MIJLOACE INTERNE DE IMBOGATIRE A VOCABULARULUI

DERIVAREA 1. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun,necinstite, incapabil, împăduri, înnoda,dezaproba, reaşeza Clasificare: • După vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-; des-; stră-; ne-; răz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc. • Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagă sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răzgândi, rescrie - prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea-; super-; ultramodern, supradimensionat, exţraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasă, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "după": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreună cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivă": anti-; contra-; antirăzboinic, contraindicate -prefixe cu sensul "sub limită": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugerează corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, internaţional -prefixe cu sensul "înăuntru": intraintramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": transtransoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume. Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere, a unui birou, se foloseşte cuvântul anticameră, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră, ca să fie primiţi pentru un interviu. Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure - (a) împăduri - (a) reîmpăduri; frunză - (a) înfrunzi - înfrunzit - neînfrunzit; Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere, numite şi prefîxoide: aero-; auto; bi-; bio; di-; geo-; hemo-; hipo- (referitor la cai); hidro-; macro-; micro-; mono-; mulţi-; omo-; orto-; poli; pseudo; tel 2. Derivarea cu sufixe

ar (cenuşar). care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş). -tor (judecător) etc. -uş (bebeluş). -iş (pieptiş) etc. ătate (singurătate). .ie (sclavie).. -eală (greşeală). -andru (copilandru).adverbiale: -âş (târâş).. cuget « (a) cugeta.an (băietan). băietoi) etc. -ime (isteţime).pentru denumirea unei noţiuni abstracte: . îndemn « (a) îndemna.. ar (fierar).pentru denumirea instrumentului: . -bil (locuibil) . . . deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: . .uţă (căsuţă) etc. -aş (cosaş).. inţă(folosinţă).. aş(mărginaş). -cioară (mescioară).. -ime (tinerime). Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3.. -et (brădet). -ism (huliganism). -iza (ironiza). . -bil (locuibil)... -ist (fochist). -ar (inelar). -ământ (jurământ). . -ui (gălbui). -ioară (bolnăvioară). -ură (arsură) etc. işte(porumbişte) etc. . păr « pară. -ător (tocător). -uleţ (ursuleţ).. os(lemnos) etc. -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte).pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): ărie (rufărie). frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului).agiu (camionagiu).) « descântec etc. joc « (a) juca. -er (oier). prun « prună. -eală (ameţeală).al (săptămânal). -iş (tufiş). descânt (subst. -os (lemnos) etc. âş(tărâş) etc. . -ătate (bunătate).diminutivale. -uriu (fumuriu). . . -iş (grăpiş)..augmentative. -ăraie (fumăraie). -eşte (româneşte). -ătură (învăţătură).pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) . b) din punct de vedere morfologic. -ărie (copilărie).. -ui (a bubui) etc. -at (pistruiat). care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: .. -el (băieţel). -eaţă (dulceaţă) etc. ică (rămurică). . . deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: . -cios (mâncăcios).Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic).prefix radical sufix Atenţie! • Derivarea regresivă constă în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârşitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi. -aş (nevoiaş). esc(prietenesc).adjectivale: -al (anual).) « cântec. -oi (măturoi.pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): . -cios (mâncăcios). Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it .anţă (cutezanţă).niţă (zaharniţă) etc. . -iu (cenuşiu). cânt (subst. alint « (a) alinta. .verbale: -ăi (behăi).oaie (căsoaie).substantivale: -ar (cronicar).iu (auriu). -ăni (clănţăni).

cincizeci şi doi.aeronava . hidro-. galben-arămiu etc. existente şi independent în limbă. Compunerea se poate realiza prin: . oriunde (ori + unde) etc. * oarecare (oare + care). câte doi.contopire (unire sau sudare) . Marea Neagră . Atenţie! • La părţile de vorbire cu forme flexionare se articulează numai prima parte componentă şi îşi schimbă forma numai primul termen sau ambii termeni: câine-lup . gura-cască. nouăzeci şi nouă. Albă-caZăpada. Delta Dunării . Gara de Nord.: bunăvoinţă G-D: bunăvoinţei • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvinte compuse care au ca ultim element un cuvânt invariabil: N-Ac: cineva——► G-D: cuiva N-Ac: câteva——► G-D: câtorva 2.nou-născutuîui etc.câinele-lup câinelui-lup.independente în limbă şi elemente de compunere care nu există independent în limbă: aero-. auto-. binevoitor (bine + voitor). S.abreviere 1. ceea ce.U. * despre (de + spre). * altfel (alt + fel). De obicei. Atenţie! •Substantivele compuse îşi schimbă forma în flexiune. deodată (de + odată).R. hemo-. proces-verbal. ci şi etc.. pierde-vară. scurtcircuit (scurt + circuit). Delta Dunării. dis-de-dimineaţă. . încât (în + cât) etc. tic-tac!.COMPUNEREA este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în unirea ori alăturarea a două sau mai multe cuvinte de acelaşi fel sau diferite din punct de vedere morfologic pentru a forma o unitate lexicală nouă. orto-. Câmpulung (câmpul + lung). • adjectivele: binecunoscut. atoateştiutor (a + toate + ştiutor) etc. altcineva (alt + cineva) etc. Compunerea prin abreviere (prescurtarea unor cuvinte întregi) se realizează prin: • reuniunea unor fragmente de cuvânt: Centrofarm.aeronavei .alăturare . Delavrancea (de la + Vrancea) etc. trosc-pleosc!. Compunerea cu elemente de compunere se realizează între cuvinte întregi. * dacoromân (daco + român). de două ori etc. macro-. gură-spartă. dreptunghi (drept+unghi). • reunirea unor fragmente de cuvânt şi a unor litere iniţiale: TAROM Pot fi compuse următoarele părţi de vorbire: • substantivele: bunăstare. * aşadar (aşa + dar). dar acestea se scriu cu cratimă sau în cuvinte separate: inginer-şef.elemente de compunere . floare-de-colţ. micro-. bi-. 3. tele-. etc. flexionează ultima parte componentă: N-Ac. pseudo-. de pe.aeronavele -aeronavelor 4.Deltei Dunării. poli-. înspre (în + spre) etc. omo-.N. • pronumele: altcineva. Compunerea prin contopire se realizează între cuvinte întregi (existente şi independent în limbă). Centrocoop.nou-născutul . niciunul etc. mono. Aceste cuvinte se scriu împreună şi îşi schimbă forma în flexiune numai cuvântul independent: aeronavă . di-. Compunerea prin alăturare se realizează tot între cuvinte întregi. care se scriu împreună şi se comportă ca un singur cuvânt: * botgros (bot + gros). mulţi-. galben-auriu. Ştefan cel Mare etc.N. • numeralele: unsprezece.Băile Herculane. geo-.C.F. deoarece (de + oare + ce). • alăturarea literelor iniţiale: O.Mării Negre etc • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvintele compuse prin alăturare care au ca prim element component un adverb: nou-născut . ca să. rareori (rare + ori). bîo-.

Poezia recitată era foarte lungă. prin articulare: Am luat un zece la istorie.pron.adverb b) adjectiv: "Zoe. b) adjectiv .pron.pron. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE sau CONVERSIUNEA este un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în formarea unui cuvânt nou prin trecerea de la o parte de vorbire la alta. demonstrative.relativ Niciun elev nu lipseşte astăzi.pronume reflexiv 4. relative. interjecţiile: hodoronc-tronc! tic-tac! etc. singular. demonstrativ Fiecare copil învaţă zilnic. de întărire 6. . de pe etc.când determină un verb (nu un verb copulativ personal): El scrie frumos. a binecuvânta etc.pronumele personal de persoanele I şi a Ii-a. fii bărbată!" 2. Unele pronume nehotărâte. 1. Adjectivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv .pronume personal Eu mă duc.adj. .adj.substantiv El este un binevoitor. ci şi etc. negativ El însuşi a scris această poezie. Pronumele personal îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv . adverbele: devreme. . poezie reciţi? .pronumele personal de persoana I. .din participiu şi gerunziu acordat. prepoziţiile: dinspre. El a ajuns un nimic.adj. . Substantivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) adverb: Toamna aceasta a fost ploioasă. – substantiv b) pronume reflexive . Pronumele posesive.pron. de Ia .adverb Este frumos să-i ajuţi pe ceilalţi. nehotărât sau demonstrativ: Frumosuldin natură este impresionant. nehotărâte.posesiv Poeziile acestea sunt interesante. nehotărât Ce. pron. . forme neaccentuate: Ea mă ceartă. 5. negative şi de întărire îşi schimbă valoarea morfologică în adjective pronominale: Cărţile mele sunt acolo. dis-de-dimineaţă etc.prin articulare cu articol hotărât. pron.substantiv Cel harnic învaţă zilnic. 7. Se . . . Treiul n-a fost trecut în catalog. . singular şi plural la dativ şi acuzativ. . . -substantiv Toamna se coc fructele.pron.adverb 3. .interogativ Spune-mi / ce poezie reciţi. interogative. în nominativ poate deveni substantiv prin articulare cu articol hotărât: Fiecare îşi are eul său. negative sau reflexive pot deveni prin articularesubstantive: Este la mijloc un ceva. (un nimeni) Şi-a zis în sinea lui.adj.substantiv b) adverb . ca să. Verbul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv Mersul pe jos este sănătos.adj.adj. Numeralul îşi poate schimba valoarea morfologică în substantiv. .adj. conjuncţiile: deoarece. .• • • • • verbele: a binevoi.

adverb Am sosit la şcoală înainteacolegilor mei. c) adverb . de bază.din participiu. b) prepoziţie cu regim de genitiv El priveşte înainte.cuvânt de bază grădinar .florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină . I-am ascultat oful. -it grădiniţă .prepoziţie c) adjectiv Tata era un bărbat bine. -esc grădinărit . . .grădin + suf. Adverbul poate deveni: a) substantiv . Ea este formată din cuvântul de bază. -ar grădinăreasa . FAMILIA DE CUVINTE .-easă grădinăresc .muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare . -iţă pădure . Vorbeşte răstit.prin articulare sau alăturarea unui adjectiv Binele făcut aduce alt bine. b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală.radical .grădin + suf. -ar + suf.vedeau coşurile fumegânde.pădurice .-ar + suf.(a) reîmpăduri .grădin + suf. cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale.păduros . a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale. cuvintele derivate.(a) împăduri . 8.grădin + suf. 9.pădurar .FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens. Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic .radical muncă(cuv. Unele interjecţii pot deveni substantive: Are un of.străbunic cuv. formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical. -ar + suf.grădin + suf. de bază) .

...................... dermatolog..................... hidrofug........................... Reconstituiţi etapele lanţului derivativ al cuvântului dat: ţărăneşte...................... cheiţă............ suicid.... ..... monolog............. hipersensibil... oltenesc. reînfiintată. francofil....... d) moldoveneşte................................. c) a cânta.. autocritică..................................................... macrocosmic..................................Precizaţi ce părţi de vorbire se formează prin ataşarea sufixelor lexicale subliniate la rădăcina următoarelor cuvinte: a) copilărie.......... Derivate cu sufix Derivate cu prefix diminutive Augmentative Derivate parasintetice Derivate cu prefixe neologice 2....... Subliniaţi in cuvintele de mai jos sufixoidele (falsele sufixe) şi prefixoidele (falsele prefixe): a) sufixoide: centrifug.................... 3.. caligrafie........... a fugi.... autogară................ geolog b) prefixoide: biologie........ organigramă...... Completaţi tabelul de mai jos....................... transfug... băieţoi................................ zoologie 4.... televiziune....................................................... căţelul................................................. microbiologie.......... b) argintiu..................... căţelandru.......... despăachetare. neparticipare.... pseudopod..... frunziş......... omograf...................................................... flăcăiandru..... pieptiş............................. ....... alegând exemple dinte cuvintele următoare: conceraţean. . scăunel..... pisicuţă........ reîndufleţit........ stenogramă. hidrofor...Exercitii: 1..................

............. noţiuni abstracte. căsoaie............ Oltean.. sens colectiv.................... originea........... nume proprii de familie........... Popescu.................................. denumirea locului........ .............. nume de instrument...... diminutive........ lăcrămioară.. modalitatea.....................5. augmentative... Scrieţi în dreptul fiecărui cuvânt de mai jos sensul realizat prin ataşarea anumitor sufixe..................... tocător............... alegând una dintre variantele: nume de agent....................... blănărie...... bunătate.. fustiţă................................................................. tineret...........

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful