MIJLOACE INTERNE DE IMBOGATIRE A VOCABULARULUI

DERIVAREA 1. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun,necinstite, incapabil, împăduri, înnoda,dezaproba, reaşeza Clasificare: • După vechimea lor, prefixele se pot clasifica: -prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-; des-; stră-; ne-; răz-; etc. -prefixe neologice (noi): a-; ante-; con-; im-; in; inter-; ultra-; etc. • Din punct de vedere al sensului, prefixele sunt: - prefixe negative - care neagă sensul cuvântului: ne-; in-; i-; neimportant, incomplet, ireal - prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-; răz-; re-; răstălmăci, răzgândi, rescrie - prefixe cu sensul "fără", "lipsit de" - cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-; dez-; de-; a-; descompune, dezorientat, debloca, anormal - prefixe cu sens de superlativ: ultra-; supra; -extra-; hiper-; arhi-; prea-; super-; ultramodern, supradimensionat, exţraplat, hipercorect, arhiplin, preafrumoasă, superelegant. -prefixe cu sensul '"înainte": ante-; pre-; antebelic, prenume -prefixe cu sensul "după": post-; postbelic -prefixe cu sensul "împreună cu": con-; com-; co-; conlucrare, compatriot, cooperare -prefixe cu sensul "împotrivă": anti-; contra-; antirăzboinic, contraindicate -prefixe cu sensul "sub limită": hipo-; sub-/ hipoglicemie, subcutanat -prefixe care sugerează corelaţia: inter-; interdisciplinar, inrerreligios, internaţional -prefixe cu sensul "înăuntru": intraintramuscular, intravilan -prefixe cu sensul "peste": transtransoceanic, transport -prefixe cu sensul "pentru": pro-; pronume. Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere, a unui birou, se foloseşte cuvântul anticameră, care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră, ca să fie primiţi pentru un interviu. Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure - (a) împăduri - (a) reîmpăduri; frunză - (a) înfrunzi - înfrunzit - neînfrunzit; Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere, numite şi prefîxoide: aero-; auto; bi-; bio; di-; geo-; hemo-; hipo- (referitor la cai); hidro-; macro-; micro-; mono-; mulţi-; omo-; orto-; poli; pseudo; tel 2. Derivarea cu sufixe

) « cântec..pentru denumirea unei noţiuni abstracte: . -ărie (copilărie).adverbiale: -âş (târâş). -iza (ironiza). os(lemnos) etc. -ime (tinerime).. .. esc(prietenesc). băietoi) etc. Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3. -ui (gălbui). -iş (tufiş). -iu (cenuşiu). -ime (isteţime). joc « (a) juca. prun « prună. -andru (copilandru).al (săptămânal). -aş (nevoiaş).iu (auriu). -ământ (jurământ). -cios (mâncăcios). . care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: . -iş (pieptiş) etc. păr « pară.oaie (căsoaie). ică (rămurică). -ăraie (fumăraie).. işte(porumbişte) etc.ie (sclavie). -ism (huliganism). -el (băieţel). . -cioară (mescioară).) « descântec etc. .pentru denumirea instrumentului: .Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). aş(mărginaş). -ar (inelar)..anţă (cutezanţă). -bil (locuibil). -et (brădet).adjectivale: -al (anual). -ist (fochist). -uriu (fumuriu). -iş (grăpiş). -bil (locuibil) . -eală (ameţeală). -tor (judecător) etc. -eaţă (dulceaţă) etc.an (băietan). ... -eală (greşeală). . -uleţ (ursuleţ). îndemn « (a) îndemna. . care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş). . . -oi (măturoi. cuget « (a) cugeta. . deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: .. -ui (a bubui) etc. descânt (subst..pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): . -cios (mâncăcios). inţă(folosinţă).. âş(tărâş) etc. .ar (cenuşar).augmentative. deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: . ătate (singurătate). cânt (subst.. -ioară (bolnăvioară). frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului).pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) .pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): ărie (rufărie). Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it ..niţă (zaharniţă) etc..substantivale: -ar (cronicar).prefix radical sufix Atenţie! • Derivarea regresivă constă în eliminarea unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfârşitul unui cuvânt pentru a forma cuvinte noi. . -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte). b) din punct de vedere morfologic. -ătate (bunătate). -os (lemnos) etc. ar (fierar). -ură (arsură) etc. -aş (cosaş). . -eşte (româneşte).uţă (căsuţă) etc. -ător (tocător). -ătură (învăţătură). -ăni (clănţăni). -at (pistruiat).verbale: -ăi (behăi). . alint « (a) alinta.diminutivale.agiu (camionagiu). -uş (bebeluş). -er (oier).

aeronava .nou-născutuîui etc. floare-de-colţ. care se scriu împreună şi se comportă ca un singur cuvânt: * botgros (bot + gros). Compunerea se poate realiza prin: .Mării Negre etc • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvintele compuse prin alăturare care au ca prim element component un adverb: nou-născut . dis-de-dimineaţă. Marea Neagră . niciunul etc. ci şi etc. deodată (de + odată). omo-. Atenţie! • La părţile de vorbire cu forme flexionare se articulează numai prima parte componentă şi îşi schimbă forma numai primul termen sau ambii termeni: câine-lup . Compunerea prin alăturare se realizează tot între cuvinte întregi. Centrocoop. tele-. încât (în + cât) etc. Delta Dunării . auto-.U. Compunerea prin contopire se realizează între cuvinte întregi (existente şi independent în limbă). micro-.câinele-lup câinelui-lup. S. etc. Ştefan cel Mare etc. de pe. poli-. bi-. • adjectivele: binecunoscut.nou-născutul .contopire (unire sau sudare) . • alăturarea literelor iniţiale: O. dreptunghi (drept+unghi).Deltei Dunării.F. hemo-. * oarecare (oare + care). trosc-pleosc!.aeronavei . mono.N.independente în limbă şi elemente de compunere care nu există independent în limbă: aero-. Gara de Nord. deoarece (de + oare + ce). dar acestea se scriu cu cratimă sau în cuvinte separate: inginer-şef. galben-auriu. Atenţie! •Substantivele compuse îşi schimbă forma în flexiune.: bunăvoinţă G-D: bunăvoinţei • Fac excepţie de la acest mod de flexiune cuvinte compuse care au ca ultim element un cuvânt invariabil: N-Ac: cineva——► G-D: cuiva N-Ac: câteva——► G-D: câtorva 2.COMPUNEREA este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în unirea ori alăturarea a două sau mai multe cuvinte de acelaşi fel sau diferite din punct de vedere morfologic pentru a forma o unitate lexicală nouă. De obicei. de două ori etc. existente şi independent în limbă. pseudo-. înspre (în + spre) etc. flexionează ultima parte componentă: N-Ac. binevoitor (bine + voitor).N. Albă-caZăpada. * altfel (alt + fel). * dacoromân (daco + român). galben-arămiu etc. atoateştiutor (a + toate + ştiutor) etc. 3. cincizeci şi doi. mulţi-. oriunde (ori + unde) etc.Băile Herculane. * aşadar (aşa + dar). pierde-vară. Delavrancea (de la + Vrancea) etc. . Câmpulung (câmpul + lung).R.C. • reunirea unor fragmente de cuvânt şi a unor litere iniţiale: TAROM Pot fi compuse următoarele părţi de vorbire: • substantivele: bunăstare. gură-spartă. * despre (de + spre).aeronavele -aeronavelor 4. bîo-. ca să. geo-. Compunerea cu elemente de compunere se realizează între cuvinte întregi. proces-verbal. • numeralele: unsprezece.alăturare . altcineva (alt + cineva) etc. • pronumele: altcineva. rareori (rare + ori). gura-cască.. nouăzeci şi nouă. Aceste cuvinte se scriu împreună şi îşi schimbă forma în flexiune numai cuvântul independent: aeronavă . câte doi. scurtcircuit (scurt + circuit). Compunerea prin abreviere (prescurtarea unor cuvinte întregi) se realizează prin: • reuniunea unor fragmente de cuvânt: Centrofarm. tic-tac!. orto-. Delta Dunării. di-. hidro-. ceea ce. macro-.abreviere 1.elemente de compunere .

interjecţiile: hodoronc-tronc! tic-tac! etc.prin articulare cu articol hotărât.adj. singular şi plural la dativ şi acuzativ. .adj.pron. pron.când determină un verb (nu un verb copulativ personal): El scrie frumos. El a ajuns un nimic. nehotărât Ce. . Unele pronume nehotărâte. -substantiv Toamna se coc fructele. – substantiv b) pronume reflexive . adverbele: devreme.adj. . . (un nimeni) Şi-a zis în sinea lui.adverb b) adjectiv: "Zoe. . fii bărbată!" 2. 7. demonstrativ Fiecare copil învaţă zilnic. ca să. prin articulare: Am luat un zece la istorie.pronume personal Eu mă duc.pronume reflexiv 4. . de pe etc. de Ia . negative sau reflexive pot deveni prin articularesubstantive: Este la mijloc un ceva.substantiv Cel harnic învaţă zilnic. relative.adverb 3. negative şi de întărire îşi schimbă valoarea morfologică în adjective pronominale: Cărţile mele sunt acolo. negativ El însuşi a scris această poezie.adj.• • • • • verbele: a binevoi. în nominativ poate deveni substantiv prin articulare cu articol hotărât: Fiecare îşi are eul său.pron. .relativ Niciun elev nu lipseşte astăzi. Treiul n-a fost trecut în catalog.substantiv b) adverb .adverb Este frumos să-i ajuţi pe ceilalţi.adj.adj.pron.posesiv Poeziile acestea sunt interesante. conjuncţiile: deoarece. . . singular.substantiv El este un binevoitor. de întărire 6. poezie reciţi? . Adjectivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv .interogativ Spune-mi / ce poezie reciţi. Pronumele personal îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv .pronumele personal de persoana I. Se . prepoziţiile: dinspre. demonstrative. nehotărâte. a binecuvânta etc. Verbul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) substantiv Mersul pe jos este sănătos. dis-de-dimineaţă etc. b) adjectiv .pron. ci şi etc. Substantivul îşi poate schimba valoarea morfologică în: a) adverb: Toamna aceasta a fost ploioasă. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE sau CONVERSIUNEA este un mijloc intern de îmbogăţire a vocabularului care constă în formarea unui cuvânt nou prin trecerea de la o parte de vorbire la alta. forme neaccentuate: Ea mă ceartă. interogative. 1. nehotărât sau demonstrativ: Frumosuldin natură este impresionant.adj.pronumele personal de persoanele I şi a Ii-a.pron. . pron. . . Poezia recitată era foarte lungă. Numeralul îşi poate schimba valoarea morfologică în substantiv. 5. . . Pronumele posesive.din participiu şi gerunziu acordat.

-iţă pădure . b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală.(a) împăduri .adverb Am sosit la şcoală înainteacolegilor mei.prin articulare sau alăturarea unui adjectiv Binele făcut aduce alt bine. 8.din participiu. I-am ascultat oful. -ar grădinăreasa .FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens. c) adverb . . -ar + suf. cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale. formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical.radical muncă(cuv. -ar + suf.cuvânt de bază grădinar .străbunic cuv. de bază) .pădurice . a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale. FAMILIA DE CUVINTE .grădin + suf.grădin + suf.grădin + suf.muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare . Unele interjecţii pot deveni substantive: Are un of. de bază. -esc grădinărit .prepoziţie c) adjectiv Tata era un bărbat bine. Ea este formată din cuvântul de bază. 9. Adverbul poate deveni: a) substantiv .grădin + suf.vedeau coşurile fumegânde.grădin + suf. b) prepoziţie cu regim de genitiv El priveşte înainte. cuvintele derivate. Vorbeşte răstit. -it grădiniţă .radical . Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic .-easă grădinăresc . .-ar + suf.(a) reîmpăduri .păduros .pădurar .florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină .

.......................... neparticipare............................ omograf............. stenogramă.Exercitii: 1....................... macrocosmic.....Precizaţi ce părţi de vorbire se formează prin ataşarea sufixelor lexicale subliniate la rădăcina următoarelor cuvinte: a) copilărie........................ Completaţi tabelul de mai jos....................... alegând exemple dinte cuvintele următoare: conceraţean.. reînfiintată.......... căţelul....... hidrofor............................ autocritică.... caligrafie.................................. hipersensibil....... căţelandru.... reîndufleţit.................... geolog b) prefixoide: biologie.... 3..... a fugi.................. scăunel..... cheiţă............................................... organigramă.......... suicid.......... microbiologie.... autogară........ .................... Derivate cu sufix Derivate cu prefix diminutive Augmentative Derivate parasintetice Derivate cu prefixe neologice 2........... televiziune. dermatolog.. frunziş................ b) argintiu... francofil...................... pisicuţă........... Reconstituiţi etapele lanţului derivativ al cuvântului dat: ţărăneşte............ pieptiş..... pseudopod............................. d) moldoveneşte................. ............................. despăachetare.... hidrofug........ flăcăiandru........ c) a cânta....... monolog...... transfug. Subliniaţi in cuvintele de mai jos sufixoidele (falsele sufixe) şi prefixoidele (falsele prefixe): a) sufixoide: centrifug.......... oltenesc........................................... ........... zoologie 4.............................................................. băieţoi..

Scrieţi în dreptul fiecărui cuvânt de mai jos sensul realizat prin ataşarea anumitor sufixe..... tocător....................... lăcrămioară................ căsoaie..... nume de instrument................... Popescu....................... originea..5..................................................... denumirea locului........ diminutive..... .. modalitatea.......... sens colectiv................. blănărie................... noţiuni abstracte.. tineret................. alegând una dintre variantele: nume de agent..................... bunătate............. augmentative......................... nume proprii de familie........... Oltean.... fustiţă..........