P. 1
Mijloace de Imbogatire a Vocabularului

Mijloace de Imbogatire a Vocabularului

|Views: 10,069|Likes:
Published by Daffodil Alina

More info:

Published by: Daffodil Alina on Mar 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2015

pdf

text

original

Mijloace de îmbogăţire a vocabularului Interne – derivarea , compunerea , conversiunea Externe – cuvinte provenite din alte limbi (împrumuturile) DERIVAREA

Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul afixelor (sufixelor şi prefixelor ). Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcina cuvântului . Clasificare : sufixele lexicale , când formează cuvinte noi : grădinar . sufixele gramaticale , când creează forme gramaticale (sufixe de mod şi timp ) : citi , scris sufixele lexico-gramaticale , când exprimă un sens nou şi o categorie gramaticală (sufixe moţionale) : gâscă – gâscan Sufixele denumesc: agentul ( -tor , - ar , -ist , -aş ) : agricultor , fierar , gronist , luntraş însuşirea ( -iu , -oş , -cios , -bil , -at , -al ) : aurcz , fricos , mîncăcios , purtabil , sprîncenat , vamal colectivitatea ( -et , -raie , -işte , -ime , -is) : brădet , apăraie , porumbişte , studenţime , zmeuriş instrumentul ( -ar , -nită , -tor ) : alfabetar , pipernită , ştergător noţiuni abstracte ( -inţă , -ie , -ime , -cală , -ura , -anţă ) : cerinţă , domnie , grăsime , răceală , scursura , siguranţă modalităţi ( -este , -iş , -âş) : româneşte , pietriş , ţărâş locul şi originea ( -ărie , -ice , -ean ) : benzărie , fierărie , bucureştean obiecte sau însuşiri mici – sufixe diminutivale (ulet , uc , ior , ică , ice) : binişor , căscioară , cerceluş , coşuleţ , lănţuc , pantofior , singurică , vanticel obiecte sau însuşiri mari – sufixe augmentative ( andru , an , oaie , oi ) băieţandru , grăsan , căsoaie , pietroi Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii cuvântului pentru a forma cuvinte noi . Prefixele modifică sensul cuvântului de bază , fiind : negative ( re-, in- ) : neseamă , inegalitate . privative ( des- , de- ) : a descreti , deşire . iterative ( re- , răs - ) : a reaminti , rasucit . :

-

Prefixele pot forma : substantive ( neregulă ) . adjective ( nefiresc ) . adverbe ( negreşit ) .

3

Prefixele pot fi : vechi ( ne , în , des , răs ) . noi ( arhi , anti , pre , inter ) .

Derivatele parasintetice sunt cuvintele care conţin şi sufixe şi prefixe . ( înnodat ) . Seriile derative apar atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat Compunerea Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi sau termeni diferiţi . Termenii din care se formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori sensul pe care îl au când există independent . Cuvintele compuse pot fi : substantive ( floarea-soarelui , ochiul-boului ) . verbe : a binevoi . adjective : cumsecade . pronume : fiecare . numerale : douăzeci adverbe : după-amiază . prepoziţii : pâna la . conjuncţii : ca să . interjecţii : bring-bana

-

Există elemente de compunere cu înţeles de sine stătător ( prefixoide ) : cid ( ucigător ) . craţie ( conducător ) . fil ( iubitor ) fob ( care urăşte ) . fug ( care îndepărtează ) . log ( specialist ) . aero ( aer ) . bio ( viaţă ) . filo ( iubitor ) . hidro ( referitor la apă ) . macro ( mare ) . micro ( mic ) . orto ( corect ) . poli ( mai mulţi ) . pseudo( fals ) . tele ( la distanţă ) .

Sufixoide : -

4

o mie trei sute. Compunerea prin alăturare:bun-simţ.după-amiază. bună-cuviinţă. orişicine.a. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv. B. gura-leului. Compunerea prin contopire : bunăvoinţă. C. Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. unde numerele ca 2. 2. c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios.. JUXTAPUNERE . c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui. 4. deasupra.. b)două adjective nume de culoare: galben-portocaliu. galben-verzui. 24 etc.Valea Călugărească. Baia de Aramă etc. rea-credinţă. d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb.a.niciodată. 3. 23. b)subordonarea atributivă de la 20 la 90.de către etc. Delta Dunării ş. vorbă-lungă. având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis. Gura Ocniţei. b. închis: roşu închis/deschis. încurcă-lume. 4 sunt atributele lui zece (22. ABREVIERE : iniţiale : CEE . bou de baltă.binefăcător. zgârie-brânză. Almaşul-Mare ş.. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt. a. bunăvoinţă.nounăscut. bine-venit. botgros.dedesubt etc. BCR .unsprezece. rea-voinţă etc. ochiul-boului. floare-de-colţ. ducă-se pe pustii.). floarea-soarelui. Roşiori de Vede. clar-văzător. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste" zece). ciuboţica cucului. Neagra Şarului […]. pierde-vară. ALĂTURARE : câine lup . Subordonare faţă de un adjectiv. coate-goale.cuminte.untdelemn. acid clorhidric. 5 .prim-ministru. 3.Procedee de compunere : A. binevoi. SUBORDONARE : floarea-soarelui .

verbe la gerunziu : Mâinile tremurânde ale fetiţei arătau emoţia . substantive : Picta frumos graţie talentului . b) Adjective din : - verbe la participiu : Cerul înnorat nu-mi place .- iniţiale şi fragmente de cuvinte : Tarom . pronume : Nu îmi pierd vremea cu nimicuri . verbe la participiu : Vorbeşte îngânat . adverbe : Mi-am luat haine gata . verbe la participii : Răniţii au fost transportaţi la spital . verbe la supin : Mersul pe jos este sănătos . c) Adverbe din : - d) Prepoziţii din : - Familia lexicală reprezintă cuvinte obţinute prin derivare . fragmente de cuvinte : Asirom fragmente de cuvinte si cuvinte : Romarta . 6 . Conversiunea (Schimbarea valorii gramaticale) Este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi de la o parte de vorbire la alta : a) Substantive din : adjective : Frumosul traversează stradă . verbe la participiu : A câştigat mulţumită muncii . adverbe : Aproapele lui s-a accidentat . pronume : Acest băiat învaţă bine . adjective : Vorbeşte frumos . verbe la gerunziu : Suferindul era trist . compunere sau schimbarea valorii gramaticale de la un cuvânt de bază . substantive : Pleacă luni . interjecţie : N-a auzit oful . adverbe : Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre .

boier . insulă ) . babă . economice şi politice . Neologismele sunt cuvintele noi împrumutate din alte limbi sau create în interiorul limbii sau prin derivare sau compunere . COMPUNEREA Compunerea este un procedeu de formare a cuvintelor care consta in crearea unui cuvant nou din mai multe cuvinte intregi existente si independent in limba. Neologismele Împrumuturile sunt mijloace externe de îmbogăţire al vocabularului şi sunt introduse în limba română din alte limbi . doisprezece. gazdă . susnumit. şampon . vameş . whisky . oraş . gând ) . Ex : liceu . bleu . frică . dolar . ieftin ) . foen . colocviu . Împrumuturile pot fi : I vechi : Provenite din : 1) limba slavă ( izvor . plug . Împrumuturile apar ca rezultat al contactului dintre două limbi fiind favorizate de mai multi factori : vecinătatea geografică amestecul şi convieţuirea unor populaţii . secol . 3) germană ( crenvurşti . hobby . halva ) . deseara. 5) latină ( graţie . 4) italiană ( pian . cocoş . in functie de felul termenilor componenti. iaurt . manager ) . viclean . parizer . spaghete ) . tractor . bleumarin . oxigen . voinic .). seism . voler ) . chirie . II noi : Vin din : 1) franceză ( elev . In limba romana. a soluţiona ) . cafe-bar . box . raporturile culturale . proaspăt ) . 7 . tacticos . iceberg . fotbal . metrou .Împrumuturile . din elemente de compunere fara existenta independenta sau din abrevieri ale unor cuvinte. inginer . floarea-soarelui etc. zarzavaturi . cuvintele compuse se grupeaza in trei categorii mari: a) compuse formate din cuvinte intregi existente si independent in limba noastra (bunavointa. 2) limba maghiară ( hotar . talk-show . binecuvanta. 3) limba turcă ( baclava . 4) limba greacă ( duşman . 2) engleză ( stand-by .

-vor. rea-vointa. compusele din cuvinte intregi. untdelemn. botgrosi. care se comporta ca si niste cuvinte simple. trebuie sa se porneasca de la ideea ca un compus reprezinta un singur cuvant. compuse asintactice. domniei-sale etc. deca-. Din aceasta cauza nu va fi avuta in vedere o defintie. Petrom). In limba romana unitatea morfologica a cuvantului presupune in cazul cuvintelor flexibile. intre care se stabilesc diferite raporturi. nu se deosebesc din punct de vedere formal de grupurile sintactice alcatuite din mai multe cuvinte. De aceea. satisfacatoare a cuvantului. cand formatia este mai putin sudata. nu exista pana acum o definitie completa. unitatea semantica si comportamentul sintactic . c) compuse formate numai initiale sau din abrevieri ale unor cuvinte (C. Compusele din cea de-a doua grupa sunt reprezentate prin substantive. fie cu cuvinte existente si independent (colontitlu.F. Tarom. Aceasta delimitare este cu atat mai necesara. untdelemnului. Asirom. verbe si adverbe. botgrosului. mai multe cuvinte. untdelemnul. Aici se intalnesc exemple apartinand tuturor partilor de vorbire. cvasi-. directorului adjunct. bicefal.R. Santamaria.N.N. Exemplele de ultimul tip nu se deosebesc din punctul de vedere al unitatii morfologice de: director adjunct. primul sau ambii termeni ai compuului primesc marci flexionare ori articol: cal-de-apa.intre ele existand o stransa legatura. care alcatuiesc marea majoritate a vocabularului. -fob etc. calul-de-apa.U. relei-vointe. Prin urmare. Campulungul. modificari flexionare (desinente. o formatie care isi modifica in flexiune finala este un cuvant si nu un grup sintactic. Spre deosebire de compusele in structura carora intra elemente de compunere sau abrevieri. gazetei de 8 . gazeta de perete. adjective. O. In compunerea romaneasca locul central il ocupa primul dintre aceste trei tipuri de cuvinte compuse. Mos-ajunului. Campulungului. termocentrala.). centigrad. in timp ce grupurile de cuvinte apartin sintaxei. calului-de-apa. P. Dupa cum se stie. decapod etc. cu cat compunerea apartine formarii cuvintelor. Mos-ajun. in primul caz ele se numesc compuse sintactice. In foarte multe cazuri insa. De exemplu: botgros.). foto-. pronume si numeral) si diferite grupuri sintactice: locutiuni si grupuri sintactice nelocutionale. iar cele din ultima. gazeta de perete. combinate fie intre ele (balneolog. Santamariei etc. electrocauteriza etc. Compusele formate din cuvinte intregi se combina sau nu dupa regulile sintactice obisnuite ale limbii. iar in cel de-al doilea caz.b) compuse formate din elemente de compunere inexistente si independent in limba romana (auto-.). ci numai trei caracteristici: unitatea morfologica. chiar este alcatuita din mai multi termeni. numai prin substantive. domnia-sa. evident. iar grupul sintactic. de foarte multe ori. De aceea este necesara o atenta delimitare intre compuse (problema se pune in special la substantiv si in mai mica masura la adjectiv.L. articol) la finala. pronume.

fiind caracterizate. intelesul integului reiesind din suma intelesurilor acestor cuvinte.). bunei-stari si bunastarii. untdelemn etc. de diferit de cel al termenilor alcatuitori. celalalt. ochi-de-pisica. toate. primului-ministru si primministrului. insumi. Spre deosebire de compusele discutate mai sus. prin lipsa unitatii morfologice. proces-verbal. braul cerului (=curcubeu). 9 . laptele-cucului. ca si sensul compuselor. coada-derandunica. in care grupurile nelocutionale au la baza o metafora. dumitale. tocmai datorita faptului ca nu exista posibilitatea modificarilor in interiorul formatiei. stat-major. Closca-cu-Pui. om de stat. prezinta totusi unitate morfologica. alb-verzui. ca: acid clorhidric. si anume cel clorhidric. exista si compuse care pot fi analizate semantic intocmai ca si grupurile sintactice nelocutionale mentionate mai inainte si care nu pot fi deosebite decat cu greutate de aceste grupuri pe baza criteriului semantic. Adesea termenii care intra in compunere isi pierd.perete.(de obicei una dintre forme este mai frecventa. sange-de-noua-frati etc. inalta tradare. celuilalt. lemn-cainesc. sunt formate din cuvinte care isi pastreaza sensul lor (desi au loc unele modificari semantice). corabia desertului (=camila). mar cretesc. insami. De asemenea. sare si piper (despre o stofa) intelesul nu mai poate constitui un indiciu diferentiator. Acidul clorhidric este intr-adevar un acid. prim-ministru. ci este ceva nou. mar cretesc. Cand primul termen al compusului este o parte de vorbire neflexibila sau una care nu primeste articol.Unele pronume. cele-cinci-degete. marului cretesc etc. lapte-de-pasare. compusele reprezinta o unitate. deoarece sensul grupurilor este la fel de nou. desi isi modifica in flexiune si primul termen (de exemplu: dumneata. Pe de alta parte. intelesul lor initial si independenta lor semantica. marul cretesc este un mar de soi cretesc etc. poale-n-brau. ca in exemplele: aurul negru. insine etc. rochita-randunicii. Din punct de vedere semantic. Prin urmare deosebirea dintre cele doua categorii pe care le discutam aici este clara. parere de rau etc. In cazurile mai rare. grupurile sintactice nelocutionale. intr-o masura mai mare sau mai mica. deoarece modificarile flexionare nu au ca urmare recunoasterea termenilor componenti ca unitati distincte. director general. poalele muntelui. Aceasta situatie se intalneste mai ales la substantivele care au la baza o metafora: Calea-Laptelui. ferestrele sufletului (=ochi). sensul compusului nu rezulta din suma sensurilor cuvintelor care il alcatuiesc. gazeta de perete. alba-verzuie si alb-verzuie etc. uneori foarte departat de sensurile termenilor componenti. de exemplu bunastarii fata de bunei-stari). Uneori putem surprinde faza de trecere de la categoria compuselor fara unitate morfologica la categoria celor cu unitate morfologica: bunastare. leu-de-mare.. sudarea se face cu mai multa usurinta. o unitate semantica noua se poate constata si la substantive formatii nemetaforice ca: primavara.

”1[1] b) cand substantivul nume generic este insotit de un substantiv folosit in forma sa de nominativ exclusiv ca nume topic (de loc. de apa etc. oronimic etc. cumsecade. Marea Neagra. Muntii Macinului. Poiana-Tapului. de un nume de persoana sau de un adjectiv care poate denumi si singur un loc. Insula Serpilor. Ne referim la exemple de tipul: apa-tare. celalalt sau ceilalti ramanand cu sensul lor initial. Baia-Mare. 1970. fata-mare. Serbestii-Vechi. cele doua cuvinte nu alcatuiesc un compus. 10 . Raul Doamnei. douazeci si doi etc.. Pasari-Lati-Lungila. Mama-Padurii. vocal-instrumental. lacul Gilcescu (si Gilcescul). mai putine. rau. fie datorita faptului ca ele calchiaza compuse din alte limbi.mama-mare. fie dobandita printr-o folosire frecventa. Cele mai multe exemple se plaseaza pe o treapta inferioara din acest punct de vedere: alb-galbui. 1 Mai.adminitrative al caror prim element este un substantiv nume generic (munte. Valenii-de-Munte. nefiind intrebuintate. De exemplu: Delta Dunarii. oceanul Pacific (si Pacificul) etc. Alba-ca-Zapada. roman-german. tustrei. Strada Mare. sensul lor. Drumul Scarii. Editura Academiei. unsprezece etc. Campulung-Moldovenesc.Termenii unora dintre aceste compuse isi pastreaza toti. In ceea ce priveste adjectivul. in mod obligatoriu. domnia-ta. impreuna: muntii Carpati (si Carpatii). Comportamentul sintactic. unul si-a putut modifica mult intelesul. Trei-Scaune etc.ramas-bun.) avem a face cu o unitate semantica (deoarece ambele elemente alcatuiesc denumirea). de munte. insula. Lacul Rosu. Curtea-de-Arges. dulce-acrisor. dumneata. Anu nou. raul Olt (si Oltul). fluviul Dunarea (si Dunarea). Dintre termenii altora. o apa etc. Republica SudAfricana. 1) Comportamentul sintactic al substantivului comun compus insotit de un determinant adjectival difera in special de cel al grupurilor sintactice libere si intr-o masura mult mai mica de comportamentul sintactic al grupurilor sintactice stabile.). pronumele si numeralul. Joia mare. I. Peninsula Balcanica.) prezinta doua situatii: a) „cand substantivul nume generic este insotit de un substantiv in genitiv sau de un adjectiv care nu este foloit si singur ca toponimic (hidronimic. nici unul. observam ca aici compusele prezinta diferite grade de unitate semantica. Compunerea. vol. Volta Superioara.. Coasta de Fildes. in mare masura. Statu-Palma-Barba-Cot. Formarea cuvintelor in limba romana. Denumirile geografice si teritorial. 1[1] Fulvia Ciobanu si Finuta Hasan. Marea Britanie. strada etc. un munte. Fat-Frumos. pe o treapta superioara: cuminte. Tara Romaneasca etc. BaltaAlba. marea Mediterana (si Mediterana). Si aceste formatii au unitate seantica. Noua Zeelanda.

prezenta unui determinant adjectival. Intr-un grup sintactic liber format dintr-un substantiv urmat de doua sau mai multe atribute. o umila nu-ma-uita. acest coate-goale. mar cretesc gustos. primavara timpurie. casa asta de piatra. asezandu-se imediat dupa substantivul cu rol de 11 . ca si vara timpuri etc. gazea de perete interesanta. acesti coate-golae. de adjective. ca si ajun vesel. cu exceptia adjectivelor pronominale posesive si demonstrative. acid clorhidric tare. Mai frecvente sunt insa cazurile in care adjectivul. Ele separa cuvintele care alcatuiesc grupul. indiferent de tipul de compunere.a) Compusele care prezinta unitate morfologica. caracterizate sau nu prin modificari flexionare. deoarece poate fi interpretat atat ca determinant al intregului compus. Cand insa substantivul cu rol de determinant din interiorul compusului este de acelasi gen cu genul intregului compus. indiferent de felul lui. posesivul sau demonstrativul se aseaza imediat dupa substantivul determinat inaintea celui de-al doilea atribut : cartea mea frumoasa. Faptul acesta este clar cand genul si numarul compusului este altul decat genul si numarul substantivului din interiorul lui sau atunci cand elementul de baza al compusului este verb : burtaverde. iarba-mare uscata. poale-n-brau gustoase. grau arnaut bun. nu serveste ca indiciu de compunere. Pe langa un grup sintactic stabil. floare-de-sfanta-Ana rasaritade curand. Atributul adjectival. Determinantul adjectival de orice fel se refera la intregul compus din punctul de vedere al intelesului si se acorda in gen. cat si al primului termen de compunere. adjectivul posesiv si cel demonstrativ se comporta intocmai ca pe langa orice grup sintactic liber. b) Pe langa compusele care nu au unitate morfologica. asa-numitul sparge-val activ. zgarie-branza asta etc. fata de perna curata. scurtmetrajul nostru. scurtul nostru metraj. interesantul scurt-metrj etc. scurtul interesant metraj. indraznet. se comporta si sintactic intocmai ca orice cuvant simplu. nu poate separa termenii compuselor cu unitate morfologica. un ramas-bun trist etc. putand fi plasat numai in urma sau inaintea lor : botgrosul ala. prin sensul sau. floarea aceea rosie a copilului. Constructii formate dintrun compus urmat de un determinant adjectival. intocmai ca atunci cand se afla pe langa un grup sintactic : floaresoarelui frumoasa. grau de toamna frumos. numar si caz cu compusul. grupuri sintactice stabile. Nu sunt posibile constructii ca : botul ala gros. dintre care unul exprimat printr-un adjectiv posesiv sau demonstrativ. Avem de a face cu grupuri sintactice libere si stabile. burta asta verde. determinate. burtaverde asta. nu exista nici o dovada ca atributul se refera la intregul compu si nu umai la substantivul din interiorul lui : Mos-ajun vesel. ne poate ajuta la delimitarea unui compus de un grup sintactic stabil numai atunci cand este clar ca din punct de vedere semantic adjectivul se refera la intreaga formatie si nu numai la unu din termeni : cap-de-mort frumos colorat. nu se deosebesc de : acvila de stanca impaiata. la randul lor.

intalnindu-se mai rar constructiile cu repetare: gazeta noastra de perete este mai reusita decat gazeta de strada etc. Satul-Mare insorit. Podisul acesta al Moldovei. procesul nostru verbal etc. procesul acesta verbal. tata-mare al tau. Stan Patitul asta. nu se poate intercala intre termenii compusului: Fat-Frumosul nostru. Targu-Jiul nostru etc.determinant : acidul acesta clorhidric. Comportarea denumirilor geografice si a celor aministrativ-teritoriale este diferita de a celorlalte nume proprii. De obicei termenii compusului se afla in aceeasi ordine ca si partile de propozitie dintr-un grup sintactic obisnuit (vorba-lunga. Galben-de-Soare al ei. casa mare. c) Din punct de vedere sintactic numele proprii de persoane si de sarbatori. „Ordinea termenilor compuului. Exista insa compuse fara unitate morfologica ale caror componente pot fi separate prin adjective posesive sau demonstrative ca si grupurile sintactice: laptele acesta de pasare. cu cap). 2) Grupurile sintactice stabile formand serii in care determinantele se refera la acelasi determinant se comporta ca si imbinarile libere: gazeta noastra de perete este mai reusita decat cea de strada. tata-mare etc. 1 Mai al nostru. Valea aceasta a Prahovei etc. Singurele toponimice separabile sunt cele formate dintr-un substantiv nume generic urmat de un substantiv in genitiv. directorul nostru general. floarea-soarelui. remarcand-se imposibilitatea disocierii numeleui prin intercalarea unor determinanti intre termenii alcatuitori: Curte-de-Arges a nostra. Gura-Ocnitei asta. marul meu cretesc. Muma-Padurii cea rea. mamamare asta. Determinantul. cuminte. gazeta asta de perete. se comporta ca un singur cuvant. O serie de compuse fara unitate morfologica. Poiana-Tapului frumoasa. iepurii astia de casa.. cum sunt mama-mare. casa de lemn. in timp ce in grupurile sintactice libere si in cele stabile se evita repetarea. indiferent de structura lor si de gradul lor de unitate morfologica. de orice fel ar fi el. Prin urmare. nu permit intercalarea adjectivelor posesive si demonstrative intre termenii alcatuitori : mama-mare a mea. inversa fata de ordinea obisnuita a grupului sintactic construit din aceleasi parti de 12 . untdelemn. acestea fiind mai usor analizate: Delta asta a Dunarii. in cazul compuselor cu acelasi determinant inlocuirea este neobisnuita.

” 3[3] Dupa cum Nicolae Draganu precizeaza in Compunerea cuvintelor in limba romana. Dumnezau luceafar. dupa forma lor externa. trei cuvinte. copierii unor modele straine: lung-metraj. papa-lapte etc. Compunerea.vorbire. acestea neavand o caracteristica aparte. intre care exista doar relatii sintactice. iar aceasta trasatura externa pare sa fie un principiu suficient de potrivit in clasificarea cuvintelor compuse. vinars. 1970. putem distinge grade diferite de contopire. pe care le putem scrie si despartit. mai pot fi clasificate si din punct de vedere gramatical. „Vom include intr-o categorie acele cuvinte care sunt compuse din doua substantive. in masura in care diferitele parti componente pot fi flexioate sau nu. unt-de-lemn. de cele mai multe ori. mai exista si cuvinte ale caror parti componente stau separat. unt-de-lemn.abia le putem deosebi.” 2[2] Luand in considerare forma externa sau forma interna a cuvintelor compuse se pot clasifica dupa patru criter „In cazul unor cuvinte compuse. mujdaiu. Bunavestire. intr-un singur cuvant. Cuvintele compuse. distingem compuneri marcate si nemarcate: daca la elementele constituiente este marcat raportul in care se aflau ca parti de propozitie.chiar si dupa o cercetare asidua. „In functie de modul in care raportul dintre cele doua parti constituiente ajunge sa fie concretizat sau nu si formal. sus-numit. 3[3] Nicolae Draganu. ceapaceoarei. primavara. Formarea cuvintelor in limba romana. I. elementele lor constitutive s-au contopit in asa masura incat. vol. asa sunt de exemplu: cocotarc. cocostarc etc. ceapa-ceoarei etc. poate constitui de asemenea un indiciu al compuner Ea se datoreste. Marea-neagra. atotputernic. Sanziene. iar compuneri nemarcate sunt acelea in care raportul elementelor constituiente nu este marcat: valvartej. se schimba si natura 2[2] Fulvia Ciobanu si Finuta Hasan. Editura Amphora.. 1998. deci dupa cum se schimba aspectul gramatical al elementelor constitutive. se prezinta in asa fel ca si cum am pronunta sau chiar am scrie doua. din punct de vedere al flexiunii.” 4[4] Prin urmare. Compunerea cuvintelor in limba romana. clarvazator etc. Exemple de astfel de cuvinte sunt: drum-de-fier. 4[4] Ibidem 13 . Timisoara.. argint-viu etc. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. intr-o alta categorie pe cele compuse dintr-un substantiv si un adjectiv sau dintr-un substantiv si un adverb etc. atunci compunerea este marcata: argint-viu. codobatura.

compunerea poate fi de doua feluiri: subordonatoare sau coordonatoare. cuvintele se tocesc in asa masura incat abia mai raman trasaturi din forma lor initiala. substantive cu adjective. Este adevarat ca la lingvistii germani gasim 5[5] A.compusului. pe de alta parte. verbe cu substantive etc. La cuvintele simple. ba chiar si raporturile logice existente intre elementele lor constitutive sunt diferite. cu diferitelesale grade.” 7[7] Flexiunea este o consecinta si o urmare a evolutiei elementelor constitutive ale compusului. este pur mecanica si nu patrunde in esenta compusului.” 5[5] Dar dupa cum Nicolae Draganu explica in Compunerea cuvintelor in limba romana. aceasta referindu-se doar la forma externa. cit. de concepte. prezinta si ea dificultati. „Cuvinte ca pasare-musca (colibri). care se resfrange asupra limbii in intregimea ei. nu constituie o trasatura aparte a compunerii. precum si de catre actiunea legilor fonetice. op. modul lor de formare..”8[8] Cea de-a doua clasificare. coada-soricelului. devenind simple. Darmesteter.). 6[6] Nicolae Draganu. ci o combinatie de notiuni. cit. un compus nu poate fi considerat a fi o simpla combinatie de cuvinte (substantive cu substantive. Este deci doar un accident si nu o putem folosi drept criteriu de baza in aceasta clasificare. Ca urmare a folosirii indelungate. valvartej. 7[7] Ibidem 8[8] Nicolae Draganu. cuvintele compuse se simplifica. dintr-un alt punct de vedere. din punct de vedere gramatical. 14 . exprimata si concretizata printr-o combinatie de cuvinte. „Flexiunea. unt-de-lemn etc. Aceasta clasificare pare a fi fireasca si logica intrucat se bazeaza pe caracteristicile cele mai importante ale partilor componente. Astfel definirea relatiilor existente intre elementele compusului este criteriul fundamental care serveste drept punct de plecare pentru cea dea treia categorie a clasificar „In ceea ce priveste relatia logica in care se pot afla cele doua patti ale compusului. ci este rezultatul unei legi generale a sistemului. cit. op. Forma cuvintelor simple sau compuse este transformata de trecerea timpului.”6[6] „ Cel de-al patrulea criteriu de clasificare se fundamenteaza pe motivatia psihologica si pe modul de formare a compusului. consecinta acestui proces este simplificarea lor si mai accentuata: caballus a devenit cal etc. pot fi oare incadrate in aceeasi categorie? Fiecare dintre aceste compuse este de alta natura. op.

care va fi considerata drept baza in continuarea clasificarii noastre. clasificarea logica. iar procesul sintetic (actiunea fortelor psihice de legare a membrilor) trece cu totul in planul al doilea. in masura in care partile de propozitie astfel desprinse se intrepatrund mai strans si formeaza. iar in cazul lui luceafar.” 11[11] b) In cea de a doua categorie sunt incluse acele compuse ale caror parti constitutive 9[9] Ibidem 10[10] Ibidem 11[11] Nicolae Draganu. formarea compusului este un proces cu dublu aspect: pe de-o parte este analiza. el le numeste juxtapunere. op. asa cum natura legaturii in cazul cuvintelor apa-tare. cit. 15 . o unitate noua. nu se concretizeaza in aceeasi proportie. Statu-Palma. „In aceste cazuri procesul analitic se gaseste in asa masura pe primul plan incat compusul pare rezultatul segmentarii sintactice. direct din intregul propozitiei. in opozitie cu componentele propriu-zise. cat si dupa aceasta. putem distinge trei categorii: a) In prima categorie sunt incluse acele compuse care s-au desprins. cocostarc pe cel sintetic. Din punct de vedere psihologic. ajungem la concluzia ca procedeul analitic si cel sintetic. Daca avem in vedere reletia procesului psihic care actioneaza la formarea compusului. ea putea exista la fel de bine atat inaintea formarii compusului. dupa parerea lui Wundt. unt-de-lemn pune pe primul plan momentul analitic. Asa cum este evident ca forma externa a compusului din punct de vedere psihologic prezinta interes doar indirect. in mod vizibil. Fata de celelalte cuvinte ale propozitiei. Cornul-Luncei. in masura in care elementele compusului se desprind din intergul propozitiei. iar pe de alta parte este sinteza. in cele mai multe cazuri. cu toate ca pare a fi foarte riguroasa. dar primim si explicatia: comunicarea in limba germana corespunde de minune acestei clasificari. Daca insa studiem diferitele cazuri de compunere.de regula aceasta clasificare.”10[10] Mai raspandita decat clasificarea formala. este si mai lipsita de valoare. va fi lipsita de valoare si clasificarea lui Darmesteter care considera drept marca reala de identificare a compusului elidarea elementelor gramaticale de legatura (ellipse). Aceasta nu este cauza raportului dintre doua elemente.”9[9] „Nici clasificarea logica nu ne multumeste. de sine statatoare. iar in cazurile unde ea exista.

fara ca sa poata fi deosebit de cuvantul simplu. iar la finalul evolutiei sale cuvantul primeste statutul de cuvant simplu. analiza se restrange aproape numai la alegerea unui cuvant. In asemenea 12[12] Ibidem 13[13] Ibidem 14[14] Nicolae Draganu. dar intelesul sau se intuneca intr-o masura mai mare sau mai mica. „asocierea conceptuala care a unit partile compusului le-a transformat si din punct de vedere al formei. cea de-a doua etapa a evolutiei este contopirea partialaaceasta este foarte fregventa in cazurile in care aspectul fonetic al compusului este neschimbat. Dumnezau. drum-de-fier. procesul sintetic a trecut in prim plan fata de cel analitic. tren-fulger etc”14[14]. si in cadrul propozitiei. luceafar. care totodata a desemnat conceptul de baza. care initial nu au fost intr-un raport prea strans. Evolutia ulterioara a compusului este marcata de transformari formale si semantice.”12[12] In acest caz. iar cele din a treia grupa au rezultat din actiunea la distanta a acesteia. ca. asa etc. Formarea unui asemenea compus este aproape intru totul un proces sintetic. ca. cos. In acelasi timp. cele din a doua grupa prin actiunea de apropiere in asocierea de idei. de exemplu. ca.” 15 [15] Contopirea completa se afla pe ultima treapta a evolutiei. c) „Cea de a treia categorie este constituita din acele cazuri in care una din partile constitutive ale compusului probabil nici nu a facut parte initial din acea unitate conceptuala din care a fost desprins celalalt element constitutiv al compusului.nu pot aparea exact in aceeasi ordine ca in compus. cocostarc. a atras din alte unitati sintactice primul component ca rezultat al asocierii conceptuale. vinars. mujdaiu etc. 15[15] Ibidem 16 . spun. unde compusul se prezinta unitar. Wundt distinge trei etape diferite.. stramos. in cuvintele primavara. de exemplu: harnic. Acest ultim component. de exemplu. ajunge la concluzia ca toate compusele din prima categorie s-au format prin actiunea de contact in cadrul asocierii de idei. rezultatul comun al acestor procese consta in aceea ca elementele compusului. incep sa se intrepatrunda tot mai mult. cit. Joia-Mare. „Compusul se apropie si mai mult de contopirea totala cand unul din elementele constitutive a disparut din uzul limbii in calitate de cuvant de sine statator sau a devenit de nerecunoscut din punct de vedere formal. unele langa altele. op. de exemplu.„astfel de compuse sunt. dedau etc. cei doi formanti partiali isi pierd autonomia.”13[13] Nicolae Draganu in Compunerea cuvintelor in limba romana. prima fiind aglutinatia.

cazuri doar studii de istoria limbii sau gramatica comparata pot stabili daca acel cuvant a fost vreodata un compus. C. (Caile Ferate Romane). 17 . b) cuvinte compuse prin contopire: untdelemn. care se determina reciproc si deci sunt constituite din parti de vorbire identice. vai si amar. sperla si cenusa. oarecare etc. prim-ministru. pronume. op. adjective. de exemplu cucu si fuga etc”17[17]. Limba romana esentiala. adverbe legate prin prepozitii. 17[17] Nicolae Draganu.16[16] 1. a) Substantive compuse pe cale analitica Nicolae Draganu le clasifica din punct de vedere formal. „Compusele coordonate sunt acelea ale caror parti constitutive sunt de acelasi rang. apatare etc. cand acestea pot fi clasificate in doua grupe: coordonate si subordonate. cuvinte neflexibile. Comaliment (Comert cu alimente). adverb etc. poate fi substantiv. adjectiv. Petrom (Petrol Romania) etc. cand acestea pot fi marcate si nemarcate si pot fi alcatuite din substantive. O alta clasificare a cuvintelor compuse ar fi : a) cuvinte compuse prin alaturare: inginer-sef. vorbim de compunere subordonata. Tarom (Transporturi aeriene romane).R. c) cuvinte compuse din initiale sau abrevieri: Asirom (Asigurarile Romane). b) Adjective compuse pe cale analitica Din punct de vedere formal. verbe. unt-de-lemn. Cand una din patti functioneaza ca element determinant. cit. si din punct de vedere logic. punct si virgula etc. respectiv prefixe.: Ajunul-Craciunului. ca sa. o suta doi.50. el poate sta la inceputul compusului: primavara sau la sfarsitul acestuia: vinars. adjective. cumsecade. Compunerea analitica Limba romana cunoaste un numar insemnat de cuvinte compuse pe cale analitica: substantive. respectiv determinant. Elementul subordonat. p. nou-nascut. Acestea exista intr-un numar foarte redus in limba romana si sunt compue din doua substantive imbinate cu ajutorul conjunctiei „si”: cucu si fuga.F. de la etc. combinatiile sunt foarte diferite: 16[16] Alexandru Metea..

baloaches (balaiu-oaches). bun-voitoriu. ele exista insa in cadrul compunerii din limba literara: fructifer etc. nevrednic. cit. 2) Dintr-o propozitie sau o particula si un nume: „afund (ad+fundum). bine-crescut.” 18[18] Tot aici trebuie sa amintim si compusele in care partea a doua este un participiu. bine-simtitoriu. „Pe acestea le folosim atunci cand vrem sa exprimam faptul ca un obiect poseda doua caracteristici in aceeasi maura. mort-copt. op. bine-placut. destul. drept-credincios. amanunt (ad+minutum). bine-mirositoriu. forobraz. bunbucuros. mult-putin. suptpamantean. nespus. 18 . bine-cuvantat. nedrept. din contopirea lor rezultand o noua nuanta semantica: beat-orb. hat-atata. indelungrabdatoriu. dar totusi in asa fel incat una o determina mai strans pe cealalta. adanc (ad+ancus). lesne-iertatoriu. deoarece ele exprima o noua nuanta intr-o unitate conceptuala. atare. • Adjective compuse analitic dintr-un adjectiv si un substantiv nu intalnim in cadrul compunerii din limba romana populara. bine-facatoriu. rau-voitoriu etc. atat (eccum sau atque+tantum). Putem considera adjective compuse din particule si adjective toate formele gradelor de comparatie. 18[18] Nicolae Draganu. dulce-lesinat. nebun. binemeritet.• Adjectivul este compus dintr-un cuvant scurt si un adjectiv (respectiv participiu): 1) Dintr-un adverb si un adjectiv(respectiv participiu): neadevarat. bine-voitoriu.superlativ si comparativ-. • Raportul logic existent intre partile componente ale adjectivului compus analitic din alte doua adjective poate fi: 1) De coordonare. bine-naravit. rau-simtitoriu. acatare (eccum sau atque+talis).

deci intareste. deci sunt adjective compuse analitic. de altfel un raport de subordonare. Intre elementele componente exista. cinci milioane. singur-singurel etc.: doua-zeci. atotstiutor si a-toatestiutor. sporeste sensul primei parti componente. vanat-deschis. Acest lucru este intarit si de utilizarea permanenta a prepozitiei de in legatura cu ele. cateodata partii a doua a compusului i se adauga un sufix diminutival: nou-nout. etc. 2) De subordonare: „ a-tot-puternic. op. compuse savante: surdo-mut. intre partile lor constitutive existand un raport de subordonare: un+spre+zece. limba romana literara foloseste. rosu-inchis. verde-albastru.nou-nascut.” 19 [19] Cateodata partile componente sunt legate prin conjunctia si: verde si albastru. In aceste cazuri. sase miliarde etc. milioanele.. surd si mut etc. Aici ar mai trebui amintite si asa numitele adjective compuse reduplicate. deoarece aceeasi parte componenta se repeta. cit. • Celelalte numerale cardinale compuse trebuie considerate ca fiind adjective. spre. a-toate-cutropitoriu etc. intensifica. doi+spre+zece si 19[19] Ibidem 20[20] Nicolae Draganu. miliardele etc. sutele. de obicei. partea a doua a compusului are doar functie argumentativa. dulce-dulce. miile.” 20[20] c) Numerale compuse analitic • Dintre numeralele cardinale trebuie considerate drept substantive compuse analitice zecile. roman-magiar etc. Unii insa nici nu le considera pe acestea cuvinte compuse. De la 10 la 9 ele sunt formate cu ajutorul prepozitiei super. patru mii. cum ar fi: mare-mare. 19 . trei-sute. in locul lor. bun-bun.

Asemenea numerale sunt cele multiplicative.. particule si verbe cu pronume. cat+va. in limba romana. Incepand cu 20. astalalt. veri+care. 20 . cate+si+trei etc. care. care sunt alcatuite dintr-un numeral ordinal si un substantiv. d) Pronume compuse analitic Ele exista intr-un numar destul de mare. macar+cine. tus-cinci etc. sunt compuse dintr-un numeral cardinal si un substantiv. acatare si cutare. precum si numerale nehotarate ca: nici+unul. deci ele sunt adjective compuse analitic. Dumnia-Ta. ori+si+care. in parte. numeralele sunt alcatuite cu ajutorul conjunctiei si. nestine si nus+cine etc. Santia-Ta etc. unuul de coordonare.. prin analogie cu zecile. unul de subordonare. • Exista numerale care determina verbe. a dou+a etc. nescai. a doua+oara etc. de doua+ori. apoi numeralele: cate unul. fie+cine. ale caror elemente componente se afla intr-un raport de coordonare: doua+zeci si unu sau una etc. apoi numeralele multiplicative si distributive: cate+o+data. Maria-Ta. acel(a). nus-cat. deci poseda caracteristici adverbiale. oare+cat. alalalt si alalant. oare+care. Nehotarate : ori+care. Numerale ordinale cu caracteristici adverbiale sunt urmatoarele: intaia+oara. fie+si+cine. Ele provin din combinarea unor nume. si in urma acestor numerale. iar compusul astfel format este precedet de prepozitia de: o+data. • • • • Personale : insu+mi. in parte.. care+va. se intrebuinteaza prepozitia de. cate de doua ori etc. ce+va+si+ce+va. Demonstrative : dans. vre-un etc. ce+va+si. de cate+ori etc.doua+spre+zece etc. ori+cat. Acestea sunt compuse dintr-un articol adjectival (articulus). ce+va. celalalt. dintr-un numeral cardinal si dintr-un articol substantival. ori si cat. Trebuie sa fie coniderate numerale compuse analitic si numeralele ordinale. Adjective compue analitic sunt si urmatoarele numerale:amandoi. fie+care. respectiv un articol enclitic: al doi+le+a (in limba veche: al doi+le). Raportul intre partile constitutive este.. ori+si cine. Interogative : cine. cate una. acest(a). ori+cine. tus-trei.

d-idarat. aproape. amu. colo. inafara. bine-cuvant(ez). indarat. asisderea. de pe aiurea. ainde. nenorocesc.e) Verbe compuse analitic • Verbe provenite din contopirea unui prefix cu un verb : bine-voiesc. intr-acoace. pan-acolo. In afara verbelor auxiliare. adap. adun. pe jos. pe dinafara. maiinte. Infinitivele acestea pot fi considerate substantive compuse analitic. atunci. aiure. nici-cum. as fi fost facut. pan-atunci. d-ipreuna. a face sa vorbeasca. dintr-acoa. numai decat. de d-incolo. pe-aproape. pe-aiurea. pan-aici. d-intr-acoace. nesocotesc. Acestea sunt sa si de(daca) (in limba romana veche a existat numai sa). • Trebuie sa amintim si formele verbale alcatuite ca urmare a compunerii analitice. d-ilauntru. cam asa. pentr-acum. intracolo. dintr-acolo. a sti sa doboare. nici-ca-cat. acum. diapoi. nici-de-cum. d-inainte. abia. cu toate ca unitatea conceptuala lipseste apropape cu desavarsire. intr-atata. acusi. timpurile verbale formate cu ajutorul verbelor auxiliare am si voiu: am facut. numai. ici. Astfel. nicaire. de-abia. am sa fac. de-asupra. de-aproape. laolalta. pentru redarea diferitelor forme. intr-aiurea. inapoi. numai-ca. f) Adverbe si locutiuni adverbiale compuse analitic • Adverbe provenite din combinarea a doua sau mai multe particule : aici. pre sus. verbe • Verbe compuse din alte doua verbe. de nicaierea. ici-colo. de-atunci. incotro. pe de-asupra. impreuna. de din sus. Unul din verbe este obiectul celuilalt. pan-acolea. d-incotro. jos. inlauntru. preamaresc. voiu fi facut. a putea smulge etc. parasintetice etc. de-aici. din jos. dintr-acoace. dinafara. va fi facand si formele pasive : sunt laudat. erai laudat. voiu fi fost facut . a fost laudat etc. de desupt. cinde. am fost facut. d-incoace. acolo. nu numai. inainte. desupt. pe d-ilauntru. de d-incoace. as face. de d-inainte. compuse mai noi : de-ici. inca. in jos. d-incolo. afara. as fi facut. asa. voiu face. cu ajutorul verbelor a face si a lasa formam verbele factitive : a lasa sa strice. de-aiurea. de-acolea. ele ajutand la formarea conjunctivului si a conditionaluluioptativ. pe d-idarat. verbale servesc si anumite cuvinte ajutatoare. facere-as. de-a21 . pan-acum.

alalta-ieri. buna-minte. cand-va. une-ori. nici cand. de loc. degeaba. alocuri. in parte din cauza unor 22 . pretutindeni. dinadins. asta-data. de+o+cam+data. ast-feliu. ici si colea. precum. de-unde. de tot. anevoie. indelung. • Adverbe provenite din folosirea unor substantive si adjective la forma lor de acuzativ si de ablativ absolut : azi. auarea. inadins. adesea. de vale. pe-alocuri. alungul. Compunerea sintetica Acest tip de compunere este de doua feluri: compunerea din radacini si compunerea din cuvinte. de una. de-o-parte. odata. de cu sara. in fata. in dos. de-alatul. intaia-oara. totdeauna. pe loc. alaturi. de-amana. de-mult. in-cat-va. intocmai. adinioara. alaturea. a-une-ori etc. raspoimane. rare-ori etc. nainte-vereme. cand si cand. d-valma. astazi. pe data. 2. de exemplu: alalta-ieri-sara. cat-va. fara indoiala. amana. cat de cat. asa zau. cine-stie. • Adverbe provenite din intrebuintatea unor propozitii sau expresii cu valoare de cuvinte scurte (particule): adeca. disparand din limba populara. cu ziua. de. pe cand.pururea. alalta-ieri-sara. buna-oara. dealungul. ori-si-unde. preste putin. de-sara. Compunerea din radacini nu a putut fi pastrata. asta-sara. in stanga. indata. de-unde-nu etc. de-o potriva. in zadar. de de-mult. a daunazi. imprejur. azi-noapte. aseminea. tot-atat. vezi-ca etc. poimane. • Adverbe provenite din imbinarea prepozitiilor cu substantive : ades. crica si cre’ca. de-a stanga. de zadar. ori-unde. Compunerea analitica a adverbelor este aidoma unui izvor nesecat. vezi-bine. alalta-mane. a-rare-ori. poate-ca. spre sara. de-a dreapta. Adverbele formate printr-una din cele patru modalitati amintite le putem combina cu alte adverbe simple sau compuse sau cu prefixe. din cand in cand. asta-noapte. de-vreme. asara. in dreapta. cu de-amaruntul. nus-cum. in de sara. delaturi. daunazi. ba zau. din contra. unde-va. altmintere. de cu ziua. intr-adevar etc.a-una. de cu vreme. zau lui D-zau. asta-oara. de cand.

Santul Ioan Botezatorul. Cu toate ca elementele constitutive ale compusului se afla intr-un raport de coordonare. Targu-Jiu. han-tatar. Abrud-sat. val-vartej. Cours de grammaire historique de la langue française. richard Inima-de-leu. in parte pentru ca nu corespunde caracterului analitic al limbii romane. Exista compuse sintetice ale caror prim element component se afla in cazul 21[21] Nicolae Draganu. mos-teaca. fratele Petru.transformari fonetice. Spiritul limbii n-a favorizat formarea unor astfel de compuse. totusi se pare ca unul din ele il determina in mai mare masura pe celalalt. Domnul Maiorescu. iar celalalt din cel al agricultorilor. d) Nume de flori: regina-margareta etc. din vocabularul militarilor. b) Diferite expresii de politete si respect: Santia Sa Papa. Inzula Margareta etc. 22[22] A. tata-mos.43. Sandu Punga-goala. Domnisoara Gall. c) Cuvinte compuse din doua substantive. 23 . un om zahar etc. de regula. Ciocoflendura. Baba-radacina. • Cuvinte compuse sintetic care s-au format pe baza unui raport de coordonare sau din apozit „In limba latina asemenea cuvinte compuse sunt putin numeroase. Statu-palma.” 21[21] Limba foloseste acest mod de compunere pentru a putea conferi unui substantiv valoare adjectivala. de obicei. tren-fulger. Imbinarea de doua substantive intr-un singur cuvant este foarte rara in limba latina si nu este intamplator faptul ca din doua asemenea exemple unul face parte. cit. pasaremusca. unul din ele denumind un obiect colorat sau distins prin alta caracteristica: un vesmant lila. • Cuvinte compuse sintetic aflate intr-un raport de subordonare. Calu-iapa. neica-nvatator etc. Baba-Dochia. Mos-Precu. adica rol de adjectiv. Limba romana populara cunoaste numai fenomenul de combinare si compunere a cuvintelor. Se pare ca nici in limba romana acest tip de compunere nu este prea bogat. Majestatea Sa Regele. Andrei Muresan. acesta este de fapt determinantul propriu-zis si este.Barba-cot. I p. „Un asemenea gen de compunere serveste drept baza pentru un sir de compuse. Aliman Voinicul. Mos-Ajun. ciocofleac etc.” 22[22] a) Nume proprii: Fredric Brba-rosie. ultimul: Dumnezau. Darmesteter. fat-logofat. op. Doamna Cosma. Balta-Liman. Baba-cloanta.

• Compuse sintetice formate cu ajutorul prefixelor. • Compuse parasintetice. manestergura etc. desavantagiu. pruncucidere. fie prin eliminarea prepozitiei care marcheaza raportul de subordonare (ex: pruncucigas. batjocura. se pare. exceptand verbele compuse cu prepozitii si cateva compuse verbale parasintetice. consatean. cum ar fi: anticamera. Ele abia daca exista in limba romana. confrate. fumeg etc. cit. In categoria celor de mai sus include si adjective ca: legedatoriu. disordine. contra-recurs. Dupa acestea putem aminti cateva compuse parasintetice nominale. dar cuvintele compuse astfel formate erau numai analitice. bajocura. provin din astfel de verbe: codobatura. exista intr-un numar relativ mic in limba romana.genitiv. concasan. suptcapitan.” 23[23] • Compuse verbale alcatuite dintr-un verb si un cuvant complementar. 23[23] Nicolae Draganu. contraadmiral. contra-punct. cuvintele astfel formate au devenit sintetice. apuc. Compusele sintetice alcatuite cu ajutorul prefixelor. deci relatia care exista intre parti este una de subordonare. interval. „Vom aminti cateva dintre cuvintele noi care imbogatesc intr-o masura tot mai mare inventarul de compuse sintetice al limbii romane. Le-am putea aminti pe urmatoarele: busumfla. care apar in limba romana si care. extrafin. intreval.). cap-caun etc. limbile romanice au dezvoltat aceasta modalitate de compunere si dupa ce cuvantul complementar isi pierduse forma flexionara. binevoitoriu etc. supravizita etc. capcaine. 24 . Aceasta modalitate de compunere a cunoscut-o si limba latina. Acestea sunt alcatuite in doua feluri: fie prin eliminarea formei vechi de genitiv datorita formarii unui cuvant simplu (ex: anutimp). op.

care. nu pot avea rol de prefix. bal-bal. hopa-tropa etc. ham-ham. ting-tang. tura-vura. tiptil-tiptil. Conjunctiile. talmes-balmes. de natura sintetica. dub-dub. a primit si denumirea de prefix. ciga-miga. 25[25] Ibidem 25 . cling-clang. cane-caneste etc. poc-poc. Printr-o actiune permanenta.tutuesc. In limbile romanice. compunerea prin prefixare este partial. tanda-manda. In cazul compunerii prin prefixare. dintre toate tipurile de compuse cunoscute. primul element al compusului este intotdeauna un adverb sau o prepozitie care. bum-bum. cit. op. anume cel al dublar Exista trei modalitati de dublare”24[24]: a) Repetarea radacinii: murmur. pic-pic. galgal. par-par.” 25[25] c) Reduplicarea sunetelor si cuvintelor asociata cu variatia radacinii: terea-perea. Compunerea prin prefixare.• Dublarea. 24[24] Nicolae Draganu. mama. chiar si in cazul compunerii parasintetice este cea mai bogata. b) „Reduplicarea sunetelor: cucurbeta etc. ea transforma si reinnoieste treptat limba. in fata carora trebuie sa apara intotdeauna alte cuvinte. datorita pozitiei sale in cuvant. „Unii considera drept cuvinte compuse sintetic cu marca specifica acele cuvinte. tata. 3. treanca-fleanca. reprezinta un tip aparte al formarii cuvintelor. dupa parerea altora.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->