MIJLOACELE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI

- Auxiliar didactic –
Prof. Pușcaș Claudia

III.1. Vocabularul limbii române – origine, structură, dinamică

Vocabularul este constituit din totalitatea cuvintelor unei limbi, formând un sistem în
care cuvintele se află în anumite relații și în care sunt ordonate în funcție de mai mulți factori.
Vocabularul limbii române române cuprinde aproximativ 120.000 de cuvinte. După
origine, aceste cuvinte se împart în două mari categorii:
 Cuvinte ce aparțin fondului lexical originar :
cuvinte moștenite din limba latină , caracterizate prin polisemantism,
putere mare de circulație și de derivare, frecvență mare în vorbire (ex.:
cap, înalt, greu, pâine, nas, apă, soare etc.);
cuvinte de origine autohtonă geto-dacă, putine la număr - circa 150-185
( abur, brânză, bordei, mânz, mazăre, Criș, Argeș, urdă, țarc, țap, copac
etc.);
 Cuvinte împrumutate din alte limbi, pe două căi:
Pe cale directă (prin contactul între vorbitorii de limbi diferite) –
această categorie este reprezentată de împrumuturile mai vechi, din:
a) Slavă: apostol, buche, slovă, cneaz etc.;
b) Maghiară: belșug, meșteșug, oraș, pildă etc.;
c) Turcă: cafea, baclava, chiftea, pilaf etc.;
d) Greacă: agonisi, arvună, folos, prisos etc.;
Pe cale indirectă –formează împrumuturile mai noi (neologismele), din:
a) Franceză: persoană, facil, dificil etc.;
b) Italiană : operă, bancă, solfegiu etc.;
c) Germană: blitz, rucsac, laitmotiv etc.;
d) Engleză americană: motel, computer, radar etc.;
e) Engleză: start, fotbal, handicap etc.;
f) Rusă: combinat, dezinformare etc.;
Elementul de bază al limbii române este cel latin, care dovedește descendența acesteia
din limba latină populară și încadrarea ei în familia limbilor romanice. Datorită originii ei
latine, limba română este definită ca fiind ” limba latină vorbită în mod neîntrerupt în partea
orientală a Imperiului Roman, cuprinzând provinciile dunărene romanizate.”1
După frecvența cuvintelor și valoarea lor de întrebuințare vocabularul limbii române
se împarte în:
I. Vocabularul fundamental: cuprinde aproximativ 1500 de cuvinte (60% de origine
latină), caracterizate prin următoarele trăsături2:
 Sunt cunoscute și folosite de toți vorbitorii;
 Au cea mai mare frecvență și circulație în vorbire;
 Au cea mai mare stabilitate și vechime;
 Au mare capacitate de compunere și derivare;
 Intră în numeroase locuțiuni și expresii;
 Se caracterizează prin polisemantism;
 Constituie partea cea mai conservatoare – se schimbă mai încet, în legătură cu
evoluția societății;
În vocabularul fundamental intră următoarele categorii de cuvinte:
 Cuvinte ce denumesc obiecte sau acțiuni foarte importante: casă, masă, scaun,
aprinde, arde, bea, face, mânca, merge, spăla;
 Cuvinte ce denumesc băuturi sau alimente de primă necesitate: apă, lapte,
brânză, carne, caș, legume, pâine;
 Cuvinte ce denumesc părți ale corpului omenesc: barbă, cap, deget, față,
frunte, gură, mână, picior, ureche;
 Cuvinte ce denumesc ființe, animale sau păsări foarte bine cunoscute: băiat,
bărbat, fată, femeie, moș, om, lup, oaie, porc, vulpe, cățel, cocoș, găină, gâscă,
pui, rață, vrabie;
 Cuvinte ce denumesc arbori, fructe sau flori: cireș, măr, nuc, pom, fragă,
ghindă, pară, poamă, floare, frunză, iarbă, urzică;
 Cuvinte ce denumesc culori mai importante: alb, albastru, galben, negru, roșu
verde;
 Cuvinte ce denumesc membrii unei familii și gradele de rudenie: fiică, fiu,
frate, mamă, nepot, noră, soacră, tată, văr;

