TEMA TITLUL CĂRȚII/ PREZENTAREA CONȚINUTULUI

AUTORUL
Școala MATILDA – Roald Dahl Matilda este eroina cãrții cu același nume, scrisă de Roald
Dahl și a fost publicată în anul 1988.
Familie Matilda, este o fetiță genială, cum rar s-a mai întâlnit. A învățat să
citească de la vârsta de 3 ani. Este pasionată de lectură, însă are o
Relație problemă mare: familia sa mediocră. Părinții nu sunt tare grijulii. Nu se
părinți-c
interesează nici măcar de siguranța și binele ei, darămite să mai
opii-prof
esor aducem în discuție educația fetei.
Tatăl ei, domnul Wormwoods, ar discuta mai degrabă toată ziua
Personal despre muncă și despre afacerile sale jalnice prin care încearcă să-și
itatea păcălească clienții să cumpere mașini la mâna a doua. Fratele său își
copilului admiră tatăl, iar mama sa este adepta televizorului și a coaforului. De
altfel toată famila sa preferă să se uite la emisiuni TV în defavoarea
cititului unei cărți.
Lectura De cele mai multe ori pedepsele Matildei constau în privarea de a
mai citi cărți în camera ei, cărți împrumutate de la bibliotecă bineînțeles
pentru că mama sa cumpără doar reviste în casă, din păcate. Așadar
cărțile citite sunt de la biblioteca orașului, unde doamna Phelps îi
recomandă o listă variată de cărți, chiar și din cele mai avansate.
Având parte de o asemenea familie, Matilda încearcă să le dea o
lecție părinților săi de fiecare dată când aceștia se comportă rău cu ea.
Astfel că pune la cale 3 farse pentru tatăl ei: îi lipește pălăria de capul
său, deghizează papagalul vecinului într-o fantomă și încurcă uleiul de
păr cu care se dă acesta în fiecare dimineață în fața oglinzii cu
vopseaua de decolorare a părului care e al mamei sale.
Toată familia are o supriză nu tocmai plăcută când tatăl apare în fața lor
cu părul blond. Da. Blond! Un afacerist vopsit ici colo cu o nuanță
blondă.

Matilda începe să meargă la școală. Încă din prima zi de școală,

domnișoara Honey, educatoarea sa, își dă seama de cât de inteligentă
este micuța Matilda. Se duce chiar și la directoarea Trunchbull, să-i
ceară ajutorul să o transfere pe fetiță într-o clasă mai avansată însă nu
obține nimic cu această vizită. Același rezultat îl obține mergând și la
părinții Matildei.

Între timp, micuța pasionată de lectură se împrietenește

cu Lavender. Acestea o întâlnesc pe Hortensia, care le povestește
despre toate lucrurile oribile pe care le face, doamna
directoare Trunchbull, copiilor. Se pare că au văzut-o, într-o zi,
apucând-o pe Amanda, colega lor, de păr și apoi ar fi împins-o pe
terenul de joacă, doar pentru că nu îi suporta codițele împletite.
În altă zi chiar a forțat un copil pe nume Bruce Bogtrotter să mănânce
un tort întreg. Nimeni nu are curaj să se încurce cu directoarea. E
înspăimântătoare.
Lavender decide să îi facă o farsă directoarei în timpul unei vizite
la clasă. A adus la școală o salamandră, găsită în grădina casei, pe care
i-o pune în paharul cu apă de pe catedră. Din păcate tot Matilda este
învinovățită pentru această farsă și din cauza supărării și a privirii fixate
pe Trunchbull, Matilda reușește să miște paharul cu apă cu ajutorul
puterii minții și acesta se răstoarnă pe directoare.
După cursuri, Matilda îi povestește educatoarei Honey ce s-a
întâmplat, apoi îi face o demonstrație din nou, a nou nouței sale puteri.
Domnișoara Honey o invită pe Matilda în căsuța sa umilă pentru a
povesti pe îndelete cele văzute. Se pare că educatoarea este o femeie
săracă.
Honey îi povestește Matildei despre trecutul său. După ce mama
sa a murit, mătușa ei i-a amărât viața, ba chiar o suspectează de
moartea mamei sale și de furtul banilor care i se cuveneau. Și de parcă
nu erau suficiente toate aceste detalii care o surprind pe Matilda,
mătușa educatoarei este chiar Trunchbull.
Matilda decide să o ajute de Honey cu ajutorul puterii sale, așa
că începe să exerseze din ce în ce mai mult până când reușește să țină
în control acest dar și să o pună la respect pe directoarea cea rea.
Trunchbull face o nouă vizită clasei lui Honey, moment oportun
ca Matilda să-ți pună în practică planul. Trunchbull vorbește agresiv din
 nou cu elevii până când sunetul unei bucăți de cretă o întrerupe. Creta
scrie singură pe tablă un mesaj suprinzător prin care i se cere lui
Trunchbull să îi returneze lui Honey toate lucrurile furate și să dispară
cât mai departe. Trunchbull încremenește de groaza mesajului și de
gândul fantomei care scrie la tablă.
În curând aflăm că directoarea a ascultat de instrucțiunile
Matildei. Honey se mută înapoi în vechea sa casă și începe să ducă o
viață liniștită și decentă din nou. Dar lucrurile nu se opresc aici. Părinții
Matildei se pregătesc să plece în trombă de acasă.
Au de gând să se mute tocmai în Spania pentru a scăpa de denunțurile
unor clienți de ai tatălui ei. Fetița nu dorește acest lucru și fuge acasă la
Honey.

Până la urmă Honey nu a trebuit să insiste foarte mult ca Matilda

să rămână cu ea. Practic au lăsat-o cu educatoarea fără să le mai pese
de ea. Dar nicio problemă. Doar Matilda și domnișoara Honey au avut
de câștigat. Fata a rămas pe mâini bune și au trăit fericite și inteligente
amândouă până la adânci bătrâneți.

Natura LACUL, de Mihai Eminescu Lacul codrilor albastru

Nuferi galbeni îl încarcă;
Personifi Tresărind în cercuri albe
carea El cutremură o barcă.
naturii
Şi eu trec de-a lung de maluri,
Iubirea
Parc-ascult şi parc-aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe piept;

Să sărim în luntrea mică,

Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână cârma,
Şi lopeţile să-mi scape;
 Să plutim cuprinşi de farmec
Sub lumina blândei lune -
Vântu-n trestii lin foşnească,
Unduioasa apă sune!

Dar nu vine... Singuratic

În zadar suspin şi sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.

Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,

IARNA , de V Alecsandri Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară!

Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară;
Soarele rotund şi palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinereţe printre anii trecători.

Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,

Ca fantasme albe plopii înşiraţi se pierd în zare,
Şi pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele pierdute sub clăbuci albii de fum.

Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare

Străluceşte şi dezmiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie uşoară care trece peste văi…
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.
 TACHE, IANCHE ȘI CADÂR Într-un şir de case se află trei prăvălii ale unor oameni de etnii diferite, şi
De Victor Ion Popa
anume: Tache (ce este român), evreul Ianche şi turcul Cadâr. Fiecare
dintre aceştia deţine câte o prăvălie, şi astfel ajută oamenii de acolo
când au vreo nevoie. Modelul casei lui Tache şi cel al lui Ianche nu
diferă mai deloc, cu excepţia culorilor, iar chiar şi mărfurile acestora sunt
asemănătoare. Uneori îşi schimbă clienţii între ei, pentru ca să nu existe
concurenţă.
Se petrec multe după venirea Anei (fiica lui Ianche, iar acesta se
mândreşte nespus de mult cu ea) - şi cea a lui Ionel, care au studiat la
Bucureşti. Cei doi aduc vestea că vor să se căsătorească, ceea ce este
un şoc pentru Tache şi Ianche. Desigur că vor să îşi vadă fericiţi copiii,
dar parcă mai mult le pasă de gura lumii. Lui Tache îi este frică fiindcă
probabil va intra în încurcătură, iar Ianche e speriat de ideea falimentului
afacerii sale, în situaţia în care evreii ar înceta să mai cumpere de la el.
Din fericire, Cadâr are soluţia: cei doi tineri "să fugă" departe. Astfel,
fricile sufleteşti ale celor doi părinţi se liniştesc. Cadâr se implică extrem
de mult în această activitate: îi ascunde pe cei doi în casa lui, şi face
rost de bani pentru a porni o nouă afacere, câştigul fiind luat de Tache şi
Ianche. Noua prăvălie se va numi „La Europa”, pentru ca toate etniile de
oameni se aibă acces acolo.
Călători OCOLUL PĂMÂNTULUI ÎN Phileas Foog pune pariu ca poate strabate planeta in decurs de
a 80 DE ZILE, de Jules Verne optzeci de zile. Incearca asta impreuna cu valetul sau, Passapartout.
Daca reuseau, aveau un castig de doua mii de lire, dar pe de alta
Prietenia
parte, daca pierdeau, erau in pierdere de aceasta suma. Era Foog un
om instarit, dar nu se lasa mai prejos fata de ceilalti.
Aventur Veniti cei doi din club, de la pariul facut, se apuca numaidecat de
a treaba, se imbraca si isi pregatesc tot ce mai au nevoie.
Vorba despre pariu a fost adusa dupa ce discutau despre un jaf din
Copilări
Anglia. Iar acolo se nimerea si un detectiv pe nume Fix, ce credea ca
a
Foog e hotul. Le-a auzit conversatia, si planuieste sa-l urmareasca pe
Foog si valetul sau pe durata calatoriei lor. Asa s-a si intamplat.
Expeditia nu le fu atat de usoara, chiar pe cand se aflau in India, doi
barbati sarira sa atace si sa omoare o fata, lipsita de aparare. Foog si
asistentul sau o vad in ananghie, si cum nu-i lasa inima sa priveasca
si sa taca, fara prea multe comentarii, ii sar in ajutor domnitei.
Reusesc sa o salveze, fiind egali numeric, plus fata ce lupta alaturi de
ei.
Fata le povesteste ca nu are pe unde s-o apuce, deci Foog si
Passapartout decid sa o ia cu ei. Fata, desigur, accepta, si isi
continua calatoria toti trei. Dadura de multe alte intamplari, ca doar
strabat toata lumea, dar aceasta a fost mai insemnata.
Timpul era pe treisferturi trecut, dar ajung intr-un final inapoi in Anglia,
in Liverpool, un alt oras de acolo. Foog e prins de detectiv, si inchis.
Dar nu e nevoit sa stea prea mult si sa-si piarda din timp, ca vine Fix
si-i spune ca a gasit adevaratul vinovat. Cu toate acestea, Foog
crede ca pariul e pierdut. Dar calculele sale erau cu o zi in urma, si
reusesc sa ajunga la timp. Dar acolo, odata ajunsi in club si in sala in
care au facut pariul, ii astepta o alta surpriza, pe langa suma de doua
mii de lire.
Faptul ca a salvat fata, nu ramane nerasplatit, iar Aouda il cere pe
Foog in casatorie. Acesta, bineinteles, accepta.
Asa ca, Foog are in continuare un slujitor credincios, o suma mai
mare de bani, si o sotie frumoasa.
 In prima carte, Apolodor, un pinguin tenor de la un circ, pleaca in
CĂRȚILE CU APOLODOR, cautarea fratilor sai pinguini din Labrador. In aceasta calatorie trece
de Gellu Naum printr-o multime de peripetii, care de care mai palpitante, trebuid sa
faca fata unor diverse provocari, el merge atat pe uscat cat si pe apa
sau cu avionul. Dupa ce isi gaseste neamurile, constata ca ii este dor
de prietenii sai de la circul din Bucuresti.

In cea de-a doua parte a "Cartilor cu Apolodor" , eroul apare in

compania a doi prieteni nedespartiti si fideli, leul Amadeu si cangurul
Ilie, cu care merge impreuna la carnaval, la schi, la plaja, la
vanatoare sau cand face curatenie. Intamplarile prin care trec cei trei
prieteni sunt pline de farmec si amuzament iar autorul, prin
intermediul acestora, ilustreaza anumite norme de comportament

Anton Lupan impreuna cu echipajul lui il cauta pe Pierre Vaillan,t

TOATE PÂNZELE SUS care este un vechi prieten al lui Anton Lupan si ajungand in tara de
De Radu Tudoran
foc impreuna cu vasul lui pe num Speranta. Anton Lupan a mai avut
un vas pe nume L·Esperance dar Pierre Vaillant a plecat cu el pe
mare si nu s-a mai intors.Apoi peste putin timp Anton Lupan a gasit
corabia L·Esperance si a aflat ca aceasta a fost pradata de catre
piratii lui Spanu.Acesta reconditioneaza corabia si o numeste
Speranta. In cele din urma Anton Lupan ii gaseste pe piratii lu
Spanu si pe el insusi si ii prinde. Crezand ca va scapa Spanu sare din
corabie impreuna cu inca un pirat si apoi ii mananca rechinii. In final
Speranta va ajunge cu bine pe Insula de Foc dar la intoarcere
acestia sufera un naufragiu norocos dar si ghinionist. Acestia erau
blocati pe o piatra.Pentru a se putea elibera acestia arunca tot aurul
si scapa.Dupa ce au iesit din stramtoarea lui Magelan acestia s-au
 intalnit cu un vas care prindea balene iar capitanul acelui vas i-a dat
lui Anton Lupan o scrisorea in care era vorba de naufragiul lui Pierre
Vaillant si in care scria ca aveau nevoie de ajutor.Apoi Speranta a
plecat cu toate panzele sus inapoi dupa Pierre Vaillant

CIREȘARII de Constatin Dan,Victor,Ionel,Maria,Lucia,Ursu si Tic sunt ciresarii.Ei isi fac planuri

Chiriță pentru a pleca intr-o expeditie stintifica la Pestera Neagra.Aceasta
pestera nu a fost foarte des explorata de nimeni.Tic nu poate pleca in
expeditia stintifica deoarece tatal lui nu-l lasa,dar copilul apeleaza la
paznicul scolii,mos Timofte.Acesta il convinge pe tatal lui Tic sa-l lase in
expeditie.Tic se hotaraste sa le faca o surpriza prietenilor sai, ciresarii
intalnindu-se cu ei pe drum.Peste cateva zile ciresarii isi fac bagajele si
pleaca spre Pestera Neagra. Tic are un caine pe nume Tombi.Copilul isi
ia cainele si pleaca imediat pe urma ciresarilor.Spre seara ciresarii ajung
la gura pesterii cu bine,insa Tic s-a ratacit cu Tombi intr-o padure.Cu
putin noroc Tic a fost gasit de Ursu.Sora lui Tic, Maria s-a bucurat foarte
mult cand l-a vazut pe fratele ei.Dimineata,ciresarii se impart in doua
grupe.Prima grupa era alcatuita din Ionel,Victor,Maria si Tic care urma
sa intre in pestera,iar a doua grupa era alcatuita din Ursu,Lucia si Dan
care trebuie sa urce pe coama pesterii.Daca s-ar intampla ceva a doua
grupa trebuie sa ceara ajutor oamenilor de la o cabana de langa
pestera.Asa ca prima grupa a intrat in pestera cu trei lanterne si
aparetele aduse de Ionel cu care sa poata comunica cu cei de
afara.Ajunsi intr-un salon toti cei din pestera au ramas uimiti de
frumusetea stalagmitelor si a stalactitelor.La primul lac din pestera
ciresarii au facut o luntre cu care au trecut toate lacurile pe care le-au
intalnit.Dupa harta veche,pestera se termina la al treilea lac,dar Victor
se incapataneaza si vrea sa vada daca pestera nu continua dupa
lac.Victor se urca in luntre,si pleaca spre capatul pesterii.Acolo el
gaseste o noua pestera si ii duce pe toti in acea pestera, dar cand a
trecut Tic,Victor l-a luat pe copil dar luntrea si Tombi au cazut intr-o
cascada. Tic a suferit foarte mult findca l-a pierdut pe Tombi.Cei trei
ciresari aflati pe un deal deasupra pesterii sunt ingrijorati deoarece nu
au primit nici un mesaj de la ceilalti ciresari.A doua grupa au inceput sa
exploreze noua pestera si si-au dat seama ca in pestera au mai trecut
doi oameni.Tic s-a bagat intr-o crapatura si a gasit barca de cauciuc a
vanatorului Petrachescu din satul lui.Peste cateva ore,Ionel a fost rapit
de cei doi oameni care au trecut prin pestera.Era chiar Petrachescu si
un barbos.Acestia l-au batut pe Ionel,dar copilul a scapat de cei doi
oameni prefacandu-se ca si-a rupt piciorul.Ionel a fost gasit de ciresarii
din pestera.El le-a spus ca unul din oameni este Petrachescu si ca era
inarmat si periculos.Ciresarii au ajuns in sfarsit la capatul pesterii,dar
drumul era blocat.Ei s-au pregatit pentru a-l infrunta pe Petrachescu.Din
fericire Ursu a ajuns inaintea vanatorului si i-a tras pe Ionel,Maria si Tic
deasupra pesterii unde erau salvati.Victor nu a mai avut timp sa fie tras
de Ursu deasupra pesterii,asa ca s-a ascuns intr-o scobitura din peretii
pesterii pentru ca venea Petrachescu.Vanatorul l-a vazut pe Victor si a
tras cateva focuri de arma spre el. Petrachescu si-a dat seama ca el
avea gloante oarbe in pistol asa ca a fugit inauntru in pestera pentru a
se salva.Victor nu a patit nimic asa ca toti ciresarii au fost
salvati.Petrachescu si barbosul au fost prinsi se catre oameni si bagati
la puscarie.Tombi a fost gasit de niste colegi de scoala ale ciresarilor pe
nume Sergiu si Pompilica.Povestea ciresarilor in Pestera Neagra a fost
povestita in toata tara.
 Fram este un urs polar capturat de cand era mic de catre eschimosi
FRAM, URSUL POLAR de ,apoi vandut marinarului Lars,dupa care a fost vandut circului Strutki.
Cezar Petrescu Acolo Fram dadea zilnic reprezentatii, era foarte indragit de spectatori
si primea multe aplauze .Apoi, intr-o zi Fram uita toate acrobatiile pe
care stia sa le faca. Astfel,el nu a mai putut fi folosit la circ si este
trimis inapoi in gheturile polare, cu ajutorul unui vanator de ursi. A fost
lasat sa traiasca pe o insula acoperita de gheturi, nepopulata de
oameni, ca sa nu fie impuscat. El ramane singur, colinda insula de
colo-colo si isi face rost de hrana cu greu. In noaptea polara,pe e
viscol , Fram isi face un mic prieten, puiul de urs Zgaibarici. Dar ei se
despart cand Zgaibarici incerca sa faca figurile de circ pe care le
vazuse la Fram. Un sloi il duce pe Fram intr-un golf, unde locuia
Nanuc,un copil de eschimos. Tot acolo , doi vanatori Otto si Egon,
sunt in pericol de moarte. Fram ii salveaza de la inghet si apoi
vanatorii il i-au in lumea lor, unde va ramane pentru totdeauna .

Joc PRINȚ ȘI CERSETOR

de Mark Twain Doi baieti nascuti in aceasi zi in regiuni diferite ale Angliei,unul era
Joacă
print si celalalt cersetor.Dupa cativa ani baiatul cel sarac merge sa
cerseasca pe langa curtea regala si este inbrancit de catre soldati
portii.Printul vazad asta le cere angajatilor lui sa-i ceara scuze
cersetorului si il pofteste in palat unde cei doi baieti isi schimb hainele
intre ei si observa ca nu este nici o diferenta. Printul imbracat in
hainele cersetorului pleaca din palat si cauta casa in care statea
cersetorul impreuna cu parintii lui ,cele 2 surori si bunica sa.Dupa
ceva timp imparatul se imbolnaveste ,iar noul print este fortat sa
invete alte limbi straine ,ceea ce este imposibil pentru sarmanul
cersetor.Dupa multe incercari nereusite ale adevaratului print , acesta
se reintoarce la palat fix in ziua incoronari .Adevaratul print isi
 recapata coroana si ii da casa si o avere cersetorul pentru bunatatea
si credinta lui!

JOCUL DE-A VACANȚA -

Mihail Sebastian nu am gasit ceva ce sa imi placa

Familia LA MEDELENI… In primul volum este prezentata o parte din copilaria lui Danut, a
de Ionel Teodoreanu Olgutei si a Monicai, o fetiță adoptată de părinții lui Dănuț și a Olguței.
Actiunea este prezentată la moșia familiei Deleanu numită Medeleni.
Olguța este o fetiță plină de viață aflată in permanent conflict cu
fratele ei, Danut. Copiii aflati la mosie fac tot felul de nazbatii cum ar fi
faptul ca Olguta ascunde in soba cateva borcane de dulceata. Monica
este o fetita cuminte ramasa singura dupa moartea bunicii si se
indragosteste de Danut. Primul roman se termina cu moartea lui mos
Gheorghe, un om foarte apropiat familiei Deleanu care lucra pentru
acestia si pe care Olguta il iubea ca pe propriul bunic. Tot acum se
decide in familie ca Danut sa mearga la Bucuresti la liceu impreuna
cu Herr Direktor, unchiul lui.

In volumul II este prezentata intoarcerea la mosie a Olgutei, Danut si

Monica dar ca adolescenti. Mai apar si Puiu, o ruda mai indepartata
de care grija dna Deleanu. Acesta este indragostit de Olguta. Viata
lor este prezentata cu multe din luptele interioare care se dau in
sufletele lor de adolescenti. Tot de Olguta este indragostit si Mircea
Balmus, cel mai bun prieten al lui Danut, venit in vacanta la Medeleni.
Danut este indragostit de Adina, iar Monica de Danut. In peisaj intra
 si un pictor, Alexandru Pallă care va pleca la Veneția cu Adina. Tot la
mosie vine si Rodica, o prietenă a Olgutei.

Volumul 3 ii prezinta pe cei trei protagonisti aproape adulti. Monica si

Olguta merg insotite de Alexandru pallă la Paris la studii. Monica se
casatoreste cu Danut care devine avocat, Olguta este indragostita de
Vania cu care urmeaza sa plece dar descopera ca este bolnava de
cancer si se sinucide. Familia Deleanu vinde mosia Medelenilor pe
care o cumpara Rodica Bercali. Volumul se termina avandu-i pe
Danut si pe Monica pe pervazul unei ferestre vorbind despre
frumusetea si spiritul locului respectiv, si cu promisiunea lui Danut de
a scrie povestea Medelenilor pentru ca Olguta sa "reinvie".

AMINTIRI DIN COPILĂRIE Nica, marele povestitor Ion Creanga si un copil nazdravan, trece prin
de Ion Creangă multe boacane. Badita Vasile si Dascalul Ioan au construit langa
manastire o scoala mica, iar ei au mers din usa-n usa ca sa le spuna
parintilor sa-si dea copiii la scoala. Ei au adus într-o zi la scoala un
scaun pe nume Calul Balan si o nuielusa pe nume Mos Nicolae.
Prima pe Calul Balan a fost Smarandita popii, iar Nica speriat si de
aceasta si de baiatul din clasele mai mari care il mediteaza si care il
bate cand nu stie. Nica a fugit de la scoala, iar dupa el a venit
Dascalul Ioan si din fericire l-a dus la scoala, iar Nica dupa ce a
terminat orele de scoala s-a dus acasa si cu mama ei a invatat sa
citeasca mai bine.De Sf. Foca l-au luat pe Badita Vasile in armata. In
alta zi trebuia sa aiba grija de fratiorul lui, dar el s-a dus sa se scalde
 in Ozana. S-a distrat acolo pana cand mama lui a venit si i-a luat
hainele. Nica a alergat gol prin tot satul. In alta zi s-a catarat pana in
ciresul matusii Marioara, iar ea l-a alergat pe canepa, pentru ca i-a
furat ciresele. Intr-o zi bunicul David a venit la Humulesti ca sa-l ia pe
Nica in Pipirig ca sa faca scoala acolo. Dupa ce au ajuns acolo la
varul Dumitru, Nica a intalnit-o pe Irinuca o femeie care avea multe
capre, iar ei au fost umpluti de raie de la capre si din joaca au
daramat casa Irinucai cu o bucata de stanca. Odata era suparat ca
pupaza din sat il facea sa se scoale mereu si a furat-o din tei si a
tinut-o acolo pana a dus-o in targ, pentru ca voia s-o vanda, dar un
domn i-a dat drumul. Cand era acasa mama l-a imbratisat pe Nica, iar
ea mereu a vrut ca Nica sa fie Dascal si asta a ajuns. Mereu l-a iubit.
Locuri HRONICUL VÂRSTELOR În roman, se relatează drumul lui Blaga de la Lancrăm-satul lui natal-
natale de Lucian Blaga spre Viena și înapoi în Transilvania. Fiind mezinul unei familii cu 9
copii, acesta se dovedește a evolua puțin mai greu, nu a vorbit până
la vârsta de 4 ani, motiv de îngrijorare pentru mama lui. Tânărul
Blaga, deși a fost mut vreme de 4 ani, acesta se dovedea totuși
receptiv și a prins repede din urmă pe ceilalți, a ajuns astfel să joace
într-o piesă de teatru pe scenă. A ajuns la școală la Sebeș, unde se
dovedește a fi bun învățăcel, era tot timpul în prima bancă, regula era
să stea în prima bancă cine răspundea cel mai bine. Fire
credincioasă, dar și superstițioasă, credea cu tărie în superstițiile
mamei sale. Urmează cursurile liceala la Brașov, în 1906, unde
devine cel mai bun elev, drept pentru care devine examinator al
elevilor la ora de latină. Are o poveste de viață zbuciumată, nu are
potențial financiar pentru a putea evolua intelectual precum are el
capacitățile, tatăl lui moare, dar Blaga îi descoperă librăria cu
colecțiile impresionante, preferă să plece de acasă pentru a scăpa de
atmosfera anostă. Își dovedește calitățile de scriitor, scrie poezii unei
fete pe nume Roma, care la scurt timp moare de tuberculoză. În
1914, se publică lucrarea lui Blaga, dar nu sub semnătura sa, in
revista ,,Românulˮ. În vara anului 1914 şi-a luat bacalaureatul, tot
 atunci află că Franz Ferdinand a fost asasinat, ceea ce a dus la
război. Blaga urmează facultatea de Teologie.
Timpul TRECUT-AU ANII… de Mihai Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri
Eminescu Şi niciodată n-or să vie iară,
Căci nu mă-ncântă azi cum mă mişcară
Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri,

Ce fruntea-mi de copil o-nseninară,

Abia-nţelese, pline de-nţelesuri -
Cu-a tale umbre azi în van mă-mpesuri,
O, ceas al tainei, asfinţit de sară.

Să smulg un sunet din trecutul vieţii,

Să fac, o, suflet, ca din nou să tremuri
Cu mâna mea în van pe liră lunec;

Pierdut e totu-n zarea tinereţii

Şi mută-i gura dulce-a altor vremuri,
Iar timpul creşte-n urma mea... mă-ntunec!

