PREPOZITIILE SI LOCUTIUNILE PREPOZITIONALE

Def: se manifesta la nivel sintagmatic (al propozitie) asigurand relatia de dependenta dintre 1. un regent nominal, verbal, adjectival, adverbial sau interjectional 2. un determinant atributiv, predicativ, completiv sau circumstantial

Specifice Clase functionale

locale: deasupra, de-a lungul, in fara, in dreapta, temporale: in timp ce, in timpul cauzale: din cauza de, din pricina instrumentale: gratie, multumita, datorita, pe baza, opozitionale: in locul, in loc de concesive: in ciuda, in pofida de relatie: in privinta, referitor, in ceea ce priveste

Nespecifice, sau generale, a, de, din, de pe, etc

PREPOZITIILE SI LOCUTIUNILE PREPOZITIONALE

simple: de, la, cu, din, in, petru, spre Clase structurale

compuse: de la, de catre, de pe, pe la

locutiuni prepozitionale: fata de, in afara de, in loc de, in privinta

DIFICULTATI P RSI E CONTROVERSE POZITIILE

SI LOCUTIUNILE PREPOZITIONALE

1. Prepozitiile si loc. prepozitionale din G/D pot intra in raport de variatie libera cu cele aflate in Ac.
G/D Inaintea In locul Din cauza Potrivit Conform Ac Inainte de In loc de Din cauza ca Potrivit cu Conform cu

2. Prepozitia contra are regim de G. (se lupta contra vantului) singura exceptie fiind reprezentata de constructiile cu un complement de schimb unde prep. contra are regim de Ac. Schimb apartament contra garsoniera

3. Prepozitiile din clasa celor cu regim de G. devin prepozitii cu regim de Ac. atunci cand preceda un pronume posesiv G. impotriva copilului contra ei Ac. impotriva sa contra mea

PREPOZITIILE SI LOCUTIUNILE PREPOZITIONALE

4. Elementele GRATIE, MULTUMITA, DATORITA, CONFORM, CONTRAR, POTRIVIT, au o dubla valoare morfologica - substantive: ea e multumita, ea are gratie GRATIE MULTUMITA - prepozitii: gratie ei, multumita lui etc

DATORITA, CONFORM, CONTRAR, POTRIVIT

- adjective cand depind de un regent substantival/ pronominal cu care se acorda in gen, numar si caz (camasa potrivita, opinie contrara, date conforme etc) - prepozitii cu regim de D.

5. Constructiile de tipul
APROAPE DE INAINTE DE IMPREUNA CU ALATURI DE/CU IN LOC DE etc au o dubla interpretare a. in gramaticile traditionale sunt definite ca fiind locutiuni prepozitionale b. in gramaticile moderne sunt tratate ca grupari analizabile de tipul ADVERB + PREPOZITIE

PREPOZITIILE SI LOCUTIUNILE PREPOZITIONALE

6. Prepozitia la in constructii:
Au venit la oameni Au mancat la mere in gramatica traditionala se considerata a fi prepozitie prin exceptie in gramatica moderna (VGR, Georgeta Ciompec ) se considera ca este adjectiv cantitativ statutul lui de este de determinant cantitativ (VGR 1973) oameni subiect in N de adjectiv canitatitv ce adv. cantitativ deasemenea mai este posibila interpretarea oameni subiect in N de adjectiv canitatitv ce adv. exclamativ

7. Prepozitia de in constructii: Ce de oameni au venit

PREPOZITIILE SI LOCUTIUNILE PREPOZITIONALE

8. Alte dificultati si interpretari Prepozitia dintre in constructii ca Au venit dintre participanti - Sunt considerate constructii cu valoare eliptica provenite din constructia de baza: Au venit unii dintre participanti In constructia: Au venit cu totii este gresita interpretarea lui totii ca subiect. Subiectul este neexprimat, subinteles iar cu totii este predicativ suplimentar. Au venit toti se accepta o dubla solutie, toti subiect si eps. dar toti nu poate fi subiect in constructiile: Am venit toti, Ati venit toti

CONJUNCTIILE SI LOCUTIUNILE CONJUNCTIONALE

Marcheaza relatia de coordonare la nivelul propozitiei si frazei si subordonarea la nivelul frazei

conjunctii simple ca, sa, desi, de, caci, deoarece etc

Din pdv structural conjunctiile si loc. conjunctionale se impart in

conjunctii compuse ca sa, ca... sa, cum sa, precum ca etc

adverb+conjunctie macar ca, doar ca, chiar daca, chiar de

substantiv+conjunctie in caz ca, in vreme ce, de vreme ce, din moment ce, pe masura ce prep., loc. prep+conjunctie: pentru ca, pe langa ca, cu toate ca, in afara de, dupa ce, dupa cum,

locutiuni conjunctionale

CONJUNCTIILE SI LOCUTIUNILE CONJUNCTIONALE

1) cauzale: caci, deoarece, intrucat, pentru ca, din cauza ca 2) conditionale: in caz ca 3) concesive: desi, chiar daca, cu toate ca, macar sa, chit ca 4) modale: cu cat, pe masura ce, ca si cand 5) temporale: pana sa 6) cumulative: dupa ce, pe langa ca

conjunctii si loc. conjunctionale specifice Clasificare din pdv functional a conjunctiilor si loc. conjunctionale

conjunctii si locutiuni conjunctionale nespecifice: ca, sa, daca, de

CONJUNCTIILE SI LOCUTIUNILE CONJUNCTIONALE

Cazuri problematice Gruparile: in ciuda faptului ca datarita faptului ca sub motivul ca sub pretextul ca cu conditia ca/sa in scopul sa nu sunt locutiuni conjunctionale ci GRUPARI ANALIZABIE

SUBSTANTIV PRECEDAT DE PREP. LOC. PREP

CA

-de unde, pe unde, pana unde -de cand, pe cand, pana cand -de oriunde, pe oriunde, pana oriunde -de oricand, pana oricand, pe oricand

gramatica traditionala -> locutiuni conjunctionale gramatica moderna -> grupare analizabile formata din prepozitie simpla si adverb relativ

P R O N U M E L E S I A D J E C T I V E L E R E L AT I V E
(Gramatica pentru toti Mioara Avram)

care ce cine cat

Pronumele relativ are dublu rol sintactic, asigura functia de element de relatie la nivelul frazei (ceea ce il aseamana cu conjunctia) si indeplineste si functie sintactica in cadrul subordonatei pe care o introduce inlocuieste un nume in propozitiile subordonate neinterogative.

Pronumele relative pot avea valoare interogativa si deasemenea pot fi si adjective cand insotesc un substantiv: Ma duc la care (ce) film vreau. Pronumele relativ care -are forme de genitiv-dativ, singular si plural iar acuzativul cu rol de complement direct se construieste cu prepozitia pe fata pe care am cunoscut-o. - pronumele relativ care preia informatiile gramaticale de gen si numar (si in unele situatii caz) de la substativul regent. La fel si adjectivul relativ care se acorda in gen si numar cu regentul. Pronumele relativ ce Are forma invariabila. Se pune problema concurentei dintre pronumele ce si care in propozitiile atributive.

P R O N U M E L E S I A D J E C T I V E L E R E L AT I V E
(Gramatica pentru toti Mioara Avram)

Pronumele care se foloseste mai des decat ce, mai ales in limba populara fiind lipsit de restrictii semantice, gramaticale si stilistice. Folosirea lui ce in locul lui care in propozitii atributive este o caracteristica a exprimarii pretioase intalnita in special in scris. Atentie la restrictiile pe care le impune folosirea pronumelui relativ ce care nu poate aparea in forme de GD si nici in constructii prepozitionale. Pronumele relativ cine Construirea atributivelor se face exclusiv cu forma de DG cui: Ma duc in casa cui ma asteapta. Este considerat relativ regionalul de, invariabil in constructii ca Omul de trece pe strada e fratele lui. Ceea ce Pronumele relative apar adesea dupa pronume demostrative, in grupari de genul: acela care, cel care, etc. Gruparea cel ce este considerat pronume relativ compus datorita in special sensului si comportamentului unitar al formei de feminin singular cu valoare de neutru ceea ce.

P R O N U M E L E S I A D J E C T I V E L E R E L AT I V E
(Gramatica pentru toti Mioara Avram)

Singular m. si n N.A. cel ce

Plural m cei ce

G.D. celui ce
f. ceea ce celei ce

celor ce
f. si n. cele ce celor ce

In majoritatea cazurilor ceea ce este echivalent cu relativul ce pe care il concureaza in constructii libere: Ceea ce mi se pare sigur... = Ce mi se pare sigur.. Ma gandeam la ceea ce mi-ai spus = Ma gandeam la ce miai spus.

Totusi cea mai actuala problema de cultivarea limbii legata de ceea ce este necesitatea respectarii conditiei de echivalenta a lui ceea ce apozitiv cu propozitia determinata pentru a se evita frecventele anacoluturi din constructii incoerente ca Aflati despre mine ca sunt sanatos. Ceea ce va doresc si voua multa sanatate. Asa mi-a spus. Ceea ce ma abtin de la a-mi spune parearea

P R O N U M E L E S I A D J E C T I V E L E R E L AT I V E
(Gramatica pentru toti Mioara Avram)