Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Frumoaso,
ți-s ochii-așa de negri încât seara
când stau culcat cu capu-n poala ta
îmi pare
că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste văi
și peste munți și peste seșuri,
acoperind pământul
c-o mare de-ntuneric.
Așa-s de negri ochii tăi,
lumina mea.
(Lucian Blaga, Izvorul nopții)
Curentul de meteori Perseide, unul dintre cele mai strălucitoare fenomene astronomice, va avea
momentul de activitate maximă în noaptea de 12 spre 13 august, când pe cer vor fi vizibili între 60 și 100
de meteori pe oră. Anul acesta, stelele căzătoare vor fi ușor de observat, cerul va fi senin, fără lumina
satelitului natural al Pământului, pe 14 august fiind Lună nouă.
Denumite după constelația din care se pare că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele
roiuri de meteori activi într-un an. Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelația
Cassiopeia, între Cassiopeia şi Perseu, este o „perseidă”.
Fenomenul astronomic poate fi urmărit cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini, la
țară, la munte sau la marginea orașelor mari. Cei ce vor observa Perseidele din zonele cu cer curat pot
vedea maxim 100 de meteori pe oră, iar cei care le vor observa din orașe, doar 10-20 de meteori pe oră.
Predicțiile Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu spun că, în perioada de maximă
activitate a curentului, fenomenul pare o ploaie de stele, în timpul căreia se pot observa uneori și câteva mii
de meteori pe oră.
Pentru a vedea meteori, nu este nevoie de un instrument astronomic, dar trebuie să priviți cerul
măcar o oră.
Dacă doriți ca observațiile voastre să fie utile oamenilor de știință, Societatea Astronomică Română
de Meteori recomandă ca la fiecare meteor observat să notați ora, minutul și secunda când a apărut;
constelația de unde a venit; strălucirea sau magnitudinea sa, prin compararea lui cu stelele vecine.
(Liliana Teică, Vin Perseidele! Cel mai mare spectacol al stelelor căzătoare, în noaptea de 12 spre
13 august, ȘTIRI.TVR.RO, 12 august 2015, 10:48)
Subiectul I
A.
1. Sinonime: „tainic” – „misterios”, „ascuns” etc.; „șesuri” –„câmpii”, „câmpuri”.
2. Virgula este semnul de punctuație care marchează grafic o pauză în vorbire. În
structura dată, virgula desparte substantivul în cazul vocativ „lumina” de restul propoziției.
3.Cuvânt compus: „încât”;
cuvinte formate prin conversiune; de exemplu: „tăi”, „mea”, „tainic”;
„încât” – conjuncție compusă prin contopire din prepoziția „în” și adverbul „cât”;
„tainic” – adverb de mod provenit din adjectiv propriu-zis; sau: „tăi”, „mea” – adjective
pronominale posesive provenite din pronume posesive.
4. Cuvinte care conțin diftongi; de exemplu: „seara”, „mea”, „noaptea”, „tăi”, „văi” etc.
5. Figuri de stil; de exemplu:
- inversiuni: „tainic curge noaptea”, „așa-s de negri ochii tăi”;
- metafore: „izvorul nopții”, „mare de-ntuneric”.
6. Sub semnul dragostei și al nopții, lumea izvorăște din ochii iubitei, redați prin metaforă,
„izvorul din care curge tainic noaptea”. Elementele concrete ale naturii se constituie prin
enumerație: noaptea curge „peste văi/ și peste munți și peste șesuri“. În finalul poeziei, „adâncii”,
ochii iubitei transformă întunericul în lumină, ca un nou proces de creație, prin iubire, a întregii
lumi.
B. În opinia mea, poezia „Izvorul nopții”, de Lucian Blaga, relevă pe deplin caracteristici
ale genului liric, exprimate chiar prin definiția acestuia. Genul liric reprezintă totalitatea operelor
lirice, distincte de cele epice și dramatice prin modalitatea de transmitere a mesajului: în mod
direct, prin vocea confesivă a eului liric, care exprimă idei, sentimente, atitudini, stări afective
despre cele două teme ale textului, nașterea lumii și dragostea.
În primul rând, eul liric, vocea confesivă din textul poetic, apare într-un discurs liric
adresat, deschis și încheiat, într-o simetrie perfectă, prin două substantive în vocativ, „frumoaso”
și „lumina mea”, două invocații ce se armonizează cu ritmul melancolic, meditativ al versurilor și
cu măsura inegală a acestora. Aceste formule ale adresării directe se completează în text cu mărci
semnificative ale subiectivității lirice, substantivele în cazul vocativ „frumoaso”, „lumina mea”,
verbul „stau”, la persoana I, și persoanele I și a II-a ale pronumelui personal („ți”, „îmi”) și ale
adjectivelor pronominale posesive („mea”, „ta”, „tăi”).
Figurile de stil, în al doilea rând, ca în orice poezie lirică de valoare, dau conținut expresiv
mesajului caracteristic universului poetic complex al lui Lucian Blaga. Însuși titlul-metaforă,
„Izvorul nopții“, deschide, în cele 11 versuri inegale, fără rimă (cu versuri albe), prin inversiuni
(„tainic curge noaptea”, „Așa-s de negri ochii tăi”), epitete („ochii tăi, adâncii”, „negri”) și
metafore profunde („izvorul”, „mare de-ntuneric”, „lumina mea”) un orizont al misterului, al
tainelor lumii. Noaptea „tainic curge” din „adâncii” ochi ai ființei iubite, imagine reluată prin
celelalte simboluri ale prezenței feminine, printr-o inversiune relevantă, „așa-s de negri ochii tăi“,
și prin metafora finală „lumina mea“. Fiind o poezie modernă, sub aspect prozodic întâlnim versul
liber, inegal ca măsură, păstrând totuși un ritm fluent în exprimarea ideilor.
Prin ideile și imaginile poetice profunde pe care le exprimă, poezia „Izvorul nopții“ este
un omagiu liric adus ființei iubite, într-o suavă poveste de dragoste proiectată în orizontul plin de
mistere ale lumii.
SUBIECTUL al II-lea
A.
1. Spectacolul Perseidelor poate fi urmărit cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de
lumini, la țară sau la munte.
Meteorii Perseidelor parcurg o traiectorie inversă până în constelația Cassiopeia, între
Cassiopeia şi Perseu.
2. Numele autoarei este Liliana Teică.
Titlul textului este „Vin Perseidele! Cel mai mare spectacol al stelelor căzătoare, în
noaptea de 12 spre 13 august”.
3. Modul și timpul verbelor:
„să priviți” – modul conjunctiv;
„a venit” – modul indicativ;
„să priviți” – timpul prezent;
„a venit” – timpul perfectul compus.
4. Funcții sintactice:
„o ploaie” – nume predicativ;
„uneori” – complement circumstanțial de timp.
Părți de vorbire:
- „o ploaie” – substantiv comun (+articolul nehotărât „o”);
- „uneori” – adverb de timp.
4. Funcții sintactice:
- „din atmosferă” – atribut substantival prepozițional;
- „acest” – atribut adjectival.
5. Propoziții subordonate:
„dacă doriți” – propoziție subordonată condițională;
„ca observațiile voastre să fie utile oamenilor de știință” – propoziție subordonată
completivă directă;
sau: „ca la fiecare meteor observat să notați ora, minutul și secunda” - propoziție
subordonată completivă directă;
„când a apărut” – propoziție subordonată atributivă.
6. Se apropie ziua ¹/ (când) vom pleca în excursie.²
„Se apropie ziua” – propoziție principală;
„când vom pleca în excursie” – propoziție subordonată atributivă.
2 aprilie 2020
1
297 de cuvinte. Atenție, se numără și prepozițiile, conjuncțiile, interjecțiile etc., ignorate de multe ori în
evaluare, care sunt de fapt, prin definițiile lor din GALR, vol. 1, „clase se cuvinte” (prepoziția, „clasă de cuvinte
neflexibile”, p. 607; conjuncția, „clasă de cuvinte neflexibile”, p. 631; interjecția, „clasă eterogenă reunind
cuvinte neflexibile”, p. 657).