MIJLOACE INTERNE DE IMBOGATIRE A VOCABULARULUI

DERIVAREA 1. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun,necinstite, incapabil, împăduri, înnoda,dezaproba, reaşeza Clasificare: • După vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-; des-; stră-; ne-; răz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc. • Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagă sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răzgândi, rescrie - prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea-; super-; ultramodern, supradimensionat, exţraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasă, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "după": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreună cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivă": anti-; contra-; antirăzboinic, contraindicate -prefixe cu sensul "sub limită": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugerează corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, internaţional -prefixe cu sensul "înăuntru": intraintramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": transtransoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume. Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere, a unui birou, se foloseşte cuvântul anticameră, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră, ca să fie primiţi pentru un interviu. Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure - (a) împăduri - (a) reîmpăduri; frunză - (a) înfrunzi - înfrunzit - neînfrunzit; Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere, numite şi prefîxoide: aero-; auto; bi-; bio; di-; geo-; hemo-; hipo- (referitor la cai); hidro-; macro-; micro-; mono-; mulţi-; omo-; orto-; poli; pseudo; tel 2. Derivarea cu sufixe

esc(prietenesc). -oi (măturoi. -ătate (bunătate). inţă(folosinţă).. ar (fierar). -tor (judecător) etc.diminutivale. Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it .anţă (cutezanţă). îndemn « (a) îndemna.pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): . os(lemnos) etc. -ar (inelar). deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: . -ământ (jurământ).. -ărie (copilărie). ică (rămurică). . -cios (mâncăcios). -ăraie (fumăraie).an (băietan). -cioară (mescioară). -eşte (româneşte). -ist (fochist).agiu (camionagiu).) « cântec. -iş (pieptiş) etc.niţă (zaharniţă) etc. -el (băieţel). joc « (a) juca.. -ură (arsură) etc.verbale: -ăi (behăi). .augmentative. işte(porumbişte) etc.. b) din punct de vedere morfologic. . -et (brădet). -ism (huliganism).substantivale: -ar (cronicar).pentru denumirea unei noţiuni abstracte: . -os (lemnos) etc. . .. cuget « (a) cugeta. . băietoi) etc.. descânt (subst. păr « pară. -ăni (clănţăni). -ui (gălbui). -iza (ironiza).iu (auriu). -uriu (fumuriu). . -iş (grăpiş).uţă (căsuţă) etc. -aş (nevoiaş). . -cios (mâncăcios). cânt (subst.. âş(tărâş) etc. -eaţă (dulceaţă) etc. -uş (bebeluş). -bil (locuibil).pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): ărie (rufărie).al (săptămânal). ătate (singurătate).oaie (căsoaie). -ime (isteţime). -bil (locuibil) . . frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). -ător (tocător). -eală (greşeală).pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) .ar (cenuşar).adverbiale: -âş (târâş). -ioară (bolnăvioară). care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: . aş(mărginaş). . deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: . -ime (tinerime).. prun « prună. -eală (ameţeală).. -er (oier).prefix radical sufix Atenţie! • Derivarea regresivă constă în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârşitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi... -iu (cenuşiu).ie (sclavie). Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3. . . ... alint « (a) alinta.Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). -aş (cosaş). -ui (a bubui) etc. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş).) « descântec etc.adjectivale: -al (anual). . -ătură (învăţătură).pentru denumirea instrumentului: . -at (pistruiat). -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte). -andru (copilandru). -iş (tufiş). -uleţ (ursuleţ).

Băile Herculane. trosc-pleosc!. * altfel (alt + fel).câinele-lup câinelui-lup. Compunerea prin alăturare se realizează tot între cuvinte întregi.. bîo-. auto-. Compunerea cu elemente de compunere se realizează între cuvinte întregi. deodată (de + odată). de două ori etc. floare-de-colţ.nou-născutuîui etc. deoarece (de + oare + ce). proces-verbal. • adjectivele: binecunoscut.alăturare . pseudo-. micro-. de pe. câte doi. atoateştiutor (a + toate + ştiutor) etc. Ştefan cel Mare etc. Delta Dunării . poli-. dreptunghi (drept+unghi). * aşadar (aşa + dar). binevoitor (bine + voitor). ca să. Compunerea prin contopire se realizează între cuvinte întregi (existente şi independent în limbă).N. galben-auriu. tic-tac!. mono. Marea Neagră . pierde-vară.COMPUNEREA este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în unirea ori alăturarea a două sau mai multe cuvinte de acelaşi fel sau diferite din punct de vedere morfologic pentru a forma o unitate lexicală nouă. nouăzeci şi nouă. niciunul etc. existente şi independent în limbă.aeronavele -aeronavelor 4.N. hidro-. Centrocoop. Albă-caZăpada. • numeralele: unsprezece. flexionează ultima parte componentă: N-Ac.U.C.independente în limbă şi elemente de compunere care nu există independent în limbă: aero-. S. * oarecare (oare + care). care se scriu împreună şi se comportă ca un singur cuvânt: * botgros (bot + gros).nou-născutul . mulţi-.contopire (unire sau sudare) . bi-. • pronumele: altcineva. Compunerea se poate realiza prin: . geo-. gura-cască. galben-arămiu etc.: bunăvoinţă G-D: bunăvoinţei • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvinte compuse care au ca ultim element un cuvânt invariabil: N-Ac: cineva——► G-D: cuiva N-Ac: câteva——► G-D: câtorva 2. scurtcircuit (scurt + circuit). • reunirea unor fragmente de cuvânt şi a unor litere iniţiale: TAROM Pot fi compuse următoarele părţi de vorbire: • substantivele: bunăstare.F. încât (în + cât) etc. Delavrancea (de la + Vrancea) etc. Aceste cuvinte se scriu împreună şi îşi schimbă forma în flexiune numai cuvântul independent: aeronavă . ci şi etc. * despre (de + spre). Câmpulung (câmpul + lung). ceea ce. înspre (în + spre) etc. De obicei. etc. orto-.aeronavei . tele-.Deltei Dunării. gură-spartă.abreviere 1.aeronava . Atenţie! •Substantivele compuse îşi schimbă forma în flexiune. cincizeci şi doi. Delta Dunării. omo-. Atenţie! • La părţile de vorbire cu forme flexionare se articulează numai prima parte componentă şi îşi schimbă forma numai primul termen sau ambii termeni: câine-lup . . 3.R. dar acestea se scriu cu cratimă sau în cuvinte separate: inginer-şef. di-.elemente de compunere . oriunde (ori + unde) etc. rareori (rare + ori). hemo-. macro-. Gara de Nord. altcineva (alt + cineva) etc. • alăturarea literelor iniţiale: O. dis-de-dimineaţă. * dacoromân (daco + român).Mării Negre etc • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvintele compuse prin alăturare care au ca prim element component un adverb: nou-născut . Compunerea prin abreviere (prescurtarea unor cuvinte întregi) se realizează prin: • reuniunea unor fragmente de cuvânt: Centrofarm.

adverbele: devreme. demonstrativ Fiecare copil învaţă zilnic. în nominativ poate deveni substantiv prin articulare cu articol hotărât: Fiecare îşi are eul său. Poezia recitată era foarte lungă. ca să.adj. . negativ El însuşi a scris această poezie.relativ Niciun elev nu lipseşte astăzi. Adjectivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv .substantiv Cel harnic învaţă zilnic. .adj.interogativ Spune-mi / ce poezie reciţi.pron.adj. – substantiv b) pronume reflexive . Numeralul îşi poate schimba valoarea morfologică în substantiv. dis-de-dimineaţă etc. .posesiv Poeziile acestea sunt interesante. Unele pronume nehotărâte. nehotărât sau demonstrativ: Frumosuldin natură este impresionant. Pronumele personal îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv .din participiu şi gerunziu acordat. . de întărire 6. poezie reciţi? . nehotărâte.pron. . . a binecuvânta etc. pron.adverb 3.pron. Pronumele posesive. 1. b) adjectiv . Substantivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) adverb: Toamna aceasta a fost ploioasă. prin articulare: Am luat un zece la istorie. negative sau reflexive pot deveni prin articularesubstantive: Este la mijloc un ceva. 7. . de Ia . Verbul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv Mersul pe jos este sănătos. 5. singular.prin articulare cu articol hotărât. . .pronumele personal de persoana I. interogative. -substantiv Toamna se coc fructele. . fii bărbată!" 2.substantiv b) adverb .pronume personal Eu mă duc.pronumele personal de persoanele I şi a Ii-a. (un nimeni) Şi-a zis în sinea lui.substantiv El este un binevoitor. Treiul n-a fost trecut în catalog.adj.pron.adj. Se . SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE sau CONVERSIUNEA este un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în formarea unui cuvânt nou prin trecerea de la o parte de vorbire la alta. singular şi plural la dativ şi acuzativ. prepoziţiile: dinspre. . demonstrative.adj. El a ajuns un nimic.pronume reflexiv 4.adverb Este frumos să-i ajuţi pe ceilalţi.adj. de pe etc. nehotărât Ce. negative şi de întărire îşi schimbă valoarea morfologică în adjective pronominale: Cărţile mele sunt acolo. conjuncţiile: deoarece. pron. relative. interjecţiile: hodoronc-tronc! tic-tac! etc.pron. . .• • • • • verbele: a binevoi.când determină un verb (nu un verb copulativ personal): El scrie frumos.adverb b) adjectiv: "Zoe. forme neaccentuate: Ea mă ceartă. . ci şi etc.

b) prepoziţie cu regim de genitiv El priveşte înainte.străbunic cuv.vedeau coşurile fumegânde. -ar + suf.prin articulare sau alăturarea unui adjectiv Binele făcut aduce alt bine. de bază. -it grădiniţă .radical .radical muncă(cuv.cuvânt de bază grădinar .grădin + suf. -ar grădinăreasa . cuvintele derivate. -esc grădinărit .FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens. Adverbul poate deveni: a) substantiv . 9.adverb Am sosit la şcoală înainteacolegilor mei.pădurice .păduros .-easă grădinăresc . Vorbeşte răstit.muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare . Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic .prepoziţie c) adjectiv Tata era un bărbat bine. formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical. Ea este formată din cuvântul de bază.florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină . I-am ascultat oful. cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale. .grădin + suf. FAMILIA DE CUVINTE . a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale.(a) împăduri .din participiu.-ar + suf. c) adverb . de bază) . -ar + suf. b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală. 8.grădin + suf. Unele interjecţii pot deveni substantive: Are un of.(a) reîmpăduri . -iţă pădure .grădin + suf. .pădurar .grădin + suf.

........... c) a cânta........ flăcăiandru............... . dermatolog........... alegând exemple dinte cuvintele următoare: conceraţean............................................................................... microbiologie... Reconstituiţi etapele lanţului derivativ al cuvântului dat: ţărăneşte......... reînfiintată..................... pseudopod................................................................. geolog b) prefixoide: biologie.......... hipersensibil............. organigramă....... Derivate cu sufix Derivate cu prefix diminutive Augmentative Derivate parasintetice Derivate cu prefixe neologice 2......... autogară..... oltenesc................................ b) argintiu.............................. frunziş. Completaţi tabelul de mai jos..................... căţelul......... a fugi... macrocosmic............................... d) moldoveneşte.. omograf............... 3......... scăunel............. caligrafie....... stenogramă...... Subliniaţi in cuvintele de mai jos sufixoidele (falsele sufixe) şi prefixoidele (falsele prefixe): a) sufixoide: centrifug..... pisicuţă.. pieptiş................... televiziune............. hidrofor.. .........Exercitii: 1... francofil... neparticipare........ hidrofug......................... cheiţă............ despăachetare.............. ............ autocritică........ reîndufleţit............ căţelandru................................ suicid. transfug.................. băieţoi......Precizaţi ce părţi de vorbire se formează prin ataşarea sufixelor lexicale subliniate la rădăcina următoarelor cuvinte: a) copilărie................ monolog................................ zoologie 4............

denumirea locului....... bunătate.. tocător................ augmentative................... ...... blănărie........ lăcrămioară....................................................... tineret........... originea........................................................... sens colectiv..................... fustiţă. nume proprii de familie.. nume de instrument..... alegând una dintre variantele: nume de agent......... Oltean....... Popescu...... Scrieţi în dreptul fiecărui cuvânt de mai jos sensul realizat prin ataşarea anumitor sufixe....................... diminutive....... noţiuni abstracte........... căsoaie............ modalitatea.....................5..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful