 puncte
- răspuns parţial corect, cu 1-2 greşeli de exprimare şi/sau punctuaţie: 2 puncte
5. Prezentarea atitudinii elevilor din textul A, la finalul orei de geografie 4 puncte

- răspuns corect, nuanţat: 4 puncte
- răspuns parţial corect: 2 puncte
6. Menţionarea clasei la care este diriginte profesorul din textul A 4 puncte
7. Indicarea unui aspect comun al textelor A, B şi C (exemplu de răspuns: Textele A, B şi C au în comun

aspecte legate de influenţa profesorilor asupra elevilor) 4 puncte
8. Prezentarea semnificaţiei secvenţei date, din textul A 6 puncte

- răspuns corect, nuanţat, care demonstrează înţelegerea textului: 6 puncte
9. Formularea unui răspuns, justificat, valorificând textul suport. 6 puncte


- integrarea unei secvenţe narative şi a unei secvenţe descriptive: 5 puncte; parţial: 3 puncte
- folosirea a cel puţin două idei din textele-suport; 10 puncte
- respectarea convenţiilor tipului de compunere cerut: în totalitate: 8 puncte; parţial: 5 puncte; claritatea
exprimării: 1 punct; coerenţa ideilor: 1 punct


Etapa pe şcoală
Clasa a VIII-a

1 A. Cândva arborii aveau ochi,

Pot să jur,
Ştiu sigur
Că vedeam când eram arbore,
5 Îmi amintesc că mă mirau
Ciudatele aripi ale păsărilor
Care-mi treceau pe dinainte,
Dar dacă păsările bănuiau
Ochii mei,
10 Asta nu îmi mai aduc aminte.
Caut zadarnic ochii arborilor acum.
Poate nu-i văd
Pentru că arbore nu mai sunt,
Sau poate-au coborât pe rădăcini
15 În pământ,
Sau poate,
Cine ştie,
Mi s-a părut numai mie
Şi arborii sunt orbi dintru-nceput...
20 Dar atunci de ce
Când trec de ei aproape
Simt cum
Mă urmăresc cu privirile,
Într-un fel cunoscut,
25 De ce, când foşnesc şi clipesc
Din miile lor de pleoape,
Îmi vine să strig -
Ce-aţi văzut?...
Ana Blandiana, Cândva, arborii aveau ochi
30 B. Era dimineaţa şi un soare proaspăt strălucea în aur peste clipocitul mării domoale. La o milă de
ţărm, o barcă de pescari legase prietenie cu apa, iar chemarea pentru Breakfast Flock scânteiase în aer,
până când apăru un stol de o mie de pescăruşi care încercau, zvâcnind şi zbătându-se, să obţină câteva
firmituri de hrană. Începea o nouă zi de muncă.
35 Dar departe şi singur, străin de orice barcă şi ţărm, Pescăruşul Jonathan Livingston exersa. La trei
sute de picioare înălţime, el îşi coborî picioarele palmate, îşi ridică ciocul străduindu-se să-şi menţină, cu
greutate, aripile într-un arc dureros.
Acesta îi îngăduia să zboare nespus de încet, şi-acum el încetinise până ce vântul îi devenea o
şoaptă-n obraz, iar oceanul stătea neclintit sub el. Îşi îngusta ochii într-o concentrare cumplită, îşi ţinea
40 răsuflarea, îşi încorda aripile... încă... încă puţin. Penele i se zburliră, se afla în limita de viteză şi căzu.
Pescăruşii, după cum ştiţi, n-ating niciodată acest prag.
A se poticni în zbor este pentru ei ruşine şi mare ocară.
Dar Pescăruşul Jonathan Livingston, fără a se ruşina, îşi întinse din nou aripile în arcul acela
tremurător, mai încet, şi mai încet, şi încerca poticnindu-se din nou; nu era o pasăre ca oricare.
45 Cei mai mulţi pescăruşi nu caută să înveţe decât elementele de bază ale zborului - cum să ajungă de
pe mal la hrană şi înapoi. Pentru cei mai mulţi pescăruşi, nu zborul contează, ci hrana.
Dar pentru acest pescăruş, însuşi zborul era o hrană. Mai mult decât orice pe lume, Pescăruşului
Jonathan Livingston îi plăcea să zboare.
Acest fel de a gândi, observase şi el, nu este deloc mijlocul prin care să devină popular printre
50 celelalte păsări. Chiar şi părinţii lui se îngroziseră văzând că Jonathan îşi petrecea zile întregi de unul
singur, făcând sute de planări joase, exersând.
Nu ştia de ce, dar când zbura deasupra apei, la altitudini mai joase decât jumătate din întinderea
aripilor sale, putea să stea în aer mai mult, cu mai multă uşurinţă. Plutirile lui nu se mai încheiau cu
obişnuita cădere în picioare care împroşca marea, ci cu un lung siaj orizontal, în care atingea suprafaţa
55 cu picioarele strânse aerodinamic pe lângă corp. Când îşi începuse glisadele aterizând cu picioarele în
sus pe plajă, străbătând apoi cu pasul lungimea glisadei sale în nisip, părinţii lui se îngroziseră şi mai
mult.
„De ce, Jon, de ce?” îl întreba mama lui.
„De ce-ţi vine atât de greu să fii la fel cu ceilalţi din stol, Jon? De ce nu laşi pelicanii sau albatroşii să
60 zboare aşa de jos? De ce nu mănânci? Fiule, ai ajuns numai pene şi os!”
„Nu-mi pasă că am ajuns numai pene şi os, mami. Vreau să ştiu ce pot realiza în văzduh şi ce nu.
Atâta tot. Vreau să ştiu.”
„Ascultă, Jonathan!”, i-a spus tatăl, nu fără blândeţe.
„Iarna nu e prea departe. Bărcile or să fie puţine, iar peştele de la suprafaţă va înota mai la fund.
65 Dacă tot vrei să înveţi, învaţă despre hrană şi cum se obţine. Povestea asta cu zborul e bună, nu zic nu,
dar nu poţi să te hrăneşti cu glisade, o ştii şi tu. Nu uita că zbori ca să te hrăneşti.”
Supus, Jonathan a încuviinţat. Zilele următoare, a încercat să se poarte ca ceilalţi pescăruşi; a
încercat, într-adevăr, ţipând şi luptând cot la cot cu stolul, pe lânga diguri şi bărci de pescuit, plonjând
după resturi de peşte şi pâine. Dar nu a reuşit deloc.
70 Nu are niciun rost, se gândea el, scăpând intenţionat un mic hering - obţinut cu multă greutate, drept
în gura unui pescăruş bătrân şi flămând care-l fugărea. Mai bine mi-aş petrece timpul ăsta învăţând să
zbor. Sunt atâtea lucruri de învăţat. [...]
Dacă m-aş fi născut să zbor cu viteză, aş avea aripi scurte ca şoimul şi m-aş hrăni cu şoareci în loc de
peşti. Avea dreptate tata. Trebuie să uit astea. Trebuie să mă întorc acasă la stol şi să fiu mulţumit cu
75 ceea ce sunt, un biet pescăruş mărginit. Vocea se stinse, şi Jonathan aprobă. Noaptea, locul
pescăruşului e pe mal, şi din clipa aceea el jură că va deveni un pescăruş normal. Aşa toată lumea va fi
mulţumită. Şi se desprinse cu greu de apa întunecată şi zbură către ţărm, mulţumit de ceea ce învăţase
despre zborul jos care uşurează munca.
Nu, şi-a spus. Am terminat cu ceea ce am fost, s-a terminat cu tot ce am învăţat. Sunt un pescăruş ca
80 oricare alt pescăruş, şi voi zbura ca un pescăruş de rând. S-a ridicat, cu greu, până la o sută de picioare,
şi a dat cu putere din aripi, grăbindu-se spre ţărm.
Hotărârea de a se comporta ca orice alt pescăruş din stol îl făcea fericit. Nu va mai avea nicio
legătură cu forţa care-l îndemnase să înveţe, nu va mai cunoaşte nici ispita, nici înfrângerea. Şi era atât
de bine, să nu se mai gândească la nimic şi să zboare spre ţărm.
85 „Întuneric!” Vocea scrâşni alarmată.
„Pescăruşii nu zboară niciodată pe întuneric.”
Jonathan nu i-a dat ascultare. E atât de bine, îşi spunea el. Luna şi luminile care licăreau pe apă,
aruncând mici reflexe de far în noapte, iar în jur atâta linişte, atâta nemişcare...
Coboară! Pescăruşii nu zboară niciodată pe întuneric! Daca ai fi fost născut să zbori pe întuneric, ai
90 avea ochi de bufniţă! Ai avea diagrame în loc de creier. Ai avea aripile scurte ale şoimului!
Acolo, în noapte, la o sută de picioare înălţime, Pescăruşul Jonathan Livingston clipi.
Dispăruseră toate, şi hotărârile lui şi durerea.
Richard Bach, Pescăruşul Jonathan Livingston
C. Muzica inspiră!– Stagiunea 2019

Fii diferit! Mergi pe clasic!
95 18 ianuarie – 28 iunie
Muzica ne inspiră mai mult ca niciodată, devenind un prieten care ne poate însoți oriunde şi oricând.
Stagiunea 2019, o stagiune aparte a Filarmonicii „Oltenia” Craiova, explorează în mod special această
calitate a muzicii de a face viața mai frumoasă, mai plină de culoare şi de creativitate. Muzica inspiră!
este o călătorie de 22 de concerte, în spații şi zone culturale diverse, păstrând ca filon principal
100 romantismul muzical, curent al marilor trăiri sufletești, iubirea rămânând forța imprevizibilă ce duce lumea
mai departe.
Invitați din 10 țări – Italia, Argentina, Polonia, Anglia, Danemarca, Franța, Belgia, Olanda, Bulgaria,
România – pun în mișcare lumi îndepărtate, aparent inaccesibile, însă actuale prin autenticitatea şi
vibraţia mesajului transmis, de la baroc, trecând prin clasicism, la impresionim şi modernism. Muzica
105 clasică „spune” adesea poveşti şi evocă momente importante din istoria umanităţii. Fiecare ascultător
receptează în felul său aceste istorii într-o manieră unică, imaginându-şi diferit semnificația pasajelor
muzicale și creându-și propria poveste. [...]
Dirijorii care vor evolua pe scena filarmonicii oltene în primele trei luni ale stagiunii Muzica inspiră!
sunt Simone Valeri (Italia), Gian Luigi Zampieri (Italia), Giovanni Panella (Italia-Argentina), Gheorghe
110 Costin, Marius Hristescu, Alexandru Iosub, Radu Postăvaru, Bastien Stil (Franța), Emil Vișenescu,
Răzvan Luculescu.
Text preluat de pe www.oltenasul.ro
1. Numărul de sunete şi numărul de litere din cuvintele ochi, ciudatele (textul A), picioare (textul B) este corect
indicat în varianta de răspuns:
a) 3 sunete, 4 litere; 8 sunete, 9 litere; 7 sunete, 8 litere;
b) 2 sunete, 4 litere; 8 sunete, 9 litere; 8 sunete, 8 litere;
c) 2 sunete, 4 litere; 8 sunete, 9 litere; 7 sunete, 8 litere;
d) 2 sunete, 4 litere; 9 sunete, 9 litere; 7 sunete, 8 litere. 2 puncte
2. Sunt corect despărţite în silabe toate cuvintele din seria:

a) ori-un-de, ex-plo-rea-ză, sem-ni-fi-ca-ţi-a;
b) ori-un-de, exp-lo-rea-ză, sem-ni-fi-ca-ţi-a;
c) ori-un-de, ex-plo-rea-ză, semn-i-fi-ca-ţi-a;
d) o-riun-de, ex-plo-rea-ză, sem-ni-fi-ca-ţi-a. 2 puncte
3. Apar numai raporturi de subordonare la nivelul frazei în seria:

a) Dacă m-aş fi născut să zbor cu viteză, aş avea aripi scurte ca şoimul şi m-aş hrăni cu şoareci în loc de peşti.
b) Trebuie să uit astea.
c) Vocea se stinse, şi Jonathan aprobă.
d) Avea dreptate tata. 2 puncte

4. Explică formarea următoarelor cuvinte din textul A: cândva (Cândva arborii aveau ochi), cunoscut (Într-un fel
cunoscut). 2 puncte
5. Transcrie, din rândurile 35 – 40, un predicat verbal şi un predicat nominal. 2 puncte
6. Precizează funcţia sintactică a fiecăruia dintre cuvintele subliniate în următoarea secvenţă: Muzica clasică
„spune” adesea poveşti şi evocă momente importante din istoria umanităţii. 2 puncte
7. Rescrie secvenţa următoare, transformând construcţia activă în construcţie pasivă: el îşi coborî picioarele
palmate... 2 puncte
8. Alcătuieşte un enunţ în care să apară o construcţie impersonală. 2 puncte
9. Realizează expansiunea cuvântului subliniat în secvenţa următoare, precizând felul propoziţiei obţinute: Era
dimineaţa şi un soare proaspăt strălucea în aur peste clipocitul mării domoale. 2 puncte
10. Alcătuieşte o frază din două propoziţii aflate în raport de subordonare, marcat prin conjuncţie
subordonatoare. 2
puncte
Scrie răspunsul, în enunţuri, pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

1. Ce îl sfătuiesc părinţii pe Jonathan? 4 puncte
2. Identifică numele a doi dirijori care provin din ţări diferite, aşa cum rezultă din textul C. 4 puncte
3. Transcrie două figuri de stil diferite din textul A, numindu-le. 4 puncte
4. Identifică o trăsătură a pescăruşului Jonathan Livingston, aşa cum se desprinde din textul B. 4 puncte
5. Precizează scopul textului C. 4 puncte
6. Identifică o diferenţă dintre pescăruşul Jonathan Livingston şi ceilalţi pescăruşi din stol. 4 puncte
8. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia următoarei secvenţe din textul A: Pot să jur,/Ştiu sigur/ Că vedeam
când eram arbore,/Îmi amintesc că mă mirau/Ciudatele aripi ale păsărilor/Care-mi treceau pe dinainte
6 puncte
9. Crezi că a fi diferit de alţii ajută la dezvoltarea personalităţii unui adolescent? Motivează-ţi răspunsul, în 40-
60 de cuvinte, valorificând unul dintre textele suport. 6 puncte
Imaginează-ţi că Jonathan Livingston îţi este prieten. Redactează, în 200-250 de cuvinte, un text în care să
prezinţi modul în care ai putea să-l ajuţi pentru a-şi îndeplini idealul.
- integrarea unei secvenţe narative, a unei secvenţe descriptive şi a unei secvenţe dialogate; 12 puncte
- exprimarea unei emoţii/sentiment; 3 puncte
- folosirea a cel puţin două idei din textul B; 10 puncte
Barem de corectare CLASA a VIII-a
1. c 2 puncte
2. a 2 puncte
3. b 2 puncte
4. Explicarea formării cuvintelor date 1px2=2 puncte
Exemplu de răspuns: cândva: cuvânt format prin compunere prin parataxă/coordonare; cunoscut: cuvânt format
prin conversiune/schimbarea valorii gramaticale;
5. Transcrierea predicatelor indicate 1px2=2 puncte
6. Precizarea funcţiei sintactice a fiecăruia dintre cuvintele subliniate în secvenţa dată: 1px2=2 puncte
Muzica: subiect; importante: atribut adjectival
7. Rescrierea secvenţei, transformând construcţia activă în construcţie pasivă 2 puncte
8. Alcătuirea unui enunţ în care să apară o construcţie impersonală 2 puncte
9. Realizarea expansiunii cuvântului subliniat în secvenţa dată, precizând felul propoziţiei obţinute 2 puncte
- realizarea expansiunii: 1 punct
- precizarea felului propoziţiei obţinute: 1 punct
10. Alcătuirea unei fraze din două propoziţii, aflate în raport de subordonare, marcat prin conjuncţie
subordonatoare 2 puncte
- construirea frazei alcătuite din două propoziţii: 1 punct
- existenţa raportului de subordonare marcat prin conjuncţie subordonatoare: 1 punct
1. Formularea unui răspuns la întrebarea dată 4 puncte

- răspuns corect, nuanţat, cu valorificarea textului suport: 4 puncte
2. Identificarea numelor a doi dirijori care provin din ţări diferite, menţionate în textul C 4 puncte
- răspuns corect: 4 puncte (2px2=4 puncte)
3. Transcrierea a două figuri de stil diferite, numindu-le 4 puncte
- transcrierea fiecărei figuri de stil: 1px2=2 puncte
- numirea fiecărei figuri de stil: 1px2=2 puncte
4. Identificarea unei trăsături a pescăruşului Jonathan Livingston, aşa cum se desprinde din textul B 4 puncte
- răspuns corect, care demonstrează înţelegerea textului: 4 puncte
5. Precizarea scopului textului C 4 puncte
- răspuns corect, adecvat: 4 puncte
6. Identificarea unei diferenţe dintre pescăruşul Jonathan Livingston şi ceilalţi pescăruşi din stol 4 puncte
7. Indicarea unui aspect comun al textelor A, B şi C 4 puncte
Exemplu de răspuns: Un aspect comun al textelor A, B şi C este că transmit mesaje despre ce înseamnă a fi
diferit.
- răspuns corect, nuanţat, demonstrând înţelegerea textelor suport: 4 puncte
8. Prezentarea semnificaţiei secvenţei date din textul A 6 puncte
- răspuns corect, nuanţat, demonstrând înţelegerea textului suport: 6 puncte
9. Formularea unui răspuns, justificat, valorificând textul suport. 6 puncte


- integrarea unei secvenţe narative, a unei secvenţe descriptive şi a unei secvenţe dialogate: 12 puncte; parţial:
6 puncte
- folosirea a cel puţin două idei din textul B: în totalitate: 10 puncte; parţial; 5 puncte
- respectarea structurii unei compuneri: în totalitate: 5 puncte; parţial; 3 puncte; claritatea exprimării: 1 punct;
coerenţa ideilor: 1 punct


Etapa Pe Şcoală OLLR Gimnaziu Subiecte Si Bareme

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Etapa Pe Şcoală OLLR Gimnaziu Subiecte Si Bareme

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Botoşani

Olimpiada de limba şi literatura română

Toate subiectele sunt obligatorii.

25 B. În şcoala primară, la Şcoala Elementară Rose, am avut o prietenă adevărată.

Scrie, pe foaia de examen, numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Cuvintele colţ, ideea conţin, în ordine:

3. Litera o redă o semivocală în toate cuvintele din varianta de răspuns:

Scrie răspunsurile corecte pentru cerinţele de mai jos.

6. Identifică, în textul A, două verbe la modul indicativ, timpul prezent. 2 puncte

Subiectul al II-lea 40 de puncte

Scrie, în enunţuri, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

Subiectul al III-lea 40 de puncte

Subiectul I (20 de puncte)

Subiectul al II-lea (40 de puncte)

1. Precizarea motivului pentru care prietena personajului a adăugat un Z. la numele ei 5 puncte

3. Indicarea unei asemănări între textele A şi B 5 puncte

4. Precizarea unei teme comune a textelor A, B şi C 5 puncte

5. Formularea ideilor principale din fiecare text. 10 puncte

Subiectul al III-lea (40 de puncte)

Pentru conţinut: 30 de puncte

Pentru redactare: 10 puncte

Olimpiada de limba şi literatura română

Toate subiectele sunt obligatorii.

Scrie, pe foaia de examen, numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din varianta de răspuns:

Scrie răspunsurile corecte pentru cerinţele de mai jos.

Scrie răspunsul, în enunţuri, pentru fiecare dintre întrebările de mai jos:

Subiectul al III-lea 40 de puncte

Subiectul I (20 de puncte)

Subiectul al II-lea 40 de puncte

5. Precizarea numărului de localităţi de pe ruta călătoriei inaugurale a Orient Express-ului: 10 4 puncte

Subiectul al III-lea (40 de puncte)

Pentru conţinut: 30 de puncte

Pentru redactare: 10 puncte

Olimpiada de limba şi literatura română

Toate subiectele sunt obligatorii.

Scrie, pe foaia de examen, numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Cuvintele voia, geografie, veselie, vreau conţin, în ordine:

2. Sunt corect despărţite în silabe toate cuvintele din seria:

3. Cuprinde numai conjuncţii subordonatoare seria:

Scrie răspunsurile corecte pentru cerinţele de mai jos.

4. Explică formarea următoarelor cuvinte: glumeţ, oriunde. 2 puncte

Subiectul al II-lea 40 de puncte

Scrie răspunsul, în enunţuri, pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

Subiectul al III-lea 40 de puncte

Subiectul al II-lea 40 de puncte

5. Prezentarea atitudinii elevilor din textul A, la finalul orei de geografie 4 puncte

7. Indicarea unui aspect comun al textelor A, B şi C (exemplu de răspuns: Textele A, B şi C au în comun

8. Prezentarea semnificaţiei secvenţei date, din textul A 6 puncte

9. Formularea unui răspuns, justificat, valorificând textul suport. 6 puncte

Subiectul al III-lea (40 de puncte)

Pentru conţinut: 30 de puncte

Pentru redactare: 10 puncte

Olimpiada de limba şi literatura română

Toate subiectele sunt obligatorii.

1 A. Cândva arborii aveau ochi,

C. Muzica inspiră!– Stagiunea 2019

Scrie, pe foaia de examen, numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului corect:

2. Sunt corect despărţite în silabe toate cuvintele din seria:

3. Apar numai raporturi de subordonare la nivelul frazei în seria:

Scrie răspunsurile corecte pentru cerinţele de mai jos.

Scrie răspunsul, în enunţuri, pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

Subiectul al III-lea 40 de puncte