MIJLOACE INTERNE DE IMBOGATIRE A VOCABULARULUI

DERIVAREA 1. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun,necinstite, incapabil, împăduri, înnoda,dezaproba, reaşeza Clasificare: • După vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-; des-; stră-; ne-; răz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc. • Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagă sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răzgândi, rescrie - prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea-; super-; ultramodern, supradimensionat, exţraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasă, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "după": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreună cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivă": anti-; contra-; antirăzboinic, contraindicate -prefixe cu sensul "sub limită": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugerează corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, internaţional -prefixe cu sensul "înăuntru": intraintramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": transtransoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume. Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere, a unui birou, se foloseşte cuvântul anticameră, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră, ca să fie primiţi pentru un interviu. Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure - (a) împăduri - (a) reîmpăduri; frunză - (a) înfrunzi - înfrunzit - neînfrunzit; Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere, numite şi prefîxoide: aero-; auto; bi-; bio; di-; geo-; hemo-; hipo- (referitor la cai); hidro-; macro-; micro-; mono-; mulţi-; omo-; orto-; poli; pseudo; tel 2. Derivarea cu sufixe

pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) . -ătură (învăţătură). -er (oier). -iş (pieptiş) etc. deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: . -ism (huliganism).. -eală (greşeală).agiu (camionagiu)... joc « (a) juca.ar (cenuşar). -ar (inelar). -eşte (româneşte). . Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3.an (băietan). alint « (a) alinta.prefix radical sufix Atenţie! • Derivarea regresivă constă în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârşitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi. -cios (mâncăcios). -os (lemnos) etc. cânt (subst. -ime (tinerime).anţă (cutezanţă).. . -ăraie (fumăraie). . -ământ (jurământ). deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: .pentru denumirea instrumentului: .iu (auriu).substantivale: -ar (cronicar). .niţă (zaharniţă) etc. -ist (fochist). frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). ică (rămurică). âş(tărâş) etc.uţă (căsuţă) etc.. -ui (gălbui). prun « prună.augmentative.. . .. . -bil (locuibil) . -uriu (fumuriu). -ător (tocător). b) din punct de vedere morfologic. -iu (cenuşiu). Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it . .. os(lemnos) etc. . -uleţ (ursuleţ).. -eaţă (dulceaţă) etc. -ăni (clănţăni).ie (sclavie). -el (băieţel). -ioară (bolnăvioară).) « descântec etc. -ime (isteţime). -eală (ameţeală). -cioară (mescioară).al (săptămânal).. păr « pară. cuget « (a) cugeta. -et (brădet). -uş (bebeluş).. -aş (nevoiaş).Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). . . -iza (ironiza).oaie (căsoaie). işte(porumbişte) etc. -cios (mâncăcios).) « cântec.adjectivale: -al (anual). -ărie (copilărie). -iş (grăpiş). -aş (cosaş). băietoi) etc. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş). ar (fierar). -ură (arsură) etc. esc(prietenesc). . -at (pistruiat).pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): ărie (rufărie).. -oi (măturoi. -tor (judecător) etc. -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte). descânt (subst.pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): . -iş (tufiş). -ătate (bunătate). îndemn « (a) îndemna. -ui (a bubui) etc. . . ătate (singurătate). inţă(folosinţă). aş(mărginaş). care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: .diminutivale.adverbiale: -âş (târâş). -andru (copilandru).verbale: -ăi (behăi). -bil (locuibil).pentru denumirea unei noţiuni abstracte: ..

nouăzeci şi nouă. . • pronumele: altcineva.. floare-de-colţ. * aşadar (aşa + dar). Compunerea prin contopire se realizează între cuvinte întregi (existente şi independent în limbă). trosc-pleosc!. Câmpulung (câmpul + lung). Delta Dunării. Compunerea se poate realiza prin: . de pe. de două ori etc. atoateştiutor (a + toate + ştiutor) etc. Albă-caZăpada. care se scriu împreună şi se comportă ca un singur cuvânt: * botgros (bot + gros).aeronava .Deltei Dunării. binevoitor (bine + voitor). bîo-. tele-. Compunerea prin alăturare se realizează tot între cuvinte întregi. mono. niciunul etc.alăturare .F. • numeralele: unsprezece.: bunăvoinţă G-D: bunăvoinţei • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvinte compuse care au ca ultim element un cuvânt invariabil: N-Ac: cineva——► G-D: cuiva N-Ac: câteva——► G-D: câtorva 2. deoarece (de + oare + ce). • adjectivele: binecunoscut. tic-tac!.contopire (unire sau sudare) . macro-. pierde-vară. flexionează ultima parte componentă: N-Ac. deodată (de + odată).COMPUNEREA este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în unirea ori alăturarea a două sau mai multe cuvinte de acelaşi fel sau diferite din punct de vedere morfologic pentru a forma o unitate lexicală nouă. mulţi-. Gara de Nord. ci şi etc. • alăturarea literelor iniţiale: O.aeronavei . înspre (în + spre) etc. existente şi independent în limbă. dis-de-dimineaţă.elemente de compunere . câte doi. gura-cască. dreptunghi (drept+unghi). De obicei. orto-. rareori (rare + ori). Delavrancea (de la + Vrancea) etc.N. altcineva (alt + cineva) etc. • reunirea unor fragmente de cuvânt şi a unor litere iniţiale: TAROM Pot fi compuse următoarele părţi de vorbire: • substantivele: bunăstare.aeronavele -aeronavelor 4. Delta Dunării . cincizeci şi doi. proces-verbal. poli-. auto-. galben-auriu. dar acestea se scriu cu cratimă sau în cuvinte separate: inginer-şef. hidro-.C. ca să. Centrocoop.Băile Herculane. scurtcircuit (scurt + circuit). Compunerea cu elemente de compunere se realizează între cuvinte întregi.nou-născutul . Marea Neagră .câinele-lup câinelui-lup.Mării Negre etc • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvintele compuse prin alăturare care au ca prim element component un adverb: nou-născut .nou-născutuîui etc. Ştefan cel Mare etc.R.independente în limbă şi elemente de compunere care nu există independent în limbă: aero-. 3. S. Atenţie! • La părţile de vorbire cu forme flexionare se articulează numai prima parte componentă şi îşi schimbă forma numai primul termen sau ambii termeni: câine-lup .abreviere 1.U. pseudo-. * despre (de + spre). Compunerea prin abreviere (prescurtarea unor cuvinte întregi) se realizează prin: • reuniunea unor fragmente de cuvânt: Centrofarm. încât (în + cât) etc. gură-spartă. etc.N. galben-arămiu etc. oriunde (ori + unde) etc. omo-. geo-. bi-. di-. Atenţie! •Substantivele compuse îşi schimbă forma în flexiune. ceea ce. * dacoromân (daco + român). * oarecare (oare + care). Aceste cuvinte se scriu împreună şi îşi schimbă forma în flexiune numai cuvântul independent: aeronavă . * altfel (alt + fel). hemo-. micro-.

prepoziţiile: dinspre.din participiu şi gerunziu acordat. . SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE sau CONVERSIUNEA este un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în formarea unui cuvânt nou prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.pronumele personal de persoana I. El a ajuns un nimic. . Numeralul îşi poate schimba valoarea morfologică în substantiv. demonstrativ Fiecare copil învaţă zilnic. Verbul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv Mersul pe jos este sănătos. conjuncţiile: deoarece.prin articulare cu articol hotărât. nehotărâte. Se . (un nimeni) Şi-a zis în sinea lui. . negative şi de întărire îşi schimbă valoarea morfologică în adjective pronominale: Cărţile mele sunt acolo. . prin articulare: Am luat un zece la istorie. a binecuvânta etc. Poezia recitată era foarte lungă.pron. negative sau reflexive pot deveni prin articularesubstantive: Este la mijloc un ceva. adverbele: devreme. negativ El însuşi a scris această poezie. . demonstrative. de pe etc. în nominativ poate deveni substantiv prin articulare cu articol hotărât: Fiecare îşi are eul său.adj. . dis-de-dimineaţă etc. Unele pronume nehotărâte.adverb b) adjectiv: "Zoe.pron. Pronumele posesive.substantiv El este un binevoitor.substantiv b) adverb . ci şi etc. b) adjectiv .substantiv Cel harnic învaţă zilnic. singular.pronume reflexiv 4. nehotărât sau demonstrativ: Frumosuldin natură este impresionant. singular şi plural la dativ şi acuzativ.posesiv Poeziile acestea sunt interesante.pronume personal Eu mă duc. . – substantiv b) pronume reflexive . . 7.pron. fii bărbată!" 2. forme neaccentuate: Ea mă ceartă. . pron. Treiul n-a fost trecut în catalog. 5.când determină un verb (nu un verb copulativ personal): El scrie frumos.adj. poezie reciţi? . .adj. relative. Adjectivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv .pron. . interogative.adj. interjecţiile: hodoronc-tronc! tic-tac! etc. de Ia .pron.adj. 1.adj.relativ Niciun elev nu lipseşte astăzi. -substantiv Toamna se coc fructele. pron. nehotărât Ce. ca să. .pronumele personal de persoanele I şi a Ii-a.adverb Este frumos să-i ajuţi pe ceilalţi.adverb 3.• • • • • verbele: a binevoi. de întărire 6.adj. Pronumele personal îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv . . Substantivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) adverb: Toamna aceasta a fost ploioasă. .interogativ Spune-mi / ce poezie reciţi.

păduros . Ea este formată din cuvântul de bază.prepoziţie c) adjectiv Tata era un bărbat bine. -ar + suf. -ar + suf. . cuvintele derivate.(a) reîmpăduri .din participiu.radical . 8. de bază. Adverbul poate deveni: a) substantiv . Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic .(a) împăduri . c) adverb . cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale.muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare . a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale.pădurice . formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical.grădin + suf. I-am ascultat oful.florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină .radical muncă(cuv.străbunic cuv.vedeau coşurile fumegânde. -ar grădinăreasa .-ar + suf.cuvânt de bază grădinar . b) prepoziţie cu regim de genitiv El priveşte înainte. Vorbeşte răstit. FAMILIA DE CUVINTE . .pădurar .adverb Am sosit la şcoală înainteacolegilor mei. Unele interjecţii pot deveni substantive: Are un of.FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens.grădin + suf. b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală.grădin + suf. -it grădiniţă .grădin + suf.-easă grădinăresc . 9. de bază) . -esc grădinărit . -iţă pădure .grădin + suf.prin articulare sau alăturarea unui adjectiv Binele făcut aduce alt bine.

............. omograf................................ organigramă... căţelul......... microbiologie........................ Derivate cu sufix Derivate cu prefix diminutive Augmentative Derivate parasintetice Derivate cu prefixe neologice 2...... băieţoi.. 3...... hidrofug.......... Completaţi tabelul de mai jos... despăachetare........ dermatolog..................... caligrafie.......... pieptiş........... francofil............................................................ reînfiintată...... televiziune................................. frunziş. flăcăiandru.Exercitii: 1........ scăunel................... neparticipare.............. oltenesc. alegând exemple dinte cuvintele următoare: conceraţean.... ........... zoologie 4........ b) argintiu............. pisicuţă...................... Reconstituiţi etapele lanţului derivativ al cuvântului dat: ţărăneşte........................ hipersensibil................. c) a cânta. monolog... căţelandru.... cheiţă................. ..............Precizaţi ce părţi de vorbire se formează prin ataşarea sufixelor lexicale subliniate la rădăcina următoarelor cuvinte: a) copilărie... pseudopod..................................... autocritică.................... Subliniaţi in cuvintele de mai jos sufixoidele (falsele sufixe) şi prefixoidele (falsele prefixe): a) sufixoide: centrifug........ reîndufleţit..................... a fugi................... suicid................................. hidrofor.................... stenogramă............. autogară............... macrocosmic........... ... geolog b) prefixoide: biologie............ transfug................................ d) moldoveneşte........................

tineret. nume de instrument............ Popescu......................... .......... Scrieţi în dreptul fiecărui cuvânt de mai jos sensul realizat prin ataşarea anumitor sufixe...... nume proprii de familie................... augmentative.. modalitatea......... originea.......5. blănărie.............................. Oltean........................... bunătate. alegând una dintre variantele: nume de agent. fustiţă............... sens colectiv............... tocător.. diminutive...................... lăcrămioară............................................. căsoaie........................................... denumirea locului.. noţiuni abstracte...............

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful