P. 1
Mijloace Interne de Imbogatire a Vocabularului

Mijloace Interne de Imbogatire a Vocabularului

3.0

|Views: 11,890|Likes:
Published by Alexandra Voda

More info:

Published by: Alexandra Voda on Mar 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/17/2015

pdf

text

original

MIJLOACE INTERNE DE IMBOGATIRE A VOCABULARULUI

DERIVAREA 1. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun,necinstite, incapabil, împăduri, înnoda,dezaproba, reaşeza Clasificare: • După vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-; des-; stră-; ne-; răz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc. • Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagă sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răzgândi, rescrie - prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea-; super-; ultramodern, supradimensionat, exţraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasă, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "după": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreună cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivă": anti-; contra-; antirăzboinic, contraindicate -prefixe cu sensul "sub limită": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugerează corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, internaţional -prefixe cu sensul "înăuntru": intraintramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": transtransoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume. Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere, a unui birou, se foloseşte cuvântul anticameră, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră, ca să fie primiţi pentru un interviu. Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure - (a) împăduri - (a) reîmpăduri; frunză - (a) înfrunzi - înfrunzit - neînfrunzit; Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere, numite şi prefîxoide: aero-; auto; bi-; bio; di-; geo-; hemo-; hipo- (referitor la cai); hidro-; macro-; micro-; mono-; mulţi-; omo-; orto-; poli; pseudo; tel 2. Derivarea cu sufixe

alint « (a) alinta.pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): ărie (rufărie). băietoi) etc. -eaţă (dulceaţă) etc. ică (rămurică).ar (cenuşar).. -el (băieţel). . -eală (ameţeală). care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: . Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it . esc(prietenesc).agiu (camionagiu).. . descânt (subst. .. joc « (a) juca. -ui (gălbui). -cios (mâncăcios). âş(tărâş) etc. -bil (locuibil) . -ăni (clănţăni).oaie (căsoaie). -ar (inelar). -aş (cosaş). . deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: .ie (sclavie). -os (lemnos) etc. . deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: .. -iş (grăpiş). .niţă (zaharniţă) etc. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş). Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3.) « cântec. -eşte (româneşte).. păr « pară.. -ime (isteţime). .uţă (căsuţă) etc. -er (oier).. cuget « (a) cugeta. -et (brădet). -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte). -ător (tocător). -iş (pieptiş) etc.pentru denumirea unei noţiuni abstracte: . -ist (fochist). . -andru (copilandru). frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). -tor (judecător) etc. . aş(mărginaş). -oi (măturoi. -iu (cenuşiu). -at (pistruiat). b) din punct de vedere morfologic. -ătate (bunătate). -iş (tufiş). -cios (mâncăcios). .augmentative. cânt (subst.diminutivale. ar (fierar).anţă (cutezanţă).. -bil (locuibil).adverbiale: -âş (târâş).al (săptămânal). -iza (ironiza).adjectivale: -al (anual)..pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) .verbale: -ăi (behăi). ătate (singurătate). -uş (bebeluş). -ărie (copilărie). -aş (nevoiaş). -ământ (jurământ). -ioară (bolnăvioară).an (băietan). -ură (arsură) etc.substantivale: -ar (cronicar).pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): . -uleţ (ursuleţ). -uriu (fumuriu).prefix radical sufix Atenţie! • Derivarea regresivă constă în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârşitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi.) « descântec etc. -ăraie (fumăraie)... prun « prună. os(lemnos) etc. .Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). işte(porumbişte) etc.pentru denumirea instrumentului: .. -ătură (învăţătură). -cioară (mescioară). -ime (tinerime). -ui (a bubui) etc. îndemn « (a) îndemna.. . -eală (greşeală).iu (auriu). . inţă(folosinţă). -ism (huliganism). .

* altfel (alt + fel).independente în limbă şi elemente de compunere care nu există independent în limbă: aero-. bîo-.câinele-lup câinelui-lup. De obicei. Câmpulung (câmpul + lung). • alăturarea literelor iniţiale: O. etc. dar acestea se scriu cu cratimă sau în cuvinte separate: inginer-şef. Delta Dunării. gură-spartă.U.alăturare . Compunerea prin alăturare se realizează tot între cuvinte întregi. dreptunghi (drept+unghi). care se scriu împreună şi se comportă ca un singur cuvânt: * botgros (bot + gros). orto-. Albă-caZăpada.contopire (unire sau sudare) .Mării Negre etc • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvintele compuse prin alăturare care au ca prim element component un adverb: nou-născut . tele-. încât (în + cât) etc.N. Gara de Nord. * aşadar (aşa + dar).aeronavele -aeronavelor 4. auto-.: bunăvoinţă G-D: bunăvoinţei • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvinte compuse care au ca ultim element un cuvânt invariabil: N-Ac: cineva——► G-D: cuiva N-Ac: câteva——► G-D: câtorva 2. altcineva (alt + cineva) etc. nouăzeci şi nouă. mulţi-. înspre (în + spre) etc. proces-verbal. pierde-vară. Compunerea prin abreviere (prescurtarea unor cuvinte întregi) se realizează prin: • reuniunea unor fragmente de cuvânt: Centrofarm. galben-auriu. ca să. Delta Dunării .aeronavei . • adjectivele: binecunoscut.F. • reunirea unor fragmente de cuvânt şi a unor litere iniţiale: TAROM Pot fi compuse următoarele părţi de vorbire: • substantivele: bunăstare. de pe. galben-arămiu etc. pseudo-.abreviere 1. omo-. Compunerea cu elemente de compunere se realizează între cuvinte întregi. S. * oarecare (oare + care). micro-. Atenţie! • La părţile de vorbire cu forme flexionare se articulează numai prima parte componentă şi îşi schimbă forma numai primul termen sau ambii termeni: câine-lup . dis-de-dimineaţă. Compunerea se poate realiza prin: . de două ori etc. * dacoromân (daco + român). mono. Centrocoop. Atenţie! •Substantivele compuse îşi schimbă forma în flexiune. poli-. * despre (de + spre). scurtcircuit (scurt + circuit).Băile Herculane. geo-. niciunul etc. trosc-pleosc!. tic-tac!. atoateştiutor (a + toate + ştiutor) etc. • numeralele: unsprezece. .C. hemo-.COMPUNEREA este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în unirea ori alăturarea a două sau mai multe cuvinte de acelaşi fel sau diferite din punct de vedere morfologic pentru a forma o unitate lexicală nouă.nou-născutul .R. binevoitor (bine + voitor). gura-cască. Compunerea prin contopire se realizează între cuvinte întregi (existente şi independent în limbă). ceea ce. hidro-. existente şi independent în limbă. macro-. deodată (de + odată). oriunde (ori + unde) etc.Deltei Dunării. flexionează ultima parte componentă: N-Ac.aeronava . bi-.N. deoarece (de + oare + ce). Ştefan cel Mare etc. cincizeci şi doi. rareori (rare + ori). Aceste cuvinte se scriu împreună şi îşi schimbă forma în flexiune numai cuvântul independent: aeronavă .elemente de compunere . Marea Neagră . 3. Delavrancea (de la + Vrancea) etc. ci şi etc..nou-născutuîui etc. di-. floare-de-colţ. • pronumele: altcineva. câte doi.

-substantiv Toamna se coc fructele.substantiv El este un binevoitor. (un nimeni) Şi-a zis în sinea lui.pronumele personal de persoana I.• • • • • verbele: a binevoi. Pronumele personal îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv . prepoziţiile: dinspre. 1. . demonstrativ Fiecare copil învaţă zilnic.posesiv Poeziile acestea sunt interesante. interjecţiile: hodoronc-tronc! tic-tac! etc. 5. demonstrative.interogativ Spune-mi / ce poezie reciţi. nehotărât sau demonstrativ: Frumosuldin natură este impresionant. Pronumele posesive.când determină un verb (nu un verb copulativ personal): El scrie frumos. ci şi etc. .adj. fii bărbată!" 2.adverb b) adjectiv: "Zoe. . negativ El însuşi a scris această poezie. .adverb 3. ca să.pronume reflexiv 4. forme neaccentuate: Ea mă ceartă. . conjuncţiile: deoarece.pronumele personal de persoanele I şi a Ii-a. Se . negative şi de întărire îşi schimbă valoarea morfologică în adjective pronominale: Cărţile mele sunt acolo. Substantivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) adverb: Toamna aceasta a fost ploioasă. Poezia recitată era foarte lungă. . pron. de întărire 6. de pe etc.adj. interogative. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE sau CONVERSIUNEA este un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în formarea unui cuvânt nou prin trecerea de la o parte de vorbire la alta. de Ia . poezie reciţi? .substantiv b) adverb . Unele pronume nehotărâte. nehotărât Ce. singular.adj. Numeralul îşi poate schimba valoarea morfologică în substantiv.pron. dis-de-dimineaţă etc.relativ Niciun elev nu lipseşte astăzi. . singular şi plural la dativ şi acuzativ. .pron. adverbele: devreme.pronume personal Eu mă duc. .substantiv Cel harnic învaţă zilnic. Verbul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv Mersul pe jos este sănătos. b) adjectiv . – substantiv b) pronume reflexive .pron. . pron.pron. nehotărâte.pron. .din participiu şi gerunziu acordat. negative sau reflexive pot deveni prin articularesubstantive: Este la mijloc un ceva.adj. Treiul n-a fost trecut în catalog. Adjectivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv .adj.adj. relative. . a binecuvânta etc. prin articulare: Am luat un zece la istorie. 7. .adverb Este frumos să-i ajuţi pe ceilalţi.adj.prin articulare cu articol hotărât. . în nominativ poate deveni substantiv prin articulare cu articol hotărât: Fiecare îşi are eul său. El a ajuns un nimic.

Ea este formată din cuvântul de bază.vedeau coşurile fumegânde. -ar + suf.grădin + suf. b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală. . . a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale. Adverbul poate deveni: a) substantiv . FAMILIA DE CUVINTE . Vorbeşte răstit. de bază) .din participiu.grădin + suf. b) prepoziţie cu regim de genitiv El priveşte înainte. Unele interjecţii pot deveni substantive: Are un of.prepoziţie c) adjectiv Tata era un bărbat bine.muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare . c) adverb . -it grădiniţă .FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens. 9. -ar grădinăreasa .păduros .adverb Am sosit la şcoală înainteacolegilor mei.grădin + suf. -iţă pădure .grădin + suf. 8.cuvânt de bază grădinar .-easă grădinăresc . cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale.(a) reîmpăduri .(a) împăduri .pădurice .pădurar . -ar + suf.-ar + suf. cuvintele derivate. formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical.prin articulare sau alăturarea unui adjectiv Binele făcut aduce alt bine. Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic .radical .străbunic cuv.radical muncă(cuv. I-am ascultat oful.florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină . -esc grădinărit .grădin + suf. de bază.

.............. hipersensibil.......................................................... francofil........................ d) moldoveneşte................... geolog b) prefixoide: biologie.......... cheiţă... scăunel........ căţelandru..................... b) argintiu.........Precizaţi ce părţi de vorbire se formează prin ataşarea sufixelor lexicale subliniate la rădăcina următoarelor cuvinte: a) copilărie................. ............. alegând exemple dinte cuvintele următoare: conceraţean.................... autogară...... Subliniaţi in cuvintele de mai jos sufixoidele (falsele sufixe) şi prefixoidele (falsele prefixe): a) sufixoide: centrifug.......... despăachetare.................. Reconstituiţi etapele lanţului derivativ al cuvântului dat: ţărăneşte.......... Completaţi tabelul de mai jos................................................ ............. pieptiş....... autocritică....... reînfiintată. neparticipare.................... macrocosmic........... 3. microbiologie.. suicid....... dermatolog..... organigramă......................................... hidrofug.......................... frunziş........ băieţoi... omograf..................... caligrafie............ reîndufleţit......... televiziune. pisicuţă......................................................... stenogramă..Exercitii: 1.... a fugi.................................... .... c) a cânta........ transfug..... zoologie 4..... flăcăiandru....... căţelul.................... hidrofor.................... oltenesc............ Derivate cu sufix Derivate cu prefix diminutive Augmentative Derivate parasintetice Derivate cu prefixe neologice 2...... monolog.......... pseudopod...........

.................................. diminutive................ alegând una dintre variantele: nume de agent..................... fustiţă............... Scrieţi în dreptul fiecărui cuvânt de mai jos sensul realizat prin ataşarea anumitor sufixe................................... Popescu........ bunătate.......... nume proprii de familie...... ...................... sens colectiv...... nume de instrument... tineret.... augmentative.........................5.............. căsoaie.......... noţiuni abstracte..... blănărie................ tocător.... originea...... modalitatea.................................. Oltean.... denumirea locului.... lăcrămioară........

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->