Mijloace de îmbogăţire a vocabularului Interne – derivarea , compunerea , conversiunea Externe – cuvinte provenite din alte limbi (împrumuturile) DERIVAREA

Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul afixelor (sufixelor şi prefixelor ). Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcina cuvântului . Clasificare : sufixele lexicale , când formează cuvinte noi : grădinar . sufixele gramaticale , când creează forme gramaticale (sufixe de mod şi timp ) : citi , scris sufixele lexico-gramaticale , când exprimă un sens nou şi o categorie gramaticală (sufixe moţionale) : gâscă – gâscan Sufixele denumesc: agentul ( -tor , - ar , -ist , -aş ) : agricultor , fierar , gronist , luntraş însuşirea ( -iu , -oş , -cios , -bil , -at , -al ) : aurcz , fricos , mîncăcios , purtabil , sprîncenat , vamal colectivitatea ( -et , -raie , -işte , -ime , -is) : brădet , apăraie , porumbişte , studenţime , zmeuriş instrumentul ( -ar , -nită , -tor ) : alfabetar , pipernită , ştergător noţiuni abstracte ( -inţă , -ie , -ime , -cală , -ura , -anţă ) : cerinţă , domnie , grăsime , răceală , scursura , siguranţă modalităţi ( -este , -iş , -âş) : româneşte , pietriş , ţărâş locul şi originea ( -ărie , -ice , -ean ) : benzărie , fierărie , bucureştean obiecte sau însuşiri mici – sufixe diminutivale (ulet , uc , ior , ică , ice) : binişor , căscioară , cerceluş , coşuleţ , lănţuc , pantofior , singurică , vanticel obiecte sau însuşiri mari – sufixe augmentative ( andru , an , oaie , oi ) băieţandru , grăsan , căsoaie , pietroi Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii cuvântului pentru a forma cuvinte noi . Prefixele modifică sensul cuvântului de bază , fiind : negative ( re-, in- ) : neseamă , inegalitate . privative ( des- , de- ) : a descreti , deşire . iterative ( re- , răs - ) : a reaminti , rasucit . :

-

Prefixele pot forma : substantive ( neregulă ) . adjective ( nefiresc ) . adverbe ( negreşit ) .

3

Prefixele pot fi : vechi ( ne , în , des , răs ) . noi ( arhi , anti , pre , inter ) .

Derivatele parasintetice sunt cuvintele care conţin şi sufixe şi prefixe . ( înnodat ) . Seriile derative apar atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat Compunerea Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi sau termeni diferiţi . Termenii din care se formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori sensul pe care îl au când există independent . Cuvintele compuse pot fi : substantive ( floarea-soarelui , ochiul-boului ) . verbe : a binevoi . adjective : cumsecade . pronume : fiecare . numerale : douăzeci adverbe : după-amiază . prepoziţii : pâna la . conjuncţii : ca să . interjecţii : bring-bana

-

Există elemente de compunere cu înţeles de sine stătător ( prefixoide ) : cid ( ucigător ) . craţie ( conducător ) . fil ( iubitor ) fob ( care urăşte ) . fug ( care îndepărtează ) . log ( specialist ) . aero ( aer ) . bio ( viaţă ) . filo ( iubitor ) . hidro ( referitor la apă ) . macro ( mare ) . micro ( mic ) . orto ( corect ) . poli ( mai mulţi ) . pseudo( fals ) . tele ( la distanţă ) .

Sufixoide : -

4

c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios. zgârie-brânză. b)două adjective nume de culoare: galben-portocaliu. 3. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv. floare-de-colţ. încurcă-lume. binevoi. 24 etc. Compunerea prin alăturare:bun-simţ. Subordonare faţă de un adjectiv.a.Procedee de compunere : A. ciuboţica cucului. a. unde numerele ca 2. galben-verzui. d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb. b.). bunăvoinţă. ochiul-boului. 4. Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. rea-credinţă. 5 . Baia de Aramă etc. ALĂTURARE : câine lup .binefăcător.prim-ministru.. Almaşul-Mare ş. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt. bine-venit.a. 3. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă.cuminte. c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui. ducă-se pe pustii. SUBORDONARE : floarea-soarelui . BCR .nounăscut. pierde-vară. 4 sunt atributele lui zece (22. Roşiori de Vede.Valea Călugărească.untdelemn.de către etc.niciodată. gura-leului. rea-voinţă etc. acid clorhidric.. Compunerea prin contopire : bunăvoinţă. orişicine.o mie trei sute. floarea-soarelui. deasupra. 2. având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis. clar-văzător.unsprezece. bună-cuviinţă.dedesubt etc. B. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste" zece). bou de baltă. vorbă-lungă. C.. închis: roşu închis/deschis. ABREVIERE : iniţiale : CEE . Gura Ocniţei. Delta Dunării ş. coate-goale. 23. JUXTAPUNERE . Neagra Şarului […]. botgros.după-amiază. b)subordonarea atributivă de la 20 la 90.

verbe la participiu : Vorbeşte îngânat . c) Adverbe din : - d) Prepoziţii din : - Familia lexicală reprezintă cuvinte obţinute prin derivare . interjecţie : N-a auzit oful . substantive : Pleacă luni . adverbe : Mi-am luat haine gata . adverbe : Aproapele lui s-a accidentat . compunere sau schimbarea valorii gramaticale de la un cuvânt de bază . pronume : Acest băiat învaţă bine . verbe la participii : Răniţii au fost transportaţi la spital . fragmente de cuvinte : Asirom fragmente de cuvinte si cuvinte : Romarta . verbe la supin : Mersul pe jos este sănătos .- iniţiale şi fragmente de cuvinte : Tarom . pronume : Nu îmi pierd vremea cu nimicuri . 6 . verbe la participiu : A câştigat mulţumită muncii . verbe la gerunziu : Mâinile tremurânde ale fetiţei arătau emoţia . b) Adjective din : - verbe la participiu : Cerul înnorat nu-mi place . Conversiunea (Schimbarea valorii gramaticale) Este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi de la o parte de vorbire la alta : a) Substantive din : adjective : Frumosul traversează stradă . adverbe : Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre . adjective : Vorbeşte frumos . substantive : Picta frumos graţie talentului . verbe la gerunziu : Suferindul era trist .

economice şi politice . a soluţiona ) . fotbal .). 7 . viclean . 4) limba greacă ( duşman . raporturile culturale . zarzavaturi . tacticos .Împrumuturile . In limba romana. proaspăt ) . frică . box . doisprezece. gazdă . boier . 2) limba maghiară ( hotar . dolar . 5) latină ( graţie . vameş . oxigen . ieftin ) . babă . halva ) . cafe-bar . colocviu . Ex : liceu . 2) engleză ( stand-by . cuvintele compuse se grupeaza in trei categorii mari: a) compuse formate din cuvinte intregi existente si independent in limba noastra (bunavointa. oraş . seism . binecuvanta. 3) limba turcă ( baclava . tractor . II noi : Vin din : 1) franceză ( elev . inginer . spaghete ) . parizer . 3) germană ( crenvurşti . bleumarin . deseara. whisky . din elemente de compunere fara existenta independenta sau din abrevieri ale unor cuvinte. 4) italiană ( pian . gând ) . talk-show . foen . bleu . chirie . voinic . iaurt . Împrumuturile pot fi : I vechi : Provenite din : 1) limba slavă ( izvor . hobby . metrou . in functie de felul termenilor componenti. Împrumuturile apar ca rezultat al contactului dintre două limbi fiind favorizate de mai multi factori : vecinătatea geografică amestecul şi convieţuirea unor populaţii . iceberg . susnumit. floarea-soarelui etc. manager ) . şampon . plug . COMPUNEREA Compunerea este un procedeu de formare a cuvintelor care consta in crearea unui cuvant nou din mai multe cuvinte intregi existente si independent in limba. cocoş . Neologismele sunt cuvintele noi împrumutate din alte limbi sau create în interiorul limbii sau prin derivare sau compunere . secol . voler ) . insulă ) . Neologismele Împrumuturile sunt mijloace externe de îmbogăţire al vocabularului şi sunt introduse în limba română din alte limbi .

calul-de-apa.L.). Santamariei etc. compuse asintactice. Dupa cum se stie. cu cat compunerea apartine formarii cuvintelor. de foarte multe ori. decapod etc.intre ele existand o stransa legatura. De aceea este necesara o atenta delimitare intre compuse (problema se pune in special la substantiv si in mai mica masura la adjectiv. in primul caz ele se numesc compuse sintactice. trebuie sa se porneasca de la ideea ca un compus reprezinta un singur cuvant. De aceea.). -vor. mai multe cuvinte. combinate fie intre ele (balneolog. Aici se intalnesc exemple apartinand tuturor partilor de vorbire. modificari flexionare (desinente. articol) la finala. Prin urmare. cvasi-. satisfacatoare a cuvantului. Compusele din cea de-a doua grupa sunt reprezentate prin substantive. centigrad. fie cu cuvinte existente si independent (colontitlu. P. untdelemn. unitatea semantica si comportamentul sintactic . adjective. gazetei de 8 . calului-de-apa. compusele din cuvinte intregi.). Campulungului. Tarom. Petrom). deca-. pronume si numeral) si diferite grupuri sintactice: locutiuni si grupuri sintactice nelocutionale. Asirom. Campulungul. care alcatuiesc marea majoritate a vocabularului. iar in cel de-al doilea caz. Exemplele de ultimul tip nu se deosebesc din punctul de vedere al unitatii morfologice de: director adjunct. verbe si adverbe. pronume.F. In compunerea romaneasca locul central il ocupa primul dintre aceste trei tipuri de cuvinte compuse. directorului adjunct. rea-vointa. foto-. Compusele formate din cuvinte intregi se combina sau nu dupa regulile sintactice obisnuite ale limbii. Mos-ajunului. primul sau ambii termeni ai compuului primesc marci flexionare ori articol: cal-de-apa.R. Mos-ajun. In limba romana unitatea morfologica a cuvantului presupune in cazul cuvintelor flexibile. untdelemnul. gazeta de perete. iar grupul sintactic. gazeta de perete. in timp ce grupurile de cuvinte apartin sintaxei. Din aceasta cauza nu va fi avuta in vedere o defintie. Spre deosebire de compusele in structura carora intra elemente de compunere sau abrevieri. evident. iar cele din ultima. domniei-sale etc.b) compuse formate din elemente de compunere inexistente si independent in limba romana (auto-. relei-vointe. O. ci numai trei caracteristici: unitatea morfologica.N. In foarte multe cazuri insa. untdelemnului. o formatie care isi modifica in flexiune finala este un cuvant si nu un grup sintactic. nu se deosebesc din punct de vedere formal de grupurile sintactice alcatuite din mai multe cuvinte. numai prin substantive. botgrosi. bicefal. cand formatia este mai putin sudata. electrocauteriza etc. c) compuse formate numai initiale sau din abrevieri ale unor cuvinte (C. De exemplu: botgros. -fob etc. chiar este alcatuita din mai multi termeni. termocentrala.N. care se comporta ca si niste cuvinte simple. Santamaria. Aceasta delimitare este cu atat mai necesara. botgrosului. nu exista pana acum o definitie completa.U. domnia-sa. intre care se stabilesc diferite raporturi.

desi isi modifica in flexiune si primul termen (de exemplu: dumneata. Adesea termenii care intra in compunere isi pierd. om de stat. laptele-cucului. compusele reprezinta o unitate. de diferit de cel al termenilor alcatuitori. prin lipsa unitatii morfologice. toate. fiind caracterizate. prezinta totusi unitate morfologica. untdelemn etc. deoarece modificarile flexionare nu au ca urmare recunoasterea termenilor componenti ca unitati distincte.). 9 . braul cerului (=curcubeu). gazeta de perete. lapte-de-pasare. o unitate semantica noua se poate constata si la substantive formatii nemetaforice ca: primavara. de exemplu bunastarii fata de bunei-stari). primului-ministru si primministrului. sensul compusului nu rezulta din suma sensurilor cuvintelor care il alcatuiesc. poalele muntelui.Unele pronume. In cazurile mai rare. marului cretesc etc. grupurile sintactice nelocutionale. Prin urmare deosebirea dintre cele doua categorii pe care le discutam aici este clara. Acidul clorhidric este intr-adevar un acid. sudarea se face cu mai multa usurinta. ci este ceva nou. poale-n-brau. dumitale. Pe de alta parte.(de obicei una dintre forme este mai frecventa. cele-cinci-degete. ca in exemplele: aurul negru. celalalt. insumi. Aceasta situatie se intalneste mai ales la substantivele care au la baza o metafora: Calea-Laptelui. corabia desertului (=camila). intr-o masura mai mare sau mai mica. bunei-stari si bunastarii. alba-verzuie si alb-verzuie etc. in care grupurile nelocutionale au la baza o metafora. ca: acid clorhidric. sunt formate din cuvinte care isi pastreaza sensul lor (desi au loc unele modificari semantice). stat-major. mar cretesc. insine etc. coada-derandunica. uneori foarte departat de sensurile termenilor componenti. parere de rau etc. Closca-cu-Pui. lemn-cainesc. intelesul integului reiesind din suma intelesurilor acestor cuvinte. exista si compuse care pot fi analizate semantic intocmai ca si grupurile sintactice nelocutionale mentionate mai inainte si care nu pot fi deosebite decat cu greutate de aceste grupuri pe baza criteriului semantic. intelesul lor initial si independenta lor semantica. mar cretesc. ferestrele sufletului (=ochi). Uneori putem surprinde faza de trecere de la categoria compuselor fara unitate morfologica la categoria celor cu unitate morfologica: bunastare. inalta tradare. sare si piper (despre o stofa) intelesul nu mai poate constitui un indiciu diferentiator. marul cretesc este un mar de soi cretesc etc.perete. tocmai datorita faptului ca nu exista posibilitatea modificarilor in interiorul formatiei. si anume cel clorhidric. De asemenea. Din punct de vedere semantic. prim-ministru. insami. deoarece sensul grupurilor este la fel de nou. Spre deosebire de compusele discutate mai sus. sange-de-noua-frati etc. ca si sensul compuselor. proces-verbal. alb-verzui. celuilalt. leu-de-mare. director general. rochita-randunicii. ochi-de-pisica.. Cand primul termen al compusului este o parte de vorbire neflexibila sau una care nu primeste articol.

10 . pe o treapta superioara: cuminte. Baia-Mare. Volta Superioara. Statu-Palma-Barba-Cot. 1 Mai. in mod obligatoriu. 1[1] Fulvia Ciobanu si Finuta Hasan. BaltaAlba. Tara Romaneasca etc. vocal-instrumental. Compunerea. Curtea-de-Arges.adminitrative al caror prim element este un substantiv nume generic (munte. In ceea ce priveste adjectivul. tustrei. un munte.) avem a face cu o unitate semantica (deoarece ambele elemente alcatuiesc denumirea). fie dobandita printr-o folosire frecventa. Mama-Padurii. Marea Neagra. Si aceste formatii au unitate seantica. fluviul Dunarea (si Dunarea). Republica SudAfricana. Lacul Rosu. observam ca aici compusele prezinta diferite grade de unitate semantica. fata-mare. Editura Academiei. Alba-ca-Zapada.mama-mare. Serbestii-Vechi. strada etc. oronimic etc. Insula Serpilor. Coasta de Fildes. Dintre termenii altora. Peninsula Balcanica. fie datorita faptului ca ele calchiaza compuse din alte limbi. I. insula. Poiana-Tapului.”1[1] b) cand substantivul nume generic este insotit de un substantiv folosit in forma sa de nominativ exclusiv ca nume topic (de loc. in mare masura. mai putine. Raul Doamnei. lacul Gilcescu (si Gilcescul). Ne referim la exemple de tipul: apa-tare.. cele doua cuvinte nu alcatuiesc un compus. Anu nou.Termenii unora dintre aceste compuse isi pastreaza toti. vol. impreuna: muntii Carpati (si Carpatii). Denumirile geografice si teritorial. de munte. Drumul Scarii. Campulung-Moldovenesc. Fat-Frumos. raul Olt (si Oltul). dumneata. Comportamentul sintactic. Cele mai multe exemple se plaseaza pe o treapta inferioara din acest punct de vedere: alb-galbui. Strada Mare. Joia mare. dulce-acrisor. douazeci si doi etc. unul si-a putut modifica mult intelesul. sensul lor. oceanul Pacific (si Pacificul) etc. celalalt sau ceilalti ramanand cu sensul lor initial.. de apa etc. domnia-ta. 1) Comportamentul sintactic al substantivului comun compus insotit de un determinant adjectival difera in special de cel al grupurilor sintactice libere si intr-o masura mult mai mica de comportamentul sintactic al grupurilor sintactice stabile. de un nume de persoana sau de un adjectiv care poate denumi si singur un loc. roman-german. o apa etc. Trei-Scaune etc. Valenii-de-Munte. De exemplu: Delta Dunarii. Pasari-Lati-Lungila. Formarea cuvintelor in limba romana.) prezinta doua situatii: a) „cand substantivul nume generic este insotit de un substantiv in genitiv sau de un adjectiv care nu este foloit si singur ca toponimic (hidronimic. cumsecade.). nici unul. rau. 1970. pronumele si numeralul. Noua Zeelanda. nefiind intrebuintate. Muntii Macinului. marea Mediterana (si Mediterana). Marea Britanie.ramas-bun. unsprezece etc.

fata de perna curata. interesantul scurt-metrj etc. acid clorhidric tare. asa-numitul sparge-val activ. un ramas-bun trist etc. Nu sunt posibile constructii ca : botul ala gros. indiferent de tipul de compunere. adjectivul posesiv si cel demonstrativ se comporta intocmai ca pe langa orice grup sintactic liber. ca si vara timpuri etc. burta asta verde. numar si caz cu compusul.a) Compusele care prezinta unitate morfologica. grupuri sintactice stabile. intocmai ca atunci cand se afla pe langa un grup sintactic : floaresoarelui frumoasa. Atributul adjectival. indraznet. prezenta unui determinant adjectival. primavara timpurie. determinate. Intr-un grup sintactic liber format dintr-un substantiv urmat de doua sau mai multe atribute. nu se deosebesc de : acvila de stanca impaiata. floarea aceea rosie a copilului. scurtul interesant metraj. la randul lor. cu exceptia adjectivelor pronominale posesive si demonstrative. nu exista nici o dovada ca atributul se refera la intregul compu si nu umai la substantivul din interiorul lui : Mos-ajun vesel. acesti coate-golae. Cand insa substantivul cu rol de determinant din interiorul compusului este de acelasi gen cu genul intregului compus. nu poate separa termenii compuselor cu unitate morfologica. ne poate ajuta la delimitarea unui compus de un grup sintactic stabil numai atunci cand este clar ca din punct de vedere semantic adjectivul se refera la intreaga formatie si nu numai la unu din termeni : cap-de-mort frumos colorat. poale-n-brau gustoase. posesivul sau demonstrativul se aseaza imediat dupa substantivul determinat inaintea celui de-al doilea atribut : cartea mea frumoasa. gazea de perete interesanta. se comporta si sintactic intocmai ca orice cuvant simplu. iarba-mare uscata. dintre care unul exprimat printr-un adjectiv posesiv sau demonstrativ. scurtul nostru metraj. Faptul acesta este clar cand genul si numarul compusului este altul decat genul si numarul substantivului din interiorul lui sau atunci cand elementul de baza al compusului este verb : burtaverde. putand fi plasat numai in urma sau inaintea lor : botgrosul ala. burtaverde asta. indiferent de felul lui. o umila nu-ma-uita. Constructii formate dintrun compus urmat de un determinant adjectival. grau arnaut bun. nu serveste ca indiciu de compunere. mar cretesc gustos. casa asta de piatra. asezandu-se imediat dupa substantivul cu rol de 11 . zgarie-branza asta etc. ca si ajun vesel. floare-de-sfanta-Ana rasaritade curand. Avem de a face cu grupuri sintactice libere si stabile. b) Pe langa compusele care nu au unitate morfologica. Pe langa un grup sintactic stabil. de adjective. deoarece poate fi interpretat atat ca determinant al intregului compus. Mai frecvente sunt insa cazurile in care adjectivul. grau de toamna frumos. cat si al primului termen de compunere. Determinantul adjectival de orice fel se refera la intregul compus din punctul de vedere al intelesului si se acorda in gen. acest coate-goale. scurtmetrajul nostru. Ele separa cuvintele care alcatuiesc grupul. caracterizate sau nu prin modificari flexionare. prin sensul sau.

in timp ce in grupurile sintactice libere si in cele stabile se evita repetarea. O serie de compuse fara unitate morfologica. cuminte. Stan Patitul asta. in cazul compuselor cu acelasi determinant inlocuirea este neobisnuita.determinant : acidul acesta clorhidric. nu permit intercalarea adjectivelor posesive si demonstrative intre termenii alcatuitori : mama-mare a mea. Determinantul. se comporta ca un singur cuvant. directorul nostru general. inversa fata de ordinea obisnuita a grupului sintactic construit din aceleasi parti de 12 . 2) Grupurile sintactice stabile formand serii in care determinantele se refera la acelasi determinant se comporta ca si imbinarile libere: gazeta noastra de perete este mai reusita decat cea de strada. Prin urmare. 1 Mai al nostru. tata-mare etc. Singurele toponimice separabile sunt cele formate dintr-un substantiv nume generic urmat de un substantiv in genitiv. Podisul acesta al Moldovei. Targu-Jiul nostru etc. Comportarea denumirilor geografice si a celor aministrativ-teritoriale este diferita de a celorlalte nume proprii. de orice fel ar fi el. tata-mare al tau. iepurii astia de casa. cum sunt mama-mare. nu se poate intercala intre termenii compusului: Fat-Frumosul nostru. floarea-soarelui. Muma-Padurii cea rea. „Ordinea termenilor compuului. Poiana-Tapului frumoasa. remarcand-se imposibilitatea disocierii numeleui prin intercalarea unor determinanti intre termenii alcatuitori: Curte-de-Arges a nostra. casa mare. intalnindu-se mai rar constructiile cu repetare: gazeta noastra de perete este mai reusita decat gazeta de strada etc. mamamare asta. casa de lemn. procesul acesta verbal. untdelemn. Gura-Ocnitei asta. marul meu cretesc. cu cap). De obicei termenii compusului se afla in aceeasi ordine ca si partile de propozitie dintr-un grup sintactic obisnuit (vorba-lunga. indiferent de structura lor si de gradul lor de unitate morfologica. Galben-de-Soare al ei. procesul nostru verbal etc.. Exista insa compuse fara unitate morfologica ale caror componente pot fi separate prin adjective posesive sau demonstrative ca si grupurile sintactice: laptele acesta de pasare. c) Din punct de vedere sintactic numele proprii de persoane si de sarbatori. acestea fiind mai usor analizate: Delta asta a Dunarii. Valea aceasta a Prahovei etc. Satul-Mare insorit. gazeta asta de perete.

Compunerea cuvintelor in limba romana. asa sunt de exemplu: cocotarc.” 4[4] Prin urmare. in masura in care diferitele parti componente pot fi flexioate sau nu. 4[4] Ibidem 13 .” 3[3] Dupa cum Nicolae Draganu precizeaza in Compunerea cuvintelor in limba romana. atotputernic. clarvazator etc. iar aceasta trasatura externa pare sa fie un principiu suficient de potrivit in clasificarea cuvintelor compuse.abia le putem deosebi. putem distinge grade diferite de contopire. poate constitui de asemenea un indiciu al compuner Ea se datoreste. atunci compunerea este marcata: argint-viu. Marea-neagra. ceapa-ceoarei etc. intre care exista doar relatii sintactice. codobatura. cocostarc etc.” 2[2] Luand in considerare forma externa sau forma interna a cuvintelor compuse se pot clasifica dupa patru criter „In cazul unor cuvinte compuse. dupa forma lor externa. intr-un singur cuvant. iar compuneri nemarcate sunt acelea in care raportul elementelor constituiente nu este marcat: valvartej. Sanziene. se prezinta in asa fel ca si cum am pronunta sau chiar am scrie doua. se schimba si natura 2[2] Fulvia Ciobanu si Finuta Hasan.vorbire. mujdaiu. argint-viu etc. din punct de vedere al flexiunii. ceapaceoarei. „Vom include intr-o categorie acele cuvinte care sunt compuse din doua substantive. Exemple de astfel de cuvinte sunt: drum-de-fier.chiar si dupa o cercetare asidua.. Bunavestire. 3[3] Nicolae Draganu. mai exista si cuvinte ale caror parti componente stau separat. I. Editura Amphora. Cuvintele compuse. „In functie de modul in care raportul dintre cele doua parti constituiente ajunge sa fie concretizat sau nu si formal. sus-numit. copierii unor modele straine: lung-metraj. intr-o alta categorie pe cele compuse dintr-un substantiv si un adjectiv sau dintr-un substantiv si un adverb etc. deci dupa cum se schimba aspectul gramatical al elementelor constitutive. acestea neavand o caracteristica aparte. de cele mai multe ori. vinars.. Timisoara. Compunerea. 1998. pe care le putem scrie si despartit. unt-de-lemn. Dumnezau luceafar. 1970. elementele lor constitutive s-au contopit in asa masura incat. primavara. Formarea cuvintelor in limba romana. distingem compuneri marcate si nemarcate: daca la elementele constituiente este marcat raportul in care se aflau ca parti de propozitie. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. vol. trei cuvinte. mai pot fi clasificate si din punct de vedere gramatical. papa-lapte etc. unt-de-lemn.

14 . op. unt-de-lemn etc. exprimata si concretizata printr-o combinatie de cuvinte. substantive cu adjective. „Cuvinte ca pasare-musca (colibri). dintr-un alt punct de vedere. ba chiar si raporturile logice existente intre elementele lor constitutive sunt diferite. cuvintele se tocesc in asa masura incat abia mai raman trasaturi din forma lor initiala. coada-soricelului. consecinta acestui proces este simplificarea lor si mai accentuata: caballus a devenit cal etc.”6[6] „ Cel de-al patrulea criteriu de clasificare se fundamenteaza pe motivatia psihologica si pe modul de formare a compusului. op. modul lor de formare. La cuvintele simple. din punct de vedere gramatical. cuvintele compuse se simplifica. Forma cuvintelor simple sau compuse este transformata de trecerea timpului. Aceasta clasificare pare a fi fireasca si logica intrucat se bazeaza pe caracteristicile cele mai importante ale partilor componente.” 5[5] Dar dupa cum Nicolae Draganu explica in Compunerea cuvintelor in limba romana. pot fi oare incadrate in aceeasi categorie? Fiecare dintre aceste compuse este de alta natura. pe de alta parte.”8[8] Cea de-a doua clasificare. ci este rezultatul unei legi generale a sistemului. compunerea poate fi de doua feluiri: subordonatoare sau coordonatoare. precum si de catre actiunea legilor fonetice. cit. „Flexiunea.compusului. este pur mecanica si nu patrunde in esenta compusului. de concepte..). aceasta referindu-se doar la forma externa. nu constituie o trasatura aparte a compunerii. verbe cu substantive etc. Este adevarat ca la lingvistii germani gasim 5[5] A. cu diferitelesale grade. cit. valvartej. ci o combinatie de notiuni. 6[6] Nicolae Draganu. Astfel definirea relatiilor existente intre elementele compusului este criteriul fundamental care serveste drept punct de plecare pentru cea dea treia categorie a clasificar „In ceea ce priveste relatia logica in care se pot afla cele doua patti ale compusului. Este deci doar un accident si nu o putem folosi drept criteriu de baza in aceasta clasificare.” 7[7] Flexiunea este o consecinta si o urmare a evolutiei elementelor constitutive ale compusului. un compus nu poate fi considerat a fi o simpla combinatie de cuvinte (substantive cu substantive. 7[7] Ibidem 8[8] Nicolae Draganu. devenind simple. cit. Ca urmare a folosirii indelungate. op. Darmesteter. prezinta si ea dificultati. care se resfrange asupra limbii in intregimea ei.

unt-de-lemn pune pe primul plan momentul analitic. iar in cazul lui luceafar.” 11[11] b) In cea de a doua categorie sunt incluse acele compuse ale caror parti constitutive 9[9] Ibidem 10[10] Ibidem 11[11] Nicolae Draganu. in masura in care elementele compusului se desprind din intergul propozitiei. Cornul-Luncei. ea putea exista la fel de bine atat inaintea formarii compusului. 15 . Statu-Palma. este si mai lipsita de valoare. in opozitie cu componentele propriu-zise. in cele mai multe cazuri. in masura in care partile de propozitie astfel desprinse se intrepatrund mai strans si formeaza. cu toate ca pare a fi foarte riguroasa. op. clasificarea logica. direct din intregul propozitiei. o unitate noua. Asa cum este evident ca forma externa a compusului din punct de vedere psihologic prezinta interes doar indirect. dupa parerea lui Wundt. el le numeste juxtapunere. Fata de celelalte cuvinte ale propozitiei. iar in cazurile unde ea exista. Daca insa studiem diferitele cazuri de compunere. dar primim si explicatia: comunicarea in limba germana corespunde de minune acestei clasificari. ajungem la concluzia ca procedeul analitic si cel sintetic. Daca avem in vedere reletia procesului psihic care actioneaza la formarea compusului. Din punct de vedere psihologic.de regula aceasta clasificare. cit. putem distinge trei categorii: a) In prima categorie sunt incluse acele compuse care s-au desprins.”10[10] Mai raspandita decat clasificarea formala. nu se concretizeaza in aceeasi proportie. iar procesul sintetic (actiunea fortelor psihice de legare a membrilor) trece cu totul in planul al doilea. care va fi considerata drept baza in continuarea clasificarii noastre. va fi lipsita de valoare si clasificarea lui Darmesteter care considera drept marca reala de identificare a compusului elidarea elementelor gramaticale de legatura (ellipse). Aceasta nu este cauza raportului dintre doua elemente.”9[9] „Nici clasificarea logica nu ne multumeste. formarea compusului este un proces cu dublu aspect: pe de-o parte este analiza. cat si dupa aceasta. cocostarc pe cel sintetic. de sine statatoare. in mod vizibil. asa cum natura legaturii in cazul cuvintelor apa-tare. „In aceste cazuri procesul analitic se gaseste in asa masura pe primul plan incat compusul pare rezultatul segmentarii sintactice. iar pe de alta parte este sinteza.

Evolutia ulterioara a compusului este marcata de transformari formale si semantice. stramos. fara ca sa poata fi deosebit de cuvantul simplu. care initial nu au fost intr-un raport prea strans. 15[15] Ibidem 16 . In asemenea 12[12] Ibidem 13[13] Ibidem 14[14] Nicolae Draganu. cei doi formanti partiali isi pierd autonomia. op. procesul sintetic a trecut in prim plan fata de cel analitic. ajunge la concluzia ca toate compusele din prima categorie s-au format prin actiunea de contact in cadrul asocierii de idei. Dumnezau. rezultatul comun al acestor procese consta in aceea ca elementele compusului. de exemplu. de exemplu. „Compusul se apropie si mai mult de contopirea totala cand unul din elementele constitutive a disparut din uzul limbii in calitate de cuvant de sine statator sau a devenit de nerecunoscut din punct de vedere formal. „asocierea conceptuala care a unit partile compusului le-a transformat si din punct de vedere al formei. de exemplu: harnic. unele langa altele. prima fiind aglutinatia. care totodata a desemnat conceptul de baza. mujdaiu etc. dedau etc. cocostarc. iar cele din a treia grupa au rezultat din actiunea la distanta a acesteia. Joia-Mare. Wundt distinge trei etape diferite. ca. si in cadrul propozitiei. asa etc. de exemplu.”12[12] In acest caz.” 15 [15] Contopirea completa se afla pe ultima treapta a evolutiei. drum-de-fier. cit. incep sa se intrepatrunda tot mai mult. a atras din alte unitati sintactice primul component ca rezultat al asocierii conceptuale. cos. c) „Cea de a treia categorie este constituita din acele cazuri in care una din partile constitutive ale compusului probabil nici nu a facut parte initial din acea unitate conceptuala din care a fost desprins celalalt element constitutiv al compusului. luceafar.. cele din a doua grupa prin actiunea de apropiere in asocierea de idei. dar intelesul sau se intuneca intr-o masura mai mare sau mai mica. Acest ultim component.”13[13] Nicolae Draganu in Compunerea cuvintelor in limba romana. in cuvintele primavara.„astfel de compuse sunt. iar la finalul evolutiei sale cuvantul primeste statutul de cuvant simplu. ca.nu pot aparea exact in aceeasi ordine ca in compus. vinars. tren-fulger etc”14[14]. cea de-a doua etapa a evolutiei este contopirea partialaaceasta este foarte fregventa in cazurile in care aspectul fonetic al compusului este neschimbat. analiza se restrange aproape numai la alegerea unui cuvant. spun. Formarea unui asemenea compus este aproape intru totul un proces sintetic. unde compusul se prezinta unitar. ca. In acelasi timp.

17 . pronume. a) Substantive compuse pe cale analitica Nicolae Draganu le clasifica din punct de vedere formal. adverb etc. Tarom (Transporturi aeriene romane). o suta doi.50. de la etc. Limba romana esentiala. respectiv prefixe. combinatiile sunt foarte diferite: 16[16] Alexandru Metea. unt-de-lemn. Elementul subordonat. punct si virgula etc. cit.. cand acestea pot fi clasificate in doua grupe: coordonate si subordonate. cumsecade. b) Adjective compuse pe cale analitica Din punct de vedere formal. verbe.R. prim-ministru. si din punct de vedere logic. adjectiv. poate fi substantiv.F. adjective. vorbim de compunere subordonata. apatare etc. Petrom (Petrol Romania) etc. 17[17] Nicolae Draganu. nou-nascut. respectiv determinant. O alta clasificare a cuvintelor compuse ar fi : a) cuvinte compuse prin alaturare: inginer-sef. b) cuvinte compuse prin contopire: untdelemn. c) cuvinte compuse din initiale sau abrevieri: Asirom (Asigurarile Romane). op. el poate sta la inceputul compusului: primavara sau la sfarsitul acestuia: vinars. Cand una din patti functioneaza ca element determinant. ca sa.: Ajunul-Craciunului. adverbe legate prin prepozitii. p.cazuri doar studii de istoria limbii sau gramatica comparata pot stabili daca acel cuvant a fost vreodata un compus. Comaliment (Comert cu alimente). adjective. (Caile Ferate Romane). C. care se determina reciproc si deci sunt constituite din parti de vorbire identice. cand acestea pot fi marcate si nemarcate si pot fi alcatuite din substantive. sperla si cenusa. oarecare etc. Acestea exista intr-un numar foarte redus in limba romana si sunt compue din doua substantive imbinate cu ajutorul conjunctiei „si”: cucu si fuga. „Compusele coordonate sunt acelea ale caror parti constitutive sunt de acelasi rang. vai si amar.16[16] 1. Compunerea analitica Limba romana cunoaste un numar insemnat de cuvinte compuse pe cale analitica: substantive. cuvinte neflexibile. de exemplu cucu si fuga etc”17[17].

indelungrabdatoriu. adanc (ad+ancus). Putem considera adjective compuse din particule si adjective toate formele gradelor de comparatie. rau-simtitoriu.” 18[18] Tot aici trebuie sa amintim si compusele in care partea a doua este un participiu. 18 . nedrept. lesne-iertatoriu. deoarece ele exprima o noua nuanta intr-o unitate conceptuala. binemeritet. bine-mirositoriu. 18[18] Nicolae Draganu. suptpamantean. cit. atare. drept-credincios. din contopirea lor rezultand o noua nuanta semantica: beat-orb. amanunt (ad+minutum). baloaches (balaiu-oaches). mort-copt. bun-voitoriu. • Raportul logic existent intre partile componente ale adjectivului compus analitic din alte doua adjective poate fi: 1) De coordonare. ele exista insa in cadrul compunerii din limba literara: fructifer etc. dulce-lesinat. nespus. dar totusi in asa fel incat una o determina mai strans pe cealalta. • Adjective compuse analitic dintr-un adjectiv si un substantiv nu intalnim in cadrul compunerii din limba romana populara. atat (eccum sau atque+tantum). nebun. bine-voitoriu. nevrednic. bine-crescut. op. 2) Dintr-o propozitie sau o particula si un nume: „afund (ad+fundum). bine-facatoriu. forobraz.• Adjectivul este compus dintr-un cuvant scurt si un adjectiv (respectiv participiu): 1) Dintr-un adverb si un adjectiv(respectiv participiu): neadevarat. „Pe acestea le folosim atunci cand vrem sa exprimam faptul ca un obiect poseda doua caracteristici in aceeasi maura.superlativ si comparativ-. bunbucuros. bine-placut. hat-atata. bine-simtitoriu. bine-cuvantat. destul. acatare (eccum sau atque+talis). rau-voitoriu etc. bine-naravit. mult-putin.

2) De subordonare: „ a-tot-puternic. deoarece aceeasi parte componenta se repeta. compuse savante: surdo-mut. a-toate-cutropitoriu etc. limba romana literara foloseste. trei-sute. • Celelalte numerale cardinale compuse trebuie considerate ca fiind adjective. singur-singurel etc. Intre elementele componente exista. miliardele etc. cinci milioane. 19 . miile. verde-albastru. partea a doua a compusului are doar functie argumentativa. sporeste sensul primei parti componente.nou-nascut. op.” 19 [19] Cateodata partile componente sunt legate prin conjunctia si: verde si albastru. de obicei. cateodata partii a doua a compusului i se adauga un sufix diminutival: nou-nout. intensifica. Acest lucru este intarit si de utilizarea permanenta a prepozitiei de in legatura cu ele. deci intareste. in locul lor. etc.” 20[20] c) Numerale compuse analitic • Dintre numeralele cardinale trebuie considerate drept substantive compuse analitice zecile. milioanele. spre. surd si mut etc. Unii insa nici nu le considera pe acestea cuvinte compuse. sutele. sase miliarde etc. intre partile lor constitutive existand un raport de subordonare: un+spre+zece.: doua-zeci. roman-magiar etc. patru mii. vanat-deschis. deci sunt adjective compuse analitic. cum ar fi: mare-mare.. cit. rosu-inchis. doi+spre+zece si 19[19] Ibidem 20[20] Nicolae Draganu. Aici ar mai trebui amintite si asa numitele adjective compuse reduplicate. atotstiutor si a-toatestiutor. dulce-dulce. bun-bun. In aceste cazuri. De la 10 la 9 ele sunt formate cu ajutorul prepozitiei super. de altfel un raport de subordonare.

celalalt. Dumnia-Ta. in parte. apoi numeralele: cate unul. d) Pronume compuse analitic Ele exista intr-un numar destul de mare. unul de subordonare. unuul de coordonare. in parte.. care sunt alcatuite dintr-un numeral ordinal si un substantiv. alalalt si alalant. care+va. tus-trei. vre-un etc. de doua+ori. nus-cat. cate+si+trei etc. ce+va. fie+si+cine. respectiv un articol enclitic: al doi+le+a (in limba veche: al doi+le). tus-cinci etc. fie+cine. particule si verbe cu pronume. Trebuie sa fie coniderate numerale compuse analitic si numeralele ordinale. acel(a). iar compusul astfel format este precedet de prepozitia de: o+data. apoi numeralele multiplicative si distributive: cate+o+data. fie+care. ce+va+si. prin analogie cu zecile. cate una. ori+si cine.. a dou+a etc. 20 . a doua+oara etc. care.. oare+cat. nestine si nus+cine etc. dintr-un numeral cardinal si dintr-un articol substantival. nescai. ori si cat. macar+cine. Incepand cu 20.doua+spre+zece etc. Adjective compue analitic sunt si urmatoarele numerale:amandoi. deci poseda caracteristici adverbiale. de cate+ori etc. deci ele sunt adjective compuse analitic. Asemenea numerale sunt cele multiplicative. numeralele sunt alcatuite cu ajutorul conjunctiei si. Nehotarate : ori+care. astalalt. acest(a). sunt compuse dintr-un numeral cardinal si un substantiv. ale caror elemente componente se afla intr-un raport de coordonare: doua+zeci si unu sau una etc. ori+cine. precum si numerale nehotarate ca: nici+unul. • Exista numerale care determina verbe. ce+va+si+ce+va. si in urma acestor numerale.. in limba romana. Demonstrative : dans. Maria-Ta. ori+si+care. cate de doua ori etc. ori+cat. Raportul intre partile constitutive este. se intrebuinteaza prepozitia de. Santia-Ta etc. Numerale ordinale cu caracteristici adverbiale sunt urmatoarele: intaia+oara. • • • • Personale : insu+mi. acatare si cutare. cat+va. Ele provin din combinarea unor nume. Interogative : cine. oare+care. veri+care. Acestea sunt compuse dintr-un articol adjectival (articulus).

intracolo. ele ajutand la formarea conjunctivului si a conditionaluluioptativ. d-inainte. Astfel. incotro. as fi facut. d-incotro. pe-aiurea. asa. pe de-asupra. colo. d-incoace. nenorocesc. erai laudat. cu ajutorul verbelor a face si a lasa formam verbele factitive : a lasa sa strice. pe dinafara. d-ilauntru. nicaire. facere-as. laolalta. ainde. a sti sa doboare. pan-acum. pe d-idarat. In afara verbelor auxiliare. de din sus. de d-incolo. maiinte. am fost facut. pe jos. pan-aici. acum. preamaresc. de-abia. Unul din verbe este obiectul celuilalt. de-a21 . de d-incoace. d-ipreuna. de-aiurea. inlauntru. pre sus. impreuna. acusi. Acestea sunt sa si de(daca) (in limba romana veche a existat numai sa). de nicaierea. inca. de desupt. atunci. aiure. pan-acolo. numai decat. nici-de-cum. ici. abia. de-aproape. acolo. cu toate ca unitatea conceptuala lipseste apropape cu desavarsire. dintr-acoa. indarat. de-acolea. dinafara. inapoi. as face. intr-aiurea. nici-ca-cat.e) Verbe compuse analitic • Verbe provenite din contopirea unui prefix cu un verb : bine-voiesc. d-intr-acoace. a face sa vorbeasca. de-atunci. pan-atunci. voiu face. compuse mai noi : de-ici. de pe aiurea. as fi fost facut. amu. pe-aproape. nu numai. in jos. jos. de-aici. pentr-acum. dintr-acoace. cinde. dintr-acolo. desupt. nesocotesc. de d-inainte. diapoi. din jos. asisderea. intr-acoace. intr-atata. d-incolo. de-asupra. am sa fac. adap. pan-acolea. a putea smulge etc. numai-ca. verbe • Verbe compuse din alte doua verbe. bine-cuvant(ez). inainte. timpurile verbale formate cu ajutorul verbelor auxiliare am si voiu: am facut. • Trebuie sa amintim si formele verbale alcatuite ca urmare a compunerii analitice. aproape. d-idarat. parasintetice etc. cam asa. afara. voiu fi facut. voiu fi fost facut . f) Adverbe si locutiuni adverbiale compuse analitic • Adverbe provenite din combinarea a doua sau mai multe particule : aici. pentru redarea diferitelor forme. ici-colo. adun. a fost laudat etc. va fi facand si formele pasive : sunt laudat. nici-cum. Infinitivele acestea pot fi considerate substantive compuse analitic. numai. inafara. pe d-ilauntru. verbale servesc si anumite cuvinte ajutatoare.

de-vreme. pe data. de vale. de-mult. de cand. pe loc. poate-ca. ori-si-unde. inadins. in dos. alaturea. asa zau. nici cand. ici si colea. astazi. de-sara. Compunerea analitica a adverbelor este aidoma unui izvor nesecat. buna-minte. in fata. une-ori. fara indoiala. asta-oara. altmintere. in zadar. alalta-ieri. din contra. imprejur. pe-alocuri. in de sara. • Adverbe provenite din folosirea unor substantive si adjective la forma lor de acuzativ si de ablativ absolut : azi. alalta-ieri-sara. unde-va. spre sara. auarea. a daunazi. vezi-ca etc. indelung. de-a dreapta. precum. in stanga. • Adverbe provenite din imbinarea prepozitiilor cu substantive : ades. ori-unde. in-cat-va. de exemplu: alalta-ieri-sara. a-rare-ori. rare-ori etc. de. cand-va. de+o+cam+data. de-o-parte. intr-adevar etc. a-une-ori etc. vezi-bine.pururea. odata. nainte-vereme.a-una. de cu sara. de-unde-nu etc. in parte din cauza unor 22 . Compunerea sintetica Acest tip de compunere este de doua feluri: compunerea din radacini si compunerea din cuvinte. alungul. cu ziua. zau lui D-zau. cat de cat. pretutindeni. de cu ziua. asta-data. nus-cum. aseminea. delaturi. de-o potriva. totdeauna. de-amana. de de-mult. asara. alocuri. cand si cand. poimane. amana. degeaba. pe cand. intocmai. 2. dealungul. • Adverbe provenite din intrebuintatea unor propozitii sau expresii cu valoare de cuvinte scurte (particule): adeca. de loc. de-unde. d-valma. de-alatul. asta-sara. de-a stanga. disparand din limba populara. Adverbele formate printr-una din cele patru modalitati amintite le putem combina cu alte adverbe simple sau compuse sau cu prefixe. cu de-amaruntul. ast-feliu. anevoie. intaia-oara. de una. crica si cre’ca. de tot. asta-noapte. de cu vreme. tot-atat. cine-stie. daunazi. preste putin. Compunerea din radacini nu a putut fi pastrata. adesea. in dreapta. alalta-mane. indata. de zadar. cat-va. buna-oara. ba zau. din cand in cand. raspoimane. adinioara. alaturi. azi-noapte. dinadins.