Actul FLORIN SCRIE UN ROMAN I. Eroul din povestea lui Florin, era haiducul Florea, care, dupa ce
creației De Mircea Cărtărescu infrunta multe primejdii, incercand sa faca dreptate oamenilor necajiti,
trage la hanul Anitei.
Anita ii aduce o cafa cu vin, iar acesta incepe sa-si verse focul.
Spunea ca duce o viata de fugar, cu potera mereu pe urmele lui, asta
pentru ca incercase sa-i pedepseasca pe boierii ce-i obidesc pe
tarani.
 Pe ascuns, Anita impreuna cu capitanul Gealatu, planuiesc prinderea
haiducului si rapunerea lui.
Desi ametit de somnoroasa din vin, Florin nu se da invins, isi cheama
calul, tovarasul lui de nadejde, de lupta si impreuna ii zdrobesc pe cei
patruzeci de poterasi si capitanul lor. Pe Anita o pedepseste dand foc
hanului.
II. A doua actiune se petrece in zilele noastre, in camera lui Florin, un
baiat de treisprezece ani, si pe strada lui. Acesta si-a terminat de
scris romanul si, plictisindu-se, a iesit afara cu rolele cu gandul sa le
arate prietenilor lui ce a mai scris. Pe strada o zareste pe Ana,
impreuna cu prietenele ei. Florin isi cumpara o inghetata si face
scheme cu rolele ca sa o impresioneze pe fata.
III. La randul lui, si acest fir de actiune este scris de altcineva, Florin
fiind tot un personaj creat de domnul Florescu.
Adolesc ROMANUL Elevul de 15 ani dorește sa scrie un roman caruia nu stie ce nume
ența ADOLESCENTULUI MIOP sa-i puna. Intr-un final, ii gaseste un nume „Romanul unui adolescent
De Mircea Eliade miop", dar nu stia pe cine sa faca erou al romanului. Elevul avea un
avantaj, citea foarte mult, dar nu era bun la matematica.
S-a gandit sa-l faca protagonist pe prietenul lui, Robert. Acesta il
facuse ca fiin un personaj ridicol, fapt care a dus la un conflict intre
cei doi. El împreună cu prietenii lui mergeau în parcul Carol unde se
întâlneau toate perechile de liceeni.Prietenul lui avea un defect care îi
deranja şi pe ceilalţi dintre prieteni lui,era lăudăros,în ceea ce priveşte
fetele.Prietenii lui si-au ales cate o partenera si s-au dus la
plimbare,acesta a ramas cu o fata mai timida.Adolescentul incercand
sa o sarute aceasta izbugnii in plans sh se duse la sora ei.Acesta ii
zise lui Robert ca nu il va mai insotii in nicio intalnire amoroasa.
Când a decis să scrie un roman ştia că trebuie să i-a câteva notiţe
asupra vieţii lui de adolescent şi acasă dar şi la şcoală. La ora de
istorie era ascultata o colega căreia i se sufla, la muzica Agueletti a
plans pentru ca a luat un insuficient, iar Fanica un bine si la
matematica era un chin pentru el si pentru altii, negăsind rezolvarea
problemelor nu foarte dificile.
Intr-o seara, adolescentul, Robert si Dinu se plimbă prin parc ca să
mai cunoască nişte fete, dar Robert este întotdeauna lăudăros si
povesteste despre peripeţiile lui cu fetele şi noile experienţe.
El si prietenul lui,Marcu,aveau în comun dragostea pentru lectură,dar
dragostea lui Marcu era mai intensă decât dragostea lui pentru că el
nu citea şi în timpul orei. Deşi adolescentul citea foarte mult el nu era
un elev strălucitor,şi ca toţi elevi nu se descurca la anumite materi
cum ar fi:franceză,română şi mai ales germană, dovada acestui lucru
este că a rămas corigent în clasa I.
El a rămas aşa cum a mai rămas şi în alţi ani corigent la matematică
ştia că dă examen aşa că şi-a făcut un program destul de riguros pe
care ar dori să îl aplice, dar nu putea sa invete matematica in 3 zile.
De la clasa 9 erau patru corigenţi printre care se afla şi el, dar şi
prietenul lui Dinu,care erau în aceeaşi situaţie.
Au trecut zile în şir şi el nu mai deschise caietul de matematică,până
la 9 septembrie. Pe data de 18 septembrie Vanciu îi promovase pe
toţi elevii.
Mansarda pentru el era totul,acolo stătea,acolo îşi amintea de cele
mai plăcute momente dar şi momentele lui dificile,mansarda era
pentru el o bună prietenă care ştia toate secretele lui,acolo în
mansardă crescuse şi acum fiind adolescent când se uita pe geam îl
apuca melancolia şi se întrista.
În clasa a-III-a erau obligaţii într-un fel să meargă la această
societate„Muza”.Această societate producea şi piese de teatru la care
şi el participa la piesă pentru prima oară.
Ca la orice piesă trebuie să fie alcătuit decorul care era o bătaie de
cap pentru toţi participanţi la aceea piesă de teatru.
Fanica scrisese o revista si era talentat a scrie scenari,dar are multă
imaginaţie pentru a avea acest talent,la alcătuirea decorului el avea
întotdeauna ceva de spus şi de adăugat.
Ca orice adolescent dorea să aibe bani de buzunar aşa i-a venit
ideea de a merge la redacţia domnului Leontescu.El i-a mai dat
domnului Leontescu nişte articole pe care mai câştigase nişte
bani,acum când s-a dus domnul Leontescu afost foarte mulţumit de
articolele lui şi aşa a mai câştigat şi experienţă şi admiraţia domnului
Leontescu.
În noiembrie cum totul s-a uscat afară,uni adolescenţi devin
sentimentali şi visători,privea afară pe geamul din mansrdă şi se
întrista.În această parte a capitolului el era foarte trist şi melancolia
era izgonită de amintiri.
Începuse repetiţiile pentru opera”Un liceu model„,domnul Filimon era
regizorul care îi ajuta la fiecare piesă de teatru care vroiau să o
realizeze,de câte ori îi ajuta piesa era un succes total.
Adolescentul a stat zile întregi să descopere drumul spre sufletul lui şi
să îşi înfingă temerile şi să se cunoască cât de cât bine.
Textele latineşti erau pentru Fănică ceva care îl făcea deosebit pentru
ştia să citească şi să traducă mai bine decât alţii copii.
Corul se aduna ca în fiecare an la el acasă,să repete cântecele cu
care se vor duce la colind.Venise seara în care trebuia să plece la
colind,au plecat pe la el,pe la Radu,uni oamenii aveau obiceiul să îi
servească şi cu vin.
Sâmbăta era ziua trupului şi a momentelor erotice pentru toţi prietenii
lui şi inclusiv el.Băieţi se ducea la fete acasă şi după ce îşi petrecea
un timp cu ele le lăsa bani pe masă.
El vroia să fie cu o fată ca să vadă dragostea cu ochii de adolescent.
După un an nu scrisese nimic în romanul lui,fiecare dimineaţă a
săptămâni o petrecea în bibliotecă fiind că era unica sa
prietenă.Trecuse un an şi avea din ce în ce mai puţine amintiri.
In ultimile luni nu mai trecuse nici un prieten pe la el.Toţi erau studenţi
la Drept,altul la Filozofie.L-au întrebat dacă a scris la roman el i-a
minţit şi le-a zis că lucrează la partea a doua.
În vară toţi plecau la mare,la ţară în vacanţă care să se distreze.Se
gândea cum este să fie la universitate să înveţi ca să poţi să
promovezi.
La examenul de corigenţă el şi Marcu răspundea promt.La
bacalaureat la proba orală toţi sunt admişi.
 Bacalaureatul a trecut cum a trecut examenul de corigenţă,şi alte
examene pe care le-a dat.
Autorul a fost singurul care a trecut din seria liceului şi îl doare că nu
a trecut şi Marcu

Școala MINUNEA August, un băiat diform, este protejat de către părinţi şi de către sora
De R J Palacio
Toleranț lui Olivia de insultele pe care oamenii i le adresează, pregătindu-l în
a/ particular acasă până la clasa a V-a. Când el merge să vadă şcoala
acceptar
e pentru prima dată, îl întâlneşte pe directorul Tushman şi pe trei dintre
viitorii săi colegi: Julian, Charlotte şi Jack, care fuseseră chemaţi să-i
prezinte şcoala.Când August începe turul alături de ei, fiecare îşi
dezvăluie adevărata personalitate. Deşi Julian este cel mai politicos
cu oamenii mari şi lasă o impresie de înger, el îi spune multe lucruri
urâte lui August, dar Charlotte şi Jack îi sar în apărare.La începutul
anului şcolar, August este privit de toţi copii din şcoală cu uimire şi
uneori chiar cu dezgust. Atunci când mergea pe holuri, era mai mereu
arătat cu degetul şi vorbit pe la spate de parcă nici nu ar fi fost acolo.
Singurii copii cu care vorbea erau Jack, băiatul pe care îl cunoscuse
în prima zi, şi Summer, o fată foarte drăguţă care a legat prietenia cu
el aşezându-se la masa de la cantină alături de el.Un nou început
este greu pentru toată lumea, nu doar pentru un copil diform. Olivia,
sora sa, este şi ea într-un moment de cumpănă. Ea începe liceul şi
cele mai bune prietene, Miranda şi Ella, s-au schimbat foarte mult.
Când Olivia îşi dă seama că nu mai avea nimic în comun cu ele, îşi
face noi prieteni.Singurul moment în care August se simţea ca un
copil normal era seara de Halloween, deoarece nimeni nu ştia că sub
mască era el. Pentru că în ziua de Halloween majoritatea copiilor
veneau costumaţi la şcoală, August a rugat-o pe mama sa să-i
cumpere un costum de Boba Fit, personaj din Războiul Stelelor, filmul
său preferat. În dimineaţa acelei zile, este grăbit de tatăl său să
îmbrace mai repede costumul. Dar pentru că acesta avea prea multe
cureluşe a îmbrăcat doar mantia şi masca însângerată.La şcoală nu a
fost recunoscut de nimeni. Un băiat cu acelaşi costum ca al lui chiar a
bătut palma cu el. Din păcate, totul s-a stricat atunci când l-a auzit pe
Jack vorbind cu Julian urât despre el. Ca să plece, a inventat
pretextul că îl doare burta. Când a ajuns acasă, nu a mai vrut nici
măcar să meargă la colindat, activitatea sa preferată, ceea ce mamei
sale i s-a părut foarte ciudat. Sora lui Olivia, care îşi dăduse seama
că ceva este în neregulă, a încercat şi ea să îl convingă. Până la
urmă, a reuşit să afle despre întâmplarea cu Jack şi despre faptul că
August nu mai dorea să meargă la şcoală. Cu greutate, ea a reuşit
să-l convingă să iasă în seara aceea la colindat, spunându-i că mama
nu-l va obliga să mai meargă la şcoală.În ciuda greutăţilor
întâmpinate, August a revenit la şcoală. Pe parcursul anului, el a
reuşit să îşi facă alţi prieteni care l-au înţeles mai bine şi l-au ajutat
atunci când a avut nevoie. La finalul anului, după multe alte peripeţii,
a primit şi un premiu care de obicei se acorda unor elevi merituoşi
pentru organizarea de activităţii în afara şcolii. În acel moment el a
realizat că celorlalţi le pasă de el şi că este foarte plăcut să fie alături
de ei.
Prietenia BĂIATUL CU PIJAMALE ÎN Povestea îl care ca personaj principal pe Bruno, un băieţel de 8 ani
DUNGI care duce o viaţă fericită în Berlin în timpul celui de al Doilea Război
de John Boyne Mondial. Viaţa lui şi a familiei sale este dată peste cap când tatăl său,
Fericirea
un ofiţer nazist, este promovat, asta însemnând mutarea lor din Berlin
la "ţară" (lagărul de exterminare Auschwitz).
Lui Bruno îi vine greu să accepte acest lucru, mereu gândindu-se la
pierderea sa cea mai mare – cei trei prieteni ai săi. Însă, neputând să
treacă peste cuvântul şi deciziile tatălui, băiatul se supune şi,
împreună cu tata, mama, sora Gretel şi servitorii, îşi ia la revedere de
la Berlin.
Ajuns la noua sa casă, Bruno este dezamăgit din nou, căci casa cea
nouă nu arăta deloc ca cea din Berlin.
Într-un din zile, plictisindu-se în mod vădit, Bruno iese şi explorează
împrejurimile, ajungând departe, acolo unde credea el că e o fermă.
Ajuns la gard, Bruno dă peste un băiat de vârsta lui, îmbrăcat într-o
pijama în dungi, pe nume Shmuel. Bruno stând pe de-o parte a
gardului, iar Shmuel pe cealaltă parte, cei doi se împrietenesc şi
încep să vorbească fel de fel de lucruri. Pe măsură ce prietenia lor
creşte, Bruno îşi lasă la o parte copilăria inocentă şi începe să
întrezărească adevărul despre viaţa pe care oamenii evrei de la
"fermă" o duc şi despre serviciul tatălui său. Într-o zi tatăl lui Shmuel a
dispărut, așa că au decis să plece în căutarea lui, astfel ei fiind
gazați, din greșeală, crezând că sunt evrei.
 Minli, este o fetita care locuieste intr-un sat sarac, dar, se distinge de
BĂTRÂNUL DIN LUNĂ ceilalti sateni prin vointa de aventura mereu aprinsa.
de Grace Lin
Intr-o seara, tatal acesteia ii spune povestea Muntelui Neroditor, ca
fiind sufletul Craiesei-Dragon de Jad, trista, deoarece si-a pierdut cei
patru fii.
Odata ce tatal ei ii povesteste depsre Batranul din Luna, aceasta
porneste in cautarea lui si a Muntelui Nesfarsit, in care locuieste. Pe
drum, poposeste pentru a salva un dragon de furia maimutelor, care
nu poate zbura, asa ca acesta i se alatura lui Minli, in cautarea
Batranului din Luna pentru a-l intreba de ce nu poate zbura.
In acelasi timp, parintii lui Minli, Ma si Ba, au pornit in cautarea ei,
cand, de fapt, urmareau negustorul de pesti aurii, care le asigura ca
Batranul din Luna exista, iar Ma si Ba se intoarsera acasa,
asteptand-o pe Minli.
Pentru a trece livada de piersici, Minli si Dragonul pacalesc
maimutele,iar, apoi pornesc spre orasul Clar-de-Luna, unde, din
intamplare, se intalneste cu regele, care ii da "sirul imprumutat", foaia
rupta de Magistratul Tigru din Cartea Norocului. In timp ce Minli cauta
sirul imprumutat, Dragonul statea de vorba cu Slujbasii Orasului, care
ii dau si lui "sirul imprumutat", de data aceasta, fiind un fir nesfarsit.
Dragonul este atacat de untigru in timp ce o salva pe Minli de acesta,
iar ranile se agraveaza, asa ca Minli porneste in cautare de ajutor si
se intalneste cu bunicul unor gemeni, care stie un leac. In scurt timp,
Dragonul se vindeca si impreuna cu Minli pornesc spre Muntele
Nesfarsit. Ajunsi acolo, din cele doua siruri imprumutate construira un
zmeu, care se transforma intr-un pod, iar, pentru ca Dragonul nu
poate urca, ramane si asteapta rabdator, in timp ce Minli urca pe pod.
Ajunsa acolo, insa, Minli poate pune o singura intrebare, asa ca il
intraba pe Batranul din Luna de ce Dragonul nu poate zbura,iar
acesta ii raspunde spunandu-i ca trebuie sa i-a globul de pe cap.
Astfel, cei doi pornesc catre casa lui Minli.
educatia VIZITĂ- I.L Caragiale De Sf. Ion, naratorul face o vizită prietenei sale, dna Maria Popescu,
să o felicite pentru onomastica băiatului ei de opt ani, Ionel, căruia îi
dăruiește o minge. În timpul discuțiilor, dna Popescu explică absența
sa la petreceri prin faptul că se ocupă de educația copilului.
Conversația e întreruptă de menajeră, care se plânge că Ionel vrea
să răstoarne mașina de cafea și se va arde. Băiatul, îmbrăcat ca un
maior de roșiori, blochează trecerea mamei, iar aceasta îl ia în brațe
și îl sărută.Ionel se îndreaptă spre un colț al salonului unde sunt
adunate jucării, dintre care își alege o trâmbiță și o tobă și se urcă pe
un cal vânăt, făcând așa o hărmălaie, încât naratorul și dna Popescu
nu se mai pot auzi unul pe altul. Pentru că musafirul îi spune
băiețelului că un maior nu bate toba și nu cântă cu trâmbița, acesta
descalecă și se luptă cu tot ce-i iese în cale folosind o sabie, năvălind
asupra menajerei care tocmai aduce în salon tava cu dulceață și
cafea. Dna Popescu intervine, însă Ionel o lovește puternic sub ochi
cu spada. Mama îi cere copilului un sărut ca să îl ierte.Naratorul cere
acordul gazdei să-și aprindă o țigară la cafea. Dna Popescu îl
încurajează și pe Ionel, declarând că îi stă bine să fumeze. Musafirul
explică de ce nu e sănătos să fumeze, dar copilul îi întoarce vorbele,
întrebând el de ce fumează și iese în vestibul cu cheseaua de
dulceață. Întors din hol cu cheseaua goală, cere să I se aprindă o
țigaretă, pe care o fumează până la filtru. Apoi, se repede la mingea
primită, pe care o trântește de parchet până îl izbește pe musafir
când acesta își duce cafeaua la gură. Cafeaua fierbinte i se varsă pe
pantaloni. Deodată, băiatului i se face rău și leșină, naratorul îl
 stropește cu apă rece și, după ce își revine, îl sfătuiește să nu mai
fumeze altădată.Vizita se încheie. Ajuns acasă, musafirul descoperă
motivul pentru care Ionel a ieșit cu dulceața în vestibul: să i-o toarne
în șoșoni.

BACALAUREAT- I.L Într-o dimineaţă, tocmai când pleca de acasă, naratorului îi ieşi în
Caragiale
cale madam Caliopi Georgescu. Cucoana venea să-i ceară un
serviciu, ca dovadă că e un prieten adevărat al familiei sale. Îl luă la
sigur, spunându-i că ştie ea că poate să-i ajute şi că ştie că e prieten
cu profesorul de filosofie Popescu. Şi îl urcă în birjă, să meargă la el.
Madam Caliopi Georgescu avea trei copii: Virgiliu, Horaţiu şi Ovidiu.
Primii doi erau studenţi la Facultatea de Drept în anul trei, respectiv în
doi. Ovidiu dădea chiar acum examenul de bacalaureat şi dorea să
intre în anul întâi, la aceeaşi facultate. Se împotmolise la disciplina
Morala, unde avea nevoie de nota 6. Mama socotea că profesorul l-a
persecutat pe băiat, de i-a dat nota 3, tocmai la Morală, că doar ea îi
dăduse o educație bună. Naratorul încercă să spună că mai bine ar fi
mers d.Georgescu, ca tată, dar doamna spuse că acestuia nu-i pasă,
că dacă era după el, rămâneau toţi trei băieţii fără bacalaureat. Şi îl
 duse până la casa d-lui Popescu. Speranţa naratorului ca profesorul
să nu fie acasă fu în zadar. Îl luă pe profesor pe departe şi îi spuse cu
vorbe multe că e păcat ca un elev bun să nu ia bacalaureatul pentru
nota de la un singur obiect. Că un tânăr vrea să înveţe Dreptul şi nu e
tare la Morală. De parcă Morala ar avea vreo legătură cu cariera de
avocat. Profesorul îl privea aiurit şi atunci naratorul hotărî să apuce
"boul de coarne". Îi spuse direct că a venit să îl roage să îi dea lui
Ovidiu Georgescu nota 6 în loc de nota 3. Profesorul spuse că atunci
trebuie să le dea notă de trecere la toţi elevii. Naratorul spuse să le
dea la toţi, că toţi sunt de familie bună, iar profesorul, care era şi el de
familie bună, promise că le dă la toţi, garantând cu onoarea lui de
profesor.Seara, naratorul fu invitat la o masă festivă la familia
Georgescu. Cucoana Caliopi îl sărută cu căldură pe cel mai mic
dintre fii, apoi, oferind naratorului un pahar de şampanie, oftă,
mulţumită că a luat şi al treilea bacalaureat.

Dorința
de
cunoaște
re

Într-o dimineață devreme, Bianca, un pui de urs de la grădina

CUM E LUMEA zoologică din Sibiu este trezită de un fluture. După ce îngrijitoarea îi
de Veronica Niculescu dă de mâncare, Bianca se hotărăște să-l urmărească. Astfel,
descoperă că îngrijitoarea a uitat portița deschisă. Fără să stea prea
mult pe gânduri, se aventurează în pădure, întrucât de mult dorea să
descopere cum e lumea.Trecând prin Parcul Sub Arini, apoi pe sub
un pod, Bianca ajunge în oraș.Între timp se răspândește vestea că un
 urs umblă liber. Mara Dumitrescu este avertizată de mama ei să nu-și
părăsească locuința. Nu o ascultă însă, căci trebuia să-și facă
pașaportul pentru a pleca în Serbia, unde avea să-și recite poeziile.
Dar la Direcția Generală de Pașapoarte dă nas în nas cu Bianca care
este încolțită și cu ținta puștii asupra ei. Și-ar fi dorit atât de mult să fi
rezistat impulsului de a descoperi cum e lumea, să se poată întoarce
înapoi pe unde venise și să fie în cușcă cu mama și frații ei.Deși toată
lumea striga la ea să se ferească, Mara sare în fața ursului pentru a-l
apăra. Atunci aude o pocnitură, dar nu pare sunetul unui împușcături.
Imediat observă că ursul este doar un pui și strigă asta mulțimii
întregi pentru a-l lăsa în pace. Mulțimea freamătă analizând vestea și
se îmbunează auzind că e doar un pui.Bianca se uită fermecată la
petalele mușcatelor purtate de vânt, atât de asemănătoare cu
fluturele pe care-l urmărise.

Modele POPA TANDA- de Ioan Slavici Părintele Trandafir, un om foarte învăţat, ajunge preot în satul natal,
umane Butucani, un sat cu oameni gospodari. Părintele nu rămâne nici doi
ani aici din cauza faptului că este prea direct cu oamenii. El le spune
tot ce are pe inimă, astfel că e mutat în satul Sărăceni. Acesta este
un loc aflat între munţi, cu case dărăpănate şi oameni săraci şi leneşi,
iar biserica o ruină. Dorind să-i îndrepte, părintele le ţine
sărăcenenilor predici duminica şi le dă sfaturi. Enoriaşii nu se
schimbă, iar părintele recurge la batjocură şi ocară. Oamenii încep să
se fereascp din calea lui şi îl poreclesc "Popa Tanda". Ei se duc la
protopop, iar apoi la episcopie şiş cer un alt preot pentru satul lor.
Episcopul îi dă dreptate părintelui în cele din urmă. Inspirat de
divinitate, părintele începe să muncească din răsputeripentru a
scoate din sărăcie satul. Se concentrează asupra gospodăriei sale
vopsind casa, schimbând acoperişul, făcând gard şi punând răsaduri.
Sărăcenenii îi privesc casa şi roadele din grădină, spunând că e ceva
necurat la mijloc. Încet-încet, aceştia îl copiază, iar Sărăceni ajunge
un sat prosper. După mulţi ani, preotul Trandafir ajunge bătrân,
 înconjurat de nepoţi, într-un sat prosper în care oamenii se roagă
pentru sănătatea sa.
Chipuri BUNICUL- de B S Bunicul,cu plete albe şi creţe,cu barbă,mustăţi şi sprâncene de
dragi Delavrancea asemenea stă pe prispă şi numără florile care cad.Numai ochii lui au
rămas blânzi si mângâietori.
Dintr-o dată,este scos din gândurile lui de către nepoții săi,un băiat şi
o fetiţă,care cum au intrat pe poartă s-au aruncat in braţele
bunicului.Au început discuţiile despre păsări,cocori,raţe
,rândunele,unde zboară acestea.Bunicul încântat de prezenţa
acestora,copiii fericiţi cu el,încalecă unul pe un genunchi și celălalt pe
altul…Începe joaca:-bunicul cînta iar copiii bat din palme pîna cînd
intră pe poarta mama copiilor.Aceasta îi atrage atenţia bunicului,că îi
prea răsfaţă.Însă,bunicul,iubitor şi răbdător continuă să le facă pe
plac nepoților până când osteneşte.Copiii au început să-l mângâie pe
barbă,iar la un moment dat s-au făcut stăpîni pe ea.Unul trăgea de o
parte,iar celălalt de cealaltă parte.Aşa au procedat şi cu
mustăţile.S-au certat până când au ajuns să tragă câte o palmă pe
obrazul bunicului,băiatul pe partea fetei,iar fata pe partea
băiatului.Bunicul cu lacrimi în ochi,de durere abea se ţinea de râs.Iar
nepoţii cu lacrimi în ochi îşi sărută fiecare partea lui de obraz,alintând
astfel pe bunicul iubitor.

Bunica era înaltă şi slăbuţă,cu părul alb şi creţ,cu ochi căprui,cu gura
strânsă care ascundea nişte dinţi ca de pieptene.Atunci,când venea
de undeva,îi oferea nepotului întotdeauna câte ceva,ori alune,ori
BUNICA- de B S Delavrancea
stafide,ori turtă-dulce.Apoi bunica şi nepotul se duceau la umbra
dudului din fundul grădinii.Ea răsucea un fir lung şi subţire din furca
cu caier de in,iar nepotul se culca pe spate cu capul în poala ei.Astfel
 privind spre cer,printre frunzele dudului,nepotul se lasă legănat de
glasul dulce al bunicii,care-i spunea poveşti.
Nepotul se simţea atât de bine cu capul în poala bunicii,că
numaidecât adormea şi doar,ca prin vis, reuşea să asculte
povestea.Poala bunicii era fermecată iar nepotul fericit dormea sub
privirile şi zâmbetul ei.
Defecte LUPUL ȘI MIELUL Verdictul celui tare e lucru hotărât:
umane Vom arăta numaidecât.

Un miel, cuprins de-o sete mare,

Bea dintr-o apă curgătoare.
Un lup flămând, în drumul lui,
Ajunse-n preajma mielului.
- Cum de cutezi să-mi tulburi băutura? -
Răcni atunci, spre el, cu toată gura.
Te pedepsesc, să ştii, pentru-ndrăzneală.
- Dar, zise mielul cu sfială,
Nu-i cazul, dacă mă gândesc,
Să fiţi atât de mânios.
Uitaţi-vă că mă găsesc
Cu douăzeci de paşi mai jos
Pe cursul apei şi n-am cum
S-o tulbur eu acum...
- Ba, însuţi tu o tulburi, zbieră cumplita fiară
Şi cu un an în urmă m-ai şi făcut de-ocară.
- Pe-atunci, îi spuse mielul, n-am putut
Să fac ce-ai zis, căci nu eram născut.
Şi încă sug la sânul mamei, doară...
- E fratele-ţi, de nu eşti tu!
- Nici el nu e acela, nu -
Căci frate n-am. - Atunci, e unul dintr-ai tăi.
Vă ştiu eu cât sunteţi de răi;
Nu mă cruţaţi, cu anii,
 Nici voi, nici câinii, nici ciobanii.
Zicând acestea, lupul înşfacă mielu-ndată,
Îl duce-ntr-o pădure-adâncă
Şi, fără nici o judecată,
Îl mănâncă…

CÂINELE ȘI CĂȚELUL
Cat imi sunt de urate unele dobitoace,
Cum lupii, ursii, leii si alte cateva,
Care cred despre sine ca pretuiesc ceva!
De se trag din neam mare,
Asta e o-ntamplare:
Si eu poate sunt nobil, dar s-o arat nu-mi place.
Oamenii spun adesea ca-n tari civilizate
Este egalitate.
Toate iau o schimbare si lumea se ciopleste,
Numai pe noi mandria nu ne mai paraseste.
Cat pentru mine unul, fiestecine stie
C-o am de bucurie
Cand toata lighioana, macar si cea mai proasta,
Caine sadea imi zice, iar nu domnia-voastra. "
Asa vorbea deunazi cu un bou oarecare
Samson, dulau de curte ce latra foarte tare.
Catelu Samurache, ce sedea la o parte,
Ca simplu privitor,
Auzind vorba lor,
Si ca nu au mandrie, nici capritii desarte,
S-apropie indata
 Sa-si arate iubirea ce are pentru ei:
"Gandirea voastra, zise, imi pare minunata,
Si simtimentul vostru il cinstesc, fratii mei".
"Noi, fratii tai, raspunse Samson plin de manie,
Noi, fratii tai, potaie!
O sa-ti dam o bataie
Care s-o pomenesti.
Cunosti tu cine suntem, si ti se cade tie,
Lichea nerusinata, astfel sa ne vorbesti? "
"Dar ziceati... "
"Si ce-ti pasa? Te-ntreb eu ce ziceam?
Adevarat vorbeam
Că nu iubesc mandria și ca urăsc pe lei,
Ca voi egalitate, dar nu pentru catei. "
Aceasta între noi adesea o vedem,
Și numai cu cei mari egalitate vrem.

VULPEA ȘI CORBUL
Ţinea în clonţ un boţ de caş furat.
Ademenita de mirosul caşului,
Cumatra Vulpe-ispuse-aşa borfaşului:
-Sa ne traiţi mulţi ani , Maria Voastra,
ca sunteţi zau, ca din cutie scos!
Iar de-aţi avea şi glasul mladios
Pe cat v-arata penele frumoas
Ma prind c-aţi fi vreo Pasare Maiastra!”
Ci corbul, auzind-o, pe ganduri nu maişade.
Deschide ciocul. Prada cade.
Şi vulpea , înghiţind-o,îl dascaleşte:-“Bade,
Liguşitorii-nu ştiai, se pare
 Traiesc pe seama cui le da crezare.
Dar lecţia pe care o-nvaţaşi
O fi facand cat botul tau de caş!…
Înmarmurit, crocanul juratu-s-a cumplit
Ca n-o sa se mai lase de-acum pacalit.

VULPEA ȘI STRUGURII
Pribeagă şi lihnită
De foame, dă de-o vie
Cu nişte struguri rumeni, frumoşi,
De razachie.
Ciorchinii-s plini şi vulpea,
De sine înţeles,
Ar fi mâncat cu poftă
Şi nici n-ar fi ales…
Dar la-ndemâna labei
O-mpiedică s-ajungă
Până la ei zăbreaua ulucilor, prea lungă,
Şi ghimpii-n care gardul e prins şi împletit;
Ciorchinele-i aproape de bot; s-a tot sucit,
S-a ridicat: se-nţeapă
Şi-i lasă gura apă…
– Ce struguri verzi şi acri, oftează,
Nu-s de teapă!
Şi-s prea cruzi…
Mie, ce-mi place-i gustul de stafidă,
Nu-mi strepezesc eu dinţii cu această aguridă…

RACUL, BROASCA ȘI O
ȘTIUCĂ Racul, broasca şi o ştiucă
Într-o zi s-au apucat
 De pe mal în iaz s-aducă
Un sac cu grâu încărcat.
Şi la el toţi se înhamă:
Trag, întind, dar iau de samă
Că sacul stă neclintit,
Căci se trăgea neunit.
Racul înapoi se da,
Broasca tot în sus sălta,
Ştiuca foarte se izbea
Şi nimic nu isprăvea.
Nu ştiu cine-i vinovat;
Însă, pe cât am aflat,
Sacul în iaz nu s-au tras,
Ci tot pe loc au rămas.
Aşa-i şi la omenire,
Când în obşte nu-i unire:
Nici o treabă nu se face
Cu izbândă şi cu pace.

Tradiții AMINTIRI DIN COPILĂRIE –

și Ion Creangă
obiceiuri ( LA URAT)
 Nica si prietenii sai hotarasc sa mearga cu uratul, fara voia tatalui
sau. Tata, exasperat de insistentele fiului de a-i face un buhai sau
macar un bici, il ameninta, facand pe suparatul, cu ,,haparnicul'' cerut
si ca sa-l determine sa renunte definitiv la colindat, ii spune ca ii ia
,,ciubotele''. Dar nici ceilalti nu erau mai bine pregatiti, asa ca,
improvizand cele necesare, pornesc la colindat. Copiii bucurosi
pornesc cu colindatul mai devreme, imediat ,,dupa toaca'', iainte de a
se insera. Popa Oslobanu ii alunga socotind ca au venit prea
devreme. Nevasta lu Vasile - Anitei ii pune pe fuga din cauza ca se
pregatea sa puna colacii in cuptor. Intristati si inghetati, copiii
hotarasc sa renunte. La despartire, ei jura sa mearga tot impreuna in
anul urmator.
Căutarea POVESTEA LUI Împăratul Verde nu are moştenitori şi îi cere fratelui său să i-l trimită
adevărul HARAP-ALB- Ion Creangă pe cel mai vrednic dintre cei trei fii ai săi, căruia să îi lase împărăţia.
ui/ Fiul cel mare şi cel mijlociu se oferă pe rând dar se întorc umiliţi din
Confrunt
drum după ce le iese un urs în cale. Fiul cel mic nu vrea să îşi
area
dintre dezamăgească tatăl şi, la sfaturile unei bătrâne gârbovite (Sfânta
bine și Duminică), îi cere hainele, armele şi calul pe care le-a folosit tatăl în
rău tinereţe. Bătrâna îl învaţă pe fiul cel mic cum să îşi aleagă calul: să
ducă o tavă cu jăratic în grajd şi să îl aleagă pe cel care va veni să
experien mănânce. Aparent o mârţoagă bătrână, calul care mănâncă jăratic se
țe dovedeşte a fi un armăsar înzestrat cu darul vorbirii şi al zborului.
inițiatice Când să pornească la drum şi fiului cel mic îi iese în cale ursul fioros,
care se dovedeşte a fi tatăl deghizat. Mezinul trece testul tatălui, care
îi oferă blana de urs şi un sfat important: să se ferească de omul spân
şi de omul roş, însă tocmai această învăţătură nu o va putea urma
personajul principal: refuză de două ori ajutorul Spânului dar a treia
oară, rătăcindu-se în pădure, este nevoit să îl accepte. Spânul îl
păcăleşte, îl obligă să devină slujitorul său, numindu-l Harap-Alb, iar
el se dă drept nepotul Împăratului Verde. Ajungând în sfârşit în
împărăţia acestuia, Spânul încearcă să scape de Harap-Alb,
trimiţându-l în misiuni periculoase. Cu ajutorul calului său dar şi al
Sfintei Duminici, Harap-Alb reuşeşte să fure salatele din grădina
 Ursului şi să ucidă cerbul cu diamante încrustate în piele. O ultimă
misiune este aceea de a o aduce pe fata Împăratului Roş. Pe drum
alege să cruţe o nuntă de furnici şi să ajute un roi de albine. Ca
mulţumire pentru bunătatea sa insectele se oferă să îl ajute: îi
dăruiesc câte o aripă pe care va trebui să o ardă când va avea nevoie
de ele. De asemenea, se întâlneşte cu Gerilă, Fomilă, Setilă, Ochilă
şi Păsări-Lăţi-Lungilă, pe care îi ia cu el spre tărâmul Împăratului Roş.
Ajunşi acolo trebuie să treacă de anumite probe în care talentele
noilor prieteni se dovedesc necesare: să doarmă într-o casă foarte
fierbinte, să mănânce şi să bea cantităţi uriaşe de mâncare şi vin, să
aleagă macul din nisip (unde îl vor ajuta furnicile), să păzească pe
fata Împăratului peste noapte, să o deosebească faţă de sora ei
vitregă, ce îi semăna foarte mult (unde îl va ajuta regina albinelor). O
ultimă probă este propusă chiar de fata Împăratului Roş: o întrecere
între turturica ei şi calul lui Harap-Alb după trei smicele de măr dulce,
apă vie şi apă moartă. Calul reuşeşte să îndeplinească şi această
ultimă condiţie aşa că Împăratul Roş este nevoit să i-o dea pe fiica sa
lui Harap-Alb. Pe drumul înapoi cei doi se îndrăgostesc, fata dă în
vileag secretul Spânului şi le spune tuturor că Harap-Alb este
adevăratul nepot al Împăratului Verde. Spânul îi retează capul lui
Harap-Alb, calul îl omoară pe Spân iar fata Împăratului Roş se
foloseşte de smicelele de măr dulce, de apa vie şi apa moartă pentru
a îl readuce la viaţă pe iubitul ei. În final se căsătoresc, rămân
moştenitori peste împărăţia unchiului şi petrec fericiţi până în
momentul de faţă.
MONASTIREA ARGEȘULUI Negru-Vodă mergând împreună cu nouă zidari și meșterul Manole, al
Jertfa zecelea dintre ei și cel mai priceput, cobora pe malul Argeșului, în
pentru căutarea unui loc pentru a ridica o mănăstire. Pe drum întâlniră un
creatie
ciobănaș pe care. Negru-Vodă îl întreabă dacă nu cumva a văzut un
loc cu un zid părăsit. Ciobănașul îi răspunde, spunându-i că văzuse,
iar că la zidul acela urlau câinii. Atunci, Negru-Vodă merse spre acolo
împreună cu cei zece zidari. Le-a spus că acolo vrea ca ei, zidarii, să
ridice Mănăstirea Argesului, înaltă și cum nu s-a mai văzut. În cazul
în care vor reuși, el îi va face boieri, iar în caz contrar îi va zidi de vii
în temelia mănăstirii. Cei zece meșteri se apucară de treabă, dar, tot
ce lucrau ziua se surpa noaptea. Atunci Negru-Vodă se supără și îi
amenință că îi zidește de vii. Într-o bună zi, meșterul Manole le spuse
zidarilor că a visat ce trebuie să facă pentru a reuși ca mănăstirea să
fie ridicată și anume chiar a doua zi trebuia să zidească de vie prima
femeie, soție sau soră, care va veni de dimineață să aducă mâncare
soțului sau fratelui său. Acesta le ceru, însă, să jure că așa vor face
întocmai și că vor păstra secretul. În a doua dimineață, meșterul
Manole se urcă pe schelă și privește în zare, pe câmp și cea pe care
o zări venind era chiar Ana, soția sa. Plângând, meșterul se rugă lui
Dumnezeu să înceapă ploaia, să crească apele astfel încât soția lui
să nu poată ajunge la ei. Dumnezeu trimise o ploaie zdravănă însă
Ana nu se opri din drumul său. Atunci, meșterul Manole se rugă din
nou lui Dumnezeu să bată vântul puternic, astfel încât să îndoaie
copacii, să răstoarne chiar munții, pentru a o întoarce pe Ana din
drumul său. Lui Dumnezeu i se făcu milă și îi ascultă din nou ruga dar
Ana nu se opri și nici nu se întoarse din drum, ajungând la soțul său.
Zidarii se bucurară toți când o văzură, numai meșterul Manole nu. În
glumă, Manole o sărută pe Ana și o conduce la zid. Acesta îi spuse
că vor să glumească și că o vor zidi. Soția crezu pe soțul său iar
Manole încelu a o zidi. O prinse în zid dinspre picioare, urcând din ce
în ce mai mult. Ana începu să plângă și spuse că zidul construit o
strânge rău iar trupul o doare. Manole însă continuă a o zidi. Apoi nu
se mai vedea ci doar i se auzea glasul care spunea că zidul o strânge
rău și viața i se stinge
Mănăstirea Argeșului era gata, iar Negru -Vodă a venit să se închine,
mulțumit. Apoi Îi întrebă pe meșteri dacă ar putea să ridice o
mănăstire și mai frumoasă. De pe acoperișul mănăstirii, zidarii
răspunseră că pot să ridice o mănăstire și mai frumoasă. Ei credeau
că nu mai există alți meșteri zidari așa de pricepuți ca ei. Negru -Vodă
însă porunci să se îndepărteze schelele și scările voind ca meșterii să
rămână și să moară pe acoperișul mănăstirii pentru a nu mai putea
 să ridice o mănăstire mai frumoasă. Meșterii zidari își făcură aripi de
șindrilă ușoară, dar când se aruncară de pe acoperiș se zdrobiră de
pământ. Când Manole se pregătea să sară auzi glasul Anei, din zidul
mănăstirii, care îi spunea că zidul o strânge, îi frânge copilașul și îi
stinge viața. Manole de durere rămase fără viață și căzu de pe
acoperișul Mănăstirii Argeșului. Unde a căzut a apărut o fântână, iar
fântâna a primit numele Fântâna lui Manole.
Prietenie PRIETENUL MEU Bogdan, este un elev de clasa a cincea care crede ca are o zi de
de Ioana Pârvulescu marti in care toate ii merg foarte prost. El se trezeste in aceasta
Școală dimineata, mai tarziu decat o facea pana acum si dupa ce isi cauta
ochelarii timp de zece minute, fuge spre scoala fara sa manance
nimic. Pe drum el este stropit din cap pana in picioare de un sofer
nerabdator si a ajuns la scoala aratand ca un personaj din filmul 101
dalmațieni. In aceasta zi trebuia sa dea si prima lui teza din viata si
aceasta era la matmatica, o materie la care era foarte bun. Era bun la
matematica insa slab la romana, spre deosebire de sora lui care era
exact invers. Spre ghinionul lui, Bogdan a fost pus sa faca si o
compunere la romana cu titlul „Prietenul meu cel mai bun“. Avand
romana in aceeasi zi de marti cu teza la matematica, Bogdan facuse
acasa o compunere scurta insa nu a fost multumit, asa ca a pus la
cale un plan. In timpul orei de romana din banca lui s-a auzit un latrat,
iar doamna a crezut ca este colegul lui de banca Adi si l-a dat afara
din clasa. Bogdan a inceput sa-si puna in aplicare planul si a scos din
geanta catelusul lui numit "Joi", spunandu-i doamnei ca a vrut sa
ilustreze mai bine compunerea pe care o facuse, deoarece aceasta
era foarte scurta. Doamna profesoara si colegul lui Adi, il iarta si
Bogdan realizeaza ca prietenul lui cel mai bun nu este catelul "Joi" ci
colegul lui de banca, Adi.
Devota CUORE-INIMĂ DE COPIL de Această carte este istoria unui an de scoală scrisă de un elev de
mentul Edmondo de Amicis clasa a III-a a unei şcoli din Italia .Acest copil işi nota într-un caiet în
față de o (Profesorul Perboni) fiecare zi tot ce vedea şi simtea el, ţinea un jurnal personal după care
profesie
tatăl lui la sfârşitul anului a scris o carte .
Prima povestire începe pe 17 octombrie , zi în care incepea şcoala.
Enrico începe anul şcolar la şcoala Baretti unde mama lui îl înscrie în
clasa a III-a. Copilului îi era teamă de noul profesor, pentru că la ei în
fiecare an se schimba profesorul.Frica copilului a fost neîntemeiată
deoarece noul professor era un om bun.
În una din zilele care au urmat s-a petrecut următoarea întâmplare:
un copil de clasa a II a a salvat un copil din clasa I-a care era să fie
călcat de un automobil .El nu a reuşit să se mai salveze a fost călcat
pe picior şi a ajuns la spital .
În clasa lui, deşi începuse anul scolar, a venit un copil nou dintr-o altă
localitate din Italia.
Din toata clasa, Enrico îl place foarte mult pe Derossi care este cel
mai destept din clasă, pe Garrone care este mai mare decât restul
elevilor pentru că a fost 2 ani bolnav,pe Coretti, al cărui tată este
negustor de lemne .Garrone era un foarte bun coleg, el lua apărarea
celor mai mici şi neajutoraţi.
La sfârşitul fiecărei luni, profesorul le spunea câte o istorioară.
Prima s-a numit Micul Patriot şi era vorba despre un copil vândut de
părinţi unor circari . Aceştia l-au bătut, l-au înfometat, însă copilul a
reuşit să scape . Pe vaporul cu care se întorcea acasa a întâlnit
oameni darnici care i-au dat bani de pomană. Apoi acei oameni s-au
îmbătat şi au vorbit urât şi de rău despre ţara lui Italia . Copilul s-a
supărat foarte tare şi le-a dat banii spunându-le că nu primeşte de
pomană de la cei care îi ponegresc ţara.
Luna Noiembrie începe cu povestea unui mic coşar care a pierdut
banii pentru care muncise şi fiindu-i frică să se întoarcă acasă cu
mana goală s-a oprit în faţa unei şcoli de fete plângând amarnic .
Fetele au ieşit în pauză şi au strâns bani să-l ajute.
O altă întâmplare din această lună a fost aceea când fiul unui om
bogat Carol Nobis l-a jignit pe un coleg sărac Betti făcându-i tatăl
calic.Tatăl lui Carol l-a auzit şi l-a pus pe fiul lui să-şi ceară iertare ,iar
el i-a strâns mâna lui Betti
Tot in aceasta lună Enrico a primit vizita profesoarei fratelui lui şi o
scrisoare de la tatăl lui .
În luna Decembrie Enrico a primit vizita unui coleg Garoffi pe care
copii îl porecleau negustorul, deoarece era foarte zgârcit şi făcea
negoţ cu tot felul de lucruri. Avea o colecţie de timbre . Cel mai mult
ţinea copilul la colecţia sa de timbre de care nu se despărţea
niciodată .
Întâmplarea a facut că atunci când a sosit prima ninsoare şi copii se
jucau cu bulgări de zăpadă, Garoffi a lovit un bătrân în ochi cu un
bulgăre, i-a spart ochelarii şi l-a rănit .Băiatul şi-a recunoscut fapta,
l-a vizitat pe bătrân acasă, şi în semn de iertare a vrut să-I dăruiasca
nepotului bătrânului albumul cu timbre .Văzând aceasta bătrânul
impresionat i-a înapoiat albumul şi i-a mai dat şi două timbre străine .
Istorioara povestită în această lună de profesor se chema Scriitoraşul
florentin .Guido un copil din clasa a IV-a, îşi ajuta tatăl fără ştirea
acestuia scriind toată noaptea adresele abonaţilor unui ziar pe
bucăţele de hârtie. Muncind noaptea copilul a început să învete mai
prost pentru că nu mai avea timp suficient.Tatăl lui îl mustra zilnic
până într-o zi când aflând ce făcea fiul său noaptea şi- a cerut iertare
de la el .
În luna Ianuarie copiilor li s-a schimbat profesorul cu un suplinitor
pentru ca profesorul lor s-a imbolnavit. Acesta era un professor foarte
bland si bun si din aceasta cauza copii il suparau, fiind
neascultataori.Cel care i-a pus la punct a fost Garrone.
Enrico a mers intr-o zi in vizita la Stardi, iar dupa vizita i-a spus tatalui
sau ca il respecta pe Stardi , dar mai mult il respecta pe
Precossi,pentru ca desi tatal acestuia s-a apucat sa bea si il bate,ii
rupe cartile ,ii arde caietele copilul nu se plange niciodata, ba mai
mult isi apara tatal.
In acea saptamana Enrico a primit vizita a trei copii,Derossi, Coretti si
micul cocosat Nelli,fusese invitat si Precosi insa tatal lui nu l-a
lasat.De la copii a aflat ca tatal lui Crossi se intoarce acasa dupa 6
ani de stat in America.
La scoala, a avut loc comemorarea regelui Victor Emanuel ( primul
rege al Italiei unite ) mort de 4 ani.Toti copii au fost seriosi mai putin
Franti care era cel mai rau copil din clasa. Pentru purtarea lui urata
profesorul l-a gonit din scoala.
In aceasta luna profesorul le-a povestit copiilor isoria Micului tobosar
sard. In istorioara se spunea ca 60 de soldati italieni au fost
inconjurati de austrieci intr-o casa parasita de pe un deal.Capitanul
soldatilor a rugat tobosarul ( un copil de 14 ani ) sa coboare prin
spatele casei pe o franghie intr-o rapa si sa mearga sa ceara
ajutoare. Tobosarul a reusit sa fuga insa a fost impuscat in picior de
austrieci si pentru ca si-a fortat piciorul pana a putut sa cheme
ajutoare medicii a fost nevoit sa ii taie piciorul.
In luna Februarie pentru merite deosebite inspectorul scolar a
dat a doua medalie lui Precossi.In timpul cand ii dadea medalia si
copii il felicitau, la scoala a aparut tatal baiatului beat,insa cum a auzit
ce laudat este fiul sau si-a revenit parca din betie si-a strans copilul la
piept si a promis sa se indrepte si sa se apuce din nou de munca.
Altă Istorioara s-a numit infirmierul tatii. In istorisire se spunea ca un
baietel a venit de la tara la oras, la un spital sa-si ingrijeasca tatal
care venise din Franta dar se imbolnavise si nu a mai ajuns acasa.In
povestire copilul nu nimereste patul tatalui sau si dupa ce a ingrijit
mai multe zile un bolnav afla ca nu este tatal sau care de altfel se
facuse bine, insa nu pleaca acasa cu tatal si ramane sa ingrijeasca
de batran inca cateva zile pana cand acesta moare.
In oras era in acele zile carnival, iar Enrico si tatal lui au mers cu
trasura pe strazi unde au vazut cum o fetita ratacita a fost luata de un
om intr-un car in care defila pe strada si a fost inapoiata mamei ei.
Omul dupa ce a dat-o mamei ei pe fetita i-a daruit un inel cu piatra
pretioasa ca sa-i fie zestre cand o sa fie mare.
In aceasta luna in curtea unde locuia Enrico a murit un copilas, iar
Enrico povesteste cum s-a desfasurat inmormantarea.
La 14 Martie s-au impartit premiile in sala teatrului.Directorul a stabilit
ca premiile sa fie date de copii din toate zonele Italiei si nu numai de
cei din orasul unde se afla scoala.Printre copii premiati a fost si
Robetti cel care salvase copilasul din strada care acum mrgea in
carje.
A doua zi dupa inmanarea premiilor Enrico s-a certat cu prietenul lui
Coretti, dar dupa terminarea orelor s-au impacat.
Istorioara din aceasta luna s-a numit Sange Romaniol. In ea se
povesteste ca un copil a venit de la joaca foarte tarziu si mudar.El
locuia cu bunica si aceasta l-a certat si l-a rugat sa vada pe ce drum
apuca sa nu se apuce de lucruri urate cum a facut un copil din oras,
Mozzoni care fura. Desi gresise copilul care se numea Ferruccio nu
si-a cerut iertare. In timpul cat ei vorbeau, in casa au patruns doi hoti,
au amenintat copilul cu cutitul, au furat banii din casa,iar la plecare
unul dintre hoti a pierdut masca de pe fata si bunica l-a recunoscut ca
fiind Mozzoni.Ca sa nu-i faca necazuri hotul a vrut sa o injunghie pe
bunica,dar copilul s-a aruncat peste ea si a fost injunghiat mortal.
Inainte de a muri si-a cerut iertare de la bunica.
Tot in aceasta luna Zidarasul colegul lor s-a imbolnavit si colegii l-au
vizita.Acesta s-a insanatosit.
A inceput luna Aprilie si cu ea a sosit si primavara si mai erau trei luni
de scoala. Enrico face o plimbare cu Coretti si tatal sau sa vada
sosirea regelui Umberto.Tatal lui Coretti luptase impreuna cu regele
care era pe atunci general de divizie.Cand a trecut regale pe langa ei
tatal lui Coretti a strigat cu voce tare “ batalionul 49”, atunci regele s-
a oprit si a dat mana cu el.
Intr-una din zile mama lui Enrico l-a luat cu ea la un azil de copii unde
traiau laolalta 200 de copii, baieti si fete.
La scoala la ora de gimnastica mama lui Nelli a incercat sa-l
scuteasca pe acesta de ora de gimnastica, deoarece copilul era
cocosat, insa el a refuzat si a demonstrat ca cu multa vointa s-a
descurcat.
Intr-o alta zi Enrico a fost dus in vizita la profesorul tatalui sau, care
batran fiind si-a recunoscut si mai mult si-a adus aminte de elevul
sau, care acum ajunsese inginer. Dupa aceasta vizita Enrico s-a
imbolnavit si a zacut 10 zile, timp in care a fost vizitat de colegii si
prietenii sai. A fost ingrijit cu mare dragoste de surioara lui, Silvia.
Dupa ce s-a intors la scoala insanatosit, Enrico a aflat ca in acest
timp murise mama prietenului sau Garrone.In acea zi copii au
participat l-a inmanarea medaliei “ Virtutea cetateneasca” unui copil
care a salvat de la inec un alt copil.
In luna Mai, Enrico a fost luat de mama sa in vizita la Institutul copiilor
schilozi, insa mama nu l-a lasat sa intre, pentru a nu se simtii prost
copii ,din institut care erau toti schilozi la vederea unui baiat normal si
sanatos.
Intr-o seara Silvia sora lui Enrico, i-a spus fratelui sau ca a auzit ca
tatal lor nu mai are bani pentru ca afacerile merg prost. Impreuna cei
doi frati au mers la mama lor si i-au spus ca nu mai vor sa le cumpere
nimic si o sa faca economie si l-a mancare sa poata in felul acesta
sa-si ajute tatal. Mama le-a multumit, plangand dar le-a spus ca s-au
inselat, iar tatalui lor ii merge foarte bine.
Povestirea din aceasta luna s-a numit De la Apenini pana la Anzi, in
care era vorba despre un baietel de 13 ani care pleaca din Genova
pana in America singur sa-si caute mama plecata la lucru.Baiatul a
trecut prin multe greutati si a intampinat multe necazuri, insa pana la
urma si-a regasit mama.
Istoria TREI DOAMNE ȘI TOȚI Avea şi dânsul trei feciori,
național TREI- George Coșbuc Şi i-au plecat toţi trei deodată
ă La tabără, sărmanul tată!
Ce griji pe dânsul, ce fiori,
Când se gândea că-i greu războiul,
N-ai timp să simţi că mori.

