Adverbul

Este clasa lexico-gramaticala neflexibila a carui semantica acopera in general toate circumstantele logice care apar in comunicare. Din punct de vedere structural clasa lexico- gramaticala a adverbului cuprinde unitati : Simple : mai , lesne Compuse : cica( se zice+ca) , pretutindeni( peste+toata+intindere) , dimineata(de+maine) Structuri locutionale: cu toate acestea, de voie de nevoie, pe din doua In privinta singurei categori gramaticale pe care o poseda adverbul si anume intensitatea sau gradul de comparatie, aceasta este preluata de la adjectiv. Categoria intensitatii nu modifica sub aspect formal lexemul adverb ci aduce informati necesare pentru segmental semantic al comunicarii. Exemplu: Mananca mult. Mananca mai mult. Mananca foarte mult. Clasificarea semantica a adverbelor : Adverbe de mod: 1) propriu-zise:bine, rau, alene 2) afirmative: da, ba da, sigur, cu siguranta, desigur 3) negative: nu, ba nu, aiurea, deloc, 4) dubitative: poate, probabil, posibil, cica 5) restrictive: doar, macar 6) comparative: a, decat, precum, la fel, tot asa, tot atat, mai, foarte, tare, prea(morfeme ale gradelor de comparative) Adverbele a si ca , se utilizeaza cu valoare prepozitionala acuzativala pentru exprimarea comparatiei. Exemplu:Miroase a benzina. Scrie ca mine. Segmentele la fel, tot asa, tot atat, +de sunt morfeme ale gradului de egalitate. Exemplu: Citeste la fel de mult. Adverbul decat poate aparea cu valoare prepozitionala acuzativala fiind present la al doilea termen al comparativului de superioritate( El e mai bun decat mine), dar poate fi utilizat si cu valoare conjunctionala.(El mai mult citeste decat scrie) 7)de intarire sau de precizie: si, iar, mai, inca, chiar, tot Adverbul tot se individualizeaza cu secventa morfologica cu rol de intarire numai in contextele in care admite substitutia cu inca. 8)cantitative:mult putin, destul, otova, doldora 9)apozitive: adica, anume, de exemplu, respective 10)conclusive: deci, asadar, in concluzie, in esenta Aceste unitati care sunt omonime cu cele care figureaza la clasa conjunctiilor coordonatoare conclusive se diferentiaza de acestea prin faptul ca apar in enunturi in care sunt coocurente cu alte conjunctii coordonatoare; inafara acestui context acestea se analizeaza drept conjunctii conclusive. Exemplu:Voi sosi maine, in concluzie ma vei astepta.(loct. conjunctionala) Voi sosi maine si in concluzie ma vei astepta.(adverb conclusiv)

11)inceptive, ingressive, incoative: de regula preceda verbe: mai-mai, mai, gata-gata Exemplu: Gata-gata sa plece. Mai sa cada. 12)frecventive: frecvent, mereu, adeseori, des, iarasi Adverbe de timp: azi, maine, poimaine, aseara, ieri Substantivele adverbializate , cele care denumesc anotimpuri(vara,iarna,toamna), zilele saptamanii, momente ale zilei( dimineata, seara), adverbializarea acestora se produce prin adaugarea morfemului de conversiune a . Adverbe de loc: sus, jos, departe, aproape, imprejur, deasupra Adverbe conditionale: altfel, altminteri, in acest caz Adverbe de cauza: de aceea, de aia, de asta, pentru aia, pentru asta Adverbe de scop: de aceea, de aia, de asta, pentru aceea, pentru aia, pentru asta Adverbe concessive: totusi, tot, cu toate astea Adverbe consecutive: de-a mai mare dragul/ mila/ sila/ scarba Adverbe pronominale: functioneaza in calitate de substitute fie pentru adverbe fie pentru alte unitati lexico-gramaticale. Adverbe pronominale demonstrative: aici, acolo, atunci. Acum Adverbe negative: se construiesc cu adverbul negative nici+unitatile lexicale sinesemantice: nicicum, niciodata Adverbe pronominale nehotarate: se construiesc cu segmentele ori, oare, fie, fieste,alt, va anexate la baze care sunt adverbe relative: oriunde, fiecum Adverbe pronominale relative-interogative: au rolul de relatori interpropozitionali subordonatori sau substituie circumstantialele asteptate ca raspuns la propozitii interogative. Realizarile sintactice ale adverbului Predicat adverbial complet: adverbele de mod urmate de c, s, sau izolate cu virgule care nu admit anterioritatea copulativului a fi. Exemplu: Poate ca pleaca. (predicat adverbial) Poate pleaca maine. (ccm) El vine,/ poate/2, cu mine./ 1. PP 2. P.incidenta Nume predicativ: Apozitie: Pe 10mai, poimaine plec la mare. Atribut circumstantial: Casa de acolo Salariul de maine. O amintire pentru candva.

Complement direct: numai in combinatie cu verbul a vorbi +adverbele derivate cu sufixul este de la nume de locuitori. Exemplu: Se vorbeste chinezeste/ englezeste. Complement circumstantial: 1) De loc: S-a asezat acolo. 2) De timp: Vine lunar. 3) De mod: Scrie mult. 4) De cauza: De aceea s-a suparat. 5) De scop: Pentru asta muncim. 6) Conditional: Sa m-asculti, altminteri ne certam. 7) Concesiv: Totul este trist in lume. 8) Consecutiv: Se inteleg de-a mai mare dragul. 9) De relatie: Pe de o parte ai dreptate. 10) Apozitional: Vine azi in loc de maine. 11) Cumulativ: Inafara de maine vine si poimaine. 12) De exceptie: In afara de maine nu vreau sa te mai vad. Gradele de comparatie ale adverbului Din punct de vedere formal categoria gradului de comparatie este preluata de la adjectiv , insa un numar redus de adverbe au grade de comparative; se incadreaza aici o serie de adverbe de mod ,de loc si foarte putine adverbe de timp, celelalte adverbe nu au grade de comparative. Adverbul bine are toate cele trei realizari ale gradului de comparative. Pozitiv: bine Comparativ:- de superioritate: mai bine -de inferioritate: mai putin bine -de egalitate: la fel de bine Superlativ:- relativ de superioritate: cel mai bine -de inferioritate: cel mai putin bine - absolut: foarte bine Marci populare -prin repetarea adverbului: bine bine -prin adverbe superlative: extraordinar, grozav de bine -prin verbe la supin prefixate negative: bine de nespus -prin verbe la participiu prefixate negativ+mai: -prin structuri frastice -prin substantive cu valoare adverbiala -prin locutiuni adverbiale: bine e nevoie mare
Locuiunile adverbiale sunt grupuri de dou sau mai multe cuvinte care alctuiesc un tot unitar sub raport semantic i care au comportament morfologic i sintactic de adverb: rnd pe rnd (=succesiv), cot la cot (=mpreun), de poman (=degeaba). Spre deosebire de alte tipuri de locuiuni, la care particip obligatoriu un component care reprezint partea de vorbire respectiv, n cazul locuiunilor adverbiale adverbul nu reprezint o component obligatorie.

n structura locuiunilor adverbiale intr: substantive, adjective, pronume, participii, adverbe legate prin prepoziii sau conjuncii. Sunt locuiuni adverbiale cu structur simpl, alctuite din prepoziie i o parte de vorbire (substantiv, adjectiv, pronume, numeral, adverb): la ntmplare, la un loc, de cu sear, de fapt, n grab, n sil, pe rnd, la o adic, cu totul, peste tot, de la sine, ca atare, pe nimic, pe din dou, dintr-o dat, n doi, cu una cu dou, n general, n principal, cu biniorul, din contr, pe nserate, pe alese, pe ascuns, pe furi, peste poate, de-a dreptul, de-a berbeleacul, de-a binelea.

Functiile sintactice Funcia sintactic specific este cea de complement circumstanial: de loc, de timp, de mod (S-au deplasat n fa, Pleac de diminea, I-a spus rspicat ce avea de spus); mai poate avea i funcia de predicat verbal (Bineneles c accept), subiect (Se lucreaz nemete), nume predicativ (E uor s refuzi; Cine e contra), complement direct (Ea tie grecete limba greac, Vorbete nemete limba german n cas), atribut adverbial