ultimul: Dumnezau. Andrei Muresan. Se pare ca nici in limba romana acest tip de compunere nu este prea bogat. acesta este de fapt determinantul propriu-zis si este. op. din vocabularul militarilor. unul din ele denumind un obiect colorat sau distins prin alta caracteristica: un vesmant lila. un om zahar etc. Aliman Voinicul. c) Cuvinte compuse din doua substantive. Mos-Ajun. Sandu Punga-goala. Mos-Precu. han-tatar. Targu-Jiu.” 22[22] a) Nume proprii: Fredric Brba-rosie. Imbinarea de doua substantive intr-un singur cuvant este foarte rara in limba latina si nu este intamplator faptul ca din doua asemenea exemple unul face parte. Inzula Margareta etc. iar celalalt din cel al agricultorilor.transformari fonetice. de regula. • Cuvinte compuse sintetic aflate intr-un raport de subordonare. neica-nvatator etc. tata-mos. b) Diferite expresii de politete si respect: Santia Sa Papa. d) Nume de flori: regina-margareta etc. in parte pentru ca nu corespunde caracterului analitic al limbii romane. ciocofleac etc. adica rol de adjectiv. Ciocoflendura. Domnul Maiorescu. Abrud-sat. Baba-cloanta. totusi se pare ca unul din ele il determina in mai mare masura pe celalalt. val-vartej. „Un asemenea gen de compunere serveste drept baza pentru un sir de compuse. I p. Majestatea Sa Regele. Domnisoara Gall. fat-logofat. • Cuvinte compuse sintetic care s-au format pe baza unui raport de coordonare sau din apozit „In limba latina asemenea cuvinte compuse sunt putin numeroase. Cours de grammaire historique de la langue française. Calu-iapa. Darmesteter. pasaremusca. richard Inima-de-leu.43. mos-teaca. Baba-radacina. cit. tren-fulger. Baba-Dochia.” 21[21] Limba foloseste acest mod de compunere pentru a putea conferi unui substantiv valoare adjectivala. Exista compuse sintetice ale caror prim element component se afla in cazul 21[21] Nicolae Draganu. Limba romana populara cunoaste numai fenomenul de combinare si compunere a cuvintelor. Statu-palma. 22[22] A. Balta-Liman. Cu toate ca elementele constitutive ale compusului se afla intr-un raport de coordonare. de obicei. Doamna Cosma. 23 . Spiritul limbii n-a favorizat formarea unor astfel de compuse. Santul Ioan Botezatorul.Barba-cot. fratele Petru.

genitiv. intreval. apuc. manestergura etc. provin din astfel de verbe: codobatura. consatean. exista intr-un numar relativ mic in limba romana. contra-recurs. disordine. limbile romanice au dezvoltat aceasta modalitate de compunere si dupa ce cuvantul complementar isi pierduse forma flexionara. suptcapitan. • Compuse parasintetice. Ele abia daca exista in limba romana. op. Acestea sunt alcatuite in doua feluri: fie prin eliminarea formei vechi de genitiv datorita formarii unui cuvant simplu (ex: anutimp). se pare. contra-punct. • Compuse sintetice formate cu ajutorul prefixelor. supravizita etc. fumeg etc. confrate. cap-caun etc. care apar in limba romana si care. „Vom aminti cateva dintre cuvintele noi care imbogatesc intr-o masura tot mai mare inventarul de compuse sintetice al limbii romane. binevoitoriu etc. Dupa acestea putem aminti cateva compuse parasintetice nominale. capcaine. Le-am putea aminti pe urmatoarele: busumfla. bajocura.). desavantagiu. In categoria celor de mai sus include si adjective ca: legedatoriu. concasan. extrafin. Compusele sintetice alcatuite cu ajutorul prefixelor.” 23[23] • Compuse verbale alcatuite dintr-un verb si un cuvant complementar. 23[23] Nicolae Draganu. dar cuvintele compuse astfel formate erau numai analitice. contraadmiral. pruncucidere. Aceasta modalitate de compunere a cunoscut-o si limba latina. 24 . deci relatia care exista intre parti este una de subordonare. exceptand verbele compuse cu prepozitii si cateva compuse verbale parasintetice. batjocura. cuvintele astfel formate au devenit sintetice. fie prin eliminarea prepozitiei care marcheaza raportul de subordonare (ex: pruncucigas. interval. cum ar fi: anticamera. cit.

25[25] Ibidem 25 . tanda-manda. anume cel al dublar Exista trei modalitati de dublare”24[24]: a) Repetarea radacinii: murmur. dupa parerea altora. 24[24] Nicolae Draganu. cit. de natura sintetica. talmes-balmes. ham-ham. bal-bal. b) „Reduplicarea sunetelor: cucurbeta etc. dintre toate tipurile de compuse cunoscute. hopa-tropa etc. 3. Conjunctiile. In cazul compunerii prin prefixare. a primit si denumirea de prefix. ciga-miga. datorita pozitiei sale in cuvant. nu pot avea rol de prefix.• Dublarea. par-par. In limbile romanice. compunerea prin prefixare este partial. tura-vura. bum-bum.tutuesc. reprezinta un tip aparte al formarii cuvintelor. treanca-fleanca. op. ting-tang. galgal. chiar si in cazul compunerii parasintetice este cea mai bogata. in fata carora trebuie sa apara intotdeauna alte cuvinte. cane-caneste etc. Printr-o actiune permanenta. mama. Compunerea prin prefixare. pic-pic. cling-clang. „Unii considera drept cuvinte compuse sintetic cu marca specifica acele cuvinte. tata. primul element al compusului este intotdeauna un adverb sau o prepozitie care. dub-dub. ea transforma si reinnoieste treptat limba.” 25[25] c) Reduplicarea sunetelor si cuvintelor asociata cu variatia radacinii: terea-perea. tiptil-tiptil. poc-poc. care.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful