EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI A VIII-A

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citește următorul text:

Frumoaso,
ți-s ochii-așa de negri încât seara
când stau culcat cu capu-n poala ta
îmi pare
că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste văi
și peste munți și peste seșuri,
acoperind pământul
c-o mare de-ntuneric.
Așa-s de negri ochii tăi,
lumina mea.
(Lucian Blaga, Izvorul nopții)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1. (4 p.) Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: tainic, șesuri.
2. (4 p.) Explică rolul virgulei în secvența: Așa-s de negri ochii tăi, lumina mea.
3. (4 p.) Explică modul de formare a unui cuvânt compus și a unui cuvânt obținut prin
conversiune.
4. (4 p.) Identifică un text două cuvinte care conțin diftongi.
5. (4 p.) Transcrie o inversiune și o metaforă din textul dat.
6. (4 p.) Prezintă, în 30 - 50 de cuvinte, semnificația versurilor: „îmi pare/ că ochii tăi, adâncii, sunt
izvorul/ din care tainic curge noaptea peste văi/ și peste munți și peste seșuri.”
B. (12 p.) Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să motivezi apartenența la
genul liric a poeziei Izvorul nopții, de Lucian Blaga.
– să precizezi două trăsături ale genului liric;
– să ilustrezi două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat;
– să ai un conținut adecvat cerinței formulate;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Curentul de meteori Perseide, unul dintre cele mai strălucitoare fenomene astronomice, va avea
momentul de activitate maximă în noaptea de 12 spre 13 august, când pe cer vor fi vizibili între 60 și 100
de meteori pe oră. Anul acesta, stelele căzătoare vor fi ușor de observat, cerul va fi senin, fără lumina
satelitului natural al Pământului, pe 14 august fiind Lună nouă.
Denumite după constelația din care se pare că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele
roiuri de meteori activi într-un an. Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelația
Cassiopeia, între Cassiopeia şi Perseu, este o „perseidă”.
Fenomenul astronomic poate fi urmărit cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini, la
țară, la munte sau la marginea orașelor mari. Cei ce vor observa Perseidele din zonele cu cer curat pot
vedea maxim 100 de meteori pe oră, iar cei care le vor observa din orașe, doar 10-20 de meteori pe oră.
 Predicțiile Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu spun că, în perioada de maximă
activitate a curentului, fenomenul pare o ploaie de stele, în timpul căreia se pot observa uneori și câteva mii
de meteori pe oră.
Pentru a vedea meteori, nu este nevoie de un instrument astronomic, dar trebuie să priviți cerul
măcar o oră.
Dacă doriți ca observațiile voastre să fie utile oamenilor de știință, Societatea Astronomică Română
de Meteori recomandă ca la fiecare meteor observat să notați ora, minutul și secunda când a apărut;
constelația de unde a venit; strălucirea sau magnitudinea sa, prin compararea lui cu stelele vecine.
(Liliana Teică, Vin Perseidele! Cel mai mare spectacol al stelelor căzătoare, în noaptea de 12 spre
13 august, ȘTIRI.TVR.RO, 12 august 2015, 10:48)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1. (4 p.) Formulează câte un enunț în care să indici următoarele elemente referitoare la textul dat:
- de unde poate fi urmărit cel mai bine spectacolul Perseidelor;
- ce traiectorie străbat meteorii Perseidelor.
2. (4 p.) Scrie numele autoarei și titlul textului din care este extras fragmentul.
3. (4 p.) Menționează modul și timpul verbelor subliniate din text.
4. (4 p.) Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate și părțile de vorbire prin care se
exprimă: fenomenul pare o ploaie de stele, în timpul căreia se pot observa uneori și câteva mii de meteori
pe oră.
5. (4 p.) Transcrie două propoziții subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul
acestora: Dacă doriți ca observațiile voastre să fie utile oamenilor de știință, Societatea Astronomică
Română de Meteori recomandă ca la fiecare meteor observat să notați ora, minutul și secunda când a
apărut.
6. (4 p.) Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție
subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ când.
B. (12 p.) Redactează, în 150 – 300 de cuvinte, o narațiune în care să prezinți o întâmplare reală
sau imaginară petrecută într-o noapte cu stele căzătoare.
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
– să ai un conținut adecvat cerinței;
– să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziției – 2 p.; coerența
textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul și vocabularul adecvate conținutului – 2 p.;
ortografia – 3 p.; punctuația – 3 p.; așezarea corectă în pagină – 1 p.; lizibilitatea – 1 p.).
 Sugestii pentru rezolvarea subiectelor/oglinda paginii

Subiectul I
A.
1. Sinonime: „tainic” – „misterios”, „ascuns” etc.; „șesuri” –„câmpii”, „câmpuri”.
2. Virgula este semnul de punctuație care marchează grafic o pauză în vorbire. În
structura dată, virgula desparte substantivul în cazul vocativ „lumina” de restul propoziției.
3.Cuvânt compus: „încât”;
cuvinte formate prin conversiune; de exemplu: „tăi”, „mea”, „tainic”;
„încât” – conjuncție compusă prin contopire din prepoziția „în” și adverbul „cât”;
„tainic” – adverb de mod provenit din adjectiv propriu-zis; sau: „tăi”, „mea” – adjective
pronominale posesive provenite din pronume posesive.
4. Cuvinte care conțin diftongi; de exemplu: „seara”, „mea”, „noaptea”, „tăi”, „văi” etc.
5. Figuri de stil; de exemplu:
- inversiuni: „tainic curge noaptea”, „așa-s de negri ochii tăi”;
- metafore: „izvorul nopții”, „mare de-ntuneric”.
6. Sub semnul dragostei și al nopții, lumea izvorăște din ochii iubitei, redați prin metaforă,
„izvorul din care curge tainic noaptea”. Elementele concrete ale naturii se constituie prin
enumerație: noaptea curge „peste văi/ și peste munți și peste șesuri“. În finalul poeziei, „adâncii”,
ochii iubitei transformă întunericul în lumină, ca un nou proces de creație, prin iubire, a întregii
lumi.

B. În opinia mea, poezia „Izvorul nopții”, de Lucian Blaga, relevă pe deplin caracteristici
ale genului liric, exprimate chiar prin definiția acestuia. Genul liric reprezintă totalitatea operelor
lirice, distincte de cele epice și dramatice prin modalitatea de transmitere a mesajului: în mod
direct, prin vocea confesivă a eului liric, care exprimă idei, sentimente, atitudini, stări afective
despre cele două teme ale textului, nașterea lumii și dragostea.
În primul rând, eul liric, vocea confesivă din textul poetic, apare într-un discurs liric
adresat, deschis și încheiat, într-o simetrie perfectă, prin două substantive în vocativ, „frumoaso”
și „lumina mea”, două invocații ce se armonizează cu ritmul melancolic, meditativ al versurilor și
cu măsura inegală a acestora. Aceste formule ale adresării directe se completează în text cu mărci
semnificative ale subiectivității lirice, substantivele în cazul vocativ „frumoaso”, „lumina mea”,
verbul „stau”, la persoana I, și persoanele I și a II-a ale pronumelui personal („ți”, „îmi”) și ale
adjectivelor pronominale posesive („mea”, „ta”, „tăi”).
Figurile de stil, în al doilea rând, ca în orice poezie lirică de valoare, dau conținut expresiv
mesajului caracteristic universului poetic complex al lui Lucian Blaga. Însuși titlul-metaforă,
„Izvorul nopții“, deschide, în cele 11 versuri inegale, fără rimă (cu versuri albe), prin inversiuni
(„tainic curge noaptea”, „Așa-s de negri ochii tăi”), epitete („ochii tăi, adâncii”, „negri”) și
metafore profunde („izvorul”, „mare de-ntuneric”, „lumina mea”) un orizont al misterului, al
tainelor lumii. Noaptea „tainic curge” din „adâncii” ochi ai ființei iubite, imagine reluată prin
celelalte simboluri ale prezenței feminine, printr-o inversiune relevantă, „așa-s de negri ochii tăi“,
și prin metafora finală „lumina mea“. Fiind o poezie modernă, sub aspect prozodic întâlnim versul
liber, inegal ca măsură, păstrând totuși un ritm fluent în exprimarea ideilor.
Prin ideile și imaginile poetice profunde pe care le exprimă, poezia „Izvorul nopții“ este
un omagiu liric adus ființei iubite, într-o suavă poveste de dragoste proiectată în orizontul plin de
mistere ale lumii.
 SUBIECTUL al II-lea

A.
1. Spectacolul Perseidelor poate fi urmărit cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de
lumini, la țară sau la munte.
Meteorii Perseidelor parcurg o traiectorie inversă până în constelația Cassiopeia, între
Cassiopeia şi Perseu.
2. Numele autoarei este Liliana Teică.
Titlul textului este „Vin Perseidele! Cel mai mare spectacol al stelelor căzătoare, în
noaptea de 12 spre 13 august”.
3. Modul și timpul verbelor:
„să priviți” – modul conjunctiv;
„a venit” – modul indicativ;
„să priviți” – timpul prezent;
„a venit” – timpul perfectul compus.
4. Funcții sintactice:
„o ploaie” – nume predicativ;
„uneori” – complement circumstanțial de timp.
Părți de vorbire:
- „o ploaie” – substantiv comun (+articolul nehotărât „o”);
- „uneori” – adverb de timp.
4. Funcții sintactice:
- „din atmosferă” – atribut substantival prepozițional;
- „acest” – atribut adjectival.
5. Propoziții subordonate:
„dacă doriți” – propoziție subordonată condițională;
„ca observațiile voastre să fie utile oamenilor de știință” – propoziție subordonată
completivă directă;
sau: „ca la fiecare meteor observat să notați ora, minutul și secunda” - propoziție
subordonată completivă directă;
„când a apărut” – propoziție subordonată atributivă.
6. Se apropie ziua ¹/ (când) vom pleca în excursie.²
„Se apropie ziua” – propoziție principală;
„când vom pleca în excursie” – propoziție subordonată atributivă.

B. Ajunsesem în vârful muntelui, împreună cu unchiul Paul și cu Bogdan, vărul meu,

după un urcuș pe poteci întortocheate, prin păduri parcă nesfârșite de brazi, mai viguroși pe la
poale, mai firavi și mai rari către culme. Spre seară, am sosit la stână, pe o culme întinsă, unde
cerul pare a se întâlni cu pământul. Se întuneca pe nesimțite.
– Bine ați venit! zice baciul Andrei, cunoscut de-al nostru, la care tragem, către sfârșitul
verii, în fiecare an. Numai puțin, tuciul de mămăligă este deja pus, iar brânza de burduf așteaptă,
gata pregătită.
Într-un tuci mare, sprijinit pe un trepied, pe pirostrii, fierbea molcom o mămăligă la care
priveam toți cu discreție, ca să nu spunem cu o nerăbdare abia ascunsă. Venisem, ca în fiecare an,
să admirăm ploaia de stele, care de aici, de pe culmi, în singurătatea muntelui și în întunecimea
netulburată a nopții, oferea un spectacol de o frumusețe unică. Însuși baciul Andrei era un
împătimit de spectacole cerești, chiar bine informat asupra acestui fenomen, cu puțină mitologie
și credințe din popor.
– Este noaptea Perseidelor, spunea el în anii trecuți, încântat că îl ascultam mirați,
surprinși că știa atâtea lucruri. La noi, la români, se spune că fiecare om are steaua lui pe cer.
Când cade câte o stea, se stinge câte un suflet.
Acum, în seara asta, era tăcut, preocupat de ceva serios. Nici nu se uita pe cer, iar când se
nimerea să arunce o privire, făcea cruci largi și apăsate, cum îl mai văzusem odată, în timpul unei
furtuni teribile, la câte un trăsnet căzut prin apropiere.
– Ce-o fi cu el? l-am întrebat în șoaptă pe unchiul meu. E altfel parcă, schimbat mult.
– Hei, are acasă pe cineva grav bolnav. Stelele care cad din cer îl pun pe gânduri, îl
înspăimântă chiar.1

2 aprilie 2020

Profesor doctor Hadrian SOARE

Colegiul Național Zinca Golescu, Pitești

1
297 de cuvinte. Atenție, se numără și prepozițiile, conjuncțiile, interjecțiile etc., ignorate de multe ori în
evaluare, care sunt de fapt, prin definițiile lor din GALR, vol. 1, „clase se cuvinte” (prepoziția, „clasă de cuvinte
neflexibile”, p. 607; conjuncția, „clasă de cuvinte neflexibile”, p. 631; interjecția, „clasă eterogenă reunind
cuvinte neflexibile”, p. 657).