Mijloace de îmbogăţire a vocabularului Interne – derivarea , compunerea , conversiunea Externe – cuvinte provenite din alte limbi (împrumuturile) DERIVAREA

Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul afixelor (sufixelor şi prefixelor ). Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcina cuvântului . Clasificare : sufixele lexicale , când formează cuvinte noi : grădinar . sufixele gramaticale , când creează forme gramaticale (sufixe de mod şi timp ) : citi , scris sufixele lexico-gramaticale , când exprimă un sens nou şi o categorie gramaticală (sufixe moţionale) : gâscă – gâscan Sufixele denumesc: agentul ( -tor , - ar , -ist , -aş ) : agricultor , fierar , gronist , luntraş însuşirea ( -iu , -oş , -cios , -bil , -at , -al ) : aurcz , fricos , mîncăcios , purtabil , sprîncenat , vamal colectivitatea ( -et , -raie , -işte , -ime , -is) : brădet , apăraie , porumbişte , studenţime , zmeuriş instrumentul ( -ar , -nită , -tor ) : alfabetar , pipernită , ştergător noţiuni abstracte ( -inţă , -ie , -ime , -cală , -ura , -anţă ) : cerinţă , domnie , grăsime , răceală , scursura , siguranţă modalităţi ( -este , -iş , -âş) : româneşte , pietriş , ţărâş locul şi originea ( -ărie , -ice , -ean ) : benzărie , fierărie , bucureştean obiecte sau însuşiri mici – sufixe diminutivale (ulet , uc , ior , ică , ice) : binişor , căscioară , cerceluş , coşuleţ , lănţuc , pantofior , singurică , vanticel obiecte sau însuşiri mari – sufixe augmentative ( andru , an , oaie , oi ) băieţandru , grăsan , căsoaie , pietroi Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii cuvântului pentru a forma cuvinte noi . Prefixele modifică sensul cuvântului de bază , fiind : negative ( re-, in- ) : neseamă , inegalitate . privative ( des- , de- ) : a descreti , deşire . iterative ( re- , răs - ) : a reaminti , rasucit . :

-

Prefixele pot forma : substantive ( neregulă ) . adjective ( nefiresc ) . adverbe ( negreşit ) .

3

Prefixele pot fi : vechi ( ne , în , des , răs ) . noi ( arhi , anti , pre , inter ) .

Derivatele parasintetice sunt cuvintele care conţin şi sufixe şi prefixe . ( înnodat ) . Seriile derative apar atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat Compunerea Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi sau termeni diferiţi . Termenii din care se formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori sensul pe care îl au când există independent . Cuvintele compuse pot fi : substantive ( floarea-soarelui , ochiul-boului ) . verbe : a binevoi . adjective : cumsecade . pronume : fiecare . numerale : douăzeci adverbe : după-amiază . prepoziţii : pâna la . conjuncţii : ca să . interjecţii : bring-bana

-

Există elemente de compunere cu înţeles de sine stătător ( prefixoide ) : cid ( ucigător ) . craţie ( conducător ) . fil ( iubitor ) fob ( care urăşte ) . fug ( care îndepărtează ) . log ( specialist ) . aero ( aer ) . bio ( viaţă ) . filo ( iubitor ) . hidro ( referitor la apă ) . macro ( mare ) . micro ( mic ) . orto ( corect ) . poli ( mai mulţi ) . pseudo( fals ) . tele ( la distanţă ) .

Sufixoide : -

4

. Delta Dunării ş. gura-leului. 4.untdelemn. încurcă-lume. Roşiori de Vede.dedesubt etc. botgros. Baia de Aramă etc. vorbă-lungă. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste" zece). SUBORDONARE : floarea-soarelui . b)subordonarea atributivă de la 20 la 90.nounăscut. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv. Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. ciuboţica cucului. închis: roşu închis/deschis. bunăvoinţă. pierde-vară. rea-credinţă. Almaşul-Mare ş. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt. floarea-soarelui. Compunerea prin alăturare:bun-simţ. a. ALĂTURARE : câine lup . orişicine. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă. clar-văzător. 23. 4 sunt atributele lui zece (22. deasupra.Valea Călugărească. d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb.. bună-cuviinţă.unsprezece.binefăcător. C. c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui. ochiul-boului. Compunerea prin contopire : bunăvoinţă. 3.). având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis. unde numerele ca 2. 3. 24 etc. binevoi. coate-goale. bine-venit. Neagra Şarului […].a. 5 .cuminte. b.. b)două adjective nume de culoare: galben-portocaliu. c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios. galben-verzui. floare-de-colţ.Procedee de compunere : A.prim-ministru. BCR .niciodată. ABREVIERE : iniţiale : CEE .o mie trei sute. rea-voinţă etc.după-amiază. ducă-se pe pustii. B. JUXTAPUNERE . bou de baltă. 2. Gura Ocniţei.a. Subordonare faţă de un adjectiv.de către etc. acid clorhidric. zgârie-brânză.

- iniţiale şi fragmente de cuvinte : Tarom . b) Adjective din : - verbe la participiu : Cerul înnorat nu-mi place . verbe la participii : Răniţii au fost transportaţi la spital . verbe la gerunziu : Mâinile tremurânde ale fetiţei arătau emoţia . substantive : Pleacă luni . compunere sau schimbarea valorii gramaticale de la un cuvânt de bază . adjective : Vorbeşte frumos . interjecţie : N-a auzit oful . verbe la gerunziu : Suferindul era trist . verbe la supin : Mersul pe jos este sănătos . adverbe : Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre . c) Adverbe din : - d) Prepoziţii din : - Familia lexicală reprezintă cuvinte obţinute prin derivare . pronume : Nu îmi pierd vremea cu nimicuri . adverbe : Aproapele lui s-a accidentat . 6 . fragmente de cuvinte : Asirom fragmente de cuvinte si cuvinte : Romarta . adverbe : Mi-am luat haine gata . verbe la participiu : A câştigat mulţumită muncii . pronume : Acest băiat învaţă bine . substantive : Picta frumos graţie talentului . verbe la participiu : Vorbeşte îngânat . Conversiunea (Schimbarea valorii gramaticale) Este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi de la o parte de vorbire la alta : a) Substantive din : adjective : Frumosul traversează stradă .

binecuvanta. insulă ) . raporturile culturale . gazdă . halva ) . babă . economice şi politice . ieftin ) . 2) engleză ( stand-by . voler ) . Împrumuturile apar ca rezultat al contactului dintre două limbi fiind favorizate de mai multi factori : vecinătatea geografică amestecul şi convieţuirea unor populaţii . colocviu . iceberg . in functie de felul termenilor componenti. susnumit. Împrumuturile pot fi : I vechi : Provenite din : 1) limba slavă ( izvor . 4) italiană ( pian . whisky . dolar . proaspăt ) . din elemente de compunere fara existenta independenta sau din abrevieri ale unor cuvinte. parizer . hobby . manager ) . Neologismele Împrumuturile sunt mijloace externe de îmbogăţire al vocabularului şi sunt introduse în limba română din alte limbi . oxigen . cuvintele compuse se grupeaza in trei categorii mari: a) compuse formate din cuvinte intregi existente si independent in limba noastra (bunavointa. 7 . metrou . floarea-soarelui etc. a soluţiona ) . tractor . 5) latină ( graţie . cocoş . iaurt . şampon . frică . boier . viclean . 3) germană ( crenvurşti . seism . Ex : liceu . voinic . plug . fotbal . deseara. talk-show . doisprezece. chirie . box . In limba romana. vameş . Neologismele sunt cuvintele noi împrumutate din alte limbi sau create în interiorul limbii sau prin derivare sau compunere . gând ) . inginer . II noi : Vin din : 1) franceză ( elev . secol . tacticos . spaghete ) . 4) limba greacă ( duşman . foen . bleumarin . bleu .Împrumuturile . COMPUNEREA Compunerea este un procedeu de formare a cuvintelor care consta in crearea unui cuvant nou din mai multe cuvinte intregi existente si independent in limba. zarzavaturi . cafe-bar . oraş .). 2) limba maghiară ( hotar . 3) limba turcă ( baclava .

decapod etc. Exemplele de ultimul tip nu se deosebesc din punctul de vedere al unitatii morfologice de: director adjunct.).). pronume. gazetei de 8 . -fob etc. unitatea semantica si comportamentul sintactic . in primul caz ele se numesc compuse sintactice. compusele din cuvinte intregi. Dupa cum se stie. iar in cel de-al doilea caz. domniei-sale etc. Petrom). In foarte multe cazuri insa. gazeta de perete.N. botgrosului. Compusele din cea de-a doua grupa sunt reprezentate prin substantive. ci numai trei caracteristici: unitatea morfologica. o formatie care isi modifica in flexiune finala este un cuvant si nu un grup sintactic.b) compuse formate din elemente de compunere inexistente si independent in limba romana (auto-. verbe si adverbe. botgrosi. In limba romana unitatea morfologica a cuvantului presupune in cazul cuvintelor flexibile. primul sau ambii termeni ai compuului primesc marci flexionare ori articol: cal-de-apa. numai prin substantive. trebuie sa se porneasca de la ideea ca un compus reprezinta un singur cuvant. adjective. cvasi-. mai multe cuvinte. in timp ce grupurile de cuvinte apartin sintaxei. Tarom. Campulungului. Campulungul. In compunerea romaneasca locul central il ocupa primul dintre aceste trei tipuri de cuvinte compuse. Spre deosebire de compusele in structura carora intra elemente de compunere sau abrevieri. P.intre ele existand o stransa legatura. iar grupul sintactic. De exemplu: botgros.).R. De aceea este necesara o atenta delimitare intre compuse (problema se pune in special la substantiv si in mai mica masura la adjectiv. untdelemnul. relei-vointe. combinate fie intre ele (balneolog. de foarte multe ori. electrocauteriza etc. Asirom. foto-. pronume si numeral) si diferite grupuri sintactice: locutiuni si grupuri sintactice nelocutionale.N. -vor. iar cele din ultima. deca-. cand formatia este mai putin sudata. Mos-ajunului.F. intre care se stabilesc diferite raporturi. untdelemnului. domnia-sa. care alcatuiesc marea majoritate a vocabularului. articol) la finala. Compusele formate din cuvinte intregi se combina sau nu dupa regulile sintactice obisnuite ale limbii. Santamaria. c) compuse formate numai initiale sau din abrevieri ale unor cuvinte (C. nu se deosebesc din punct de vedere formal de grupurile sintactice alcatuite din mai multe cuvinte. modificari flexionare (desinente. Din aceasta cauza nu va fi avuta in vedere o defintie. O. De aceea. satisfacatoare a cuvantului. evident. Prin urmare. gazeta de perete. chiar este alcatuita din mai multi termeni. nu exista pana acum o definitie completa. Aici se intalnesc exemple apartinand tuturor partilor de vorbire. centigrad.U. fie cu cuvinte existente si independent (colontitlu. termocentrala. untdelemn. care se comporta ca si niste cuvinte simple. directorului adjunct.L. Santamariei etc. calului-de-apa. Mos-ajun. bicefal. Aceasta delimitare este cu atat mai necesara. cu cat compunerea apartine formarii cuvintelor. calul-de-apa. rea-vointa. compuse asintactice.

mar cretesc. lapte-de-pasare. Spre deosebire de compusele discutate mai sus. corabia desertului (=camila). director general. Pe de alta parte. cele-cinci-degete. ochi-de-pisica. sensul compusului nu rezulta din suma sensurilor cuvintelor care il alcatuiesc. intelesul integului reiesind din suma intelesurilor acestor cuvinte. Uneori putem surprinde faza de trecere de la categoria compuselor fara unitate morfologica la categoria celor cu unitate morfologica: bunastare. prim-ministru. uneori foarte departat de sensurile termenilor componenti. proces-verbal. ferestrele sufletului (=ochi). leu-de-mare. Closca-cu-Pui. toate. grupurile sintactice nelocutionale. si anume cel clorhidric. bunei-stari si bunastarii. coada-derandunica.(de obicei una dintre forme este mai frecventa. dumitale. desi isi modifica in flexiune si primul termen (de exemplu: dumneata. alba-verzuie si alb-verzuie etc. sunt formate din cuvinte care isi pastreaza sensul lor (desi au loc unele modificari semantice). In cazurile mai rare. 9 . parere de rau etc. om de stat. fiind caracterizate. intelesul lor initial si independenta lor semantica.Unele pronume. stat-major. prezinta totusi unitate morfologica. rochita-randunicii. de diferit de cel al termenilor alcatuitori. Din punct de vedere semantic. poalele muntelui. ca si sensul compuselor. exista si compuse care pot fi analizate semantic intocmai ca si grupurile sintactice nelocutionale mentionate mai inainte si care nu pot fi deosebite decat cu greutate de aceste grupuri pe baza criteriului semantic. ci este ceva nou. sudarea se face cu mai multa usurinta. Cand primul termen al compusului este o parte de vorbire neflexibila sau una care nu primeste articol. compusele reprezinta o unitate. alb-verzui. insumi. poale-n-brau. Aceasta situatie se intalneste mai ales la substantivele care au la baza o metafora: Calea-Laptelui. marului cretesc etc. Prin urmare deosebirea dintre cele doua categorii pe care le discutam aici este clara. De asemenea. laptele-cucului. marul cretesc este un mar de soi cretesc etc. sange-de-noua-frati etc. in care grupurile nelocutionale au la baza o metafora. untdelemn etc.). deoarece sensul grupurilor este la fel de nou. celuilalt. insine etc. insami. celalalt. intr-o masura mai mare sau mai mica.. Acidul clorhidric este intr-adevar un acid. sare si piper (despre o stofa) intelesul nu mai poate constitui un indiciu diferentiator. mar cretesc. Adesea termenii care intra in compunere isi pierd. ca in exemplele: aurul negru. deoarece modificarile flexionare nu au ca urmare recunoasterea termenilor componenti ca unitati distincte. o unitate semantica noua se poate constata si la substantive formatii nemetaforice ca: primavara. lemn-cainesc.perete. primului-ministru si primministrului. ca: acid clorhidric. tocmai datorita faptului ca nu exista posibilitatea modificarilor in interiorul formatiei. prin lipsa unitatii morfologice. de exemplu bunastarii fata de bunei-stari). gazeta de perete. inalta tradare. braul cerului (=curcubeu).