Şi luni trecut-au după luni -

Şi-a fost de veste lumea plină,
Că steagul turcului se-nchină;
Şi mândrii codrului păuni,
Românii-au isprăvit războiul,
Că s-au bătut nebuni.

Scria-n gazetă că s-a dat

Poruncă să se-ntoarcă-n ţară
Toţi cei plecaţi de astă-vară -
Şi rând pe rând veneau în sat
Şi ieri şi astăzi câte unul
Din cei care-au plecat.

Şi-ai lui întârziau! Plângând

De drag că are să-i revadă,
Sta ziua-n prag, ieşea pe stradă
Cu ochii zarea măsurând,
Şi nu veneau! Şi dintr-o vreme
Gemea, bătut d-un gând.

Nădejdea caldă-n el slăbea,

Pe cât creştea de rece gândul.
El a-ntrebat pe toţi d-a rândul,
Dar nimeni ştire nu-i ştia.
El pleacă-n urmă la cazarmă
Să afle ce dorea.

Căprarul vechi îi iese-n prag.

- "Ce-mi face Radu?î el întreabă,
De Radu-i este mai cu grabă,
Că Radu-i este cel mai drag.
- "E mort! El a căzut la Plevna
În cel dintâi şirag!

O, bietul om! De mult simţea

Că Radu-i dus de pe-astă lume,
Dar astăzi, când ştia anume,
El sta năuc şi nu credea.
Să-i moară Radu! Acest lucru
El nu-l înţelegea.

Blăstem pe tine, braţ duşman!

- "Dar George-al nostru cum o duce?
- "Sub glie, taică, şi sub cruce,
Lovit în piept d-un iatagan!
- "Dar bietul Mircea?î - "Mort şi Mircea
Prin văi pe la Smârdan.

El n-a mai zis nici un cuvânt;

Cu fruntea-n piept, ca o statuie,
Ca un Cristos bătut în cuie,
Ţinea privirile-n pământ,
Părea că vede dinainte-i
Trei morţi într-un mormânt.

Cu pasul slab, cu ochii beţi

El a plecat, gemând p-afară,
Şi-mpleticindu-se pe scară,
Chema pe nume pe băieţi,
Şi se proptea de slab, sărmanul,
Cu mâna de păreţi.

Nu se simţea de-i mort ori treaz,

N-avea puteri să se simţească;
El trebuia să s-odihnească -
Pe-o piatră-n drum sub un zăplaz
S-a pus, înmormântând în palme-i
Slăbitul său obraz.

Şi-a stat aşa, pierdut şi dus.

Era-n amiazi şi-n miez de vară
Şi soarele-a scăzut spre seară,
Şi-n urmă soarele-a apus,
Iar bietul om sta tot acolo
Ca mort, precum s-a pus.

Treceau bărbaţi, treceau femei,

Şi uruiau trăsuri pe stradă,
Soldaţi treceau făcând paradă, -
Şi-atunci, deştept, privi la ei
Şi-şi duse pumnii strâns pe tâmple:
"Trei, Doamne, şi toţi trei!
Mitologi LEGENDELE OLIMPULUI de
e Alexandru Mitru
Volumul I - Zeii
Mitologia si legendele ne povestesc ca, lumea noastra cea de astazi,
pamantul plin de flori si fructe, cu rauri limpezi si izvoare, soarele,
luna, ziua, noaptea si vanturile, nu au fost intotdeauna astfel. Lumea
intreaga era in haos, haos invartejit si negru, fara hotare, fara forma.
Insa, precum cantau poetii, din haos s-a desprins pamantul.
Pamantul nostru larg si darnic. Iar pamantul rupt din haos era insasi
zeita Gheea.
Dragostea este cea care i-a unit pe zeita Gheea cu zeul Uranus,
care era cerul, inalt si plin de stele. Din dragoste lor s-au nascut
titanii, ciclopii cu un singur ochi, apoi hecatonhirii sau cetimanii ce
aveau o suta de brate lungi si monstruoase dar si alti prunci hidosi si
necrutatori.
Uranus avea darul de a vedea viitorul, astfel ca acesta afla ca unul
dintre copiii sai il va rasturna si va prelua conducerea. Astfel, Uranus
decide sa ii arunce in temnita pe toti copiii sai. Ajutati de mama lor,
Gheea, acestia scapa iar Uranus este invins de Cronos.
Cronos este blestemat de Uranus sa aiba aceiasi soarta, si sa fie si
el invins de unul dintre fiii sai. Pentru a nu ajunge in aceasta situatie
Cronos a nascocit atunci un plan groaznic. Sa ii inghita cu totul pe
nou-nascutii sai, caci nu avea incredere in nici o temnita in care ar fi
putut sa ii inchida. Cronos a avut impreuna cu Reea doi baieti: Hades
(Pluton) si Poseidon (Neptun), si trei fete: Hestia, Demetra si Hera. In
momentul nasterii fiecare dintre acestia a fost inghitit de catre
Cronos.
Reea urma sa nasca acum cel de-al al saselea copil si isi dorea ca
macar pe acesta sa il salveze. Astfel, acesta i-a cerut sfatul mamei
sale, Gheea, iar aceasta a ascuns-o intr-o pestera intunecoasa din
insula Creta. Aici s-a nascut Zeus.
Reea s-a dus iute la Cronos si i-a dat o piatra infasurata in scutece
moi, spunand ca e copilasul. Grabit, si cum nu vedea prea bine,
Cronos a insfacat pietroiul si l-a inghitit pe loc, multumit ca a
indepartat primejdia.
Zeus a ramas in grija unor semizei, nascuti de bunica lui, Gheea.
Acestia au primit porunca sa faca zgomot mare, sa cante si sa
dantuiasca, lovindu-si scuturile cu armele, ca sa nu se auda cumva
plansetul copilului in cer, la tatal sau. El a fost ingrijit de nimfele Ida si
Adrasteea. Doica i-a fost capra Amalteea, adusa de nimfe pentru a
hrani copilul cu laptele ei. Capra avea grai omenesc si se juca cu
Zeus cum se joaca mamele cu copiii lor. Zeus crestea vazand cu
ochii si era foarte puternic inca de mititel. Se poveste ca, jucandu-se
la un moment dat cu Amalteea, a apucat-o de un corn atat de tare, ca
a ramas cu el in mana. Lui Zeus i-a parut rau ca i-a rupt cornul
Amalteei, fiindca tinea foarte mult la ea. De aceea, a hotarat ca acest
corn sa fie mereu plin cu fructe: mere, pere, struguri, smochine si
altele, astfel incat capra sa aibe mereu hrana din belsug. Mai tarziu,
cornul avea sa primeasca denumirea de cornul abundentei, iar
semnul sau pictat pe locuinte avea sa fie socotit aducator de noroc. In
momentul mortii Amalteei, Zeus a pus-o pe bolta cereasca, sub forma
constelatiei Caprei, iar cu pielea ei fermecata se spune ca ar fi fost
acoperita pavaza sau egida zeitei Atena.
Cu lapte de capra si miere de albine, cu nectar si cu ambrozie, Zeus
a crescut intr-un an cat altii in douazeci si cinci, asa ca dupa un an
era gata sa il rastoarne pe Cronos, tatal sau, si sa preia puterea. Era
ferm hotarat sa isi elibereze fratii, despre care ii povestisera mama si
bunica. Zeus a turnat o licoare fermecata in bautura tatalui sau,
Cronos, iar Reea i-a dat-o lui Cronos sa o bea cand acesta s-a intors
acasa. Dar imediat dupa aceasta, Cronos a inceput sa verse si i-a dat
afara pe toti copiii inghititi, care crescusera in pantecele lui.
Tinerii zei (Zeus, Hades, Poseidon, Hestia, Demetra, Hera) si-au
facut tabara pe muntele Olimp. Zeus a fost ales lider si au inceput
pregatirile de lupta cu zeii cei batrani. Ei i-au eliberat pe ciclopi si
hecatonhiri din temnitele in care ii tinuse Cronos. Multumiti, ciclopii
au faurit fulgerele, tunetele si trasnetele, pe care i le-au oferit lui
Zeus, apoi o furca mare cu trei dinti, tridentul, pentru Poseidon si o
casca fermecata, ce il facea nevazut cand o punea pe cap, lui Hades.
Lupta dintre zeii tineri si zeii cei batrani (ajutati de titani si uriasi) a
durat 10 ani. In final, zeii condusi de Zeus, au invins si preluat
puterea.
Zeus a fost intronat conducator, in palatul de pe muntele Olimp. La
picioarele sale era vulturul care ii adusese pe cand era copil, zi de zi,
nectarul, bautura zeilor nemuritori. Zeus era stapanul intregului
Olimp si al pamantului, fiind necrutator de exemplu cu Prometeu
care aduce focul pe pamant oferind caldura si o noua viata, cu
pamantenii carora le trimite bolile, nenorocirile si toate relele in Cutia
Pandorei, dar si cu alti zei care nu se supuneau orbeste lui. Tot Zeus
pacaleste mai multe pamantence, avand cu ele nenumarati copii, desi
era casatorit cu Hera.
Zeus a hotarat sa imparta lumea. A oprit pentru sine in chip deosebit,
cerul. Poseidon a primit apele din mari, fluviile si izvoarele, iar Hades
a devenit stapanul tinuturilor de sub pamant.
Zeus le-a chemat apoi pe surorile sale: Hestia, Demetra si Hera.
Hestia (Vesta) a devenit zeita caminului familial si a focului din vatra
casei. Demetra (Ceres) a devenit zeita holdelor bogate si livezilor
roditoare. Pe Hera (Junona), Zeus a hotarat sa o ia de sotie.
Dupa ce a hotarat ce vor stapanii zeii cei mari, si pentru ca mai avea
stapaniri de oferit, Zeus si-a chemat copiii. Palas - Atena (Minerva),
nascuta din capul lui Zeus, a devenit zeita intelepciunii, a cugetarilor
adanci, a maiestriei in munca sau in razboaie. Hefaistos (Vulcan), cel
urat si greoi, dar puternic si priceput, a fost numit zeu peste
mestesuguri. Zeul razboaielor a devenit certaretul Ares (Marte). Zeu
al negotului, al hotiei, al calatoriilor pe mare si pe uscat, a fost numit
Hermes (Mercur) - fiul lui Zeus si al Maiei. El avea sa fie si curierul
zeilor, caci era tare iute de picior.
Zeus i-a chemat apoi pe cei doi copii pe care i-a avut cu zeita Leto,
Apollo si Artemis. Pe Apollo l-a numit zeu al zilei, al luminii si al
artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducatorul corului muzelor,
personificare a Soarelui. Artemis a devenit zeita vanatorii si a luminii
lunii.
Ultima dintre cei doisprezece zei mari ai Olimpului a fost Afrodita
(Venus), nascuta din spuma marii. Ea a devenit zeita dragostei si a
frumusetii si avea sa fie insotita mereu de porumbitele care ii
adusesera ambrozie lui Zeus cand era mic. Porumbitele aveau sa
ramana pe vecie simbolul blandetii si iubirii.
Volumul II - Eroii
Cartea ne povesteste istoria eroilor din trecutul indepartat, despre
primii eroi care au salvat oamenii, creati, ni se spune, de Prometeu.
In acest volum se pot gasi eroii: Perseu, Heracle, Tezeu, Dedal si
Icar, Castor si Polux, Belerofon, Asclepio, Meleagru, Orfeu si
Euridice, Intemeierea Tebei, Expeditia argonautilor, Razboiul troian,
Intoarcerea aheilor in Elada, Pataniile lui Ulise si Aventuroasa
calatorie a lui Enea.

Perseu, erou de origine argiana dar cinstit in toata Elada, personaj

legendar, era fiul lui Zeus si al lui Danae, fiica regelui Acrisios al
Argosului. Printre ispravile sale se numara rapunerea Meduzei,
infrangerea marelui Atlas (ramas impietrit pentru vecie tinand pe
umeri bolta cereasca), omorarea monstrului lui Poseidon, invingerea
lui Fineu si multe altele. Pentru uciderea Meduzei, Perseu a fost
ajutat de zeii din Olimp, mai cu seama de Hermes, care i-a daruit
spada sa ascutita (singura care o putea strapunge pe Medusa) si de
Atena, care i-a dat un scut de bronz in care vedeai ca intr-o oglinda.
Perseu a mai primit coiful lui Hades - care il facea invizibil pe cel
care-l purta, niste sandale inaripate si o traista care se marea sau se
micsora pe masura ce puneai in ea, primita de la nimfe. Perseu cu
Andromeda (fiica regelui Kefeus, din Etiopia) au avut sapte fii:
Perses, Alcaeus, Heleus, Mestor, Sthenelus, Electryon si Cynurus si
doua fiice: Gorgophone (ucigasa de gorgone) si Autochtoe.
Heracle (Hercule) este cel mai cunoscut erou din mitologia greaca,
neintrecut in forta si vitejie si care, dupa moarte, a fost primit in randul
zeilor devenind astfel nemuritor. A fost fiul lui Zeus si al Acmenei.
Datorita geloziei sotiei lui Zeus, Hera, acesta a fost blestemat, si
intr-un exces de nervozitate si-a ucis sotia si copii. In urma savarsirii
acestei crime, eroul consulta oracolul din Delphi. Pentru ispasire,
Apollo ii porunceste sa-i slujeasca timp de doisprezece ani lui
Eurystheus. In slujba acestuia, Heracle savarseste cele
douasprezece mari fapte de vitejie cunoscute sub numele de muncile
(ispravile) lui Heracles. Printre faptele sale eroice se numara
rapunerea leului din Nemeea, lupta cu Hidra, prinderea mistretului de
pe muntele Erymanthus, infrangerea pasarilor stimfaliene, vanarea
caprioarei zeitei Artemis, uciderea mistretului din Erimant, curatarea
gunoiului din grajdurile lui Augias, prinderea taurului lui Poseidon,
aducerea cailor lui Diomede, lupta cu amazoanele pentru cingatoarea
Hipolitei, adunarea vacilor lui Gerione, rapirea cainelui Cerber,
infrangerea lui Nereu, eliberarea lui Prometeu, aducerea merelor de
aur, etc.
Tezeu, celebrul razboinic si erou atenian, este cel mai bine cunoscut
pentru ca l-a ucis pe Minotaur, o bestie feroce pe jumatate om si pe
jumatate taur, care traia sub palatul regelui Minos din Cnossos. Tezeu
era fiul lui Poseidon si al Etrei. De tanar dobandeste sabia si
sandalele lui Egeu. El este cel ce ii invinge pe Sciron si Procust,
ajungand regele Atenei.
Dedal a fost un arhitect si sculptor faimos din mitologia greaca. Este
cunoscut mai ales pentru crearea celebrului Labirint din Creta, la
cererea regelui Minos, pentru inchiderea Minotaurului. Drept
razbunare si pentru ca a fost complicele reginei Pasiphae, Minos l-a
inchis pe arhitect si pe fiul acestuia, Icar, in acel edificiu, a carui iesire
a fost zidita. Pentru a se salva, Dedal, cu multa ingeniozitate,
confectioneaza doua perechi de aripi artificiale, pentru el si fiul sau.
Reuseste sa se salveze, insa Icar, avid de inaltimi si manat de
ambitia nebuneasca de a atinge soarele, se prabuseste si moare.
Belerofon a fost fiul lui Glaucos, regele Corintului si l-a avut ca bunic
pe Sisif, cel care a fost trimis in Tartarusca pedeapsa pentru
multiplele sale pacate. Cea mai mare isprava a lui Belerofon a fost
omorarea Himerei, un monstru care, conform afirmatiilor lui Homer,
avea cap de leu, trup de capra, coada de sarpe si rasuflare de foc.
Stiind ca nu poate birui Himera decat acela care stapaneste calul
inaripat Pegas iesit din trupul Meduzei, Belerofon ajutat de zeita
Palas - Atena (zeita i se arata in somn, ii ofera niste fraie de aur si il
invata cum sa prinda calul), reuseste sa il captureze pe Pegas, il
imblanzeste, apoi ucide Himera. Mai tarziu, Belerofon simtindu-se plin
de orgoliu a vrut sa urce cu calul sau Pegas pana in Olimp pentru a fi
egal cu zeii, insa Zeus s-a infuriat vazand aceasta indrazneala. Zeus
ordona vulturului sau sa il muste pe Pegas. Calul se scutura de
durere, iar Belerofon cade din sa si moare in Corint unde i se ridica
un monument de piatra.
Asclepio era fiul lui Apollo si al Coroniei. Era inzestrat cu puteri
supranaturale, de a vindeca bolnavi si de a invia morti. Hades, zeul
intunericului, ii cere lui Zeus sa-l loveasca cu focul ceresc. Asclepio
moare si ajunge pe bolta cereasca sub forma unei constelatii.
Ulise sau Odiseu, personaj mitologic, a fost celebrul erou grec
(cunoscut din Iliada, dar mai ales din Odiseea) care a participat la
razboiul troian. Odiseu era regele Ithacai si fiul lui Laertes (dupa o
versiune, dupa o alta, al lui Sisif) si al Anticleei. S-a casatorit cu
Penelopa, fiica lui Icar, cu care a avut un fiu, pe nume Telemah. In
razboiul troian, Odiseu are un rol important. A fost obligat de soarta
sa poarte razboaie lungi, sa-si demonstreze vitejia prin invingerea
Ciclopului Polifen si multe altele. Una din cele mai cunoscute legende
despre el se refera la arderea Troiei pana la temelii, folosind siretlicul
calului de lemn, binecunoscutul cal troian.
Ahile, fiul zeitei Tetis (zeita curcubeului) si al unui pamantean,
Anchise, se remarca prin batalia dusa cu amazoanele, prin puterile
de semizeu, datorita spalarii sale in raul Stix, raul care despartea
Infernul de Pamant, de catre mama sa la nastere. A participat la
razboiul troian de partea grecilor. Era de neinfrant, doar Apollo
cunoastea secretul sau, si anume faptul ca nu putea fi ranit cu arma
decat in calcai, deoarece cand a fost scaldat, a fost tinut de calcai.
Mai mult decat atat, nu putea pieri de arma vreunui muritor, chiar
 daca il nimerea in calcai, decat ajutat de un zeu. Astfel, sageata din
arcul lui Paris, calauzita de Apollo, il va invinge pe marele Ahile.

