Asociază fragmentul din „Pantera neagră” de Sorin Titel cu un alt text literar studiat la clasă

sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o

deosebire de conținut dintre ele. 6 puncte
Barem:
– precizarea unui alt text literar asociat fragmentului din „Pantera neagră” de Sorin Titel 1
punct
-câte 2 puncte pentru prezentarea unei asemănări și a unei deosebiri de conținut: adecvat și
nuanțat – 2 puncte; simpla precizare a unei asemănări/a unei deosebiri de conținut- 1punct;
lipsa precizării 0 puncte
2 x 2 puncte = 4 puncte
-respectarea normelor de ortografie, de punctuație și a numărului de cuvinte indicat (0 – 1
greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli sau nerespectarea numărului de cuvinte – 0 puncte)
1 punct
Model de răspuns pentru punctaj maxim:
De exemplu:
Consider că fragmentul din „Pantera neagră” de Sorin Titel poate fi asociat cu opera „Băiatul
cu pijamale în dungi” de John Boyne.
Ambele texte evidențiază prietenia. Astfel, în fragmentul citat, există o prietenie sinceră între
personaje, Romi încurajându-l pe Gicoane să nu renunțe, îi dă sfaturi și îi laudă calitățile.
Aceeași camaraderie profundă se stabilește și între Bruno și Shmuel -prizonier în lagăr,
prietenie ce va trece dincolo de granițele gardului lagărului și ale vieții.
Ca deosebiri, remarcăm libertatea personajelor, bucuria cu care savurează reușita, ( în textul
propus ), iar celălalt, ne înfățișează un destin tragic, nedrept, moartea băieților.

Descrierea literară a unui peisaj

Stelele strălucesc pe cerul albastru ca safirul, iar luna aruncă peste întreaga grădină o lumină
blândă difuză, în care se zăresc sclipind florile de regina nopții. E liniște deplină, vântul și-a
încetat foșnetul prin iarbă, iar izvorul care aude susurând parcă a tăcut și el.
Tresar, dintr-o dată, fără să-mi dau seama de ce. Se aude un tril minunat, o cascadă
cristalină de sunete armonioase, care parcă vorbesc despre viață, despre iubire și despre
bucurie. O privighetoare își cântă melodia, iar famercul ei sporește frumusețea nopții de
vară. Parfumul florilor se simte, parcă, mai tare, iar steluțele argintii ale margaretelor și
splendoarea maiestuoasă a trandafirilor îmi bucură sufletul cu minunăția lor. Noaptea pare
din ce în ce mai adâncă și îmi dau seama că e trecut de miezul nopții, căci luceafărul de
seară se stinge treptat, iar locul lui este luat de alte și alte stele.
Abia într-un târziu, am părăsit grădina în care frumusețea nopții și a trilurilor de
privighetoare m-au făcut să uit de tot ceea ce este rău și neplăcut.

Cu și despre textul liric!

Liric nu înseamnă identificarea mărcilor subiectivităii și a mărcilor afectivității sau
selectarea unor figuri de stil, ci înseamnă descifrarea ideilor poetice. Atenție maximă!
Câteva sugestii, poate vă ajută!
-temele: iubirea, natura, omul, timpul;
-sunt întâlnite motive terestre; astrale; cromatice (Verdele simbolizează natura, viata,
tinerețea, renașterea, speranța; Roșul simbolizează căldura, focul, pasiunea, entuziasmul;
Galbenul creează senzația de căldură și de strălucire, lumina, creativitatea, culoarea
razelor soarelui; Albastrul reprezintă singurătate, tristețea, depresia ,dar și înțelepciunea,
încrederea, loialitatea; Albul transmite puritatea ,curățenia, inocența,adevărul; Negrul
semnifică misterul răul, moartea, tristețea, remușcarea, nefericirea, frica.
-legătura om-natură; natura poate constitui sursa de inspirație pentru creațiile lirice;
poetul transpune în cuvinte sentimentele pe care le trăiește în mijlocul naturii, fiind în
armonie cu aceasta;
-cifrele: 1- este începutul, simbolul creației; este simbolul universalului, al originii și al
forței;
2- reprezintă perechea; diviziunea umană binele-răul, materia-spiritul;
3- numărul perfect, are început, mijloc și final, simbolizează continuitatea dintre Trecut,
Prezent și Viitor, echilibrul dintre Gând, Cuvânt și Acțiune, întregirea Sufletului cu
Trupul și Mintea, conexiunea divină intre Tată, Fiu si Sfântul Duh;
4-simbolul puterii și al renașterii, poate fi considerat un semn al echilibrului;
5- simbolizează perfecțiunea;
6- obiectivitate, răbdare;
7-este considerat a fi divin;
8-număr benefic al infinitului, abilitatea de a merge mai departe, la nesfârșit; cele două
cercuri amintesc de legătura dintre cer și pământ;
9-numărul îngerului păzitor, capabil de o nețărmurită iubire;
- labirintul este un simbol al curgerii timpului, al iniţierii, al căii, al evoluţiei spirituale, al
dezvoltării, al iluminării, al renaşterii, al învierii;
-dorul =sentiment profund şi răvăşitor, are ca principale atribute jalea, dorinţa umbrită de
teama neîmplinirii, este înrobitor, plin de fantezie, impune stări profunde, adeseori de
nedefinit;
-copacul= simbol al vieţii, legătura, un intermediar între pământul în care îşi înfige
rădăcinile şi bolta cerească pe care o atinge cu creştetul, evocă verticalitatea, înlesneşte
comunicarea între cele trei niveluri ale cosmosului: cel subteran, prin rădăcinile ce
răscolesc adâncurile în care se împlântă; suprafaţa pământului, prin trunchi şi crengile de
jos; înaltul, prin ramurile dinspre vârf, atrase de lumina cerului;
- apa este un element primordial, simbol al vieții, al regenerării, al puritătii;
- luna întreţine feeria naturii, trăirea artistică, măsură a timpului, viaţa care se repetă
ritmic, dorul de moarte, exercită o dulce teroare asupra fiinţei;
- soarele înseamnă căldură, viaţă, începutul şi sfârşitul;
- floarea este simbolul dragostei şi al armoniei; atributul primăverii, al tinereţii, al virtuţii,
este asociată unor stări de armonie şi de fericire lumească; taină a frumosului dăruit
vederii;
Succese!

apa lui Vodă de Mihail Sadoveanu

- încadrarea în textul epic/narativ-
Opera literară Iapa lui Vodă, de Mihail Sadoveanu este un text epic/narativ. Textul
epic/narativ este creația literară prin care naratorul exprimă în mod indirect, prin
intermediul personajelor şi al acţiunii, gândurile și sentimentele sale.
Datorită caracterului de povestire în ramă a operei avute în vedere – Hanu Ancuţei- , în
Iapa lui Vodă apar doi naratori: primul este „vocea” autorului care, după cum se pare, a
luat parte la şezătoarea ce a avut loc într-o „toamnă aurie”, la Hanul Ancuţei, iar al doilea
este personajul Ioniţă comisul, despre care naratorul prim zice: „Stătea stâlp acolo, în
acele zile grase şi vesele, un răzăş străin, care mie îmi era drag foarte”. Dacă naratorul
prim este şi martor al celor relatate la han, el îşi pierde caracterul omniscient, rămânând
un narator de persoana a treia care gustă, ca şi ceilalţi trecători pe la han, cele povestite.
Dar el are cel puţin un rol: acela de a zugrăvi atmosfera prietenoasă de la han şi de a
introduce personajul-povestitor, Ioniţă comisul, căruia îi face un portret succint, dar
cuprinzător, atât fizic, cât şi moral. Pe parcursul povestirii comisului, naratorul principal
are doar intervenţii scurte. Locul său îl ia comisul, care prezintă cu mare artă de
povestitor păţania cu iapa lui Vodă, din care a descins calul său „pintenog de trei
picioare”. Comisul are în povestirea sa atât dialog cât şi descriere, pe lângă naraţiune,
care, în orice operă epică ocupă locul de cinste. Ca narator, el se dovedeşte foarte
priceput aşa cum , ca personaj participant, el dă dovadă de alte calităţi, precum: cinstea,
sinceritatea, umorul.
Ca în orice operă epică/narativă, naraţiunea ocupă primul loc între modurile de
expunere/tiparele textuale. Iapa lui Vodă narează o întâmplare de demult, întâmplare cu
haz: în trecut, odată, comisul Ioniţă era la hanul celeilalte Ancuţe şi tocmai se pregătea de
plecare, când coboară la han un boier. Cinstindu-l pe acesta cu vin, comisul îi povesteşte
că este în drum spre Vodă ca să soluţioneze o pricină de pământuri moştenită din bătrâni.
Totodată, fără înconjur, comisul îi spune boierului că „dacă nici Vodă nu i-a face
dreptate, atunci să poftească Măria Sa să-i pupe iapa nu departe de coadă”. Ajungând la
Iaşi, răzeşul constată cu stupoare că boierul cu care vorbise era însuşi Vodă, dar nu îşi ia
cuvântul înapoi, deşi este puţin înfricoşat. Lui Vodă îi place atitudinea răzeşului şi îi
rezolvă pricina. Şi comisul concluzionează despre calul său că trebuie privit cu
consideraţie, deoarece este „moştenire de la iapa lui Vodă”. Pe lângă naraţiune, se găsesc
şi pasaje descriptive, precum este acela care prezintă atmosfera veselă şi îmbelşugată de
la han, acela care descrie hanul- „cetate”, portretului comisului Ioniţă şi alte pasaje din
povestirea acestuia (vezi, de exemplu, portretul scurt al boierului). Ca să dea o dinamică
poveştii sale, comisul Ioniţă include în ea multe pasaje dialogate, redând cu artă vorbele
lui Vodă şi propriile sale cuvinte.
Pe lângă acţiune şi narator, într-un text epic întâlnim personaje, care sunt mai mult sau
mai puţin dirijate de către narator. În opera Iapa lui Vodă, pe lângă naratorul-martor şi
Ioniţă comisul, întâlnim pe moş Leonte zodierul, pe Mihail Vodă Sturza, pe Ancuţa cea
tânără, dar este amintită şi cealaltă Ancuţă. Ca în orice povestire, personajele sunt puţine
şi se pune accentul nu pe evoluţia lor interioară, ci pe acţiunea la care ele participă.
Acţiunea poate fi povestită, ca în orice text epic, pe momentele subiectului. Totul se
complică, deoarece aici avem două planuri narative care se întrepătrund: atmosfera de la
han şi povestea comisului din Drăgăneşti. Primul plan al povestirii îşi are expoziţiunea la
han, într-o toamnă aurie, când naratorul a auzit „multe poveşti la Hanul Ancuţei”. Intriga
acestui plan este faptul că cei de la han îl provoacă pe comis, mai mult prin moş Leonte,
să spună povestea iepei din care se trage calul său din care rămăneau „numai pielea şi
ciolanele”. Desfăşurarea acţiunii este, de fapt, povestirea lui Ioniţă comisul, inserată în
rama atmosferei de la han. Am putea spune că punctul culminant al primului plan narativ
coincide cu cel al povestirii lui Ioniţă, anume momentul în care comisul dă ochii cu
Vodă, în care îl recunoaşte pe boierul pe care îl cinstise la han. Deznodământul poveştii
comisului este momentul în care Vodă îi rezolvă problemele moştenirii sale, iar cel al
primului plan narativ este concluzia trasă de însuşi comisul: „Iaca de ce trebuie să vă
uitaţi ca la un lucru rar la calul meu cel roib, pintenog de trei picioare: pentru că aista-i
moştenire din iapa lui Vodă”. Cu toată această concluzie, finalul rămâne deschis căci
răzeşul promite a spune mai departe „o altă istorie pe care de mult voiam să v-o spun...”
şi care nu va fi spusă de fapt niciodată, dar care va ţine atenţia trează ascultătorilor de la
han.
Dacă la nivel de conţinut, până aici am enumerat argumente redutabile pentru a
demonstra că Iapa lui Vodă este o operă epică, la nivel de formă avem argumente la fel
de importante. Printre acestea se remarcă figurile de stil caracteristice genului epic. Între
acestea recunoaştem repetiţii: „Îl chema Ioniţă comisul. Dumnealui comisul avea o
pungă”, „Încalic, îmi plesnesc căciula pe-o ureche şi mă duc, nici nu-mi pasă... De dus
însă nu se ducea”. Enumeraţii sunt de găsit în tot cuprinsul povestirii: „Mi-am aplecat
mai adânc fruntea, am întins mâna, am apucat poala hainei ş-am dus-o la buze”, „În
cuprinsul lui se puteau oploşi oameni, vite şi căruţe” etc. Aceste figuri de stil sunt
totodată sprijinitoare ale oralităţii povestirii.
Deşi este un text epic, Iapa lui Vodă prezintă şi figuri de stil lirice care dau povestirii o
aură deosebită. Avem aşadar epitete: „toamnă aurie”, „ploi năpraznice”, comparaţii: „au
fost vorbe ce au zburat ca şi frunzele de toamnă”, „rânji înspre noi ca un demon”,
metafore: „oameni care acuma-s oale şi ulcele” etc. Inversiunea este un mod de creare a
superlativului absolut popular: „care îmi era drag foarte” care, alături de aliteraţii („stătea
stâlp acolo”, „balaur negru în nouri”) şi asonanţe („patru parale în poala Ancuţei”...), dau
o muzicalitate deosebită textului.
Prin toate aceste trăsături, opera Iapa lui Vodă se încadrează în textul epic/narativ.

Sursa, Didactic, mii de mulțumiri colegei noastre!

Exemplu de itemi folosiți în realizarea subiectelor de EN-limba română ( II ) /barem de
corectare și notare
Item semiobiectiv: ( 6 puncte )
• Alcătuiește o propoziție afirmativă, în care pronumele demonstrativ „aceasta” să aibă
funcția sintactică de atribut (a) și o propoziție negativă, în care substantivul „stadion” să aibă
funcția sintactică de complement direct (b).
Barem:
– câte 1 punct pentru respectarea tipului de propoziție cerut: propoziție afirmativă (de
exemplu: Cartea de la aceasta este la mine.); propoziție negativă (deexemplu: Nu am văzut
încă stadionul.) 2 x 1 punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru alcătuirea fiecărei propoziții, cu respectarea cerințelor date: pronumele
demonstrativ „aceasta” să aibă funcția sintactică de atribut (de exemplu: Cartea de la aceasta
este la mine./Cartea acesteia este la mine. etc.); substantivul „stadion” să aibă funcția
sintactică de complement direct (de exemplu: Nu am văzut încă stadionul cel nou. etc.) 2 x 1
punct = 2 puncte
– câte 1 punct pentru corectitudinea logică și gramaticală a fiecărei propoziții 2 x 1 punct = 2
puncte
Răspuns pentru punctaj maxim:
De exemplu: 6 puncte
a)Cadoul de la aceasta mi-a plăcut.
b)Nu am vizitat încă stadionul cel nou, deschis săptămâna trecută.
Răspuns pentru punctaj minim:
De exemplu: 2 puncte
a)Aceasta ie cadoul frumos.
b)Stadionul nou nu ieste renovat.
Item subiectiv: ( 6 puncte )
• Asociază fragmentul din „Pantera neagră” de Sorin Titel cu un alt text literar studiat la clasă
sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o
deosebire de conținut dintre ele. 6 puncte
Barem:
– precizarea unui alt text literar asociat fragmentului din „Pantera neagră” de Sorin Titel 1
punct
-câte 2 puncte pentru prezentarea unei asemănări și a unei deosebiri de conținut: adecvat și
nuanțat – 2 puncte; simpla precizare a unei asemănări/a unei deosebiri de conținut- 1punct;
lipsa precizării 0 puncte
2 x 2 puncte = 4 puncte
-respectarea normelor de ortografie, de punctuație și a numărului de cuvinte indicat (0 – 1
greșeli – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli sau nerespectarea numărului de cuvinte – 0 puncte)
1 punct
Model de răspuns pentru punctaj maxim:
De exemplu:
Consider că fragmentul din „Pantera neagră” de Sorin Titel poate fi asociat cu opera „Băiatul
cu pijamale în dungi” de John Boyne.
Ambele texte evidențiază prietenia. Astfel, în fragmentul citat, există o prietenie sinceră între
personaje, Romi încurajându-l pe Gicoane să nu renunțe, îi dă sfaturi și îi laudă calitățile.
Aceeași camaraderie profundă se stabilește și între Bruno și Shmuel -prizonier în lagăr,
prietenie ce va trece dincolo de granițele gardului lagărului și ale vieții.
Ca deosebiri, remarcăm libertatea personajelor, bucuria cu care savurează reușita, ( în textul
propus ), iar celălalt, ne înfățișează un destin tragic, nedrept, moartea băieților.
Model de răspuns pentru punctaj minim:
De exemplu:
Textul dat cred că se asociază cu „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. Asemănarea e
copii care se joacă. Deosebirea e autorul.

Semnificațiile titlului liric,,Cântec pentru lumină”de Ion Pillat

Lumină, lumină, de ce
În toamna târzie te duci?
Amară e coaja de nuci
Şi floarea-soarelui e
Tăciune când tu ne-o usuci.
Lumină, lumină, mai stai -
Spre iarnă nu te grăbi!
Ce-or face în vânturi pustii
Foşnitele frunze şi mai
Mâhnite de nu le mângâi?
Lumină, lumină, n-ai nici
O milă de flori şi furnici
Dar greierii, bieţii, ce strâng
Doar bobul de soare din crâng,
Ce-or face la iarnă şi cui
Să ceară de nu-i îndestui?
Lumină, lumină, mai stai
La mine măcar pană-n mai...
Fiind un element paratextual care introduce tema operei literare, titlul îi creează cititorului un
orizont de așteptare, anticipând astfel mesajul textului literar.
Consider că între titlul poeziei ,,Cântec pentru lumină'' de Ion Pillat și mesajul acesteia se
conturează o legătură profundă, iar tema acestei poezii este natura, dar și cunoașterea, fiind
prezentată imaginea neliniștii omului în fața elementelor naturii.
În primul rând, titlul este analitic, la nivel morfologic fiind format din două substantive și o
prepoziție, formând un grup nominal și o relație de subordonare. Din punct de vedere stilistic,
acesta formează o metaforă, are sensul de poezie lirică, melodie, rugăciune ce dezvăluie
starea emoțională, iar ,,lumină” simbolizează cunoaşterea, adevărul şi speranţa, descoperirea
şi descifrarea misterului - lumina face parte din registrul de minuni al naturii, iar dispariţia ei
echivalează cu nefericirea, moartea (prepoziția,,pentru” exprimă un raport de destinație).
De asemenea, relația dintre titlu și mesajul textului este subliniată prin reluarea
cuvântului ,,lumină'' în primul vers al fiecărei strofe, devenind astfel un laitmotiv.
În al doilea rând, la nivelul mesajului poetic, titlul se află într-o strânsă legătură cu ideea
centrală a operei literare. Imaginarul poetic prelungește semnificațiile titlului prin figurile de
stil și prin imaginile artistice regăsite în text. Caracterul liric al textului redă emoţiile, privind
semnele toamnei pe care le enumeră. Imaginile vizuale descrise ale toamnei sunt completate
de epitete: „pustii, foșnitele, mâhnite”, metafore:, ,bobul de soare'', ,,floarea soarelui e
tăciune”, care transmit un sentiment de nelinişte, de teamă, de mister tabloului. Personificarea
vântului, a micilor vietăți, imaginile metaforice creează un tablou de natură așezat la limita
dintre real și ireal, proiectând în exterior universul sufletesc.Confesiunea lirică și rugămintea
imperativă sugerează stările ciudate prin care trece poetul în fața semnelor toamnei;
interogațiile retorice transmit emoțiile eului poetic, răspunsul toamnei, care nu va veni, este
dorit cu multă nerăbdare și cu multă emoţie.
În concluzie, titlul ,,Cântec pentru lumină'' se află în deplină concordanță cu mesajul textului,
fiind un prag simbolic în constituirea semnificațiilor acestuia și ajută la receptarea adecvată a
operei literare.

Compararea textelor
Un ajutor pentru exercițiul 9.
Tema copilăriei, dorul de casă, dragostea și căldura familiei, relația cu familia, cu lumea
satului și cu natura: Dumbrava minunată (M.Sadoveanu), Amintiri din copilărie (Ion
Creangă), În casa bunicilor (Ionel Teodoreanu), Copilăria (Maxim Gorki), Heidi, fetița
munților (Johanna Spyri), 45 de kile de speranță (Anna Gavalda)
Tema descrierii unui peisaj dominat de frig, de gheață, de alb, comuniunea intimă, caldă între
om și natura înconjurătoare: La Polul Nord ( Iuliu Cezar Săvescu), Iarna, Gerul (Vasile
Alecsandri), Fram, ursul polar (Cezar Petrescu), Cărțile cu Apolodor (Gellu Naum), Crăiasa
Zăpezii (Hans Christian Andersen)
Tema legăturii dintre bunici și nepoți, precum și rolul modelator, inițiatic, al celor dintâi: Val
și Cetatea sufletelor (Ana Alfianu), În casa bunicilor (Ionel Teodoreanu), Dumbrava
minunată (M. Sadoveanu), Bunicul, Bunica (Barbu St. Delavrancea), Vestitorul primăverii, în
vol. Mai mult ca Perfectul (Aivi Dal)
Tema iubirii, prin imaginea personajului principal feminin, prin suspansul creat în jurul
poveștii de dragoste- Sânziana și Pepelea (Vasile Alecsandri), Steaua fără nume (Mihail
Sebastian), Jocul de-a vacanța (Mihail Sebastian), Romeo și Julieta (W. Shakespeare),
Pygmalion (George Bernard Shaw), Luceafărul (Mihai Eminescu)
Tema valorilor profund umane-Pasărea (St.O. Iosif), O vară cu Isidor (Veronica Niculescu),
Numai poetul (Mihai Eminescu), Privighetoarea (Ioan Al. Brătescu Voinești)
Tema aventurii prin refugierea în lectura cărților găsite într-un loc: La Medeleni (Ionel
Teodoreanu), Romanul adolescentului miop (Mircea Eliade), Inocenții (Ioana Pârvulescu)
Nucul lui Odobac (Emil Gârleanu), Viața secretă a copacilor (Peter Wohlleben), Hronicul și
cântecul vârstelor (Lucian Blaga), Corigent la limba română (Ion Minulescu)
Tema timpului-omul raportat la timp: Numai poetul (M. Eminescu), Revedere (M.
Eminescu), Hronicul și cântecul vârstelor (L. Blaga), Cartea cu jucării (T. Argezi), Timpul
fulgilor de nea (Matei Vișniec)
Tema lecturii și importanța acesteia în viața copiilor-Matilda (Roald Dahl), Hronicul și
cântecul vârstelor (L. Blaga), Inocenții (Ioana Pârvulescu), Solenoid (Mircea Cărtărescu),
Baronul din copaci (Italo Calvino)
Tema cunoașterii lumii prin joc: La Medeleni (I. Teodoreanu), Hronicul și cântecul vârstelor
(L. Blaga), Inocenții (Ioana Pârvulescu), Departe în adâncul pădurii (Amos Oz), Copii eram
amândoi (Mihai Eminescu)
Tema artei-sculptura: Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (Moni Stănilă), Cum să
faci portretul unei păsări (Jacques Prevert), Mitul lui Pygmalion (Alexandru Mitru),
Sculptorul sihastru, Artistul sculptează o fecioară din fildeș, Statuia prinde viață, în
Legendele Olimpului, vol. I., Zeii, Luchian. Ochii, sufletul, mâna (Veronica Niculescu)
Tema naturii, ca sursă de inspirație: Curcubeul (Dimitrie Anghel), Vara (George Coșbuc),
Scoica (Ion Pillat)
Tema călătoriei în timp și în spațiu: Căsuța din copac (Ion Pillat), Amintiri din copilărie (I.
Creangă), Portalul magic (Osborne Mary Pope Jack), Aventurile lui Tom Sawyer (Mark
Twain)
Tema cunoașterii lumii/ a naturii: Cartea verii (Tove Jansson), Bunica (Barbu Ștefănescu
Delavrancea), În casa bunicilor (Ionel Teodoreanu), Vârstele jocului. Strada Cetății (Claudiu
M. Florian) și Cartea verii (Tove Jansson)
Tema prieteniei om-animal, indiferent de vârstă: Dumbrava minunată (M. Sadoveanu),
Prietenul meu (Ioana Pârvulescu), Iarna lui Isidor (Veronica Niculescu), Scatiul și stăpânul
său (Anton Holban)
Tema tradițiilor și a obiceiurilor din mediul rural: Nunta Zamfirei (George Coșbuc), Baltagul
(M. Sadoveanu), Amintiri din copilărie (Ion Creangă), Ion (Liviu Rebreanu)
Tema timpului petrecut cu familia: Vizită, D-l Goe (I.L.Caragiale), Olguța și un bunic de
milioane (Alex Moldovan), Dosarul unei vacanțe de groază (Ana Rotea), O zi cu tanti Viki
(Doina Ruști)
Tema animalelor personificate: Capra cu trei iezi (Ion Creangă), Ursul și vulpea (Grigore
Alexandrescu), Un urs pe nume Paddington (Michael Bond), Capra cea bună, lupul cel rău,
iedul cel mic și cumătra caprei (Matei Vișniec)
Tema sportului: Cireșarii (Constantin Chiriță), La Medeleni (Ionel Teodoreanu), Sumki
(Amos Oz), Inocenții (Ioana Pârvulescu), Ultima cursă (Horia Lovinescu)

Virusul secolului, utilizarea ,,i-ului’’.

Dificultățile contemporane pe care le întâlnim în scrierea unor texte sunt minuații ,,i’’. Îi
folosim la voia întâmplării sau într-un mod superficial, pe principiul ,,las’ că merge și așa,
nu am timp de asta, își dă seama ce am dorit să spun’’. Din păcate, nu întâlnim această
dificultate la nivelul stilului colocvial, ci și în cazul stilului oficial. În școala generală,
profesorii de română, încă din clasa a V-a, trebuie să atragă mereu atenţia, şi să le spună
elevilor că nu se zice ,,doi de i”, ci ,,doi i”, aşa cum nu se spune ,,doi de cai”, ci ,,doi cai” sau
,,doi de pantaloni”, ci ,,doi pantaloni”.
Vom scrie mereu:
• noştri şi voştri
,,Roșu”, indiferent de sensul pe care îl are, la plural (că-i legumă, că-i culoarea) se scrie cu
doi i, întodeauna!
Când sunt articulate cu articolul hotărât -i, (cel care e aşezat la sfârşitul cuvântului), se scriu
cu doi i. În acest caz, adjectivul preia, prin inversiune, articolul de la substantiv:
Albaştrii blugi din vitrină mi-au plăcut.
Atenţie! Dacă se face referinţă la negrii, ca oameni de culoare, atunci, la plural se scrie cu
doi i.
• mândri, membri, miniştri, maiştri – sunt cuvinte care se scriu tot cu un singur i când sunt la
plural şi nearticulate. Când sunt însă articulate cu articol hotărât, se scriu cu doi i: mândrii
feciori, membrii comisiei, miniştrii guvernului, toţi maiştrii
Când substantivele şi adjectivele, la singular, nu se termină în i, şi nici nu au penultima
literă un i, cum sunt: maistru, socru, ministru, codru, negru, arbitru etc., se scriu cu un singur
i când sunt la plural şi nearticulate: maiştri, codri, socri, miniştri, negri, arbitri, şi cu doi i,
atunci când sunt articulate cu articol hotărât (articolul hotărât arată că obiectul denumit de
substantiv este cunoscut vorbitorului): codrii de aramă, socrii mei, miniştrii competenţi.
• Substantive şi adjective:
1. la genul masculin, substantivele şi adjectivele care au penultima literă -i, cum sunt: ,
macaragiu, copil, fiu, zglobiu, argintiu etc. se scriu, atunci când sunt la plural, cu doi -i:
macaragii, copii, fii, zglobii, argintii;
2. tot aceste cuvinte, atunci când sunt articulate cu articol hotărât (cel care e aşezat la
sfârşitul cuvântului), se scriu cu trei -i: macaragiii, copiii, fiii, zglobiii (copii), argintiii
(brazi);
3. tot aceste cuvinte se scriu cu doi -i şi când sunt la cazul vocativ (cel care se exprimă prin
strigare şi are după el semnul exclamării sau virgulă): Macaragii/copii/argintii (se poate
referi la o echipă), veniţi aici!
4. celelalte substantive masculine, cum sunt: băiat, cal, zidar, frumos, mare etc. se scriu cu
doi -i atunci când sunt articulate cu articol hotărât: băieţii, caii, zidarii, frumoşii, marii;
5. substantivele la genul feminin care au penultima literă -i: cofetărie, prostie, fistichie,
zglobie etc., atunci când sunt la plural, se scriu cu doi -i: cofetării, prostii, fistichii, zglobii;
6. tot aceste cuvinte, formează doi -i în interiorul cuvântului, când sunt articulate cu articol
hotărât cofetăriile, prostiile, fistichiile, zglobiile (fete);
7. şi tot aceste cuvinte, atunci când sunt la cazul genitiv (cel care exprimă posesia sau
apartenenţa) şi dativ (care răspunde la întrebarea Cui?), formează doi -i în interiorul
cuvântului: cofetăriilor, prostiilor;
• Verbe
1. Verbe de conjugarea I (care se termină în a la infinitiv) cum sunt: a dansa, a mânca nu se
scriu niciodată cu doi i;
2. Verbe de conjugarea a II-a (care se termină în ea la infinitiv), cum sunt: a vedea, a avea, a
plăcea, de asemene, nu se scriu cu doi i;
3. Unele verbe de conjugarea a III-a (care se termină în e la infinitiv) cum sunt: a scrie, a
ţine, se scriu cu doi i;
4. Verbe de conjugarea a IV-a (care se termină în i sau Î la infinitiv):
-dacă se termină infinitiv în i, cum sunt: a citi, a vorbi, a şti, a fi:
– în general, se scriu cu doi i la modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana I, numărul
singular (eu citii, eu vorbii). Excepţii de la această regulă sunt verbele precum: a şti şi a fi.
– unele verbe, precum a şti şi a veni se scriu cu doi i la:
• modul indicativ, timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular: tu ştii, tu vii;
• modul indicativ, timpul viitor popular, persoana a II-a, numărul singular tu o să ştii, tu o să
vii;
• modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular tu să ştii, tu să vii.
– verbul a fi formează doi i la:
• modul indicativ, timpul viitor popular, persoana a II-a, numărul singular tu o să fii
• modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular tu să fii
• impertativ (poruncitor, care ordonă), persoana a doua, numărul singular, forma pozitivă:
fii! (la forma negativă are un singur i: nu fi!
• în rest, se scrie cu un singur i, cum ar fi la:
• – imperativ negativ: Nu fi obraznic!
– condiţional prezent: aş fi, ai fi
– condiţional perfect: aş fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut
– conjunctiv perfect: să fi ştiut, să fi fost, să fi avut
– viitor: voi fi, vei fi
– verb + fi: pot fi, poţi fi, să poată fi, să poţi fi, vei putea fi.
Atenţie! Verbele care se termină la infinitiv în doi i, cum sunt: a înmii, a prii, a pustii:
– formează 3 i la modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana I, numărul singular: eu
înmiii, eu pustiii;
– formează doi i la modul indicativ, timpul viitor eu voi înmii, tu vei prii, el va pustii etc., şi
modul contiţional, timpul prezent: eu aş înmii, tu ai pustii etc.
Verbele care la infinitiv se termină în î, cum sunt: a coborî, a doborî, a urî, nu formează doi i
niciodată.

Sugestii pentru rezolvarea unei variante E.N.

Primele șase subiecte sunt dedicate înțelegerii textului literar și a celui nonliterar. A se citi cu
mare, mare atenție și a fi atenți la detalii.
La exercițiul 1., veți da răspunsul într-o propoziție, dacă vi se cer termenii din câmpul
semantic sau trăsăturile unui personaj, veți da exemplele cu citate: Doi termeni din câmpul
semantic al iernii din textul 1. sunt: ,,zăpadă'' și ,,gheață''. Două trăsături fizice ale
personajului X sunt: ,,fața galbenă'' ,,și ochii albaștri''.
La întrebările de tip-grilă, răspunsul se va da direct în chenarul respectiv, fără a fi încercuit.
Exercițiul 6. este dedicat unei trăsături morale, încât puteți formula astfel: ,,O trăsătură
morală a personajului X este/ o constituie faptul că este:
fericit/neîmplinit/modest/nervos/generos/cumpătat/curajos/ferm/tolerant/loial/emotiv/
discrer/curios/credincios/sensibil/.... Modalitatea de caracterizare este indirectă. O secvență
sugestivă o reprezintă....
Atenție, trei enunțuri.
De asemenea, puteți avea și trăsăturile textelor studiate la clasă: narativ, dramatic, liric. Veți
formula astfel: Un prim argument care justifică încadrarea fragmentului în tiparul
narativ/liric/dramatic este: (fragmentul este selectat din actul/scena?; (dramatic), sunt
prezente personajele la acțiune (care?) (narativ), emoțiile sunt exprimate în mod direct, prin
intermediul mărcilor lexico-gramaticale (verbe/pronume la persoana I) (liric). Un al doilea
argument este dat de: numele personajelor este plasat înaintea replicilor/este prezent
conflictul dramatic/ dialogul este modul predominant de expunere (dramatic), sunt prezenți
indicii spațio-temporali (narativ), sunt prezente resursele expresive (figurile de stil creează
imaginile artistice 2-3- exemple).
Exercițiul 7., o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de conținut.
Putem formula astfel: O temă comună celor două texte date este...(ce au în comun cele două
texte: pălăria, școala, relația elev-profesor, familia, părinții, pasiunea pentru lectură, pasiunea
pentru un sport etc.) sau O similitudine ideatică identificabilă drept nucleu comun, la nivelul
celor două fragmente este...
Primul fragment/text-suport/decupaj pune în lumină.../evidențiază/reliefează...
În cel de-al doilea fragment se remarcă/apare/este prezentat/ se accentuează....
Așadar, cele două fragmente au în comun...
Exercițiul 8. Este important a se respecta structura mini-textului argumentativ, întrucât vă
întreabă dacă sunteți sau nu de acord sau ce considerați voi în ceea ce privește un aspect.
Conectorii sunt? Consider că.../în opinia mea, (reluați cerința și aduceți pe scurt cele două
argumente, legându-le prin sintagma ,,având în vedere faptul că:'' De evitat conectorii
cauzali: deoarece, fiindcă, pentru că, întrucât. De asemenea, cele două argumente reluate în
susținerea lor: ÎN PRIMUL RÂND, caracter general și exemplificat cu ajutorul textului-
suport: așa cum reiese din textul dat.
În al doilea rând, caracter general. Nu este obligatorie concluzia!!!!
Exercițiul 9. Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera..., de...
O valoare culturală comună celor două texte este: credința, respectarea tradițiilor, onestitatea,
meritul individual, integritatea morală, dezvoltarea intelectuală, responsabilitatea individuală,
interesul pentru lectură/carte/dezvoltare/, patriotismul, educația prin carte, iubirea,
performanța, repesctul față de școală și față de profesori.
Atenție la secvența relevantă: nu vă apucați să citați cu secvențe, nu sunt obligatorii, însă
dacă sunteți siguri de ele, le puteți reda. Prezentați o faptă, un moment, un eveniment, o stare
din care să reiasă valoarea prezentată. Sunt necesare detaliile pentru a convinge corectorul că
este cunoscut subiectul operei identificate.
B. Recapitulați cu atenție noțiunile de vocabular, fonetică, morfologie și sintaxă. Cele patru
subiecte cu grilă vă pot încurca, de aceea, lucrați și cu ciorna, dacă este cazul de a se despărți
în silabe pentru a identifica corect: diftongul, triftongul, hiatul. Puneți accentul pe regulile de
despărțire ăn silabe. Atenție la grupurile ce, ci, ge,gi, che,chi, ghe, ghi, care nu formează
diftong, triftong, hiat. De asemenea, și la excepțiile acestora. Țineți cont de numărul de litere
și de sunete!!!
Recitiți teoria de la construcțiile verbale, veți avea de transformat anumite construcții:
Transformarea unei construcții active într-o construcție pasivă.
O construcție activă alcătuită din subiect, verb și complement direct poate fi transformată
într-o construcție pasivă.
Trecerea de la construcția activă la construcția pasivă se realizează astfel:
› complementul direct din construcția activă devine subiect în construcția pasivă;
› subiectul din construcția activă devine complement de agent în construcția pasivă, legându-
se de verb prin prepozițiile ,,de către’’ sau ,,de’’;
› forma verbului din construcția activă se modifică, în construcția pasivă, într-una compusă,
alcătuită din auxiliarul pasiv ,,a fi’’ + participiul verbului acordat cu subiectul; auxiliarul
păstrează modul și timpul.
C.d-S; S-C.de agent; verbul nu își modifică modul și timpul.
De asemenea, o construcție pasivă poate fi transformată într-o construcție activă.
Cartea a fost scrisă de mama. –Mama a scris cartea.
Complementul de agent-S; Subiectul-C.d.; verbul nu își modifică modul și timpul.
Exemple de situații: Construcție activă-construcție pasivă.
Ana redactează compunerea. (construcție activă)
Compunerea este redactată de către Ana. (construcție pasivă)
Adrian cumpără biletele la spectacol. –Biletele la spectacol sunt cumpărate de către Adrian.
Vântul a împrăștiat frunzele din grădină. –Frunzele din grădină au fost împrăștiate de vânt.
Colegii tăi învățaseră definiția. –Definiția fusese învățată de colegii tăi.
Fratele meu va alege abonamentul cel mai bun. –Abonamentul cel mai bun va fi ales de către
fratele meu.
Construcții pasive în construcții active
Actorii sunt aplaudați de spectatori.-Spectatorii aplaudă actorii.
Copiii au fost apreciați de fiecare dintre noi.-Fiecare dintre noi a apreciat copiii.
Desenele de pe asfalt vor fi șterse de ploaie. –Ploaia va șterge desenele de pe asfalt.
Reținem: -numai verbele tranzitive pot fi utilizate cu forme active și/sau pasive. Dar odată
trecute la forma pasivă, ele nu mai sunt tranzitive (devin intranzitive prin PASIVIZARE).
-a nu se confunda construcția pasivă cu predicatul nominal: verbele utilizate în construcțiile
pasive încă exprimă acțiuni, chiar dacă acestea reprezintă procese pasive-prin urmare, la un
mod personal, ele vor îndeplini funcția de predicat verbal.
-verbul A FI este utilizat pentru obținerea formelor pasive nu este COPULATIV, ci auxiliar,
EL ajutând la exprimarea acestor forme verbale.
Recapitulați morfologia și funcțiile sintactice!
La subiectul 8, cerința vă solicită să corectați greșelile de orice natură, mare grijă și la lipsa
virgulelor.
Subiectul al II-lea (Rezumat/narațiune/caracterizare de personaj/jurnal!)
Succese!
a

Evaluarea Națională-Model 2022

Subiectul I
A.1. Doi termeni din câmpul lexical al cărții sunt: ,,paginile’’ și ,,autorului’’.
2. a)
3. d)
4. d)
5. Corect, Corect, Incorect, Incorect, Incorect Corect
6. O trăsătură morală a personajului Flavia o constituie timiditatea, evidențiată inclusiv în
mod indirect, așa cum reiese din secvența ,,stiloul îi tremura deja în mână’’.
7. O asemănare ideatică identificabilă drept element comun la nivelul celor două
fragmente este reprezentată de tema creației și de rolul cărții în viețile oamenilor.
Primul fragment pune în lumină importanța procesului de creație, de la manuscris la
publicare și lansare.
Cel de-al doilea text, tot întocmai ca și primul fragment zugrăvește formele cărții și
impactul acestora asupra civilizațiilor.
Prin urmare, cele două opere ilustrează un element comun, acela al creației.
8. Consider că este important să te implici ca voluntar la diferite evenimente.
În primul rând, implicarea în asemenea acțiuni de voluntariat înseamnă cunoaștere și
dobândire a experienței pentru un viitor și posibil loc de muncă.
În al doilea rând, fiecare voluntar depune efort, socializează și își dezvoltă inteligența
emoțională. De exemplu, așa cum reiese din textul 1., voluntarii se implică entuziast în
organizarea lansării de carte, pentru ca totul să fie bine.
În concluzie, asemenea acțiuni de caritate maturizează și responsabilizează oamenii,
determinându-i să fie empatici și altruiști cu aproapele lor
9. Fragmentul din textul literar ,,Croitorul de cărți’’, de Monica Pillat poate fi asociat
cu ,,Romanul adolescentului miop’’, de Mircea Eliade. O valoare culturală comună celor
două texte este reprezentată de educația prin intermediul cărții.
Textul-suport evidențiază acest aspect, care reiese din secvența: ,,Ținea cartea la piept, în
timp ce-nainta, ca-n tranșă’’, dorință de conectare cu cartea.
În opera lui Eliade descoperim un tânăr suflet excepțional, pasionat de lecturi, care citea
cărți cu coperți cenușii și nu voia să fie comun.
B. 1. c)
2. b)
3. d)
4. b)
5. ,,A vorbit despre motanul din vitrină și despre ochii lui atât de galbeni, care îi
inspiraseră coperta apoi s-a întors către Flavia, i-a mărturisit ce tare-l captivase
manuscrisul.’’
6. Lumii nu-i pasă de spusele mele.
7. Consider că orice carte dezvoltă viziunea fiecăruia despre lume.
8. Bineînțeles că o copertă frumos colorată și conținutul atractiv al cărții pentru copii sunt
o garanție a succesului.
Subiectul al II-lea
Într-o librărie, niște voluntari ajută la organizarea lansării de carte a unei tinere debutante.
Lumea sosește și se simte fascinată de Claudiu Van și de editura care a vestit acest
eveniment. Vitrina stârnește interes tuturor, dar scrierea Flaviei captează și mai mult
atenția cumpărătorilor. Trecătorii se opresc și formează coadă la librărie, iar fata din
cauza emoțiilor își dorește să renunțe. Claudiu și angajatul o încurajează și le mulțumește
tuturor participanților.
El îi îndeamnă să cumpere noul volum. Flavia le povestește tuturor cum a luat naștere
cartea și începe să le ofere autografe. Jurnalul s-a vândut rapid, iar tânăra se conectează
cu lucrarea sa și cunoaște un cititor.

Subiectul al II-lea
Te numești Maria/ Marian și locuiești în Constanța.
Redactează o scrisoare de cel puțin 150 de cuvinte, adresată bunicilor, în care să le prezinți
impresiile
dintr-o vacanță petrecută la munte, împreună cu familia și care să conțină o secvență narativă
și una
descriptivă.
Data redactării scrisorii este 26 ianuarie 2022.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
conținutul compunerii - 12 puncte;
redactarea compunerii - 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor - 1 punct; coerența
textului -
1 punct; proprietatea termenilor folosiți - 1 punct; corectitudine gramaticală - 1 punct;
claritatea
exprimării ideilor - 1 punct; respectarea normelor de ortografie -1 punct; respectarea
normelor de
punctuație - 1 punct; lizibilitate - 1 punct).
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum
150 de
cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
26 ianuarie 2022
Dragii mei bunici,
Timpul este ireversibil și noi nu ne-am auzit de ceva vreme. Sper că sunteți bine și mi-ar
plăcea să ne revedem cât de curând. Sunt în vacanță cu părinții mei la Poiana Brașov și m-am
gândit în pauza pe care o fac în aceste clipe să vă dezvălui micile mele secrete, dar și emoțiile
pe care le trăiesc pe aceste meleaguri.
Bunicilor, ajunși aici, un lucru mi-a atras atenția. Cum era posibil așa ceva? Poiana era
înconjurată de pădure. Peisajul era de o frumusțe rară, îmbrăcat parcă în straie de sărbătoare.
Am zărit ceva micuț și alb, strălucitor, ca o bobiță de diamant. Era un fulgușor de nea, gingaș.
Cu o mișcare rapidă, am îndepărtat urmele respirației de pe sticla ochelarilor. Voiam să văd
mai bine fulgul. Cadrul geamului, dintr-o dată, se umplu de o mare de alb, cernută din cer.
Ningea de-a binelea, iar eu priveam uluit jocul fulgilor nemaivăzuți. Unii erau mari cât o
portocală, alții, mai mici cât o minge de ping-pong. Sau cel puțin așa îi vedeam eu. Printre
acești coloși, alți fulgi mai mici, mărunți cât un nasture de sidef. În dansul lor pornit din
înălțimi, se zbenguiau în jurul meu, fugărindu-se greoi prin aer. (secvență descriptivă)
Mergând prin pădure, împreună cu părinții mei, am văzut o peșteră. Curioși din fire, am intrat
să vedem ce era înăuntru. Deodată, neașteptatul s-a ivit în viața noastră. Să fi fost real așa
ceva? Am fost invadați de un stol de lilieci. Am luat-o la fugă, dar la ieșire, am dat peste un
urs. Acesta s-a luat după noi, începând să alergăm până când animalul ne-a pierdut urma.
(secvența narativă)
În cele din urmă, am ajuns la cabana închiriată, fiind bucuroși că am scăpat teferi și ne-am
încântat seara cu multe amintiri din copilăria mea. A fost o zi pe care nu o voi uita niciodată
și din care am învățat că, uneori, curiozitatea poate să ne provoace rău.
Promit că voi reveni și cu alte întâmplări din această vacanță. Vă îmbrățișez cu dor.
Cu drag,
Marian

ASPECTE TEMATICE CARE POT FI IDENTIFICATE TEXTE CU CARE SE POT

REALIZA ASOCIERI
Prietenia, aventura Accidentul de Mihail Sebastian, Inocentii de Ioana Parvulescu
Natura, contemplarea unui peisaj Asfintit marin de Lucian Blaga, Malul Siretului de Vasile
Alecsandri, A asfintit lumina de Alexandr Puskin
Iubirea, suferinta, amintirea, trecerea Lacul de Mihai Eminescu, Izvorul noptii de ireversibila
a timpului Lucian Blaga, Evocare de Nichita Stanescu
Prietenia, istoria cinematografiei, viata Aventurile lui Tom Sawyer de Mark Twain, de orfan
seria Harry Potter de J. K. Rowling, Oliver Twist de Charles Dickens, Jane Eyre de Charlotte
Bronte
Calatoria cu trenul, sportul, scoala D-l Goe… de I. L. Caragiale, Ciresarii de Constantin
Chirita, Cismigiu&Comp. de Grigore Bajenaru, Amintiri din copilarie de Ion Creanga
Indeplinirea datoriei, protocolul de la Cei trei muschetari de Alexandre Dumas, curtea regala,
aparitii stranii Zece negri mititei de Agatha Christie, Ramasitele zilei de Kazuo Ishiguro
Scoala, arta Romanul adolescentului miop de Mircea Eliade, Cismigiu&Comp. de Grigore
Bajenaru, Matilda de Roald Dahl
Fericirea, jocul Amintiri din copilarie de Ion Creanga, Steaua fara nume de Mihail Sebastian
Comuniunea om-natura, copilaria, Gradina secreta de Frances Hodgson Burnett timpul
ireversibil Fiind baiet paduri cutreieram de Mihai Eminescu, Amintiri din copilarie de Ion
Creanga
Drumul initiatic, prietenia, padurea basme: Aleodor Imparat, Tinerete fara batranete si viata
fara de moarte, Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga, Cei trei muschetari de Alexandre
Dumas, Neamul Soimarestilor de Mihail Sadoveanu, In padurea Petrisorului de Mihail
Sadoveanu
Amintirea unor locuri simbolice, Amintiri din copilarie de Ion Creanga, rememorarea
nostalgica Hornicul si cantecul varstelor de Lucian Blaga, Camara de fructe de Ion Pillat
Modele comportamentale, initierea Popa Tanda de Ioan Slavici, Epopeea lui Ghilgames,
Mendebilul de Mircea Cartarescu, Iliada de Homer
Sinceritatea, prietenia, adevarul, Inocentii de Ioana Parvulescu, relatiile dintre oameni Pelinul
negru de Ioana Nicolaie, Moartea unui artist de Horia Lovinescu
Pasiunea pentru lectura, relatia tata-fiu Matilda de Roald Dahl, Hotul de carti de Marcus
Zusak, seria Harry Potter de J. K. Rowling, Morometii de Marin Preda
Natura, Delta Amurg in Delta de Ion Pillat, Nada florilor, Ostrovul lupilor, Venea o moara pe
Siret de Mihail Sadoveanu
Devenirea, destinul artistului Romanul adolescentului miop de Mircea Eliade, Viata ca o
prada de Marin Preda, Lectia despre cub de Nichita Stanescu
Destinul artistului, nemurirea poetului, Pasarea Phoenix de Petru Cretia, Pasarea ipostaze ale
unor creaturi fantastice maiastra de Petre Ispirescu, Fat Frumos din lacrima de Mihai
Eminescu
Comuniunea om-natura/sentimentul Pleiada de Lucian Blaga, Acuarela de Ion naturii,
tristetea Minulescu, Intr-un lac de Tudor Arghezi
Pasiunea pentru lectura, evolutia Florin scrie un roman de Mircea Cartarescu, tehnologiei
informatiei Cismigiu&Comp. de Grigore Bajenaru, Matilda de Roald Dahl, seria Cui i-e frica
de computer: Juniorii
Activitatea de redactie, istoria, tipul Jocul ielelor de Camil Petrescu, Alexandru profitorului
refuzand apa de Stefan Augustin Doinas, O scrisoare pierduta de I. L. Caragiale
Devenirea, destinul artistului Florin scrie un roman de Mircea Cartarescu, Moartea unui artist
de Horia Lovinescu, Mesterul de Nicolae Labis
Razboiul, jocul, imaginatia Pururi tanar infasurat in pixeli, Mendebilul de Mircea
Cartearescu, Iliada de Homer
Natura, calatoria, trecerea timpului Carabusul de aur de E. A. Poe, Memorii de Mircea
Eliade, Cei trei muschetari de Alexandre Dumas
Iubirea, datini si obiceiuri Fat-Frumos din lacrima, Luceafarul de Mihai Eminescu, Balada
populara Miorita, Mandrie si prejudecata de Jane Austin
Natura, curcubeul, iubirea Dragostea de Mircea Cartarescu, Primele iubiri de Nicolae Labis,
Lacul de Mihai Eminescu
Initiere, calatorie, aventura Epopeea lui Ghilgames, Toate panzele sus! de Radu Tudoran,
Praf de stele de Neil Gaiman
Supranaturalul Pasarea maiastra de Petre Ispirescu, Fat Frumos din lacrima de Mihai
Eminescu, seria Harry Potter
Prietenia, scrisul, raportul dintre literatura Florin scrie un roman de Mircea Cartarescu, si
realitate O scrisoare de prietenie de Iulia Iordan, Jurnal de Mihail Sebastian
Iubirea, relatiile familiale, educatia La Medeleni de Ionel Teodoreanu, seria Harry gresita
Potter de J. K. Rowling, David Copperfield de Charles Dickens, schitele lui I. L. Caragiale
Natura, stelele, amintirea iubirii Stele-n cer, Lumineze stelele de Mihai Eminescu, Steaua de
I. L. Caragiale

CRĂCIUNUL ȘI MOȘ CRĂCIUN ÎN LITERATURĂ...

Tema Crăciunului este abordată în toate domeniile, în ultima vreme, aceasta a devenit
comercializată, însă semnificatiile profunde își găsesc originile în literatură, în mod direct sau
indirect, prin plăsmuirile create (personajele) sau cu ajutorul vocii delegate de autor să
vorbească în textul liric/epic. Aceștia au ținut foarte mult la ideea prezentării unei viziuni
unice. Voi încerca să trec în revistă autorii deosebiți care ne-au prezentat creațiile ieșite din
comun și care urmăresc această temă importantă pentru sufletul nostru.
Charles Dickens ,,Colind de Crăciun'', personajul principal al povestirii este Ebenezer
Scrooge, un om foarte zgârcit cu cei din jurul lui și care nu își ajută niciodată semenii,
deoarece crede că toți sunt leneși, însă atitudinea acestuia se modifică atunci când este vizitat
de trei spirite, care îl vor face să se schimbe radical;
Frank L. Baum ,,Viata și aventurile lui Moș Crăciun'', are la bază o frumoasă și o
încântătoare poveste a lui Moș Crăciun, de când s-a născut și până a ajuns să fie cel mai iubit
bătrân al lumii. Apar nimfele, duhurile și spiridușii. Este o versiune originală a vieții lui Moș
Crăciun, acesta fiind găsit și crescut de nimfe, iar toată viața a fost ajutat de ființe
supranaturale, care îl ajută să descopere valorile vieții, dedicându-se copiilor.
Tolkien ,, Scrisori de la Moș Crăciun'', autorul relatează cum cei trei copii ai săi așteptau cu
nerăbdare această sărbătoare, dar mai ales răspunsurile la scrisorile trimise Moșului. Într-o
bună zi, Moș Crăciun le trimite copiilor scrisori cu povești de la Polul Nord, despre
necazurile lui, despre faptul că luna s-a sfărâmat, iar omul ce se află pe ea, a aterizat tocmai
în spatele casei Moșului.
Anna Dale prezintă prin intermediul operei ,, Șoptindu-le vrăjitoarelor'' o lume diferită, cu
lumea vrăjitoarelor. Joe este nevoit să plece într-o excursie, dar el vrea să rămână acasă. În
trenul spre destinație, băiatul descoperă că are de-a face cu lumea vrăjitoarelor, se simte
nevoit să dezlege un mister pentru a putea ajunge acasă, însă trebuie să se grăbească până nu
e târziu.
Cea mai frumoasă narațiune citită este cea a lui Jeff Guinn, relatată la persoana
I ,,Autobiografia lui Moș Crăciun''. Moșul fiind cel care le oferă cititorilor o perspectivă
asupra vieții și a activității sale. Autorul își propune ca povestea să conțină și note realiste,
asa că paginile sunt presărate cu diverse perioade istorice, din anul 280 d.Hr., anul nașterii
Moșului, până la vremurile lui Attila sau Benjamin Franklin, toate aceste perioade
contribuind la tradițiile pe care le știm astăzi de Crăciun.
,,Crăciunul lui Poirot'', de Agatha Christie, este o carte în care întreaga acțiune se desfăsoară
în perioada Crăciunului și este perfectă pentru cei cărora le plac romanele polițiste. Celebrul
detectiv belgian Hercule Poirot are de rezolvat o crimă care s-a petrecut chiar de această
sărbătoare de iarnă.
Trebuie să aduc la cunoștință faptul că și Moș Crăciun are coșmaruri, iar Pascal Bruckner a
reușit să abordeze tema Crăciunului în opera ,,Păzea, se-ntoarce Moș Crăciun''-bătrânul se
trezește într-o zi, își dă seama că este urât de toată lumea și nu mai este așteptat. Nostalgic,
dorește să demisioneze, sperând că va arăta lumii că viața fără el nu este posibilă. Interesante
sunt reacțiile lumii.
În literatura română întâlnim texte din literatura cultă care tratează această temă: ,,Colinde,
Colinde", ,,Rugăciune", de M Eminescu, ,,În seara de Crăciun", de G. Coşbuc, ,,Colindă", de
O. Goga, ,,Iisus", de Panait Cernea, ,,Maica şi Pruncul", de Ion Pillat.
Așadar, Crăciunul va rămâne un eveniment special. În literatură scrierile au fost dedicate
copilașilor, însă au putut fi savurate și de alte generații. Chiar dacă nu toate au reușit să
surprindă magia și frumusețea celei mai așteptate sărbători ale creștinătății, există unele care
au făcut din tema Crăciunului o poveste specială și importantă. Aceste creații au impresionat
prin: generozitate, iertare, prietenie, iubire altruistă și acceptare.
Vacanță cu povești mirobolante, dragii mei copii!