1
Rosetti, Aleandru, Istoria limbii române, Editura Minerva, București, 1971, pag. 17;
2
Popa, Ion, Popa, Marinela, Limba română – gramatică, fonetică, vocabular, ortografie și ortoepie, Ed.
Niculescu, București, 2010, pag. 41;
  Cuvinte ce denumesc zilele săptămânii sau diviziuni ale timpului: luni, marți,
an, ceas, ieri, lună, mâine, seară, toamnă, lună, zi;
 Cuvinte care denumesc obiecte casnice sau unelte diverse: ac, ață, casă,
căldare, cheie, clește, cuptor, cuțit, fereastră, lingură, lopată, perete, pernă,
plug, prag, sanie, pod, sapă, șa, scară, topor;
 Cuvinte care denumesc calități sau defecte: ager, blând, deștept, vesel, aspru,
gras, surd, urât, zgârcit;
 Cuvinte referitoare la mediul înconjurător: apă, brad, câmp, cer, curte, izvor,
vale, vânt, zăpadă;
 Cuvinte referitoare la locul sau la modul de desfășurare a unei acțiuni: acolo,
afară, aici, aproape, departe, înăuntru, jos, sus, bine, iute, încet, repede, ușor;
 Unele părți de vorbire (articole, pronume, prepoziții, conjuncții, numerale până
la zece, verbe auxiliare și neregulate): al, cel, un, eu, noi, tu, în, la, pe, dacă,
iar, sau, doi, cinci, șapte, avea, fi, vrea, da, sta.
II. Masa vocabularului: conține circa 90% din totalul cuvintelor limbii și are în
alcătuire:
 Arhaisme: cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale și construcții
sintactice care au dispărut din limba comună ori au încetat să mai fie uzuale (caimacam,
logofăt, sâneață, îmbla, pre, rumpe, s-a fost dus, văzum, aripe etc.);
 Regionalisme: cuvinte și fapte de limbă de natură fonetică și gramaticală,
specifice vorbirii dintr-o anumită regiune (bai = supărare; barabulă = cartof; curechi = varză;
sămădău = porcar; sabău = croitor; dadă = soră mai mare; bage = bade; dește = degete; frace
= frate; șinși = cinci etc.);
 Elemente de jargon: cuvinte sau expresii din alte limbi, întrebuințate de
reprezentanții anumitor grupuri sau clase sociale cu intenția vădită de a evita exprimarea
simplă, proprie oamenilor de rând, de a impresiona și de a se deosebi de aceștia, evidențiind
astfel o pretinsă superioritate culturală (adiaforie = indiferență; madam = doamnă; mon cher
= dragul meu; arrivederci = la revedere; ciao = salutare; o.k. = de acord);
 Elemente de argou: cuvinte sau expresii folosite de vorbitorii unor grupuri
sociale restrânse din lumea interlopă (hoți, borfași, vagabonzi) sau de alte grupuri sociale
precum: elevi, studenți, militari (biștari = bani; a ciordi = a fura; curcan = polițist; pârnaie =
închisoare; dirig = diriginte; scăunel = nota 4; binom = cuplu de îndrăgostiți; vocale =
absențe; tablagiu = subofițer);
  Neologismele: cuvinte împrumutate recent din alte limbi. În această categorie
intră nu numai cuvintele împrumutate, ci și cele create în interirul limbii prin derivare sau
compunere, având obligatoriu un component neologic (apoetic, nefavorabil, sămănătorism);
 Limbajul tehnic: conține cuvinte și expresii folosite în diferite domenii ale
tehnicii: bielă, sistem de suspensie, strat fotosensibil, șasiu, tacheți etc.;
 Limbajul științific: : conține cuvinte și expresii folosite în diferite domenii ale
științei (lingvistică, biologie, fizică, chimie, matematică, medicină etc.): adjectiv, aparat
locomotor, electron, fotosinteză, covalență, dispepsie etc.;
 Unitățile frazeologice: reprezintă ”combinații stabile de două sau mai multe
cuvinte, cu un sens unitar”3 și sunt de mai multe feluri:
a) Locuțiuni – grupuri de cuvinte mai mult sau mai puțin sudate, care au înțeles unitar și
se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire (a-și bate
joc, a scoate din fire – locuțiuni verbale; aducere-aminte, părere de rău – locuțiuni
substantivale; de treabă, cu dare de mână – locuțiuni adjectivale; Măria Ta, cine știe
ce, te miri ce – locuțiuni pronominale; cu de-a sila, din când în când – locuțiuni
adverbiale; față de, în afara – locuțiuni prepoziționale; cu toate că, ca și cum –
locuțiuni conjuncționale);
b) Expresiile: îmbinări stabile de cuvinte cu o pronunțată încărcătură afectivă (a spăla
putina, a tăia frunze la câini, a face cu ou și cu oțet etc.);
c) Expresiile idiomatice: au un înțeles figurat care aparține întregului grup frazeologic
fiind imposibil de tradus ad literam într-o altă limbă ( a fuma ca un șarpe, a nu-i fi boii
acasă etc.);
d) Formule și clișee internaționale: unități frazeologice cu caracter convențional și
internațional, apărute în diverse limbi de cultură și de civilizație, în a căror structură
intră și nume proprii și care au la bază legende antice sau chiar întâmplări reale(răul
secolului, turnul de fildeș, mărul discordiei, fat morgana, tabula rasa, rara avis, arca
lui Noe, călcâiul lui Ahile, patul lui Procust etc.);
e) Perifraze: unități frazeologice fără grad mare de sudură, dar cu o anumită frecvență și
înzestrate cu o doză oarecare de expresivitate (luceafărul poeziei românești, bardul de
la Mircești etc.);
f) Locuțiuni de intensitate: sunt ”colocații stabile de termeni, dintre care unul adaugă
celuilalt un sens superlativ”4 (înghețat bocnă, îndrăgostit lulea etc.);

3
Hristea, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, ediția a III-a revizuită și din nou îmbogățită, Ed. Albatros,
București, 1984, pag. 139;
 Dinamica vocabularului este dată de totalitatea schimbărilor care au loc în cadrul acestui
ansamblu. Vocabularul oricărei limbi, deci și al limbii române, este într-o permanentă
schimbare deoarece:
 Există cuvinte noi care apar în vorbire pentru a denumi obiecte, fenomene noi,
inexistente anterior (virus, energie, febră, tensiune, combină, electromotor,
ampermetru etc.);
 Alte cuvinte, dimpotrivă, dispar din vorbire (hatman, polcovnic, ienicer,
plăieș, comis etc.);
 Există cuvinte care își modifică sensul, pe lângă cel vechi dobândind și unul
nou (mândru = înțelept / trufaș) ;
Dinamica vocabularului are drept cauze:
 Dezvoltarea științei și a tehnicii;
 Diversificarea vieții materiale și culturale;
 Transformările politice, sociale și economice;
 Contactele cu alte popoare;
 Schimbarea mentalității oamenilor, a concepției lor despre viață;
Îmbogățirea vocabularului se poate face pe două căi:
 Internă: se îmbogățește prin crearea de cuvinte noi pornind de la cuvintele
existente deja în limbă;
 Externă: se îmbogățește prin împrumuturi din alte limbi și prin calc lingvistic;

III.2. Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului

Procedeele interne de îmbogățire a vocabularului sunt:

 Derivarea;
 Compunerea;
 Schimbarea valorii morfologice, numită și conversiune;
III.2.1. Derivarea
Reprezintă procedeul intern de îmbogățire a vocabularului prin care,

4
Hristea, Theodor (coord.), op.cit., pag. 146;
de la cuvinte deja existente în limbă se obțin unele noi, cu ajutorul sufixelor și / sau
prefixelor, sau prin înlăturarea unui sunet sau a unui grup de sunete.
Derivarea este de două feluri:
 Derivare progresivă;
 Derivare regresivă;
I. Derivarea progresivă constă în formarea de cuvinte noi prin adăugarea prefixelor
sau/și a sufixelor. Este de trei feluri:
a) Derivarea cu prefixe: prefixele sunt sunete sau grupuri de sunete care se adaugă
înaintea unei teme lexicale nominale sau verbale ori înaintea cuvântului de bază , când acesta
este identic cu rădăcina. Prefixele sunt dotate cu sens pe care și-l valorifică numai când intră
în combinație cu un cuvânt de bază.
Clasificarea prefixelor se face după mai multe criterii:
1. După vechimea și originea lor:
 Prefixe vechi, moștenite din latină (în-, des-, stră-): (a) înfrunzi, (a) desface,
străluci;
 Prefixe vechi, împrumutate din slavă (ne-, răz-): neclar, a (se) răzgândi;
 Prefixe neologice (a-, ante-, con-, im-, in-, inter-, ultra-) : apolitic, antebraț,
consătean, imparțial, incorect, interregional, ultramodern;
2. Din punct de vedere semantic:
 Prefixe privative cu sensul ”fără”, ”lipsit de” (des-, dez-, de-, a-): descoase,
dezlipi, debloca, amoral;
 Prefixe negative, care neagă sensul cuvântului de bază (ne-, in-, i-): nedorit,
interminabil, ilizibil;
 Prefixe iterative, care exprimă ideea de repetiție (răs-, răz-,re-): răscumpăra,
răzgândi, reitera;
 Prefixe cu sens de superlativ (ultra-, extra-, supra-, hiper-, arhi-, prea-, super-):
ultramodern, extrafin, supradimensionat, hipercorect, arhicunoscut, preabun,
superfin;
 Prefixe cu sensul ”înainte” (ante-, pre-): antevorbitor, prenume;
 Prefixe cu sensul ”după” (post-): postliceal;
 Prefixe cu sensul ”împotrivă” (anti-, contra-): antiinfecțios, contraindicat;
 Prefixe cu sensul ”împreună cu” (con-, com-, co-): consătean, compatriot,
cooperare;
  Prefixe cu sensul ”sub măsură, dedesubt, în raport de subordonare” (hipo-,
sub-): hipotensiune, subapreciere;
 Prefixe cu sensul ”între, dintre, în corelație cu” (inter-): interplanetar;
 Prefixe cu sensul ”înăuntru” (intra-): intramuscular;
 Prefixe cu sensul ”peste” (trans-): transoceanic;
 Prefixe cu sensul ”pentru” (pro-): prodemocrație;
3. Din punct de vedere morfologic:
 Substantivale: antebraț, incorectitudine, postfață;
 Adjectivale: antirăzboinic, arhiplin, nedrept;
 Verbale: întrepătrunde, răsuci, regăsi;
 Adverbiale: negreșit;
Prefixele nu trebuie confundate cu elementele de compunere – prefixoidele- (Anexa
C)
(aero, auto, bio, geo, hemo, hipo, hidro, iso, macro, micro, mono, multi, omo, orto, poli,
pseudo, tele, zoo), fiind mult mai des întâlnite și mai productive decât acestea.
b) Derivarea cu sufixe: sufixele lexicale sunt sunete sau grupuri de sunete care se adaugă
la sfârșitul rădăcinii când aceasta și cuvântul de bază sunt identice, sau la sfârșitul unei teme
lexicale, când baza este un derivat.
În afara sufixelor lexicale, cu ajutorul cărora se formează cuvinte noi, mai există:
 Sufixe gramaticale, când creează forme gramaticale (de timp și de mod): cântasem;
 Sufixe lexico-gramaticale, când exprimă un sens nou și o categorie gramaticală (rățoi,
leoaică);
Clasificarea sufixelor lexicale se face după următoarele criterii:
1. După vechimea și originea lor:
 Sufixe vechi, provenind, în afară de latină, din slavă (casnic, tocmeală), din
turcă (barcagiu, hazliu), din maghiară (vicleșug, vălmășag) etc.
 Sufixe neologice: intolerabil, gândirism, culturaliza, totalmente etc.
2. Din punct de vedere semantic:
 Sufixe augmentative (-an, -andru, -ișcană, -oaie, -oi): lungan, băiețandru,
fetișcană, căsoaie, măturoi;
 Sufixe diminutivale (-aș, -cioară, -el, -ea, -ică, -ioară, -ișor, -uleț, -uș, -uță):
fluturaș, căscioară, băiețel, rămurea, mămică, bolnăvioară, binișor, ursuleț,
cățeluș, căsuță;
  Sufixe colective (-ărie, -et, -ime, -iș, -iște): viespărie, brădet, țărănime,
mărăciniș, porumbiște;
 Sufixe de agent (-agiu, -ar, -aș, -er, -ist, -tor): camionagiu, fierar, cosaș, oier,
tractorist, muncitor;
 Sufixe pentru denumirea însușirii unor obiecte (-al, -ar, -aș, -bil, -iu, -os):
săptămânal, secular, fruntaș, auzibil, auriu, lemnos;
 Sufixe pentru denumiri abstracte (-anță, -etate, -eală, -ie, -ință, -ime, -ism):
cutezanță, întâietate, tocmeală, omenie, stăruință, agerime, oltenism;
 Sufixe pentru indicarea modalității (-âș, -ește, -iș, -mente): târâș, frățește,
pieptiș, actualmente;
 Sufixe pentru indicarea instrumentului (-ător, -ău, -itoare): tocător, mestecău,
ascuțitoare;
 Sufixe pentru indicarea provenienței locale (-ean): oltean;
 Sufixe pentru nume proprii de familie (-eanu, -escu, -ilă, -iu, -oiu): Corneanu,
Popescu, Negrilă, Pricopiu, Șerbănoiu;
 Sufixe pentru denumirea plantelor și a animalelor (-aș, -el, -itoare): toporaș,
ghiocel, ciocănitoare;
3. Din punct de vedere morfologic:
 Substantivale: bucătar, jurământ, străinătate, învățătură, amețeală, dulceață,
betonist;
 Adjectivale: săptămânal, nevoiaș, căutător, locuibil, mâncăcios, frățesc,
cenușiu, verzui, alburiu;
 Verbale: brăzda, behăi, clănțăni, curăți, romaniza, bubui;
 Adverbiale: chiorâș, vitejește, pieptiș;
 Pronominale: atâtica, mătăluță;
Sufixele nu trebuie confundate cu elementele de compunere – sufixoidele – (Anexa
D) (fil, fob, for, gramă, grafie, log, cid), acestea din urmă fiind adaptări ale părților finale din
diverse cuvinte cu circulație internațională.
c) Derivarea parasintetică: se realizează concomitent cu sufixe și prefixe (îndulcit)
II. Derivarea regresivă: constă în înlăturarea unui sunet sau a unui grup de sunete
asimilate de vorbitor unor sufixe, cu scopul de a forma cuvinte noi:
 Alint < alinta;
 Auz < auzi;
  Zbucium < zbuciuma.

III.2.2 Compunerea

Este procedeul intern de îmbogățire a vocabularului care constă în unirea, alăturarea

ori abrevierea a două sau mai multe cuvinte sau elemente de compunere de același fel ori
diferite din punct de vedere morfologic pentru a forma o unitate lexicală nouă.
Compunerea se poate realiza prin:
a) Contopire: se realizează între cuvintele întregi, existente și independent în vorbire,
care se scriu împreună și se comportă formal ca o singură unitate lexicală, întrucât la
cuvintele cu forme flexionare se articulează și flexionează ultima parte componentă:
bunăvoință (bunăvoinței), untdelemn (untdelemnul), fărădelege (fărădelegii).
Fac excepție de la acest tip de flexiune cuvintele compuse care au ca ultim element o
particulă invariabilă: cineva (cuiva), câteva (câtorva).
b) Alăturare: se realizează tot între cuvinte întregi, existente și independent în vorbire,
dar acestea se scriu cu cratimă sau în cuvinte separate, nefiind încă sudate din punct de
vedere formal și de aceea la părțile de vorbire cu forme flexionare se articulează numai prima
parte componentă și își schimbă forma numai primul termen sau ambii termeni: câine-lup
(câinelui-lup), rea-credință (relei-credințe) Marea Neagră (Mării Negre).
Fac excepție de la acest mod de flexiune cuvintele compuse prin alăturare care au ca
prim element de compunere un adverb: nou-născut (nou-născutului).
c) Cu elemente de compunere: (prefixoide și sufixoide) – se realizează între cuvinte
întregi cu o existență independentă în vorbire și elemente de compunere care nu există
independent în vorbire: autobiografie, electromotor, microproducție etc.
Prefixoidele și sufixoidele sunt elemente savante de compunere cu circulație
internațională, provenind din greaca veche sau din latină.
d) Abreviere (prescurtare): se realizează prin:
 Reunirea unor fragmente de cuvânt (Agrosem, Centrofarm);
 Alăturarea literelor inițiale (SNCFR, ONU); în scrierea acestor cuvinte se
poate folosi punctul, dar nu în mod obligatoriu;
 Reunirea unor fragmente de cuvânt și a unor litere inițiale (TAROM,
CONEL); în scrierea acestor cuvinte nu se folosește niciodată punctul;
  Reunirea unor fragmente de cuvânt și a unor cuvinte întregi (Pronosport,
Romarta);
 Reunirea unor litere inițiale și a unor cuvinte întregi (F.C. Brașov);
III.2.3. Schimbarea valorii morfologice (conversiunea)