TEZEU ȘI MINOTAURUL de
Florin Bican Minos era regele Cretei si sotia lui se numea Pasifae .Zeii s-au
suparat pe rege si ca pedeapsa au facut-o pe sotia sa sa se
indragosteasca de un taur fermecat.Din iubirea lor s-a nascut
Minotaurul o fiinta inspaimantatoare.Regele a vrut sa scape de
el,monstrul era puternic.Au construit un labirint si Minotaurul a fost
inchis acolo.Regele Atenei ,Egeu era obligat sa daruiasca sapte
baieti si sapte fete Minotaurului in fiecare an.Fiul regelui Atenei,Tezeu
a spus ca nu o-sai mai dea nici o fata si nici un baiat.Fiica regelui
Minos , Ariadna i-a dat lui Tezeu un ghem de sfoara sa-l desire in
urma lui ca sa poata gasi drumul inapoi din labirint.Tezru l-a atacat pe
monstru si l-a omorat.Egeu s-a aruncat in valuri si de atunci Marea
Egee-e ii poarta numele.Tezeu devine regele Atenei.
Relația PAX de Sara Penny Packer In acesta carte este vorba despre o vulpe si un baiat de 12 ani pe
om- nume Peter . La un moment dat s-a iscat un razboi , iar tatal copilului
animal era nevoit sa merga in armata asa ca el a decis sa renunte la vulpe si
sa-l duca pe baiat la bunicul sau care era destul de ciudat. In drum
spre bunicul lui Peter tatal opreste masina si scapa de vulpoi. Ei
ajung la bunic, iar Peter este foarte nemultumit.Dupa cateva zile
Peter se pregateste sa plece in cautare lui Pax. Pe drum la un
moment dat baiatul isi rupe piciorul si este nevoit sa se tarasca pana
ce a ajuns inntr-o gradina si de oboseala a adormit. In urmatorea zi
 s-a intalnit cu propietarea pamantuui care l-a amenintat dar dupa
aceea au inceput sa sa inteleaga si ea il ingrijstee pe el si pe piciorul
lui deoarece era rupt. Vola, femaia care s-a ingrijit de Peter, i-a facut
si niste carje. In acest timp Pax a ramas singur la marginea drumului
din padure avand speranta ca baiatul lui se va intoarce sa il ia. In
acest timp Pax s-a intalnit cu 4 vulpi:Sfrijitul, Zbarlita care erau frati si
cu un vulpoi mascul si partenera lui. Cu totii erau nevoiti sa
paraseasca locatia deoarece razboiul se apropia de ei. Pe drum, in
timp ce fugeu de pericolele razboiului, vulpoiul mascul a murit iar
despre partenera lui nu se mai povesteste. Ei au ajuns langa o tabara
de razboinici care se pregateu de defensiva ingropand mine in
pamant, iar Sfrijitul este ranit din cauza aceasta. Pax isi da sema ca
un razboinic este chiar tatal baiatului. In acest timp baiatul se pune pe
picioare si pleaca in cautarea lui Pax. El ajunge in zona de razboi
unde intalneste un soldat care il lasa sa treca doar daca are grija sa
nu il vada nimeni. Peter merge ce merge pana ajunge langa tabara
unde era tatal sau si chiar se intalneste cu acesta. In acele momente
cei trei vulpoi ramasi se lupta cu doi coioti, iar Pax simte mirosul
baiatului si fuge si il intalneasca si se imbratiseaza si Pax il trage pe
baiat la coioti ca sa ii ajute si cand Pax aruca cu bata pe care Vola i-o
daduse coiotii fug. Baiatul il lasa pe Pax sa aleaga cu cine vrea sa
ramana dintre el si familia de vulpi pe care si-a infaptuit-o, iar Pax a
mer cu Zbarlita si Sfrijitul si asa cei doi se despart.
copilăria Micul print de Antoine de Povestea incepe in desertul Sahara, acolo unde, autorul, pilot de
prieteni Saint Exupéry avion, aterizeaza fortat din cauza unor probleme la motor. Dupa o
a noapte petrecuta in pustiul desertului, autorul se trezeste langa el cu
aventura un omulet imbracat ca un print care ii cere sa-i deseneze o oaie.
educația Surprizele se tin lant in legatura cu ciudata aparitie. Incet-incet, il
descoase pe micul print si ii afla povestea. Venea de pe asteroidul
B-612, descoperit in anul 1909 de un astronom turc. Pe acest
asteroid mic pe care traia micul print cresteau tot felul de plante, dar
el avea grija ca in fiecare zi sa scoata baobabii, altfel acestia i-ar fi
ocupat intregul spatiu de pe asteroid. Tot pe asteroid avea si o floare
pe o ingrijea, precum si trei vulcani din care doi erau activi. In ziua
cand a plecat de pe asteroid, se spune ca s-ar fi folosit de niste
pasari calatoare, a udat floarea si a curat hornurile celor trei vulcani,
asa sa fie in siguranta. Calatoria lui incepe pe o planeta pe care
domnea un rege. Acest rege era trist pentru ca nu avea nici un supus.
I-a propus micul print sa-i fie supus, i-a oferit chiar si functii
importante, dar acesta le-a refuzat. Urmatoarea oprire a fost pe o
planeta unde traia un om vanitos, adica mandru foc de el. Acestuia
trebuia sa-i faci tot timpul complimente despre felul cum arata. A treia
planeta, era planeta unde traia un om betiv. El bea pentru ca ii era
rusine. Rusine ca era un betiv. Pe a patra planeta gasi un
businessman. Acesta socotea toata ziua cate stele a cumparat, cati
bani castiga pentru a avea sa mai cumpere alte stele. Pe urmatoarea
planeta descoperi un lampagiu. Planeta era ciudata si ea. Era mica si
nu avea decat un felinar, iar lampagiul trebuia de cate ori se lasa
seara sa aprinda felinarul, iar cand venea dimineata sa-l stinga. A
sasea planeta era cea mai mare planeta pe care o vazuse. Aici locuia
un geograf batran care i-a povestit despre planeta Pamant.
Urmatoarea oprire a fost pe Pamant. Tot acest periplu printre
planete si oameni diferiti l-a nedumerit pe micul print spunandu-i
autorului ca pentru el oamenii mari sunt de neinteles, ca se complica
foarte mult cand ar putea face lucrurile sa fie extrem de simple.
Atunci cand a aterizat pe Pamant s-a intalnit cu un sarpe, apoi a
vazut muntii cei mari, dupa care a intalnit o gradini cu cinci mii de
trandafiri la fel cu floarea pe care el o lasase acasa. Intalni apoi o
vulpe care ii ceru sa o imblanzeasca si cu care se imprieteni. El ii
explica vulpii ca degeaba exista o gradina cu cinci mii de trandafiri
daca nu are cine sa o admire. Pentru el floarea pe care o lasase pe
asteroid era cea mai frumoasa. Urmatorul cu care se intalni pe
Pamant era acarul. Dupa acesta urma intalnirea cu negutatorul.
Povestirea intalnilor micului print fu intrerupta de autor care ii explica
ca numai are apa de baut. Atunci printul il conduse prin desert pana
la o fantana. Mare fu mirarea autorului cand descoperi o fantana in
 toata puterea cuvantului cu scripete, cu ciutura si cu funie, nu cum
sunt in desert, adica niste gropi cu apa. Scotand apa din fantana
micul print ii explica autorului ce melodie frumoasa canta fantana
atunci cand scoti apa din ea. A doua zi ii spuse ca trebuie sa plece.
Se implinise un an de cand aterizase pe Pamant si calatoria lui se
incheia aici. Dar i-a lasat un dar: atunci cand se va uita la stele,
acestea vor rade pentru el cu acelasi ras ca al micului print. In
urmatoarea zi micul print a disparut. Si de atunci de cate ori se uita la
stele, autorul auea parca milioane de clopotei care radeau la el. Micul
print ne-a facut sa vedem importanta lucrurilor marunte si ne-a mai
aratat lumea noastra vazuta cu inima nu cu ochii.
iubirea, Fat-Frumos din Trăia odată un împărat care era în război cu vecinul său, dar când
triumful acesta a murit, vrajba a fost transmisă mai departe fiilor săi. Însă,
binelui lacrima de Mihai împăratul nu avea copii, ceea ce-l întrista foarte tare. Dar, într-o zi
asupra Eminescu împărăteasa s-a rugat cu înflăcăre la o icoană și a sorbit lacrima ce
raului,
valori s-a ivit pe chipul Maicii Domnului. Astfel, împărăteasa a dat naștere
umane: unui fiu.Făt-Frumos din lacrimă creștea repede și devenea mai
omenie, puternic pe zi ce trece. Așadar, într-una din zile s-a hotărât să se
loialitate îndrepte spre împăratul vecin și să se lupte în numele tatălui său.Aici
se întâlnește cu actualul împărat care-i propune să lase ranchiuna
deoparte. Astfel, cei doi devin frați de cruce. Făt-Frumos din lacrimă,
auzind necazurile pe care Muma-Pădurii i le face acestuia, se
hotărăște să-l ajute și o închide într-o piuă. Urmează apoi urmele
lăsate și ajunge la casa acesteia unde o întâlnește pe Ileana, fiica ei,
de care se îndrăgostește. Dragostea fiind împărtășită și dorind să
fugă împreună, Făt-Frumos din lacrimă o ucide pe Muma-pădurii,
ajutat fiind de Ileana. Întors la palat, Făt-Frumos din lacrimă remarcă
tristețea împăratului și află că o iubește pe fata Genarului, un om
îngrozitor. Făt-Frumos din lacrimă pe îndată promite că i-o va
aduce.După două încercări eșuate, Făt-Frumos din lacrimă moare și
se transformă într-un izvor. Este reînviat însă de Domnul care trecea
pe acolo împreună cu Sfântul Petru.Se întoarce la fata Genarului și,
ajutat de aceasta, află de unde poate face și el rost de un cal cu două
 inimii precum al Genrului, pentru a reuși să fugă cu ea.Ajuns la baba
ce avea herghelia de cai îi păzește timp de trei zile așa cum fusese
înțelegerea, ajutat fiind de împăratul țânțarilor și cel al racilor pe care-i
întâlnise în drumul său și-i ajutase, dar și de sluga babei căreia îi
promisese că o va scăpa de ea.Când a venit momentul să aleagă un
cal, Făt-Frumos din lacrimă pune ochii pe cel mai firav, spre
disperarea babei care ascunsese în acesta inimile celorlalți
cai.Furioasă, baba pornește pe urmele lui Făt-Frumos, dar slujinica
aruncă pe rând în calea ei o perie, o cute și o năframă care se
transformă pe rând într-o pădure deasă, într-o statuie imensă și
într-un lac. Când Făt Frumos coboară Miază-noaptea din cer, baba
adoarme și se îneacă în lac, iar din lună se face o cărare pe care
urcau sufletele de pe pământ, printre care și slujinica babei Trece din
nou pe la fata Genarului și fuge cu ea, dar acesta îi ajunge din urmă.
Sub promisiunea lui Făt-Frumos din lacrimă că-i va da jăratec, calul
cu două inimi îl duce pe Genar în înaltul cerului unde rămâne captiv
în împărăția aerului. Ajuns la palat, Făt-Frumos din lacrimă o găsește
într-o grădină pe Ileana care orbise de la atâta plâns. Se culcă
amândoi pe un pat de lăcrămioare, iar dimineață Ileana descoperă că
și-a recăpătat vederea.Are loc nunta împăratului cu fata ce o iubea,
iar în următoarea zi, nunta lui Făt-Frumos cu Ileana. Și au trăit fericiți
până la adânci bătrâneți.
Magia HARRY POTTER SI PIATRA
Confrunt FILOZOFALA - J.K Intr-o dimineata domnul Dudley se ducea la munca. In drumul sau a
area ROWLING observat oameni cu pelerine, o pisica care citea numele unei alei si
dintre multe bufnite. In noaptea urmatoare la usa casei sale a fost adus un
bine și bebelus, pe nume Harry Potter. Harry era nepotul domnului Dudley si
rău
urma in felul acesta sa fie protejat de atacurile unui vrajitor
intunecat,Voldemort. In casa unchiului sau, Harry a fost tratat destul
de rau,locuind intr-o camaruta amenajata sub scari. Zece ani mai
tarziu,cand Domnul Dudley serba ziua de nastere a fiului sau, acesta
a hotarat sa-l ia si pe el cu ei la gradina zoological. Ajuns aici Harry a
facut un geam sa dispara, cauzand eliberarea unui sarpe.Fapta lui
Harry a fost pedepsita, fiind obligat sa stea mai multe zile zile in
debara. Cand in sfarsit a fost eliberat si s-a dus sa aduca scrisorile
din cutia postala, a observat ca una dintre scrisori era pentru el.
Domnul Dudley Vernon i-a luat scrisoarea din mana si nu l-a lasat sa
o citeasca.Situatia s-a repetat de mai multe ori, dar Domnul Dudley
refuza sa-i dea scrisorile. Intr-o duminica au primit o multime de
scrisori identice, toate adresate lui Harry. Disperat de situatia creata
domnul Dudley hotaraste sa mute intreaga familie intr-o casa
darapanata, aflata pe o stanca,sperand sa nu-i gaseasca nimeni.
Imediat dupa ce s-au mutat in noua locuinta, seara, la usa casei s-au
auzit niste ciocanituri la usa, dupa care un om mare a spart usa, a
intrat si apoi a pus-o la loc. Era Rubeus Hagrid, păstrătorul cheilor şi
îngrijitorul terenurilor de la Hogwart.El i-a adus lui Harry un tort
(pentru că era ziua lui) şi i-a spus că este de fapt un vrăjitor şi ca ar
trebui să meargă la Hogwarts să înveţe magia. In ciuda supararii
evidente a domnului Vernon i-a povestit lui Harry despre parintii sai si
despre moartea acestora .Intrând în lumea magică din Londra, el
descoperă că este faimos, fiind Băiatul Care A Supravieţuit Lordului
Voldemort ("Cap-de-mort") după ce acesta îi omorâse părinţii,
singurul semn al confruntării, fiind o cicatrice în formă de fulger.
Insotit de Hagrid, Harry Potter a mers la Gringotts sa-si ia banii din
contul sau de la banca vrajitorilor pentru a-si cumpara cele necesare
pentru scoala.Tot de aici, cei doi vor lua si un pachet misterios.In
scopul pregatirii pentru scoala, Harry primeşte încă un cadou: propria
lui bufniţă mesageră, Hedwiga.Ajuns in gara, Harry a incercat sa
gaseasca peronul noua si trei sferturi.Nu a reusit sa gaseasca
peronul, dar a observat o familie care tocmai trecuse printr-un perete,
asa ca a incercat si el. A ajuns astfel la timp in tren si vestea ca a
urcat Harry Potter s-a raspandit repede. În trenul care-i duce pe elevi
la Hogwarts, Harry îşi face doi prieteni: Ron şi Hermione si timpul
trece repede. Poarta scolii s-a deschis si dupa discursul de incepere
al scolii a intrat impreuna cu colegii sai in sala in care urma sa se tina
banchetul. O palarie de vrajitor vorbitoare a ales in ce casa vor sta
elevii. Ron, Hermione şi Harry sunt trimisi la Cercetaşi, deşi palaria
care face trierea s-a decis cu greu între Viperin şi Cercetaş când a
fost rândul lui Harry .Cele patru clase erau : Gryffindor(Cercetaş),
Slytherin(Viperin), Ravenclaw(Ochi-de-Şoim) si Hufflepuf (Astropuf).
Dupa banchet elevii au urmat Prefectul casei si au intrat in camere.In
urmatoarea zi elevii si-au intalnit profesorii: Minerva
McGonagall-profesoara de transmutatii, o doamna foarte severa;
Severus Snape(Plesneala) - profesorul de poţiuni si elixire , foarte
artagos si nesuferit ; Quirell-profesorul de aparare contra magiei
negre-un domn ce purta un turban pe cap, iar sala sa mirosea a
usturoi; Filius Flitwick-profesorul de magie, un domn foarte scund,
care a lesinat atunci cand a aflat ca Harry Potter este prezentHarry ia
prima lecţie de zburat cu mătura şi se descurcă atât de bine încât
este selecţionat în echipa de Vârtej (Quidditch) a Cercetaşilor, pe
postul de căutător.Draco Malfoy îl păcăleşte pe Harry, ademenindu-l
într-o capcană. Harry, Ron şi Hermione fug de la locul de întâlnire,
ajungând pe coridorul de la etajul trei, care este strict interzis elevilor
din ani mici. Ascunzându-se la întâmplare într-o încăpere, ei "fac
cunoştinţă" cu un câine uriaş cu trei capete, care păzeşte o trapă. Mai
târziu, cei

trei vor afla de la Hagrid că numele acestui câine este Fluffy, şi vor
presupune că acesta păzeşte pachetul misterios luat de Hagrid de la
Gringotts.Dupa antrenamentele de Quidditch , Harry s-a dus la ore si
mai apoi la petrecerea de Halloween. In timpul petrecerii profesorul
Quirell a anunţat că un troll a pătruns la subsol, iar Dumbledore,
directorul şcolii, i-a trimis pe toţi în dormitoare. Dar Ron şi Harry s-au
dus în toaleta fetelor să o anunţe pe Hermione de venirea trolului.
Însă acolo au dat chiar peste acesta, şi au reuşit după o scurtă luptă
să-l lase inconştient, salvând-o pe Hermione. Harry observă că
profesorul Snape are o rană la picior şi presupune că el a adus trolul
în castelul Hogwarts, ca o diversiune ,ca să poată trece de Fluffy si
pentru a putea astfel să ajunga la pachetul păzit.In urma acestei
intamplari Hermione le ia apărarea celor doi în faţa profesoarei
McGonagall, atunci cand acesta le aduce mai multe acuzatii.La
primul meci de Quidditch lui Harry, acesta nu-şi poate controla
mătura, fiind vrăjită de către un spectator răuvoitor. Hermione îl
observă pe Snape că murmură cuvinte magice, aşa că îl opreşte
creând o diversiune în tribună. Astfel vraja este intrerupta si cercetaşii
câştigă datorită priceperii lui Harry, dar si datorita atentiei de care da
dovada Hermione.Harry, Ron şi Hermione îl interoghează pe Hagrid
şi află că pachetul aparţine lui Nicholas Flamel. În consecinţă, cei trei
încep să caute peste tot prin bibliotecă materiale despre Nicholas
Flamel, încercând chiar şi în secţiunea interzisă.De Crăciun, Harry
primeşte cadou de la un necunoscut o pelerină invizibilă, despre care
se spunea în biletul care o însoţea că fusese a tatălui lui său. Harry o
foloseşte ca să caute neobservat în secţiunea interzisă a bibliotecii
informaţii despre Nicholas Flamel, dar cartea pe care o nimereşte îl
dă de gol. În timp ce încerca să se întoarcă spre dormitoarele
Cercetaşilor, Harry se fereşte de Filch,îngrijitorul, (care fusese alertat
de zgomotele de mai devreme) şi de Snape (pe care îl informase
Filch). Ascunzându-se într-o încăpere apropiată, Harry dă peste
Oglinda Erised în care îşi vede părinţii.Însă când a incercat să-i arate
şi lui Ron, oglinda îi arată acestuia că este Şef de Serie şi că a
câştigat Cupa Caselor şi Cupa Hogwarts la Quidditch.Harry a
descoperit întâmplător o menţiune despre Nicholas Flamel, iar
Hermione a dedus că acesta este creatorul Pietrei Filozofale pe care
a realizat-o pentru a-si obtine viata vesnica.Cei trei conchid că
pachetul pe care îl păzea Fluffy este chiar Piatra Filozofală si il
bănuiesc pe Snape că încearcă să o fure.Dupa un meci de Quidditch
in care Harry a obtinut o noua victorie si recordul de cel mai scurt
meci, Harry îl vede pe Snape ameninţându-l pe Quirell. Hagrid le
spune însă, că Snape o păzeşte, la fel ca ceilalţi profesori, şi în nici
un caz nu vrea să fure Piatra Filozofală.În noaptea în care Harry şi
Hermione îl ajută pe Hagrid, să scape de un pui dragon crescut cam
măricel si sa-l transporte la un prieten pe nume Charlie, din Romania,
cei doi sunt descoperiţi pe coridoare (ceea ce este interzis noaptea).
Neville este de asemenea prins în timp ce încearcă să-i găsească pe
cei doi colegi ai săi şi să-i avertizeze. Pentru asta toţi patru (Harry,
Hermione , Neville şi Draco) sunt pedepsiţi să-l ajute pe
Hagrid.Acesta îi duce în Pădurea Interzisă, unde se descoperise că
cineva ucide inorogii pentru a se folosi de proprietăţile sângelui
acestora. Harry, Draco şi Fang tocmai îl surprind pe faptas, însă nu îl
pot recunoaşte pentru că este ascuns sub o pelerină.Fără însoţitori şi
pe cale de a fi atacat,Harry este apărat de centaurul Firenze.
Bazându-se pe ce auzise în pădure, Harry crede că Snape vrea
Piatra Filozofală pentru a-l readuce la viaţă pe Voldemort.Cei trei află
că Hagrid i-a spus unui străin cum poate fi anihilat Fluffy: trebuie să i
se puna muzică. Cei trei se hotărăsc să intre în camera unde l-au
întâlnit pe Fluffy. Ei descoperă că altcineva a intrat deja înaintea lor,
dar trebuie să se confrunte şi cu alte măsuri de siguranţă puse de
Dumbledore şi de ceilalţi profesori. Una dintre piedici o reprezintă un
joc de şah vraitoresc urias, de mărimea unui om. Ron reuşeşte să
învingă, însă doar sacrificându-se pe sine. Hermione rămâne să-i
anunţe pe profesori, iar Harry continuă. Însă nu-l găseşte pe
profesorul Snape înăuntru, ci pe profesorul Quirell, în faţa Oglinzii
Erised, neştiind ce să facă. Acesta are ataşat pe spatele capului său
pe Voldemort, care încearcă să-l folosească pe Harry ca să pună
mâna pe Piatra Filozofală. Dar planul nu reuşeşte, şi Piatra rămâne la
Harry. Quirell încearcă să ia Piatra cu forţa, dar se arde când îl atinge
pe Harry. Harry se trezeşte după trei zile la infirmierie, având cadouri
de la admiratori. Dumbledore îi spune că Ron şi Hermione sunt bine
şi că Piatra Filozofală a fost distrusă, ceea ce înseamnă că Nicholas
Flamel va muri in scurt timp. În timpul festinului de la sfârşitul anului,
Dumbledore acordă unele puncte de ultim moment Cercetaşilor şi
aceştia câştigă astfel Cupa Caselor.