In ceea ce priveste adjectivul. Statu-Palma-Barba-Cot. 1) Comportamentul sintactic al substantivului comun compus insotit de un determinant adjectival difera in special de cel al grupurilor sintactice libere si intr-o masura mult mai mica de comportamentul sintactic al grupurilor sintactice stabile. Denumirile geografice si teritorial. Formarea cuvintelor in limba romana. dumneata. Peninsula Balcanica. unul si-a putut modifica mult intelesul. BaltaAlba. Marea Britanie. de munte. fata-mare. fie dobandita printr-o folosire frecventa. Joia mare. 1[1] Fulvia Ciobanu si Finuta Hasan. cumsecade. I. domnia-ta. vocal-instrumental. 10 . in mod obligatoriu. mai putine. Baia-Mare. Trei-Scaune etc. fluviul Dunarea (si Dunarea). observam ca aici compusele prezinta diferite grade de unitate semantica. Campulung-Moldovenesc. Tara Romaneasca etc.ramas-bun. Coasta de Fildes. Noua Zeelanda. Alba-ca-Zapada. Serbestii-Vechi. Marea Neagra. Pasari-Lati-Lungila. Muntii Macinului. sensul lor. Compunerea. celalalt sau ceilalti ramanand cu sensul lor initial. vol. un munte. 1 Mai. unsprezece etc. lacul Gilcescu (si Gilcescul). raul Olt (si Oltul).adminitrative al caror prim element este un substantiv nume generic (munte. fie datorita faptului ca ele calchiaza compuse din alte limbi.mama-mare. oronimic etc. Curtea-de-Arges. in mare masura.) prezinta doua situatii: a) „cand substantivul nume generic este insotit de un substantiv in genitiv sau de un adjectiv care nu este foloit si singur ca toponimic (hidronimic. 1970. tustrei.). Strada Mare. Editura Academiei. Volta Superioara. Drumul Scarii. nefiind intrebuintate. pe o treapta superioara: cuminte. insula. o apa etc. strada etc.. Si aceste formatii au unitate seantica. Ne referim la exemple de tipul: apa-tare.”1[1] b) cand substantivul nume generic este insotit de un substantiv folosit in forma sa de nominativ exclusiv ca nume topic (de loc. rau. dulce-acrisor. Poiana-Tapului. pronumele si numeralul. cele doua cuvinte nu alcatuiesc un compus. roman-german. Mama-Padurii. Lacul Rosu. Raul Doamnei.. De exemplu: Delta Dunarii. Dintre termenii altora. douazeci si doi etc. Comportamentul sintactic.Termenii unora dintre aceste compuse isi pastreaza toti. marea Mediterana (si Mediterana). de un nume de persoana sau de un adjectiv care poate denumi si singur un loc. Cele mai multe exemple se plaseaza pe o treapta inferioara din acest punct de vedere: alb-galbui. nici unul. Republica SudAfricana. Fat-Frumos. impreuna: muntii Carpati (si Carpatii). Insula Serpilor.) avem a face cu o unitate semantica (deoarece ambele elemente alcatuiesc denumirea). de apa etc. Anu nou. Valenii-de-Munte. oceanul Pacific (si Pacificul) etc.

nu poate separa termenii compuselor cu unitate morfologica. un ramas-bun trist etc. indiferent de tipul de compunere. floarea aceea rosie a copilului. mar cretesc gustos. ca si vara timpuri etc. scurtul nostru metraj. interesantul scurt-metrj etc. indraznet. de adjective. cat si al primului termen de compunere. se comporta si sintactic intocmai ca orice cuvant simplu. nu exista nici o dovada ca atributul se refera la intregul compu si nu umai la substantivul din interiorul lui : Mos-ajun vesel. gazea de perete interesanta. fata de perna curata. grau de toamna frumos. determinate. caracterizate sau nu prin modificari flexionare. poale-n-brau gustoase. deoarece poate fi interpretat atat ca determinant al intregului compus. Atributul adjectival. Ele separa cuvintele care alcatuiesc grupul. Constructii formate dintrun compus urmat de un determinant adjectival. o umila nu-ma-uita. Nu sunt posibile constructii ca : botul ala gros. dintre care unul exprimat printr-un adjectiv posesiv sau demonstrativ. prezenta unui determinant adjectival. asezandu-se imediat dupa substantivul cu rol de 11 . acest coate-goale. scurtmetrajul nostru. nu serveste ca indiciu de compunere. grau arnaut bun. asa-numitul sparge-val activ. grupuri sintactice stabile. acid clorhidric tare. Intr-un grup sintactic liber format dintr-un substantiv urmat de doua sau mai multe atribute. Pe langa un grup sintactic stabil. b) Pe langa compusele care nu au unitate morfologica. intocmai ca atunci cand se afla pe langa un grup sintactic : floaresoarelui frumoasa. primavara timpurie. la randul lor. casa asta de piatra. cu exceptia adjectivelor pronominale posesive si demonstrative. ne poate ajuta la delimitarea unui compus de un grup sintactic stabil numai atunci cand este clar ca din punct de vedere semantic adjectivul se refera la intreaga formatie si nu numai la unu din termeni : cap-de-mort frumos colorat. numar si caz cu compusul. zgarie-branza asta etc.a) Compusele care prezinta unitate morfologica. scurtul interesant metraj. Cand insa substantivul cu rol de determinant din interiorul compusului este de acelasi gen cu genul intregului compus. putand fi plasat numai in urma sau inaintea lor : botgrosul ala. Determinantul adjectival de orice fel se refera la intregul compus din punctul de vedere al intelesului si se acorda in gen. Mai frecvente sunt insa cazurile in care adjectivul. prin sensul sau. Avem de a face cu grupuri sintactice libere si stabile. nu se deosebesc de : acvila de stanca impaiata. burta asta verde. acesti coate-golae. burtaverde asta. indiferent de felul lui. adjectivul posesiv si cel demonstrativ se comporta intocmai ca pe langa orice grup sintactic liber. posesivul sau demonstrativul se aseaza imediat dupa substantivul determinat inaintea celui de-al doilea atribut : cartea mea frumoasa. floare-de-sfanta-Ana rasaritade curand. Faptul acesta este clar cand genul si numarul compusului este altul decat genul si numarul substantivului din interiorul lui sau atunci cand elementul de baza al compusului este verb : burtaverde. iarba-mare uscata. ca si ajun vesel.