Este un procedeu prin excelență gramatical și constă în formarea unui cuvânt nou prin
trecerea de la o parte de vorbire la alta. Această trecere se face fără a modifica forma
cuvântului, fără a adăuga vreun element derivativ sau component, ca la derivare sau
compunere. Cuvintele pot primi însă articol hotărât, nehotărât sau demonstrativ.
1. Adjectivul își poate schimba valoarea morfologică în:
 Substantiv: Cel harnic lucrează.
 Adverb: El vorbește răspicat.
2. Substantivul își poate schimba valoarea morfologică în:
 Adverb: Am sosit acasă seara.
 Adjectiv: ”Zoe! Zoe! Fii bărbată…”5
3. Pronumele personal își poate schimba valoarea morfologică în:
 Substantiv: Fiecare își are eul său.
 Pronume reflexiv: Eu mă gândesc la tine.
4. Unele pronume nehotărâte, negative sau reflexive pot deveni prin articulare
substantive:
 Este la mijloc un ceva.
 A ajuns un nimic.
 Și-a promis în sinea lui că va reuși.
5. Pronumele de întărire, posesive, demonstrative, nehotărâte, interogative, relative și
negative își schimbă valoarea morfologică în adjective pronominale:
 El însuși a fost martor.
 Părinții mei au plecat.
 Fiecare copil are dreptul la o familie.
 Acest băiat este elevul meu.
 Ce carte citești?
 Te-am întrebat care carte ți-a plăcut mai mult.
 Niciun elev nu lipsește azi.
5
Caragiale, I.L., Opere alese, Ed. Niculescu, București, 2010, pag. 33;
 6. Numeralul își poate schimba valoarea morfologică în substantiv: A luat un trei.
7. Verbul poate căpăta diferite valori morfologice:
 Substantiv:
Intrarea este interzisă. (din infinitiv)
Învățatul știe multe. (din participiu)
L-a pus în intrândul de la sobă. (din gerunziu)
 Adjectiv (din participiu și gerunziu acordat)
Cartea citită mi-a plăcut.
Se zăresc coșurile fumegânde.
 Adverb ( din participiu): I s-a răspuns răstit și nepoliticos.
8. Adverbul poate deveni:
 Substantiv: I-am făcut un bine.
 Prepoziție cu regim de genitiv: A sosit înaintea lor.
 Adjectiv: Este un bărbat bine.
9. Unele interjecții pot deveni substantive: I-am ascultat oful.

III.3. Mijloace externe de îmbogățire a vocabularului

III.3.1. Împrumuturile lexicale

Constituie un mijloc extern de îmbogățire a vocabularului rezultat de contactul dintre

limbi și se realizează de-a lungul timpului, având caracter permanent.
Sunt determinate de următorii factori extralingvisitici:
 Vecinătatea geografică a diferitelor popoare;
 Amestecul de populații;
 Relațiile politice, economice și culturale care se pot stabili între diverse popoare.
Împrumuturile se pot realiza:
 Pe cale directă (contactul nemijlocit dintre populații);
 Pe cale indirectă (prin intermediul scrisului, al cărții și al culturii);
Împrumuturile sunt de două feluri:
1. Împrumuturi mai vechi: au următoarele origini:
 Slavă: apostol, buche, coajă, cneaz, drag, plug, strană, vesel etc. aceste
împrumuturi s-au realizat fie pe cale orală, fie pe cale cultă, prin biserică;
  Maghiară: beteag, belșug, chin, chip, gingaș, hotar, lacăt, meșteșug, oraș,
pildă, răvaș, viclean;
 Turcească: balama, basma, cafea, cașcaval, chiftea, dulap, dușumea, halva,
iaurt, mohair, pătlăgea, pilaf, șandrama etc.;
 Grecească: agonisi, arvună, cort, folos, mătase, omidă, prisos, stol, traistă,
lefter, politicos, sindrofie, taifas etc.
2. Împrumuturi neologice: au și ele origini diferite:
 Latină (din latina savantă): adnota, dormita, insulă, literă, pictor, rege, tezaur
etc.;
 Italiană: acont, bariton, basorelief, campion, febr, reumatism, teracotă etc.;
 Germană: cocs, glasvand, rucsac etc.;
 Rusească: agrotehnică, combinat, exponat, instructaj, procuratură etc.;
 Franceză: antet, automobil, bacalaureat, certificat, coșmar, faleză, fular,
pension, septicemie etc.;
 Engleză: handicap, marketing, show, smog, stres, weekend, western etc.
Împrumuturile neologice au dus la modernizarea și îmbogățirea vocabularului, la
dezvoltarea sinonimiei prin formarea unor dublete sinonimice, limbajul devenind astfel mai
nuanțat. Pe lângă aceste aspecte, neologismele mai au și următoarele roluri:
 Relatinizarea vocabularului;
 Internaționalizarea vocabularului;
 Dobândirea individualității și preciziei
III.3.2. Calcul lingvistic
Este procedeul extern de îmbogățire a vocabularului care constă în imitarea modului
de organizare a unui cuvânt străin cu ajutorul materialului lingvistic existent în română.
Este de două feluri:
 Lexical (de structură): se creează cuvinte compuse și derivate după modele străine
(cal-putere, semifinală etc.);
 Semantic ( de sens): se dă un nou sens unui cuvânt existent în limba română (nebun =
piesa de joc de la șah);
 Mic dicționar de sufixoide

Sufixoide Etimologie, sens Exemple

-cid Lat. Caedere=a ucide Vermicid
-derm Gr. Derma=piele Epidermă
-fag Gr.phagein=mâncător Antropofag
-fil Gr. Philos=prieten Românofil
-fob Gr. Phobos=frică Claustrofob
-for Gr. Phoros=purtător Hidrofor
-fraz Gr. Phrasis=vorbire, limbaj Perifrază
-gen Gr. Geneia=naștere, apariție Hidrogen
-glot Gr. Glotta=limbă Poliglot
-graf Gr. Graphos=care scrie Caligraf
-gram Gr. Gramma=literă, scriere Ortogramă
-krat Gr. Kratos=putere Democrat
-liză Gr. Lysis=dizolvare, descompunere Electroliză
-log Gr. Logos=cuvânt Monolog
-metro Gr. Merton=măsură Perimetru
-morf Gr. Morphe=formă Amorf
-nom Gr. Normos=lege Agronom
-pedo1 Gr. Paidos=copil Logoped
-pedo2 Gr. Pedis=picior Ortoped
-plasm Gr. Plasma=lucru modelat Protoplasmă
-scop Gr. Skopein=a privi, a arăta Microscop
-teka Gr. Theke=dulap, cutie Bibliotecă
-urgie Gr. Ourgia=operă, lucrare Dramaturgie
-zof Gr. Sophos=înțelept Filozof
-zofie Gr. Sophia=înțelepciune filozofie
 Mic dicționar de prefixoide

Prefixoide Etimologie, sens Exemple

Acva-, acvi- Lat. Aqua=apă Acvariu, acvaplan
Agri- Lat. Ager, agri=câmp Agricultură
Agro- Gr.agro=ogor Agronomie
Alti- Lat.altus=înalt Altimetru
Amfi- Gr.amphi=dublu Amfibiu
Ana- Gr.ana=înapoi Anacronic
Antrop(o)- Gr.anthropos=om Antropomorf
Arhe(o)- Gr.archaios=vechi Arheologie
Auto1- Gr.autos=însuși Autodidact
Auto2- Referitor la automobil Autostradă
Avi- Lat.avis=pasăre Avicultură
Bi- Lat.bis=de două ori, dublu Biaxial
Bio- Gr.bios=viață Biologie
Caco- Gr. Kakos=rău, urât Cacofonie
Cali-, calo- Gr. Kallos=frumos Calofil
Cardi- Gr.kardia=inimă Cardiologie
Cata- Gr.kata=în jos Catalizare
Cine- Gr.kinema=mișcare Cinematograf
Cicl- Gr. Kyklos=cerc Bicicletă
Circum- Lat.circum=împrejur Circumscris
Cripto- Gr.kryptos=ascuns, secret Criptogramă
Cromo- Gr.chroma=culoare Cromosferă
Crono- Gr.chronos=timp Cronologie
Demo- Gr.demos=popor Democrat
di- Gr.dis=de două ori Diftong
Duo- Lat.duo=dublu, doi Duoden
Electro- Gr.electron=referitor la fenomene electrice electroliză
Endo- Gr.endon=înăuntru Endoderm
Epi- Gr.epi=deasupra Epidermă
Eso- Gr.eso=înăuntru Esofag
Etero- Gr.heteros=altul Eterogen
Eu- Gr.eu=frumos, bun, bine Eufonie
Fero- Lat.ferrum=fier Feroaliaj
Fito- Gr.phyton=plantă Fitobiologie
Fono- Gr.phone=sunet Fonograf
Foto- Gr.phos, photos=lumină Fotogen
Hemo- Gr.haima=sânge Hemoragie
Hidro- Gr.hydor=apă Hidraulic
Hipo1- Gr.hypo=dedesubt Hipoaciditate
Hipo2- Gr.hippos=cal Hipodrom
Izo- Gr.isos=egal Izocrom
Kilo- Gr.chilioi=o mie Kilogram
Lito- Gr.lithos=piatră Litografic
Logo- Gr.logos=cuvânt, vorbire Logopedie
Longi- Lat.longus=lung Longitudinal
 Macro- Gr.makros=mare, foarte mare Macrocosmos
Mega- Gr.megas, megalos=mare Megaloman
Meta- Gr.meta=cu, lângă, după Metatizică
Micro- Gr.mikros=mic Microcosmos
Mezo- Gr.mesos=mijloc Mezolitic
Mico- Gr.mykes=ciuperci Micofloră
Mono- Gr.monos=singur Monoacid
Morfo- Gr.morphe=formă Morfologic
Moto- Lat.motus=mișcare Motonavă
Multi- Lat.multus=mult Multicolor
Neo- Gr.neos=nou Neoclasic
Neuro- Gr.neuron=nerv Neurolog
Omni- Gr.omnis=tot Omniprezent
Orto- Gr.orthos=drept, corect Ortografie
Ovo- Lat.ovum=ou Ovoid
Pale-, paleo- Gr.palais=vechi Paleolitic
Pan- Gr.pantos=tot, întreg Panaceu
Para- Gr.para=lângă, vecin Paramilitar
Pato- Gr.pathos=boală, suferință Patologie
Patri- Gr.pater=părinte patricid
Peri- Gr.peri=în jur Periaxial
Piro- Gr.pyros=foc Pirogravură
Pleni- Lat.plenus=deplin Plenitutidine
Pleo- Gr.pleon=numeros Pleonasm
Poli- Gr.polys=mai mulți Policrom
Proto- Gr.protos=primul Protoistoric
Pseudo- Gr.pseudos=fals Pseudonim
Psiho- Gr.psyche=suflet Psihologie
Radio- Lat.radius=rază Radioactiv
Recti- Lat.rectus=drept Rectiliniu
Sali- Lat.sal=sare Salifer
Sapro- Gr.sapros=putred Saprofag
Schizo- Gr.schizein=a împărți Schizofren
Scinti- Gr.scintilla=scânteie Scintilație
Sof- Lat.sophos=înțelept Sofism
Tahi- Gr.tachys=rapid Tahicardie
Tele- Gr.tele=departe Telefon
Termo- Gr.thermon=termic, cald Termometru
Topo- Gr.topos=loc Topografie
Vaso- Lat.vas=canal Vasodilatare
Zoo- Gr.zoon=ființă Zoologie
 FIȘA DE LUCRU nr.1

-oi -ișoară -uleană 11. -ucă CUVINTE OBȚINUTE

F
R
-ică
Prima coloană A doua coloană U
N
Z
Ă -iță

-uță -oaie -uliță

2. a) Scrieți diminutivele cuvintelor date. Subliniați sufixele diminutivale.

Bine, departe, târziu, cal, pădure, trandafir, subțire, vânt, singur
………………….., …………………….., ………………….., …………………….,
………………….., ……………., ………………………, ………………………,
………………
b) Alcătuiți enunțuri cu diminutivele obținute de la două adjective și adverbe.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………

2. a) Scrieți augmentativele cuvintelor date. Subliniați sufixele augmentative.

piatră, cană, lung, băiat, ladă, copil, casă, lingură, carte.
………………….., …………………….., ………………….., …………………….,
………………….., ……………., ………………………, ………………………,
………………
b) Alcătuiți enunțuri cu augmentativele obținute de la patru dintre cuvintele obținute.
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………
3 . Subliniați diminutivele și augmentativele din textele de mai jos.
 a) Piticii stăteau pe scăunele la o măsuță. În farfurioare era ciorbiță de văcuță . O
pâinică
Rumenită, înconjurată de lingurițe, furculițe, cuțitașe și păhărele era în mijloc. Într-un colțișor
erau cornulețe.
b) Un băietan simpatic traversă strada și se îndreptă către o căsoaie înconjurată de o
grădină plină cu verdeață. Avea în mână o cărțulie pe care o ascunse sub un pietroi .
 TEST DE EVALUARE FORMATIVĂ nr.1

Alcătuiți o compunere de 8-10 rânduri, cu titlul ”Aventură în borcanul cu

ciocolată”, în care să utilizați diminutive (suliniate cu o linie) și augmentative (subliniate
cu două linii).

…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………........................
 FIȘA DE LUCRU nr.2

1. Subliniați din următoarea listă doar cuvintele formate prin compunere prin
alăturare:

cal-de-mare,SNCFR,unsprezece,Marea Neagră,Delta Dunării,câine-lup, bunăstare,

pierde-vară, Peştera Muierii, TAROM, desigur, Ştefan cel Mare, despre, după-masă,
Peninsula Balcanică, ASIROM, Albă-ca-zăpada, devreme, F.C.Braşov, fărădelege, Romarta,
Curtea de Argeş, zgârie- nori.

2. Precizează structura cuvintelor subliniate de la exerciţiul anterior.

Ex. cal-de-mare : subst. + prep. + subst.
…………………………………………
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….

3. Taie forma greșită:

 Cale-ferată / cale ferată;

 Prim ajutor / prim – ajutor;
 Rea-voinței / relei-voințe;
 Primului-plan / prim-planului;
 Noi-veniți / nou-veniți.
 FIȘA DE LUCRU nr.3

1. Subliniați din următoarea listă doar cuvintele formate prin compunere prin
contopire:

cal-de-mare,SNCFR,unsprezece,Marea Neagră,Delta Dunării,câine-lup, bunăstare,

pierde-vară, Peştera Muierii, TAROM, desigur, Ştefan cel Mare, despre, după-masă,
Peninsula Balcanică, ASIROM, Albă-ca-zăpada, devreme, F.C.Braşov, fărădelege, Romarta,
Curtea de Argeş, zgârie- nori.

2. Precizează structura cuvintelor subliniate de la exerciţiul anterior.

Ex. unsprezece : num. + prep. + num.
…………………………………………
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….

3. Taie forma greșită:

 Buneistării / bunăstării;
 Răifăcători / răufăcători;
 Clarivăzători / clarvăzători;
 Untdelemnului / untuluidelemn
 FIȘA DE LUCRU nr.4

1. Subliniați din următoarea listă doar cuvintele formate prin compunere prin
abreviere:

OZN, cal-de-mare,SNCFR,unsprezece,Marea Neagră,Delta Dunării,câine-lup, bunăstare,

pierde-vară, Peştera Muierii, TAROM, desigur, Ştefan cel Mare, despre, după-masă,
Peninsula Balcanică, ASIROM, Albă-ca-zăpada, devreme, F.C.Braşov, fărădelege, Romarta,
Curtea de Argeş, zgârie- nori.

2. Scrieți denumirea completă a abrevierilor identificate mai sus:

Ex. OZN : obiect zburător neidentificat
…………………………………………
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….

3. Taie forma greșită:

 M.S. / MS (Majestatea Sa);

 Db / dB (decibel);
 N.B. / n.b. (nota bene);
 P.S. / PS (post-scriptum)
 TEST DE EVALUARE FORMATIVĂ nr.2

Citește afirmațiile de mai jos și încercuiește litera A

dacă o consideri adevărată ți litera G dacă o consideri greșită.

A / G : Compunerea este mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului prin care se formează

cuvinte noi, prin alăturarea sau contopirea unor termeni diferiți.

A / G : Când intră în componența unui cuvânt compus, termenii își păstrează sensul pe care îl
au când sunt folosiți independent.

A / G : Cuvintele compuse din prepoziția ”după” + substantiv se scriu întotdeauna cu cratimă.

A / G : Numeralele cardinale propriu-zise (excepție numeralel de la 1 la 10, sută, mie, milion)

sunt formate prin compunere.

A / G : Se pune punct după abrevierile punctelor cardinale.

FELICITĂRI!
 FIȘA DE LUCRU nr.5

Roșul este culoarea mea preferată.

.......................................................................................

Leneșul mai mult aleargă.

…………………………………………………………..

Am admirat întotdeauna frumosul.

…………………………………………………………..

Priceputul este apreciat de toți.

………………………………………………........

Am cunoscut în viață mulți învățați.

……………………...........................................................
 FIȘA DE LUCRU nr.6

Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea) este mijlocul intern de îmbogățire a

vocabularului prin care se formează cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.
Trecerea aceasta se face fără a modifica forma cuvântului, adică fără a adăga ceva, ca
în cazul derivării sau compunerii.
Cuvântul format prin conversiune se comportă în comunicare ca partea de vorbire la
care a trecut. Ca substantiv, primește articol hotărât sau nehotărât, este determinat de un
adjectiv și îndeplinește funcțiile sintactice ale substantivului. Ca adjectiv, se acordă cu
substantivul determinat și îndeplinește funcțiile sintactice ale adjectivului. Ca adverb, devine
invariabil și îndeplinește, de obicei, funcția sintactică de complement circumstanțial.
Prin conversiune:
Adverb: Toamna îmi place mult.
1. Substantivul devine Prepoziție: A dansat cu multă grație.

Substantiv : Frumosul place oricui.

2. Adjectivul devine Adverb: Ea dansează frumos.

substantiv: Eul liric este înclinat spre meditație.

3. Pronumele devine adjectiv pronominal: Carte aceasta este interesantă.

substantiv: Rănitul a fost transportat la spital.

4. Verbul devine adjectiv: Am fotografiat valurile spumegânde ale mării.

substantiv: Mi-ai făcut un bine.

5. Adverbul devine prepoziție: Merg înaintea grupului de turiști.
6. Interjecția devine substantiv: Mai am de trecut un hop.
√ + - ?
 FIȘA DE LUCRU nr.7

1. Indică partea de vorbire din care , prin conversiune, au provenit substantivele :

 roşul
 dusul
 suferindul
 citirea
 eul
 treimea
 fâşul

2. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

 I-a ieşit înainte cu bucurie.
 Nu ai citit revista literară.
 Dimineaţa aceasta e răcoroasă.
 El are nouă creioane noi.
 Pare că are un mers uşor.
 Primise în dar un frumos avion ambalat frumos.
 Este un bărbat bine care ştie să se poarte bine.
 Binele făcut îţi atrage alt bine.

3.Cuvântul deschis are patru valori morfologice : verb , substantiv,

adjectiv , adverb. Alcătuieşte propoziţii ilustrând aceste valori.

………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
………………………………………………………….......

4. Identificați în textul de mai jos cuvintele formate prin conversiune și explicați

cum s-au obținut.

”Te uiți cum mușcă toamna din verdele pădurii,

Cum fiecare frunză e-o inimă bolnavă?...
Iar eu, cu mâini pătate de toamna-nsângerată,
Beau sufletul pădurii.”
(Claudia Millian-Minulescu, Toamnă)
 TEST DE EVALUARE FORMATIVĂ nr.3

Subliniază cuvintele obținute prin schimbarea valorii gramaticale; precizează ce

parte de vorbire sunt și de la ce parte de vorbire s-au format:

” Bătea la poarta cerului o rază,

Bătea sfios și-ncet ca o străină…
Târziu, un înger a deschis să vază
Și-a stat, uimit de palida lumină.

Era o biată rază scăpărată

Dintr-un adânc de minte omenească
Ce străbătuse calea-nfricoșată
De la pământ la granița cerească.

(Vasile Voiculescu, Bătea la poarta cerului)

 FIȘA DE LUCRU nr.8

DERIVAREA COMPUNEREA

CONVERSIUNEA FAMILIA LEXICALĂ

 FIȘĂ DE LUCRU nr.9
Scrierea corectă a cuvintelor obținute cu ajutorul mijloacelor de îmbogățire a
vocabularului

1. Unește cele două coloane pentru a forma cuvinte compuse ce denumesc plante;
scrie-le pe coloana a treia, observând ortografia lor.

Traista Boului ..................................

Ciuboțica șoricelului ...................................

Rochița rândunicii ..................................

Floarea ciobanului .................................

Ochiul cucului ...................................

coada soarelui ...................................

2. Dorești să trimiți o scrisoare unei rude. Scrie pe plicul alăturat numele și adresa
destinatarului, folosind cel puțin opt abrevieri.

3. Încercuiește varianta care conține toate cuvintele scrise corect:

a) argeșean, clujean, crișan, buzoian;
b) argeșan, clujan, crișan, buzoean;
c) argeșean, crișean, clujean, buzoian.
 a) dis de dimineață, după amiază, după masă, diseară;
b) dis-de-dimineață, după-amiază, după-masă, deseară;
c) dis-de-dimineață, după amiază, după masă, deseară.

a) de asemenea, de-abia, de bunăvoie, de-a v-ați ascunselea;

b) deasemenea, de-abia, de bună voie, de-a vați ascunselea.
c) deasemenea, de-abea, de bunăvoie, de-a v-ați ascunselea.

a) anti-bacterian, anti-derapant, anti-glonț, anti-șoc;

b) antibacterian, antiderapant, antiglonț, antișoc;
c) antibacterian, antiderapant, anti-glonț, anti-șoc.

4. Alcătuiește enunțuri pentru fiecare dintre formele:

 Încontinuu:
..............................................................................................................................
 În continuu:
..............................................................................................................................

 Altădată:
.............................................................................................................................
 Altă dată:
..............................................................................................................................

 Numai:
...........................................................................................................................
 Nu mai:
.............................................................................................................................

 Bineînțeles:
.............................................................................................................................
 Bine înțeles:
..............................................................................................................................
5. Alege forma corectă:

 A deslipi / a dezlipi;
 Evul Mediu / Evul mediu;
 A descoji / a decoji;
 Războiul de Independență / Războiul De Independență;
 A inoportuna / a importuna;
 Al Doilea Război Mondia / al doilea Război Mondial;
 A intrepinde / a întreprinde;
 Marea Neagră / Marea neagră.
 Test de evaluare sumativă nr.1

Gheorghiţă era un flăcău sprâncenat. Nu prea era vorbăreţ, dar ştia să spuie destul de
bine despre cele ce văzuse. Avea un chimir nou şi-i plăcea, vorbind, să-şi desfacă bondiţa
înflorită şi să-şi cufunde palmele în chimir. Întorcea un zâmbet frumos ca de fată şi abia
începea să-i înfiereze mustăcioara. Vitoria îl admira din cealaltă parte a măsuţei[...] Afară se
vedea pădurea uşor ninsă, sub un cer albastru şi însorit.
(M. Sadoveanu, Baltagul)
1. Transcrie patru cuvinte formate prin
derivare....................................................................................................
.......................................................................................................................................................
........................
2. Transcrie două cuvinte formate cu sufix diminutival.
............................................................................ Explică rolul lor în
text.........................................................................................................................................
3. Numeşte mijlocul de îmbogăţire a vocabularului prin care s-a format cuvântul
despre................................ . 4. Identifică un alt cuvânt format prin acelaşi
mijloc............................................................................................
5. Precizează valoarea morfologică a cuvântului uşor.
........................................................................................
6. Alcătuieşte un enunţ în care uşor să aibă altă valoare
morfologică.................................................................
.......................................................................................................................................................
.........................
7. Scrie un diminutiv şi un augmentativ de la cuvântul de bază flăcău.
...............................................................
8. Seria care conţine numai derivate ale cuvântului ochi este: a. ochitor, ochii, ochiul-boului;
b. ochire, ochiului, ochit; c. ochişor, ochitor, neochit.
9. Cuvântul subliniat din text este: a. adverb de mod; b. conjuncţie coordonatoare; c. pronume
reflexiv.
10. Un enunţ în care cuvântul bine are valoare substantivală este:
................................................................
11. Scrie, pornind de la cuvântul de bază pădure:
a. un cuvânt derivat cu prefix
privativ....................................................................................................
b. un cuvânt format cu sufix diminutival...................................................................................
c. un derivat
parasintetic................................................................................................................
12. Derivate formate cu sufixe moţionale sunt în seria: a. vulpoi, croitor, răţoi; b. vulpiţă,
florăreasă, pădurar; c. croitoreasă, vulpoi, răţoi.
 Test de evaluare sumativă nr.2

EX. NR.1

Precizati prin ce procedee sunt compuse cuvintele de mai jos:

Cuvantul Procedeul de compunere Cuvantul Procedeul de compunere

cal-de-mare faradelege
Pestera Muierii devreme
Delta Dunarii Peninsula Balcanica
pierde-vara Alba-ca-zapada
Marea Neagra ASIROM
SNCFR dupa-masa
caine-lup bunastare
TAROM despre
unsprezece zgaraie-nori
desigur F.C.Brasov
Stefan cel Mare Curtea de Arges

EX. NR.2
Introduceti cuvintele compuse in coloanele corespunzatoare partilor de vorbire pe care
le reprezinta:
rochita-randunicii, bunavointa, galben-inchis, a binevoi, ca sa, inspre, nouasprezece, iacata,
zana-zorilor, incat, asta-iarna, dinspre, tic-tac, de pe, douazeci si patru, a binedispune, desi,
binecuvantat, cumsecade, cioc-cioc.

substantiv adjectiv verb numeral adverb conj. prep. interj.

EX. NR. 3
Construiti cuvinte compuse si cuvinte derivate pornind de la cuvintele :
ochi, gura, frumos, colt, a uita..

CUVANTUL DE BAZA CUVANT DERIVAT CUVANT COMPUS

ochi
gura
frumos
colt
a uita
EX. NR.4

Precizati ce semnifica urmatoarele cuvinte compuse prin abreviere. Castiga echipa care
termina prima de completat.
Ş.a.m.d. ......................................................... P.S.
.........................................................
Tarom ......................................................... ONU
.........................................................
S.C. ......................................................... S.C.
.........................................................
C.I. ......................................................... SNCFR
.........................................................
M.Ap.N. ...................................................... pron.
.........................................................
CD ......................................................... DEX
.........................................................
UE . ........................................................ Ed.
.........................................................
Ptr. ......................................................... OZN
.........................................................
Tarom ......................................................... CEC
.........................................................
d-na ........................................
 Test de evaluare sumativă nr.3

Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele:

A. În două zile, caisul s-a îmbrăcat în bumbacul selenar şi a stat în geamul meu – prevestitor de
bine – ca o panoplie cu mii de steaguri mărunte ca nişte roiuri de fluturi albe, spânzurate în aer deasupra
tulpinii.
1 Sunt rufele spălate azi-noapte, ale stelelor, întinse ca că se usuce şi uitate pe ramuri – şopteşte
Gnomul eu, pe care-l văd ieşind cu barba încâlcită şi cu catifeaua hainelor tăvălită, din desişul sufletului
meu, atent la basme şi poveşti.
Într-adevăr, într-altă noapte, cămeşile, iile, batistele şi scufiţele minuscule ale rufăriilor cereşti au
dispărut. Poate că o lăcustă mare, albastră le-a transportat pe scara Căii lactee într-o roabă cu roata de cristal.
Poate...Florile caisulu au pierit, iar în locul lor se ivesc frunzele, ce cresc din ceas în ceas şi au acoperit
pomul întreg, cu gingaşe îmbrăcăminţi tremurătoare.(Tudor Arghezi, Un ciob de primăvară din vol. Cartea
cu jucării)

1. Cuvântul bumbacul s-a format prin derivare. DA/ NU

2. Toate cuvintele din lista următoare sunt derivate: mărunte, desişul, scufiţele, rufărilor. DA / NU
3. Substantivul răcoare s-a format prin derivare de la cuvântul de bază rece. DA / NU
4. Menţionează cuvintele de bază de la care s-au format următoarele derivate: tremurător, sfărâmătoare,
stufăriş, neclintit.
5. Scrie patru derivate din familia lexicală a cuvântului frumos şi pune în dreptunghi rădăcina.
6. Formează verbe cu prefixul în- de la cuvintele: alb, galben, noapte.
7. Alcătuieşte un enunţ cu un adjective derivat de la cuvântul argint.
8. redactează un text de 7-8 rânduri depsre primăvară în care să continui fragmentu citat. Foloseşte în
compunerea ta cel puţin şase cuvinte derivate şi cât mai mulţi termini din câmpul lexico-semantic al
naturii.
 Test de evaluare sumativă nr.4

1 Toate subiectele sunt obligatorii.Timpul de lucru este de 50 de minute.Se acordă 10 puncte din oficiu.

1. (10p.) Încercuieşte varianta corectă ( adevărat-A, greşit-G):

a). A-G: Unul dintre mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului îl reprezintă
neologismele.
b). A-G: Compunerea este procedeul prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul afixelor.
c). A-G: Cuvântul derivat patriotism s-a format de la cuvântul de bază patru.
d). A-G: Cuvintele subsol,anotimp,astăzi,dreptunghi sunt compuse prin contopire.
e). A-G: În enunţul “Verdele pădurii a devenit ruginiu.” cuvântul subliniat s-a format prin
schimbarea valorii gramaticale.

2.(10p.) Completează enunţurile cu informaţia corectă:

a). Cuvântul derivate lădiţă s-a format prin derivare cu sufixul ……………………..”-iţă”.
b). Augmentativul cuvântului piatră este ………………………………………………….
c). În enunţul “Merge drept pe stradă.”, cuvântul sublinit este,ca parte de vorbire,
…………….
d). Din seria de cuvinte: PECO,alb-gălbui,untdelemn,biologie,zecele, ……………… este
compus prin abreviere.
e). Grupul de cuvinte: brad,pin,fag,molid,stejar,alun
reprezintă………………………………………..

3.(10p.) Scrie în spaţiul indicat litera potrivită:

……1.puiandru A.compunere prin alăturare

……2.(filmul) văzut B.abreviere cu iniţiale
……3.traista-ciobanului C.derivare cu sufix diminutival
……4.copăcel D.conversiune
……5.(a) binevoi E. compunere prin subordonare
……6.strămoş F.derivare cu sufix şi cu prefix (parasintetică)
……7.ca să G.compunere savantă
……8.prevedere H.derivare cu prefix
……9.ROMPRES I.compunere prin contopire
…...10.O.Z.N. J.derivare cu sufix augmentativ
K.abreviere cu fragmente de cuvânt

4.(10p.) Scrie cinci termeni din familia lexicală a cuvântului de bază bun.
_____________, ________________, _________________, _______________,
___________

5.(10p.) Găseşte antonime formate prin prefixare de la cuvintele date. Încercuieşte prefixele !
2 corectitudine- …………………………
3 propriu- ……………………………….
4 dreptate- ………………………………
5 normal- ……………………………….
6 legalitate- …………………………….

6.(10p.) Alcătuieşte contexte (enunţuri) cu perechile de cuvinte de mai jos:

1 bineînţeles \ bine înţeles
.......................................................................................................................................................
.........
…………………………………………………………………………………………………
……….

2 odată \ o dată
…………………………………………………………………………………………………
……….
…………………………………………………………………………………………………
……….

7.(10p.) Identifică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţurile următoare:

a). Drumul parcurs a fost plin de peripeţii.
…………………………………….
b). Albul zăpezii se ridica în văzduh.
……………………………………..
c). Vorbeşte blând cu copiii săi.
………………………………………
d). Au venit doar zece dintre cei anunţaţi.
……………………………………..
e). Oamenii se bucură toamna de roadele lor.
……………………………………..

8.( 20p.) De la cuvântul argint, alcătuieşte familia lexicală şi câmpul lexical, fiecare având
câte cinci termeni.
Familia lexicală Câmpul lexical

……………………………………. ………………………………………..
……………………………………. ………………………………………..
…………………………………….. ………………………………………..
…………………………………….. ……………………………………….
……………………………………...
…………………………………………