la despre on i eR, unul dintre cele mai cumoscute im st Rosser (see. XIN), intrat si in liturghi ial dupa ristignitea gi moartea lui lisus Chri si Mf, Ambrosius (339-397), imnul este se ee afostatribuit teologului si poetului ssl Mui teligioase din Evul Mediy : este inchinat dureri 'stos. Inspirat din Evanghelia laine 6s. Inspira ang vis in itm trohaic, eu ay ae oat ea ic, eu rim, Autorul ¢ ‘ italian Jacopone ds Ton tori din toate timpurile au creat muzicd pe nec rl 1236~1306), a cot . est text: A. Steffani i 0 Vivaldi (1678-1741), G.B, Pergolesi (1710-1736), 1.44 ds 7 ni 7 oN), A. Dvorik (1841-1904), Kr: Penderecki(n, 1933), 20 (1732-1808), 6, a catolica, Moduri nepersonale w Participiul prezent (activ) tema prezentului + Cns), -nt- + desinenjele decl. a Ila Exemple: Conj.1 laudo, -dre —» laudans, -ntis Conj.a Ha habeo, -Gre —» habens, -ntis Conj. a lll-a seribo, ~ére—» scribens, -ntis 7 —eapio, -ére —» capiens, -ntis Conj.alV-a audio, ire —» audiens, -ntis Partiipiul prezent se declina dupa decl. a Ill-a a adjectivelor cu o singura terminatie: laudany laudany laudantes Jaudantia Taudantiy laudantis Jaudantium laudantium: Taudanti laudanti laudantibus laudantibus Taudantem Jaudany laudantes laudantia Taudante laudante Jaudantibus laudany Jaudantes laudantibus laudantia Taudiny Olserue o¢ afl mat mutel + Participiul este, alaturi de infi sen nitiv, de gerunziu si de supin, una dintre formele te ominale ale verbului, cu *2.a unui nume 7 alte cuvinte, are, pe langa valoarea de verb, sipe Stetina ca gia (adjectiv sau substantiv); formele participiului sunt adjective site ‘indinen dar ia timpului, a diatezei, au complemente irete gi indireete aude la verb categoria timpului, a diatezei ip| Scanned with CamScannerfoarte des folosit, este un adjectiy o4 1 present aa aparfine, de obicci, diatezei active, g. ° Sing jnarea a He 5 rintr-o propozific introdusé de un Pronum, ei lt ferinda sau inima care suferea, . lati. =i artic prezent decat in compusii pracsum, », + qu are is gi esse, afiti = dees. part. pracsens, entis gi absum, abesse, afuui fi absent Ne, teunadjectiv cu trei terminafii si aparfine, de. obicej ; it test term in dob i p Se illa mater benedict i mand bieewdnat f jn roménd), Cacia I (femininele) si dupa declinarea a Tl-a (nang i vi dec! declind dupa al ssenurareparticipiu perfect. lesen are per nuv verbal de declinaea a TV-2, care nu are dcitny « Supinul ea “um siablativul (avand si valoare de dativ) in i. Supima in, caus: ouzaiva se foloseste dupa verbele carc exprims.o miscare (veno, nity aparjinediatezet acts venio ordium = vin si rog. Supinul in -um, cag i indica isc Saree cee tases pede etc) 5 indica Sa eats Supinul in -i aparfine diatezei pasive sg pail pa fri ate. Se taduce cu Supinul omnes: face city losete despus. ; enuaresupin. - | _ eee atin ‘ional nu este indicat nici o forma de supin trebuie infelesca verbulrespectiv nuare acest mod. LATINASI ROMANA 1.Vocabular i |. Mostenite: sto, stére> asta, stare; crux, -cis > cruce; antma, -ae (cus ra Sens) inima; gemo, -2re > a geme; doleo, -ere> a durea, durere; tristis, -e> trist: awe! ovinedini-underivatalyb. remo, -r Limprumutate:consterndtus, onal. 1, -um> consternat, de la poena, -ae deriva pt .Gramatica fen *iitl rezen latin nu s-apistrat fn romana, find inlocuit eu gerunziul Perel sapisrat fr transform importante Supioul omnes n " Tupartcpil perfec P**€S4 continue supinul latin, fiind mai degraba format 1, Particio! inno, Exereipue; 1. Recunatep rf paticipitey anaes faites tatty: a sts: pucrveniens; puero venientis muligres a fos pang SeHeTUO lao accinctam cre Taube faa, Mezent: stele care stralucese, copiii © a Scanned with CamScanners Sapiens (see, Ila, Chr, om politie si orator celebru pri, ‘eli sea el “1 p ra lebru eared a aatcO De Lacliacind eatanir famine come ate Gbvinditt. de fa total siugitransmisasicelondege fieealesale again sata. dea vorbi convingator ru som mos, indispe Messe sociale, jridce gi politice din Republiea omer ee fa Rtorca orientate spre trei mari curente: ised ‘anismul, care pun “piuadiscursultt, in dauna 'ationale; rodianismul ne pat carese baza pe ratiune si <9, elimai deseama reprezentantal retoricii romanea fost Cicero. i spenatea cuvantului si pasiunea luptei politice au fost anihilate de al arts in fori coli, edpatand un caraeter artical prin na 4 detalii, erudijie, imaginatie, omamente stilistice), in detriment seit 2 ridicat Quintlian prin opera Institutio oratoria, ine jeortorlorvestiti din vremea Republicii si in primul rand pe ce ila omului politic avorizat dezvoltarea ea accentul pe Tatura , care cata sip; bsolutismul imperial, teresul excesiv acordat ul fondului, impotriva ercind si restabileasca lealelui Cicero. Moduri nepersonale (11) Gerunziul (valoare substantivala) tema prezentului + sufixul -nd- + terminatiile decl. a Tl Laconjugarilea III-a sialV-a sufixul este precedat de vocala-e-, Gaul] Conj.1 | Conj.a ta % Conjugarea a I-a Conj. a lV-a 6. flaudandi habendi scribendi capiendi audiendi (dealauda) | (deaavea) | (deascric) } (dea lua) (dea awzi) D. |leudands habenda scribendo capiendo audienda (spreaiuda) | (spre aavea)} (spreaserie) | (sprealtua) | (spre aauzi) 4c, led) laudandian (ad) habendum| (ad) seribendim | (ad) capiendu| (ad) audiendun (pentru a Kuda) | (pentru a avea)} (penteu a serie) 461 |laudanda habende scribenda (prin a tiuda) ] (prin aavea)| (prin a serie) (pentru a tua) | (pentru a auzi) capiendo audiendo (prin atua) | (prin a auzi) erunziul, modcu valoare substantivaki, exprima aojiunea tnsasia verbului, Cazurile sale indeplinese, in general, aceleasi funciii ca ln orice substan Cura docendi (gen, atribut) liberos (acuz., compl. direct al gerunziului docendi) = Piideainvaya pe copii. scribendo (dativ, complement de scop! in oquendo (abl. ccrut de in) =in a vorbi . dd scribendum (acwz.cerut de ad) versus =sprea scrie versuri. * Dacti de la categoria substantivului gerunziul poseda declinarea, de la verb are Posibilitatea de a avea complemente (verbele tranzitive au complemente directe in pentru scricrea invorbire ~ a. Scanned with CamScanner