MIJLOACE INTERNE DE IMBOGATIRE A VOCABULARULUI

DERIVAREA 1. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun,necinstite, incapabil, împăduri, înnoda,dezaproba, reaşeza Clasificare: • După vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-; des-; stră-; ne-; răz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc. • Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagă sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răzgândi, rescrie - prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea-; super-; ultramodern, supradimensionat, exţraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasă, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "după": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreună cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivă": anti-; contra-; antirăzboinic, contraindicate -prefixe cu sensul "sub limită": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugerează corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, internaţional -prefixe cu sensul "înăuntru": intraintramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": transtransoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume. Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere, a unui birou, se foloseşte cuvântul anticameră, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră, ca să fie primiţi pentru un interviu. Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure - (a) împăduri - (a) reîmpăduri; frunză - (a) înfrunzi - înfrunzit - neînfrunzit; Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere, numite şi prefîxoide: aero-; auto; bi-; bio; di-; geo-; hemo-; hipo- (referitor la cai); hidro-; macro-; micro-; mono-; mulţi-; omo-; orto-; poli; pseudo; tel 2. Derivarea cu sufixe

niţă (zaharniţă) etc. frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3. -ist (fochist).ie (sclavie).substantivale: -ar (cronicar). . . aş(mărginaş).adjectivale: -al (anual). -aş (cosaş).pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): . -eală (ameţeală).verbale: -ăi (behăi). .. -ător (tocător). . -ar (inelar)..iu (auriu). cânt (subst. joc « (a) juca. . -cios (mâncăcios). îndemn « (a) îndemna. păr « pară. . -ime (isteţime). -tor (judecător) etc. -iu (cenuşiu). -ământ (jurământ). -iş (grăpiş). -bil (locuibil).. -ătate (bunătate). -ură (arsură) etc. -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte). descânt (subst.pentru denumirea unei noţiuni abstracte: . .pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): ărie (rufărie). -ism (huliganism). -oi (măturoi. -bil (locuibil) . -eaţă (dulceaţă) etc.. -os (lemnos) etc..prefix radical sufix Atenţie! • Derivarea regresivă constă în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârşitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi. esc(prietenesc). -er (oier). Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it .agiu (camionagiu). deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: . -ăraie (fumăraie)..) « descântec etc. cuget « (a) cugeta. ar (fierar).uţă (căsuţă) etc.ar (cenuşar). ătate (singurătate). . prun « prună. -uleţ (ursuleţ). -eală (greşeală).. -at (pistruiat). -ime (tinerime).) « cântec. ică (rămurică). deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: . -uş (bebeluş). băietoi) etc. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: . -ioară (bolnăvioară). -ăni (clănţăni). -ătură (învăţătură).augmentative. işte(porumbişte) etc.diminutivale. . -eşte (româneşte). b) din punct de vedere morfologic.. -cioară (mescioară). -iş (pieptiş) etc. âş(tărâş) etc. -uriu (fumuriu).pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) .al (săptămânal). -el (băieţel).. ..oaie (căsoaie). -andru (copilandru). os(lemnos) etc.pentru denumirea instrumentului: . -iş (tufiş). ..Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). -et (brădet). -ui (gălbui). -iza (ironiza).adverbiale: -âş (târâş). -ărie (copilărie). -cios (mâncăcios). care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş).. . -aş (nevoiaş). alint « (a) alinta.an (băietan). . -ui (a bubui) etc.anţă (cutezanţă). inţă(folosinţă). ..

înspre (în + spre) etc. * dacoromân (daco + român).nou-născutul . galben-arămiu etc. . tele-. * aşadar (aşa + dar).: bunăvoinţă G-D: bunăvoinţei • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvinte compuse care au ca ultim element un cuvânt invariabil: N-Ac: cineva——► G-D: cuiva N-Ac: câteva——► G-D: câtorva 2. mulţi-. Aceste cuvinte se scriu împreună şi îşi schimbă forma în flexiune numai cuvântul independent: aeronavă .alăturare .câinele-lup câinelui-lup.Deltei Dunării. pierde-vară.aeronava .independente în limbă şi elemente de compunere care nu există independent în limbă: aero-. omo-. mono. dis-de-dimineaţă. Compunerea prin contopire se realizează între cuvinte întregi (existente şi independent în limbă).nou-născutuîui etc.aeronavei . * oarecare (oare + care). Ştefan cel Mare etc. S. flexionează ultima parte componentă: N-Ac. floare-de-colţ. care se scriu împreună şi se comportă ca un singur cuvânt: * botgros (bot + gros). trosc-pleosc!. ci şi etc. Compunerea prin alăturare se realizează tot între cuvinte întregi.elemente de compunere . • adjectivele: binecunoscut. tic-tac!. niciunul etc.Băile Herculane. atoateştiutor (a + toate + ştiutor) etc. existente şi independent în limbă. gura-cască.F.abreviere 1. Delavrancea (de la + Vrancea) etc.U. proces-verbal. galben-auriu. câte doi. oriunde (ori + unde) etc. deodată (de + odată).N. dar acestea se scriu cu cratimă sau în cuvinte separate: inginer-şef.COMPUNEREA este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în unirea ori alăturarea a două sau mai multe cuvinte de acelaşi fel sau diferite din punct de vedere morfologic pentru a forma o unitate lexicală nouă. încât (în + cât) etc. Compunerea cu elemente de compunere se realizează între cuvinte întregi. ceea ce. bîo-. Gara de Nord. nouăzeci şi nouă.Mării Negre etc • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvintele compuse prin alăturare care au ca prim element component un adverb: nou-născut . geo-. altcineva (alt + cineva) etc. De obicei. Albă-caZăpada. scurtcircuit (scurt + circuit). ca să. orto-. pseudo-. • reunirea unor fragmente de cuvânt şi a unor litere iniţiale: TAROM Pot fi compuse următoarele părţi de vorbire: • substantivele: bunăstare. de pe. * despre (de + spre). bi-. Marea Neagră .N. hemo-. Atenţie! •Substantivele compuse îşi schimbă forma în flexiune. hidro-. Centrocoop. Delta Dunării. poli-. Atenţie! • La părţile de vorbire cu forme flexionare se articulează numai prima parte componentă şi îşi schimbă forma numai primul termen sau ambii termeni: câine-lup . macro-. binevoitor (bine + voitor). di-.contopire (unire sau sudare) . • alăturarea literelor iniţiale: O. gură-spartă.R.. • pronumele: altcineva. * altfel (alt + fel). deoarece (de + oare + ce). cincizeci şi doi. etc.C. 3.aeronavele -aeronavelor 4. rareori (rare + ori). Delta Dunării . Compunerea se poate realiza prin: . Câmpulung (câmpul + lung). auto-. dreptunghi (drept+unghi). de două ori etc. micro-. • numeralele: unsprezece. Compunerea prin abreviere (prescurtarea unor cuvinte întregi) se realizează prin: • reuniunea unor fragmente de cuvânt: Centrofarm.

prin articulare cu articol hotărât. . Substantivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) adverb: Toamna aceasta a fost ploioasă. 7. Numeralul îşi poate schimba valoarea morfologică în substantiv.pron.pronumele personal de persoana I.substantiv El este un binevoitor. negativ El însuşi a scris această poezie. El a ajuns un nimic. negative sau reflexive pot deveni prin articularesubstantive: Este la mijloc un ceva. . interogative.adverb b) adjectiv: "Zoe. 5.când determină un verb (nu un verb copulativ personal): El scrie frumos. de Ia . .pron. în nominativ poate deveni substantiv prin articulare cu articol hotărât: Fiecare îşi are eul său. de întărire 6.substantiv b) adverb . negative şi de întărire îşi schimbă valoarea morfologică în adjective pronominale: Cărţile mele sunt acolo.pron. . . .substantiv Cel harnic învaţă zilnic. relative. Se . singular şi plural la dativ şi acuzativ. . Verbul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv Mersul pe jos este sănătos.adj. pron. . . ca să. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE sau CONVERSIUNEA este un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în formarea unui cuvânt nou prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.relativ Niciun elev nu lipseşte astăzi. fii bărbată!" 2.pronumele personal de persoanele I şi a Ii-a.adj. nehotărâte. pron.adj. prepoziţiile: dinspre. .adverb Este frumos să-i ajuţi pe ceilalţi. adverbele: devreme. poezie reciţi? . Unele pronume nehotărâte.adj.• • • • • verbele: a binevoi. forme neaccentuate: Ea mă ceartă.pronume personal Eu mă duc.adj.pronume reflexiv 4. demonstrative. de pe etc. singular. . dis-de-dimineaţă etc. ci şi etc.interogativ Spune-mi / ce poezie reciţi.pron. prin articulare: Am luat un zece la istorie. -substantiv Toamna se coc fructele.adj. b) adjectiv . interjecţiile: hodoronc-tronc! tic-tac! etc. nehotărât Ce. Poezia recitată era foarte lungă. (un nimeni) Şi-a zis în sinea lui. . conjuncţiile: deoarece. Pronumele posesive. Pronumele personal îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv . nehotărât sau demonstrativ: Frumosuldin natură este impresionant. 1.pron.adverb 3.adj.posesiv Poeziile acestea sunt interesante. Treiul n-a fost trecut în catalog. . a binecuvânta etc. – substantiv b) pronume reflexive .din participiu şi gerunziu acordat. . Adjectivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv . demonstrativ Fiecare copil învaţă zilnic.

adverb Am sosit la şcoală înainteacolegilor mei. -ar grădinăreasa .grădin + suf.radical .-easă grădinăresc . -it grădiniţă .muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare . 9.grădin + suf.(a) reîmpăduri .grădin + suf. Ea este formată din cuvântul de bază.pădurice .-ar + suf.vedeau coşurile fumegânde. -esc grădinărit . -ar + suf. a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale. FAMILIA DE CUVINTE . de bază.păduros .prepoziţie c) adjectiv Tata era un bărbat bine. de bază) .(a) împăduri . 8. .pădurar . c) adverb . Adverbul poate deveni: a) substantiv . Unele interjecţii pot deveni substantive: Are un of. -iţă pădure . formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical. b) prepoziţie cu regim de genitiv El priveşte înainte.prin articulare sau alăturarea unui adjectiv Binele făcut aduce alt bine.din participiu.grădin + suf.grădin + suf.florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină . cuvintele derivate. Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic .cuvânt de bază grădinar .radical muncă(cuv. -ar + suf. I-am ascultat oful. b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală. cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale.FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens. .străbunic cuv. Vorbeşte răstit.

........ frunziş. pisicuţă. Subliniaţi in cuvintele de mai jos sufixoidele (falsele sufixe) şi prefixoidele (falsele prefixe): a) sufixoide: centrifug................................. monolog........................... macrocosmic....... Reconstituiţi etapele lanţului derivativ al cuvântului dat: ţărăneşte.. zoologie 4............... autocritică.......................................................... organigramă..................Precizaţi ce părţi de vorbire se formează prin ataşarea sufixelor lexicale subliniate la rădăcina următoarelor cuvinte: a) copilărie............ suicid......... băieţoi..... stenogramă..Exercitii: 1.. .... oltenesc............ geolog b) prefixoide: biologie.............. b) argintiu. hidrofug.. 3... despăachetare. hipersensibil....... autogară.......................... omograf.............. căţelul............. pseudopod....... caligrafie.......... microbiologie....... căţelandru............................. Derivate cu sufix Derivate cu prefix diminutive Augmentative Derivate parasintetice Derivate cu prefixe neologice 2................... cheiţă....... reînfiintată....................... scăunel................. pieptiş.................. alegând exemple dinte cuvintele următoare: conceraţean............................ dermatolog............. a fugi................ d) moldoveneşte...................... hidrofor... c) a cânta............... televiziune.......... transfug......................... Completaţi tabelul de mai jos..... francofil...... reîndufleţit..... ...................................... neparticipare...................... flăcăiandru................................ ....................................

....... originea.............. tineret..... denumirea locului.................. sens colectiv................ noţiuni abstracte......... bunătate................................................................... Oltean................................................... modalitatea................ alegând una dintre variantele: nume de agent.... fustiţă......... augmentative... blănărie........... Scrieţi în dreptul fiecărui cuvânt de mai jos sensul realizat prin ataşarea anumitor sufixe... căsoaie.............. tocător..... ... nume de instrument. Popescu..........5. diminutive........................ lăcrămioară. nume proprii de familie..................