in cazul compuselor cu acelasi determinant inlocuirea este neobisnuita. tata-mare al tau. Targu-Jiul nostru etc. Podisul acesta al Moldovei. floarea-soarelui. directorul nostru general. procesul acesta verbal. remarcand-se imposibilitatea disocierii numeleui prin intercalarea unor determinanti intre termenii alcatuitori: Curte-de-Arges a nostra. Muma-Padurii cea rea. Singurele toponimice separabile sunt cele formate dintr-un substantiv nume generic urmat de un substantiv in genitiv. indiferent de structura lor si de gradul lor de unitate morfologica. untdelemn. marul meu cretesc. Valea aceasta a Prahovei etc. Satul-Mare insorit. Poiana-Tapului frumoasa. Stan Patitul asta. Galben-de-Soare al ei. casa mare. De obicei termenii compusului se afla in aceeasi ordine ca si partile de propozitie dintr-un grup sintactic obisnuit (vorba-lunga. cum sunt mama-mare. O serie de compuse fara unitate morfologica. Comportarea denumirilor geografice si a celor aministrativ-teritoriale este diferita de a celorlalte nume proprii. mamamare asta. inversa fata de ordinea obisnuita a grupului sintactic construit din aceleasi parti de 12 . in timp ce in grupurile sintactice libere si in cele stabile se evita repetarea. de orice fel ar fi el. cuminte. tata-mare etc. Prin urmare.. procesul nostru verbal etc. Exista insa compuse fara unitate morfologica ale caror componente pot fi separate prin adjective posesive sau demonstrative ca si grupurile sintactice: laptele acesta de pasare. se comporta ca un singur cuvant. Gura-Ocnitei asta. casa de lemn. c) Din punct de vedere sintactic numele proprii de persoane si de sarbatori.determinant : acidul acesta clorhidric. „Ordinea termenilor compuului. 1 Mai al nostru. Determinantul. acestea fiind mai usor analizate: Delta asta a Dunarii. gazeta asta de perete. nu se poate intercala intre termenii compusului: Fat-Frumosul nostru. 2) Grupurile sintactice stabile formand serii in care determinantele se refera la acelasi determinant se comporta ca si imbinarile libere: gazeta noastra de perete este mai reusita decat cea de strada. nu permit intercalarea adjectivelor posesive si demonstrative intre termenii alcatuitori : mama-mare a mea. iepurii astia de casa. intalnindu-se mai rar constructiile cu repetare: gazeta noastra de perete este mai reusita decat gazeta de strada etc. cu cap).

din punct de vedere al flexiunii. vol. 3[3] Nicolae Draganu. deci dupa cum se schimba aspectul gramatical al elementelor constitutive.. Editura Amphora. mai pot fi clasificate si din punct de vedere gramatical. iar compuneri nemarcate sunt acelea in care raportul elementelor constituiente nu este marcat: valvartej. Cuvintele compuse. cocostarc etc. poate constitui de asemenea un indiciu al compuner Ea se datoreste. in masura in care diferitele parti componente pot fi flexioate sau nu. se schimba si natura 2[2] Fulvia Ciobanu si Finuta Hasan. 1998. intr-un singur cuvant. 1970. copierii unor modele straine: lung-metraj. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. ceapaceoarei. se prezinta in asa fel ca si cum am pronunta sau chiar am scrie doua. Compunerea.abia le putem deosebi.vorbire. elementele lor constitutive s-au contopit in asa masura incat. mujdaiu. de cele mai multe ori. papa-lapte etc. trei cuvinte.” 2[2] Luand in considerare forma externa sau forma interna a cuvintelor compuse se pot clasifica dupa patru criter „In cazul unor cuvinte compuse. „Vom include intr-o categorie acele cuvinte care sunt compuse din doua substantive. distingem compuneri marcate si nemarcate: daca la elementele constituiente este marcat raportul in care se aflau ca parti de propozitie. sus-numit. vinars.” 4[4] Prin urmare. intr-o alta categorie pe cele compuse dintr-un substantiv si un adjectiv sau dintr-un substantiv si un adverb etc. ceapa-ceoarei etc. Marea-neagra. atotputernic. pe care le putem scrie si despartit. „In functie de modul in care raportul dintre cele doua parti constituiente ajunge sa fie concretizat sau nu si formal. 4[4] Ibidem 13 . intre care exista doar relatii sintactice. I.chiar si dupa o cercetare asidua. dupa forma lor externa.” 3[3] Dupa cum Nicolae Draganu precizeaza in Compunerea cuvintelor in limba romana. asa sunt de exemplu: cocotarc. Timisoara. Compunerea cuvintelor in limba romana. argint-viu etc. mai exista si cuvinte ale caror parti componente stau separat.. acestea neavand o caracteristica aparte. clarvazator etc. Formarea cuvintelor in limba romana. unt-de-lemn. iar aceasta trasatura externa pare sa fie un principiu suficient de potrivit in clasificarea cuvintelor compuse. Dumnezau luceafar. Sanziene. unt-de-lemn. Bunavestire. primavara. putem distinge grade diferite de contopire. atunci compunerea este marcata: argint-viu. codobatura. Exemple de astfel de cuvinte sunt: drum-de-fier.

”6[6] „ Cel de-al patrulea criteriu de clasificare se fundamenteaza pe motivatia psihologica si pe modul de formare a compusului.).”8[8] Cea de-a doua clasificare. aceasta referindu-se doar la forma externa. op. cu diferitelesale grade.compusului. substantive cu adjective. cit. op. „Cuvinte ca pasare-musca (colibri). „Flexiunea. pe de alta parte. Astfel definirea relatiilor existente intre elementele compusului este criteriul fundamental care serveste drept punct de plecare pentru cea dea treia categorie a clasificar „In ceea ce priveste relatia logica in care se pot afla cele doua patti ale compusului. care se resfrange asupra limbii in intregimea ei.” 5[5] Dar dupa cum Nicolae Draganu explica in Compunerea cuvintelor in limba romana. modul lor de formare. 14 .” 7[7] Flexiunea este o consecinta si o urmare a evolutiei elementelor constitutive ale compusului. Forma cuvintelor simple sau compuse este transformata de trecerea timpului. cuvintele compuse se simplifica. devenind simple. op. consecinta acestui proces este simplificarea lor si mai accentuata: caballus a devenit cal etc. coada-soricelului. Este adevarat ca la lingvistii germani gasim 5[5] A. din punct de vedere gramatical. ci o combinatie de notiuni.. exprimata si concretizata printr-o combinatie de cuvinte. Aceasta clasificare pare a fi fireasca si logica intrucat se bazeaza pe caracteristicile cele mai importante ale partilor componente. unt-de-lemn etc. cuvintele se tocesc in asa masura incat abia mai raman trasaturi din forma lor initiala. precum si de catre actiunea legilor fonetice. compunerea poate fi de doua feluiri: subordonatoare sau coordonatoare. Darmesteter. cit. nu constituie o trasatura aparte a compunerii. Ca urmare a folosirii indelungate. 6[6] Nicolae Draganu. de concepte. dintr-un alt punct de vedere. ci este rezultatul unei legi generale a sistemului. un compus nu poate fi considerat a fi o simpla combinatie de cuvinte (substantive cu substantive. Este deci doar un accident si nu o putem folosi drept criteriu de baza in aceasta clasificare. valvartej. ba chiar si raporturile logice existente intre elementele lor constitutive sunt diferite. cit. prezinta si ea dificultati. este pur mecanica si nu patrunde in esenta compusului. verbe cu substantive etc. 7[7] Ibidem 8[8] Nicolae Draganu. pot fi oare incadrate in aceeasi categorie? Fiecare dintre aceste compuse este de alta natura. La cuvintele simple.

este si mai lipsita de valoare. in opozitie cu componentele propriu-zise. iar procesul sintetic (actiunea fortelor psihice de legare a membrilor) trece cu totul in planul al doilea. cocostarc pe cel sintetic. Daca avem in vedere reletia procesului psihic care actioneaza la formarea compusului. Aceasta nu este cauza raportului dintre doua elemente. el le numeste juxtapunere. nu se concretizeaza in aceeasi proportie. Statu-Palma.de regula aceasta clasificare. in mod vizibil. Cornul-Luncei.” 11[11] b) In cea de a doua categorie sunt incluse acele compuse ale caror parti constitutive 9[9] Ibidem 10[10] Ibidem 11[11] Nicolae Draganu. direct din intregul propozitiei. 15 . de sine statatoare. Asa cum este evident ca forma externa a compusului din punct de vedere psihologic prezinta interes doar indirect. in cele mai multe cazuri. clasificarea logica. cat si dupa aceasta. op. in masura in care elementele compusului se desprind din intergul propozitiei. care va fi considerata drept baza in continuarea clasificarii noastre. iar in cazurile unde ea exista. va fi lipsita de valoare si clasificarea lui Darmesteter care considera drept marca reala de identificare a compusului elidarea elementelor gramaticale de legatura (ellipse). in masura in care partile de propozitie astfel desprinse se intrepatrund mai strans si formeaza. dar primim si explicatia: comunicarea in limba germana corespunde de minune acestei clasificari. dupa parerea lui Wundt. putem distinge trei categorii: a) In prima categorie sunt incluse acele compuse care s-au desprins. „In aceste cazuri procesul analitic se gaseste in asa masura pe primul plan incat compusul pare rezultatul segmentarii sintactice.”9[9] „Nici clasificarea logica nu ne multumeste. iar in cazul lui luceafar. Fata de celelalte cuvinte ale propozitiei. ea putea exista la fel de bine atat inaintea formarii compusului. iar pe de alta parte este sinteza. Din punct de vedere psihologic. ajungem la concluzia ca procedeul analitic si cel sintetic. formarea compusului este un proces cu dublu aspect: pe de-o parte este analiza. unt-de-lemn pune pe primul plan momentul analitic. Daca insa studiem diferitele cazuri de compunere. asa cum natura legaturii in cazul cuvintelor apa-tare.”10[10] Mai raspandita decat clasificarea formala. cu toate ca pare a fi foarte riguroasa. cit. o unitate noua.

ca. de exemplu.. unele langa altele.nu pot aparea exact in aceeasi ordine ca in compus. Wundt distinge trei etape diferite. de exemplu. iar cele din a treia grupa au rezultat din actiunea la distanta a acesteia. unde compusul se prezinta unitar. cei doi formanti partiali isi pierd autonomia. In acelasi timp. procesul sintetic a trecut in prim plan fata de cel analitic. si in cadrul propozitiei. dar intelesul sau se intuneca intr-o masura mai mare sau mai mica. luceafar. in cuvintele primavara. tren-fulger etc”14[14]. cos. op.”12[12] In acest caz. incep sa se intrepatrunda tot mai mult. „Compusul se apropie si mai mult de contopirea totala cand unul din elementele constitutive a disparut din uzul limbii in calitate de cuvant de sine statator sau a devenit de nerecunoscut din punct de vedere formal. cele din a doua grupa prin actiunea de apropiere in asocierea de idei.” 15 [15] Contopirea completa se afla pe ultima treapta a evolutiei. Formarea unui asemenea compus este aproape intru totul un proces sintetic.”13[13] Nicolae Draganu in Compunerea cuvintelor in limba romana. Evolutia ulterioara a compusului este marcata de transformari formale si semantice. cea de-a doua etapa a evolutiei este contopirea partialaaceasta este foarte fregventa in cazurile in care aspectul fonetic al compusului este neschimbat. Joia-Mare. drum-de-fier. ajunge la concluzia ca toate compusele din prima categorie s-au format prin actiunea de contact in cadrul asocierii de idei. iar la finalul evolutiei sale cuvantul primeste statutul de cuvant simplu. c) „Cea de a treia categorie este constituita din acele cazuri in care una din partile constitutive ale compusului probabil nici nu a facut parte initial din acea unitate conceptuala din care a fost desprins celalalt element constitutiv al compusului. cocostarc. cit. de exemplu: harnic. prima fiind aglutinatia. dedau etc. Acest ultim component. a atras din alte unitati sintactice primul component ca rezultat al asocierii conceptuale. ca. Dumnezau. stramos. vinars. 15[15] Ibidem 16 . care totodata a desemnat conceptul de baza. ca. mujdaiu etc. spun. „asocierea conceptuala care a unit partile compusului le-a transformat si din punct de vedere al formei. de exemplu. asa etc. fara ca sa poata fi deosebit de cuvantul simplu. In asemenea 12[12] Ibidem 13[13] Ibidem 14[14] Nicolae Draganu. analiza se restrange aproape numai la alegerea unui cuvant. rezultatul comun al acestor procese consta in aceea ca elementele compusului. care initial nu au fost intr-un raport prea strans.„astfel de compuse sunt.

punct si virgula etc. adverbe legate prin prepozitii. el poate sta la inceputul compusului: primavara sau la sfarsitul acestuia: vinars. b) Adjective compuse pe cale analitica Din punct de vedere formal. 17 . de la etc. o suta doi. prim-ministru. cit. adjective. Comaliment (Comert cu alimente). 17[17] Nicolae Draganu. vorbim de compunere subordonata.50. ca sa. O alta clasificare a cuvintelor compuse ar fi : a) cuvinte compuse prin alaturare: inginer-sef. „Compusele coordonate sunt acelea ale caror parti constitutive sunt de acelasi rang. adjective. respectiv prefixe.R. unt-de-lemn. Compunerea analitica Limba romana cunoaste un numar insemnat de cuvinte compuse pe cale analitica: substantive. pronume. cand acestea pot fi clasificate in doua grupe: coordonate si subordonate. p. vai si amar. cuvinte neflexibile. Elementul subordonat. C. cumsecade. Limba romana esentiala. verbe. c) cuvinte compuse din initiale sau abrevieri: Asirom (Asigurarile Romane).16[16] 1. adverb etc. b) cuvinte compuse prin contopire: untdelemn. Acestea exista intr-un numar foarte redus in limba romana si sunt compue din doua substantive imbinate cu ajutorul conjunctiei „si”: cucu si fuga. adjectiv.: Ajunul-Craciunului. respectiv determinant.F. apatare etc. Tarom (Transporturi aeriene romane). si din punct de vedere logic.cazuri doar studii de istoria limbii sau gramatica comparata pot stabili daca acel cuvant a fost vreodata un compus. care se determina reciproc si deci sunt constituite din parti de vorbire identice. cand acestea pot fi marcate si nemarcate si pot fi alcatuite din substantive. (Caile Ferate Romane). nou-nascut. de exemplu cucu si fuga etc”17[17]. sperla si cenusa. op. combinatiile sunt foarte diferite: 16[16] Alexandru Metea. Petrom (Petrol Romania) etc.. Cand una din patti functioneaza ca element determinant. oarecare etc. a) Substantive compuse pe cale analitica Nicolae Draganu le clasifica din punct de vedere formal. poate fi substantiv.

„Pe acestea le folosim atunci cand vrem sa exprimam faptul ca un obiect poseda doua caracteristici in aceeasi maura. dar totusi in asa fel incat una o determina mai strans pe cealalta. bine-voitoriu. bunbucuros. bine-simtitoriu. rau-voitoriu etc. bine-mirositoriu. • Raportul logic existent intre partile componente ale adjectivului compus analitic din alte doua adjective poate fi: 1) De coordonare. mort-copt. hat-atata. indelungrabdatoriu. Putem considera adjective compuse din particule si adjective toate formele gradelor de comparatie. atat (eccum sau atque+tantum). bine-naravit. 2) Dintr-o propozitie sau o particula si un nume: „afund (ad+fundum). nebun. • Adjective compuse analitic dintr-un adjectiv si un substantiv nu intalnim in cadrul compunerii din limba romana populara. ele exista insa in cadrul compunerii din limba literara: fructifer etc. nespus.” 18[18] Tot aici trebuie sa amintim si compusele in care partea a doua este un participiu. 18[18] Nicolae Draganu. forobraz. op. dulce-lesinat. destul.superlativ si comparativ-. cit. bine-facatoriu. rau-simtitoriu. nedrept. din contopirea lor rezultand o noua nuanta semantica: beat-orb. bine-cuvantat.• Adjectivul este compus dintr-un cuvant scurt si un adjectiv (respectiv participiu): 1) Dintr-un adverb si un adjectiv(respectiv participiu): neadevarat. lesne-iertatoriu. deoarece ele exprima o noua nuanta intr-o unitate conceptuala. bine-placut. binemeritet. drept-credincios. baloaches (balaiu-oaches). bine-crescut. adanc (ad+ancus). amanunt (ad+minutum). 18 . bun-voitoriu. suptpamantean. mult-putin. acatare (eccum sau atque+talis). nevrednic. atare.

rosu-inchis. 2) De subordonare: „ a-tot-puternic. sporeste sensul primei parti componente. singur-singurel etc. 19 . Intre elementele componente exista.” 20[20] c) Numerale compuse analitic • Dintre numeralele cardinale trebuie considerate drept substantive compuse analitice zecile. verde-albastru. limba romana literara foloseste. cateodata partii a doua a compusului i se adauga un sufix diminutival: nou-nout. dulce-dulce.. de altfel un raport de subordonare. a-toate-cutropitoriu etc. cum ar fi: mare-mare. trei-sute. op. vanat-deschis. atotstiutor si a-toatestiutor. intre partile lor constitutive existand un raport de subordonare: un+spre+zece. De la 10 la 9 ele sunt formate cu ajutorul prepozitiei super. • Celelalte numerale cardinale compuse trebuie considerate ca fiind adjective.” 19 [19] Cateodata partile componente sunt legate prin conjunctia si: verde si albastru. miliardele etc. milioanele. sutele. In aceste cazuri. surd si mut etc. intensifica. deci intareste. cinci milioane. bun-bun. compuse savante: surdo-mut. partea a doua a compusului are doar functie argumentativa. sase miliarde etc. in locul lor. deci sunt adjective compuse analitic. patru mii. miile. Acest lucru este intarit si de utilizarea permanenta a prepozitiei de in legatura cu ele. etc. deoarece aceeasi parte componenta se repeta. cit.: doua-zeci.nou-nascut. doi+spre+zece si 19[19] Ibidem 20[20] Nicolae Draganu. Unii insa nici nu le considera pe acestea cuvinte compuse. spre. de obicei. roman-magiar etc. Aici ar mai trebui amintite si asa numitele adjective compuse reduplicate.

a doua+oara etc. ce+va+si+ce+va. unuul de coordonare. respectiv un articol enclitic: al doi+le+a (in limba veche: al doi+le). particule si verbe cu pronume. tus-cinci etc.. Dumnia-Ta. celalalt. nescai. ori+si+care. deci poseda caracteristici adverbiale. • • • • Personale : insu+mi. in limba romana. de doua+ori. Asemenea numerale sunt cele multiplicative. ori+cat. ce+va+si. Trebuie sa fie coniderate numerale compuse analitic si numeralele ordinale. care sunt alcatuite dintr-un numeral ordinal si un substantiv. vre-un etc. in parte. nus-cat. Interogative : cine.. precum si numerale nehotarate ca: nici+unul. macar+cine. fie+si+cine. 20 . Numerale ordinale cu caracteristici adverbiale sunt urmatoarele: intaia+oara. d) Pronume compuse analitic Ele exista intr-un numar destul de mare. deci ele sunt adjective compuse analitic. si in urma acestor numerale. unul de subordonare. ale caror elemente componente se afla intr-un raport de coordonare: doua+zeci si unu sau una etc. apoi numeralele: cate unul. • Exista numerale care determina verbe. alalalt si alalant. ori si cat. fie+care. tus-trei.doua+spre+zece etc. oare+cat. fie+cine. veri+care. ori+cine. ori+si cine.. Ele provin din combinarea unor nume. astalalt. Demonstrative : dans. dintr-un numeral cardinal si dintr-un articol substantival. nestine si nus+cine etc. care+va. cate una.. Maria-Ta. acest(a). cate+si+trei etc. acel(a). acatare si cutare. Santia-Ta etc. de cate+ori etc. apoi numeralele multiplicative si distributive: cate+o+data. se intrebuinteaza prepozitia de. prin analogie cu zecile. a dou+a etc. Nehotarate : ori+care. Acestea sunt compuse dintr-un articol adjectival (articulus). sunt compuse dintr-un numeral cardinal si un substantiv. in parte. Incepand cu 20. cat+va. ce+va. Raportul intre partile constitutive este. care. cate de doua ori etc. numeralele sunt alcatuite cu ajutorul conjunctiei si. iar compusul astfel format este precedet de prepozitia de: o+data. Adjective compue analitic sunt si urmatoarele numerale:amandoi. oare+care.

cam asa. d-idarat.e) Verbe compuse analitic • Verbe provenite din contopirea unui prefix cu un verb : bine-voiesc. nicaire. pe dinafara. cu toate ca unitatea conceptuala lipseste apropape cu desavarsire. de-asupra. pe de-asupra. intr-atata. pe jos. parasintetice etc. dintr-acoace. pentru redarea diferitelor forme. aiure. de-a21 . as fi fost facut. ici. nesocotesc. de d-inainte. In afara verbelor auxiliare. am fost facut. de nicaierea. dinafara. pan-aici. erai laudat. va fi facand si formele pasive : sunt laudat. nici-ca-cat. aproape. de pe aiurea. diapoi. adun. numai decat. a sti sa doboare. • Trebuie sa amintim si formele verbale alcatuite ca urmare a compunerii analitice. abia. pe-aproape. facere-as. atunci. pre sus. asa. cinde. am sa fac. colo. de-aiurea. d-intr-acoace. inafara. Unul din verbe este obiectul celuilalt. de-atunci. jos. inca. nici-cum. voiu fi fost facut . compuse mai noi : de-ici. pe d-ilauntru. d-inainte. a putea smulge etc. indarat. as face. as fi facut. pan-atunci. a fost laudat etc. dintr-acolo. Infinitivele acestea pot fi considerate substantive compuse analitic. voiu face. pe-aiurea. timpurile verbale formate cu ajutorul verbelor auxiliare am si voiu: am facut. de-aproape. verbale servesc si anumite cuvinte ajutatoare. acum. intracolo. din jos. de d-incolo. numai. pentr-acum. bine-cuvant(ez). maiinte. d-ipreuna. laolalta. nici-de-cum. in jos. intr-aiurea. voiu fi facut. inainte. pan-acolea. Acestea sunt sa si de(daca) (in limba romana veche a existat numai sa). nenorocesc. verbe • Verbe compuse din alte doua verbe. inapoi. cu ajutorul verbelor a face si a lasa formam verbele factitive : a lasa sa strice. ele ajutand la formarea conjunctivului si a conditionaluluioptativ. incotro. ici-colo. adap. dintr-acoa. nu numai. acusi. d-incoace. de-aici. numai-ca. amu. d-incolo. de din sus. desupt. de d-incoace. d-ilauntru. asisderea. preamaresc. afara. pan-acum. Astfel. d-incotro. intr-acoace. ainde. f) Adverbe si locutiuni adverbiale compuse analitic • Adverbe provenite din combinarea a doua sau mai multe particule : aici. de-acolea. a face sa vorbeasca. de-abia. pan-acolo. inlauntru. pe d-idarat. de desupt. acolo. impreuna.

delaturi. alalta-ieri-sara. nus-cum. pe cand. de-o-parte. ast-feliu. de zadar. pe-alocuri. asara. de exemplu: alalta-ieri-sara. de de-mult. in stanga. raspoimane. in de sara. adesea. de+o+cam+data. Compunerea din radacini nu a putut fi pastrata. aseminea. de-unde-nu etc. de una. unde-va. Adverbele formate printr-una din cele patru modalitati amintite le putem combina cu alte adverbe simple sau compuse sau cu prefixe. de-sara. de cu sara. de-amana. asta-oara. de-a dreapta. ici si colea. azi-noapte. pe loc. de. de-o potriva. in zadar. totdeauna. precum. indata. cand-va. in-cat-va. buna-oara. inadins. fara indoiala. in fata. degeaba. asta-sara. in dreapta. de-mult. pretutindeni. imprejur. adinioara. poate-ca. ba zau. pe data. Compunerea sintetica Acest tip de compunere este de doua feluri: compunerea din radacini si compunerea din cuvinte. de cu ziua. in parte din cauza unor 22 . in dos. Compunerea analitica a adverbelor este aidoma unui izvor nesecat. alocuri. daunazi. d-valma. disparand din limba populara. • Adverbe provenite din intrebuintatea unor propozitii sau expresii cu valoare de cuvinte scurte (particule): adeca. 2. de-unde. zau lui D-zau. de cu vreme. de cand. preste putin. ori-unde. de-alatul. a-rare-ori. de vale.pururea. dinadins. a-une-ori etc. cu de-amaruntul. tot-atat. indelung.a-una. alalta-ieri. cat de cat. alungul. amana. de-a stanga. vezi-ca etc. asta-data. alalta-mane. spre sara. de tot. alaturea. cat-va. cine-stie. de-vreme. crica si cre’ca. • Adverbe provenite din imbinarea prepozitiilor cu substantive : ades. din cand in cand. auarea. intocmai. intaia-oara. intr-adevar etc. de loc. buna-minte. din contra. • Adverbe provenite din folosirea unor substantive si adjective la forma lor de acuzativ si de ablativ absolut : azi. dealungul. asta-noapte. nici cand. cu ziua. odata. a daunazi. nainte-vereme. altmintere. cand si cand. rare-ori etc. poimane. asa zau. vezi-bine. anevoie. alaturi. astazi. une-ori. ori-si-unde.

Domnul Maiorescu. Aliman Voinicul. pasaremusca. Sandu Punga-goala. Limba romana populara cunoaste numai fenomenul de combinare si compunere a cuvintelor. Spiritul limbii n-a favorizat formarea unor astfel de compuse.Barba-cot. din vocabularul militarilor. mos-teaca. Majestatea Sa Regele. d) Nume de flori: regina-margareta etc. Calu-iapa. de obicei. de regula. richard Inima-de-leu. unul din ele denumind un obiect colorat sau distins prin alta caracteristica: un vesmant lila. b) Diferite expresii de politete si respect: Santia Sa Papa. I p. ciocofleac etc. Doamna Cosma.transformari fonetice. un om zahar etc. tata-mos. Abrud-sat. Domnisoara Gall. • Cuvinte compuse sintetic care s-au format pe baza unui raport de coordonare sau din apozit „In limba latina asemenea cuvinte compuse sunt putin numeroase. Ciocoflendura. Darmesteter. Targu-Jiu. ultimul: Dumnezau. in parte pentru ca nu corespunde caracterului analitic al limbii romane. Balta-Liman. cit. 22[22] A. iar celalalt din cel al agricultorilor. Imbinarea de doua substantive intr-un singur cuvant este foarte rara in limba latina si nu este intamplator faptul ca din doua asemenea exemple unul face parte. han-tatar. Santul Ioan Botezatorul. Exista compuse sintetice ale caror prim element component se afla in cazul 21[21] Nicolae Draganu. Inzula Margareta etc. acesta este de fapt determinantul propriu-zis si este. Mos-Precu. adica rol de adjectiv. Cours de grammaire historique de la langue française. Baba-cloanta. fratele Petru. totusi se pare ca unul din ele il determina in mai mare masura pe celalalt.” 21[21] Limba foloseste acest mod de compunere pentru a putea conferi unui substantiv valoare adjectivala.” 22[22] a) Nume proprii: Fredric Brba-rosie. Mos-Ajun. • Cuvinte compuse sintetic aflate intr-un raport de subordonare. fat-logofat. „Un asemenea gen de compunere serveste drept baza pentru un sir de compuse. c) Cuvinte compuse din doua substantive. op. Cu toate ca elementele constitutive ale compusului se afla intr-un raport de coordonare. Baba-Dochia. Se pare ca nici in limba romana acest tip de compunere nu este prea bogat. neica-nvatator etc. Statu-palma. 23 . Andrei Muresan. tren-fulger. val-vartej.43. Baba-radacina.

supravizita etc. apuc. suptcapitan. care apar in limba romana si care. se pare. contra-punct. exista intr-un numar relativ mic in limba romana. Acestea sunt alcatuite in doua feluri: fie prin eliminarea formei vechi de genitiv datorita formarii unui cuvant simplu (ex: anutimp). 24 . interval.). cit.” 23[23] • Compuse verbale alcatuite dintr-un verb si un cuvant complementar. limbile romanice au dezvoltat aceasta modalitate de compunere si dupa ce cuvantul complementar isi pierduse forma flexionara. In categoria celor de mai sus include si adjective ca: legedatoriu. capcaine. desavantagiu. Dupa acestea putem aminti cateva compuse parasintetice nominale. contra-recurs. „Vom aminti cateva dintre cuvintele noi care imbogatesc intr-o masura tot mai mare inventarul de compuse sintetice al limbii romane. extrafin. exceptand verbele compuse cu prepozitii si cateva compuse verbale parasintetice. provin din astfel de verbe: codobatura. confrate. fumeg etc. fie prin eliminarea prepozitiei care marcheaza raportul de subordonare (ex: pruncucigas. dar cuvintele compuse astfel formate erau numai analitice. deci relatia care exista intre parti este una de subordonare. Compusele sintetice alcatuite cu ajutorul prefixelor. cum ar fi: anticamera. binevoitoriu etc. pruncucidere. op. concasan. Aceasta modalitate de compunere a cunoscut-o si limba latina. cap-caun etc. 23[23] Nicolae Draganu. • Compuse parasintetice. intreval. cuvintele astfel formate au devenit sintetice. • Compuse sintetice formate cu ajutorul prefixelor. batjocura.genitiv. manestergura etc. disordine. contraadmiral. consatean. Ele abia daca exista in limba romana. bajocura. Le-am putea aminti pe urmatoarele: busumfla.

b) „Reduplicarea sunetelor: cucurbeta etc. primul element al compusului este intotdeauna un adverb sau o prepozitie care. treanca-fleanca. chiar si in cazul compunerii parasintetice este cea mai bogata. Conjunctiile. tura-vura. hopa-tropa etc.• Dublarea. ea transforma si reinnoieste treptat limba.” 25[25] c) Reduplicarea sunetelor si cuvintelor asociata cu variatia radacinii: terea-perea. par-par. In limbile romanice. „Unii considera drept cuvinte compuse sintetic cu marca specifica acele cuvinte. cit. dub-dub. ham-ham. compunerea prin prefixare este partial. galgal. bum-bum. de natura sintetica. 25[25] Ibidem 25 . dupa parerea altora. In cazul compunerii prin prefixare. 3. tata. pic-pic. poc-poc. tanda-manda. in fata carora trebuie sa apara intotdeauna alte cuvinte. bal-bal. care. ciga-miga. 24[24] Nicolae Draganu. Compunerea prin prefixare. anume cel al dublar Exista trei modalitati de dublare”24[24]: a) Repetarea radacinii: murmur. talmes-balmes. cane-caneste etc. datorita pozitiei sale in cuvant. reprezinta un tip aparte al formarii cuvintelor. tiptil-tiptil. dintre toate tipurile de compuse cunoscute. nu pot avea rol de prefix. cling-clang. ting-tang. op.tutuesc. Printr-o actiune permanenta. mama. a primit si denumirea de prefix.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful