Cum rezolvăm exercițiile 7,8,9 de la

Evaluarea Națională?
5 nov.,2021 Schmoll1 comentariu
Bună ziua, primesc foarte multe mesaje de la elevii aflați în clasa a viii-
a, care sunt dezorientați când vine vorba despre exercițiile 7,8,9 din
cadrul E. N. În cadrul acestui articol vreau să propun câteva variante de
rezolvare. Vreau să specific că nu există o formulare bătută în cuie,
ceea ce este bine. Literatura nu este o știință exactă, fiecare om vede
diferit, dar totuși există o suită de direcții de urmat.

În pricipiu în cadrul cerinței 7 trebuie să identificăm ce au în comun cele

două texte. Primul text va fi literar, adică generat de imaginație, iar al
doilea nonliterar cu scop informativ. În cadrul modelului oficial pentru
anul 2022 tema comună este cartea. Desigur că putem avea mai multe
teme comune.

Un model de rezolvare ar fi: Prin raportare la cele două texte

suport se identifică tema comună a……..(cărții). Primul text  o
prezintă….( pe Flavia debutantă în lumea literaturii. Ea se află într-o
stare de timiditate. Pentru ea cartea are rolul de a îi permite o
descărcare emoțională. În al doilea text se obervă ….( un elogiu
adus cărții. Ioana Pârvulescu prezintă efectele pe care cartea le are
asupra cititorilor. Prin lectură se poate călători în alte universuri,
omul poate lua contact cu propria ființă.

Cerința 8

.  Crezi  că  este  important  să  te  implici  ca  voluntar  la  diferite
evenimente?  Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,
valorificând textul 1.

Aceasta cerință apelează la valorificarea textului literar, dar și a

experienței culturale. Aici trebuie mers pe filiera unui text argumentativ.
Putem începe prin a privi per general tematica pusă în discuție. Adică
dăm o scurtă definiției a voluntariatului.

Voluntariatul reprezintă o activitate prin care cineva se implică în folosul

societății fară a avea pretenții financiare. Consider că  voluntariatul
este important deoarece prin ajutorul oferit te vei simți mai bine. De

1
asemenea are efecte asupra dezvoltării profesionale și sociale. În
fragmentul suport mulți voluntari se implică în demersul lansării primei
cărți a Flaviei. Fară ei lansarea nu ar fi avut succes. De asemea, eu m-
am implicat în multe activități de voluntariat. Acest fapt m-a ajutat mult
pe plan profesional. Am avut ocazia să asist la conferințe sustinute de
scriitorii mei favoriți.

Cerința 9.

Asociază fragmentul din „Croitorul de cărți” de Monica Pillat cu un alt

text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând,
în 50 – 100 de cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte
o secvență relevantă din fiecare text.

Aici s-a schimbat puțin cerința. Trebuie să indentificăm o valoare

culturală comună. Aici regăsim valoarea lecturii. Cartea este un reper
cultural. Trebuie să găsim un alt text care să aibă în centru cartea,
dragostea pentru lectură. Ne putem raporta la Romanul adolscentului
miop de Mircea Eliade. Personajul central își relatează experiențele
livrești.

Textul suport poate fi asociat cu Romanul adolescentului miop deoarece

în ambele texte se regasește valoarea culturală a cărții. În textul suport,
Flavia este o tânără iubitoare de cărți care își lansează primul roman. În
textulul lui Eliade, personajul narator relatează experiențele sale care se
desfășoară în preajma iubirii pentru lectură.

9.. Asociază fragmentul din „Cireșarii” de Constantin Chiriță cu un alt

text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând,
în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o
secvență relevantă din fiecare text.

O valoare comuna care se poate identifica in fragmentul extras din

Cireșarii este reprezentată de prietenie. În textul suport, Victor

2
după discuția cu antrenorul are nevoie de un prieten.El il solicită
pe Tic, care se pare că întâzie. Un alt text în care se indentifică
aceeași valoare este Povestea lui Harap Alb. Calul a fost alături de
mezin în toate imprejurările și îl susține în drumul său spre
maturitate.

7. 7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o temă comună celor două

texte date, valorificând câte un element de conținut. 6 puncte

    În cele două fragmente se identifică tema comună a sportului. În

primul text este prezentat personajul Ursu. Acesta participă la o
competeție de box, unde maestrul său îl pregătește sportiv și
psihologic. În textul doi, fiind non-literar se prezintă într-o natură
informativă apariția jocurilor olimpice. Conform legendei Hercule a
pus bazele lor pentru a il celebra pe Zeus.

8.Crezi că este necesar să îți cunoști bine adversarul într-o competiție?

Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1.

Competiția reprezintă o întrecere cu scopul de a obține rezultate proprii

favorabile. Consider că într-o competiție este necesară cunoașterea
adversarului deoarece prin cercetarea punctelor slabe si forte,
adversarul poate fi mai usor invins. În primul rand, intr-o competitie este
importantă și partea psihologică. In cazul în care adversarul este
dezarmat psihologic el va ceda. Strategia de joc, trebuie adaptata în
funcție de oponent. În fragmentul suport, antrenorul lui Victor militează
pentru o abordare psihologică. Pentru acesta boxul este un joc al
inteligenței și psihologicului.

3
 6. 6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a
personajului Ursu, identificată în fragmentul de mai jos, și mijlocul
de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență reprezentativă.

„Tactica pe care acesta i-o predica era într-un fel opusă celei la care
reflectase el. Logica profesorului i se părea însă cu neputinţă de atacat.
Maestrul nu-l lăsă prea multă vreme să mediteze; era vremea să
înceapă antrenamentul. Frământările şi întrebările lui Ursu nu
dispăruseră, nici măcar nu se atenuaseră. Simţea nevoia să se
destăinuiască cuiva.”

Subiectul 6.

Conform noi structuri, exercițiul 6 din cadrul Evaluării Naționale la limba

și literatura română presupune apelarea la o suita de cunoștințe din
sfera teoriei literare. Pentru fiecare tip de text este necesar să
cunoaștem câteva noțiuni cheie. Exercițiul 6 presupune expunerea unor
concepte din zona teoretică, care desigur trebuie raportate la fragmentul
suport. Pentru textul de tip epic, ne putem întâlni cu mai multe cerinte.
Cele mai frecvente sunt concentrate în jurul prezentării modalităților de
caracterizare, prezentarea trăsăturilor textului epic.

Caracterizarea de personaj-sabloane

Așa cum reiese din fragmentul suport, trăsătura de caracter a

personajului x este… Această caracteristică este expusă în mod direct/
indirect, așa cum reiese din secventa.

Este bine să pătrundem succint în cateva detalii. Este important să

respectăm numărul indicat de enunțuri, 2.3.

Prezentarea a două trăsături ale textului epic.

4
Sablon: În fragmentul suport x se identifică prezența personajelor x și y,
care dau viața acțiunii. De asemenea naratorul este de tip obiectiv/
subiectiv relatând evenimentele la persoana a iii-a,/persoana i.

Pentru textul liric cerințele se vor concentra în jurul trăsăturii textului

liric/ figuri de stil/ elemente de prozodie.

În textul liric x (Lacul de Mihai Eminescu) se identifică prezența

vocii lirice care expune sentimente în mod direct prin utilizarea
mărcilor lexico-gramaticale la persoana i( exemple). De asemenea
o altă trăsătură specifică textului liric este reprezentată de prezența
figurilor de stil (exemple)

Pentru textul dramatic

În textul dramatic x se identifică prezenta notațiilor autorului ( exemple)

De asemenea structura este în scene, acte!

Valori culturale si texte

 EDUCATIA : Cismigiu & com ; Matilda ;

 PRIETENIA : Dumbrava minunata( Lizuca si Patrocle ; Fat Frumos si animale –
basme populare) ; Romanul adolescentului miop( Dimi pers. Cauta ajutor din
partea prietinolr si il primeste in documentarea pe care o face in romanul pe care
urmeaza sa il scrie ) ; Ciresarii( prietenia dintre membrii grupului0 ; Toate
panzele sus ;
 RESPECTUL : Doua loturi- relatia lui Lefter Popescu cu Chivutele ; el se poarta
fara respect- lipsa respectului ; atitudinea lui este agresiva apoi isi schimba
atitidinea, vrea sa le convinga cu frumosul.  ; Minunea- respectul pe care il merita
oricine dintre noi, indiferent de aspectul fizic, conteaza cine suntem si cum
suntem.  ;
 ADEVARUL : O scrisoare pierduta ; Doua loturi-  ;
 FAMILIA : Mara- mara este o mama foerte devotata , relatie buna cu copii ei,
este tipul avarului care aduna bani ptr copii ei. ; Popa Tanda- ; Olguta si un bunic
 DREPTATEA : Lantul slabiciunilor ; Bacalaureat ;- mai degrava lipsa dreptatii.
Se cere marirea incorecta a unei note la bac ptr a intra la fac. De drept.
 VOLUNTARIATUL : Da mai departe – ideea de a face bine ptr a trai intr-o lume
mai buna;
 CUNOASTEREA- de stiinta , nu de oameni : Matilda, Fram ursul polar; Micul
print;

5
  Basme : prislea cel voinic… ; Tinerete …. ; Aleodor Imparat
 Fabule de grigore Alexandrescu : soarecele si pisica- transmit morale fabulele :

9. prietenia- Lizuca si patrocle raman singuri in padure, ea sta intr-o scorbura , ii e frica
de bursuc, vede oumbra , cainele latra …

Poezii- de invatat pe de rost cateva poezii :

Fragmentul din Toate bufnițele de Filip Florian poate fi asociat cu

romanul  Cișmigiu et Company de Grigore Băjenaru deoarece în
ambele texte se regăsește educația, ca valoarea culturală. În
fragmentul Toate bufnițele de Filip Florian, Emil preferă să îl conducă
prin procesul alfabetizării pe Lucian, în loc să  se întîlnească cu alți
oameni „la o canastă”. În romanul lui Grigore Băjenaru, personajul
narator evocă experiența de elev a autorului și relatează despre regulile
sistemului de educație românesc interbelic.
Pentru a răspunde la această întrebare, în primul rând trebuie să
identificăm o valoare culturală care apare în fragmentul din Toate
bufnițele de Filip Florian. (Valorile culturale sunt acele aspirații și
idealuri comune, împărtășite de o societate.)
Posibile valori culturale pe care le putem identifica în textul dat sunt:
 comunicarea
 lectura
 educația
 prietenia
 cunoașterea etc.

În funcție de valoarea culturală pe care o alegem, putem preciza titlul și

autorul unui alt text literar asociat fragmentului.
Spre exemplu, dacă alegem să discutăm despre valoarea culturală
a educației,  putem alege opera literară Cișmigiu et Company de
Grigore Băjenaru.
Dacă alegem să discutăm despre valoarea culturală a lecturii,  putem
alege opera literară Romanul adolescentului miop de Mircea Eliade.

6
FAMILIE: Inocenții de Ioana Pârvulescu
Părinții de Ana Blandiana
Mama de Panait Cernea
8 povestiri de pe Calea Moșilor de Adina Popescu
Războiul care mi-a salvat viața de Kimberly Brubaker Bradley
Olguța si un bunic de milioane de Alex Moldovan
Noaptea despărțirii de Jennifer A. Nielsen
COPILĂRIA: Copii eram noi amândoi de Mihai Eminescu
Cireșarii de Constantin Chiriță
Inocenții de Ioana Pârvulescu
8 povestiri de pe Calea Moșilor de Adina Popescu
Războiul care mi-a salvat viața de Kimberly Brubaker Bradley
Olguța si un bunic de milioane de Alex Moldovan
Dumbrava minunata de Mihail Sadoveanu
EDUCAȚIA (de la școala, din familie):
Cișmigiu et comp de Grigore Băjenaru
Războiul care mi-a salvat viața de Kimberly Brubaker Bradley
8 povestiri de pe Calea Moșilor de Adina Popescu
Vrem sa va dăruim câte o fereastra de Matei Visniec
LIBERTATEA: Pictează vântul de Pam Muñoz Ryan
poezia Sergentul de Vasile Alecsandri
PATRIOTISMUL: Sergentul de Vasile Alecsandri
ARTA: Legenda Meșterului Manole

7
TRADIȚIA: Fragment din Mărinimie de Mircea Sântimbreanu (traditia de
a oferi cadouri de sarbatori)

Cismigiu & Com

Am citit cu zambetul pe buze aceasta carte autobiografica care prezinta intamplarile si
peripețiile elevilor Liceului Gheorghe Lazar in perioada interbelica.
Romanul are un farmec aparte raportat la societatea din zilele noastre, deoarece înfățișează o
lume diferita, atat ca principii cat si ca valori.

Cişmigiu & comp. Bună dimineaţa, băieţi! |

Grigore Băjenaru
septembrie 9, 2020oanapp

Copilăria are aceeași față haioasă, zâmbet inocent și ochi surâzători și în

perioada interbelică și în anii 2000. Cel puțin de acest lucru m-a convins
Grigore Băjenaru prin cartea lui, Cișmigiu & comp (1942). Iar în Bună
dimineața, băieți! (1973) m-au izbit asemănările cu prezentul. Am apreciat
așadar că naratorul s-a străduit să ascundă neajunsurile sistemului de
învățământ postbelic, prin aducerea în prim plan a împlinirilor și satisfacțiilor
pe care le-a dobândit din ipostaza de profesor de limba română.
Cu Cişmigiu & comp sunt la o recitire, prilejuită de ediţia publicată de Jurnalul
naţional, care cuprinde inclusiv continuarea romanului consacrat, intitulat Bună
dimineaţa, băieţi!. Dacă primul roman este relatat din perspectiva elevului care
învaţă la Liceul ”Gheorghe Lazăr” din București în perioada interbelică, cel de-
al doilea surprinde naratorul din ipostaza de profesor de limba română în
perioada postbelică.
Citit la 14 ani, Cişmigiu & comp e fascinant şi incredibil de amuzant, prin
prisma actualității tuturor întâmplărilor povestite. Cu câtă bucurie m-am
identificat cu multe din episoadele evocate: de la poreclirea profesorilor,
copiatul la teste și la teze, metodele inedite de a nu fi scoasă la lecție și
ascultată, participarea la concursuri inter-școlare, mândria, presiunea de a
reprezenta școala, plimbările cu colegii și chiulitul de la unele ore.
Recitirea de la 26 de ani a fost plină de nostalgie, cu zâmbete – cu siguranță
mai puțin complice, dar cu un ochi mai conștient. De data aceasta am remarcat
inclusiv aspectele istorice și sociale. Chiar dacă sporadic, naratorul setează
cadrul temporal al narațiunii prin trimiteri la evenimente istorice și la cutume
sociale, legate de statutul profesorilor, importanța educației, nivelul de trai,
învățământul diferențiat în funcție de gen (școli de fete și de băieți). În Bună

8
dimineața, băieți! se face trecerea spre micile povestiri din viața unor oameni
mari. Am simțit pe alocuri că scrierea cuprinde o radiografie a actualului sistem
de învățământ românesc și m-a cuprins un sentiment de dezamăgire după ce am
constatat cum perpetuăm ca societate metehne istorice.
Dacă Cișmigiu & comp m-a lăsat cu un gust nostalgic de copilărie și inocență,
acest al doilea roman m-a lăsat cu o serie de întrebări. De ce eșuăm în
continuare ca societate să nu valorizăm profesorii? De ce nu conștientizează
toți profesorii impactul major pe care indiferența și superficialitatea lor o au
asupra copiilor? De ce atunci când devenim părinți uităm să fim obiectivi și ne
dorim să intervenim mereu pentru un rol mai bun într-o serbare, atenție în plus
și evaluări mai bune?
Recomand cele două scrieri pentru efectul de carusel: o incursiune plină de
nostalgie în universul elevului de gimnaziu și liceu, urmată de o plimbare prin
cancelariile și clasele școlilor din epoca comunistă. Închei cu motto-ul primului
roman:

”Și profesorii de astăzi au fost ieri elevi.”

Recenzie: „Matilda”, de Roald Dahl

„Matilda” este una dintre binecunoscutele opere ale lui Roald Dahl,
unul dintre cei mai îndrăgiți autori pentru copii.

Este vorba despre o fetiță pe nume Matilda. Părinții ei nu o susțin în

cultivarea cunoștințelor sale, încurajând-o să stea să se uite la televizor în loc
să citească, sau să mănânce chipsuri în loc de mâncare, și multe altele. În
schimb, mica perseverentă ajunge să citească toate cărțile din casă și, după
ce epuizează toate volumele, este nevoită să meargă la bibliotecă. Se
familiarizează cu această metodă, iar bibliotecara, văzând-o des, consideră că
ar trebui trimisă la școală. După un timp ajunge și acolo, unde domnișoara
Honey devine noua familie a Matildei.

Oportunitatea de a învăța nu este la îndemâna tuturor, dar Matilda arată că

dorința arzătoare și perseverența duce omul pe cea mai înaltă culme a vieții,
educația. Trebuie să profităm de ocazia noastră deoarece aceasta s-ar putea
să nu se întoarcă… Educația nu este doar un cuvânt pe hârtie, este puterea
reală a cuiva. Pare neînsemnată, dar ea ghidează un suflet prin ploaie, noroi
și zile senine. Se bazează pe ea și sentimente: a iubi, a fi fericit, educat…

9
Matilda reprezintă acel tipic suflet pierdut, pierdut printr-o mare de fețe,
având părinți needucați, care nu pun preț pe învățătură, dar, totuși, reușește
să străbată oceanul de năravuri și să ajungă la capătul luminos și pur…
capătul educat.

Vă recomand să citiți cartea. Personal, mi-a plăcut foarte mult. Consider că

este genul de carte ”pentru copii”, care înseamnă ceva și pentru adulți. Așa
că, NU UITAȚI, perseverența și speranța, valorează mai mult decât o mie de
cuvinte, după cum bine se știe: ”Speranța moare ultima!”.

Roald Dahl, scriitor îndrăgit în toată lumea pentru personajele şi poveştile lui, a creat
în Matilda copilul care a inspirat generaţii întregi de cititori.
Neînţeleasă de cei din jur, nici măcar de propriii părinţi, care îi reproşează că se uită
prea puţin la televizor, Matilda nu e totuși deloc neajutorată: pune la cale tot felul de
farse şi, cu ajutorul cărţilor preferate, călătoreşte în toate colţurile lumii.
Ambiţioasă şi amuzantă, Matilda este o fetiţă care reuşeşte să-şi schimbe viaţa şi ne
învăţă să nu facem niciodată lucrurile pe jumătate.

10