MIJLOACE INTERNE DE IMBOGATIRE A VOCABULARULUI

DERIVAREA 1. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun,necinstite, incapabil, împăduri, înnoda,dezaproba, reaşeza Clasificare: • După vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-; des-; stră-; ne-; răz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc. • Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagă sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răzgândi, rescrie - prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea-; super-; ultramodern, supradimensionat, exţraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasă, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "după": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreună cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivă": anti-; contra-; antirăzboinic, contraindicate -prefixe cu sensul "sub limită": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugerează corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, internaţional -prefixe cu sensul "înăuntru": intraintramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": transtransoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume. Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere, a unui birou, se foloseşte cuvântul anticameră, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră, ca să fie primiţi pentru un interviu. Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure - (a) împăduri - (a) reîmpăduri; frunză - (a) înfrunzi - înfrunzit - neînfrunzit; Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere, numite şi prefîxoide: aero-; auto; bi-; bio; di-; geo-; hemo-; hipo- (referitor la cai); hidro-; macro-; micro-; mono-; mulţi-; omo-; orto-; poli; pseudo; tel 2. Derivarea cu sufixe

. . -ime (tinerime).agiu (camionagiu). care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş). îndemn « (a) îndemna. prun « prună. . -ist (fochist)..pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) . joc « (a) juca. -iza (ironiza). -uriu (fumuriu). -aş (nevoiaş). -andru (copilandru).pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): .an (băietan). -os (lemnos) etc. .iu (auriu). . .niţă (zaharniţă) etc.pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): ărie (rufărie). -iş (grăpiş).. -el (băieţel).pentru denumirea instrumentului: . ătate (singurătate). cânt (subst. -cios (mâncăcios).ar (cenuşar).. -ător (tocător). -ăni (clănţăni). -tor (judecător) etc. -ui (a bubui) etc. -aş (cosaş).anţă (cutezanţă). -ăraie (fumăraie). -ar (inelar). -iş (tufiş). -eală (ameţeală). . âş(tărâş) etc. -at (pistruiat). Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3. . -cioară (mescioară). -er (oier). b) din punct de vedere morfologic. alint « (a) alinta. -et (brădet). descânt (subst. -eală (greşeală).prefix radical sufix Atenţie! • Derivarea regresivă constă în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârşitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi.al (săptămânal). -eaţă (dulceaţă) etc.. esc(prietenesc).. -ărie (copilărie). Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it . cuget « (a) cugeta. -uleţ (ursuleţ). băietoi) etc. .uţă (căsuţă) etc. -ătate (bunătate). aş(mărginaş). ..) « cântec.pentru denumirea unei noţiuni abstracte: .adjectivale: -al (anual).Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic)... .. -ism (huliganism). care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: .augmentative.. inţă(folosinţă).adverbiale: -âş (târâş). -ământ (jurământ).) « descântec etc. -ui (gălbui).. -bil (locuibil) . -uş (bebeluş). os(lemnos) etc.substantivale: -ar (cronicar). -iu (cenuşiu). frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului).oaie (căsoaie)..ie (sclavie). -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte). deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: . -iş (pieptiş) etc. -ătură (învăţătură). işte(porumbişte) etc. . -ură (arsură) etc.diminutivale. -bil (locuibil). -eşte (româneşte). -cios (mâncăcios).. ică (rămurică). .verbale: -ăi (behăi). -oi (măturoi. -ime (isteţime). păr « pară. . -ioară (bolnăvioară). deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: . ar (fierar).

contopire (unire sau sudare) . etc. Compunerea prin alăturare se realizează tot între cuvinte întregi. • numeralele: unsprezece. înspre (în + spre) etc.Mării Negre etc • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvintele compuse prin alăturare care au ca prim element component un adverb: nou-născut . binevoitor (bine + voitor). scurtcircuit (scurt + circuit). • adjectivele: binecunoscut.Băile Herculane. hidro-. omo-. * despre (de + spre). di-.câinele-lup câinelui-lup. nouăzeci şi nouă. micro-. ci şi etc. proces-verbal.independente în limbă şi elemente de compunere care nu există independent în limbă: aero-. galben-auriu.. Compunerea prin contopire se realizează între cuvinte întregi (existente şi independent în limbă).F. Marea Neagră .aeronavele -aeronavelor 4.abreviere 1. Delta Dunării. mulţi-. • alăturarea literelor iniţiale: O. * aşadar (aşa + dar). bîo-. Compunerea se poate realiza prin: . dreptunghi (drept+unghi). poli-. • pronumele: altcineva. deodată (de + odată). floare-de-colţ. câte doi. dar acestea se scriu cu cratimă sau în cuvinte separate: inginer-şef. Compunerea cu elemente de compunere se realizează între cuvinte întregi. macro-. tic-tac!. rareori (rare + ori). Ştefan cel Mare etc.nou-născutul .Deltei Dunării. • reunirea unor fragmente de cuvânt şi a unor litere iniţiale: TAROM Pot fi compuse următoarele părţi de vorbire: • substantivele: bunăstare. Câmpulung (câmpul + lung). cincizeci şi doi. atoateştiutor (a + toate + ştiutor) etc.C. flexionează ultima parte componentă: N-Ac. Compunerea prin abreviere (prescurtarea unor cuvinte întregi) se realizează prin: • reuniunea unor fragmente de cuvânt: Centrofarm. orto-. galben-arămiu etc. gura-cască. * dacoromân (daco + român). geo-. mono.aeronavei .U.N. bi-. Centrocoop. ca să. pseudo-. 3. altcineva (alt + cineva) etc. existente şi independent în limbă.nou-născutuîui etc.alăturare . De obicei.elemente de compunere . hemo-. .aeronava . oriunde (ori + unde) etc. * oarecare (oare + care). încât (în + cât) etc.N. auto-. * altfel (alt + fel). care se scriu împreună şi se comportă ca un singur cuvânt: * botgros (bot + gros). de pe. Atenţie! •Substantivele compuse îşi schimbă forma în flexiune. Albă-caZăpada. gură-spartă. Atenţie! • La părţile de vorbire cu forme flexionare se articulează numai prima parte componentă şi îşi schimbă forma numai primul termen sau ambii termeni: câine-lup . Delavrancea (de la + Vrancea) etc. ceea ce.R. Gara de Nord. Aceste cuvinte se scriu împreună şi îşi schimbă forma în flexiune numai cuvântul independent: aeronavă . deoarece (de + oare + ce). niciunul etc. S. tele-. dis-de-dimineaţă.: bunăvoinţă G-D: bunăvoinţei • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvinte compuse care au ca ultim element un cuvânt invariabil: N-Ac: cineva——► G-D: cuiva N-Ac: câteva——► G-D: câtorva 2. trosc-pleosc!. de două ori etc.COMPUNEREA este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în unirea ori alăturarea a două sau mai multe cuvinte de acelaşi fel sau diferite din punct de vedere morfologic pentru a forma o unitate lexicală nouă. Delta Dunării . pierde-vară.

1. prepoziţiile: dinspre. Se . conjuncţiile: deoarece.adverb b) adjectiv: "Zoe.posesiv Poeziile acestea sunt interesante. fii bărbată!" 2. negative şi de întărire îşi schimbă valoarea morfologică în adjective pronominale: Cărţile mele sunt acolo. Unele pronume nehotărâte. . Poezia recitată era foarte lungă. Verbul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv Mersul pe jos este sănătos. . de întărire 6. ca să. nehotărât sau demonstrativ: Frumosuldin natură este impresionant. b) adjectiv . Adjectivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv . interjecţiile: hodoronc-tronc! tic-tac! etc.relativ Niciun elev nu lipseşte astăzi. forme neaccentuate: Ea mă ceartă.pronume reflexiv 4.pronumele personal de persoana I. prin articulare: Am luat un zece la istorie. dis-de-dimineaţă etc. Numeralul îşi poate schimba valoarea morfologică în substantiv. -substantiv Toamna se coc fructele. pron. El a ajuns un nimic. interogative. relative. .pron.prin articulare cu articol hotărât. în nominativ poate deveni substantiv prin articulare cu articol hotărât: Fiecare îşi are eul său. adverbele: devreme. .pronumele personal de persoanele I şi a Ii-a.adj.adj. . nehotărâte.pron. .substantiv b) adverb . Substantivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) adverb: Toamna aceasta a fost ploioasă. .pron. a binecuvânta etc. – substantiv b) pronume reflexive . pron. Treiul n-a fost trecut în catalog. 5.substantiv Cel harnic învaţă zilnic. demonstrative. .din participiu şi gerunziu acordat. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE sau CONVERSIUNEA este un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în formarea unui cuvânt nou prin trecerea de la o parte de vorbire la alta. . . poezie reciţi? . de pe etc. .adverb Este frumos să-i ajuţi pe ceilalţi. nehotărât Ce.adj. . singular şi plural la dativ şi acuzativ.pron.pron. Pronumele personal îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv . 7.interogativ Spune-mi / ce poezie reciţi.substantiv El este un binevoitor.• • • • • verbele: a binevoi.adj. Pronumele posesive.adverb 3.adj. ci şi etc. negative sau reflexive pot deveni prin articularesubstantive: Este la mijloc un ceva. demonstrativ Fiecare copil învaţă zilnic.adj.adj.pronume personal Eu mă duc. de Ia . negativ El însuşi a scris această poezie.când determină un verb (nu un verb copulativ personal): El scrie frumos. . (un nimeni) Şi-a zis în sinea lui. . singular.

-esc grădinărit .-ar + suf.grădin + suf. a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale.grădin + suf.florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină . I-am ascultat oful. Ea este formată din cuvântul de bază.FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens. -ar + suf. -ar grădinăreasa .din participiu.pădurice .radical muncă(cuv.vedeau coşurile fumegânde. Adverbul poate deveni: a) substantiv . . b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală.grădin + suf.prin articulare sau alăturarea unui adjectiv Binele făcut aduce alt bine. cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale.(a) împăduri .străbunic cuv. de bază) . -iţă pădure . c) adverb .adverb Am sosit la şcoală înainteacolegilor mei.prepoziţie c) adjectiv Tata era un bărbat bine.muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare . . Unele interjecţii pot deveni substantive: Are un of. formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical.(a) reîmpăduri . Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic .grădin + suf. 8. b) prepoziţie cu regim de genitiv El priveşte înainte. 9.cuvânt de bază grădinar . -it grădiniţă . -ar + suf. cuvintele derivate. FAMILIA DE CUVINTE .grădin + suf.radical .pădurar .-easă grădinăresc .păduros . Vorbeşte răstit. de bază.

....... cheiţă... scăunel............................................... hidrofug............... căţelul..... despăachetare... alegând exemple dinte cuvintele următoare: conceraţean............. căţelandru.................. flăcăiandru............................... 3............. stenogramă. pieptiş.....................Exercitii: 1.. televiziune. frunziş............................ neparticipare....................... d) moldoveneşte...................................... .............. băieţoi....... oltenesc............................ hidrofor..... ............................... c) a cânta..... Reconstituiţi etapele lanţului derivativ al cuvântului dat: ţărăneşte.... caligrafie....... pseudopod................... macrocosmic..... transfug. Subliniaţi in cuvintele de mai jos sufixoidele (falsele sufixe) şi prefixoidele (falsele prefixe): a) sufixoide: centrifug........Precizaţi ce părţi de vorbire se formează prin ataşarea sufixelor lexicale subliniate la rădăcina următoarelor cuvinte: a) copilărie.................................................. Completaţi tabelul de mai jos.......... pisicuţă................ organigramă....................... .......................................... b) argintiu. autogară......... autocritică............... monolog... suicid..................................... Derivate cu sufix Derivate cu prefix diminutive Augmentative Derivate parasintetice Derivate cu prefixe neologice 2........... reînfiintată.................... omograf.. reîndufleţit....... hipersensibil... zoologie 4..................... a fugi... geolog b) prefixoide: biologie................... francofil.......... microbiologie.. dermatolog...

................................. noţiuni abstracte. modalitatea.... originea.5.. tocător.............................. sens colectiv. nume proprii de familie. tineret.......... bunătate............. lăcrămioară.... nume de instrument......... căsoaie....... diminutive....... fustiţă.......................... Popescu.......................... augmentative............................... blănărie..................... .............. Oltean................... Scrieţi în dreptul fiecărui cuvânt de mai jos sensul realizat prin ataşarea anumitor sufixe........ alegând una dintre variantele: nume de agent................ denumirea locului..........................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful