Mijloace de îmbogăţire a vocabularului Interne – derivarea , compunerea , conversiunea Externe – cuvinte provenite din alte limbi (împrumuturile) DERIVAREA

Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul afixelor (sufixelor şi prefixelor ). Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcina cuvântului . Clasificare : sufixele lexicale , când formează cuvinte noi : grădinar . sufixele gramaticale , când creează forme gramaticale (sufixe de mod şi timp ) : citi , scris sufixele lexico-gramaticale , când exprimă un sens nou şi o categorie gramaticală (sufixe moţionale) : gâscă – gâscan Sufixele denumesc: agentul ( -tor , - ar , -ist , -aş ) : agricultor , fierar , gronist , luntraş însuşirea ( -iu , -oş , -cios , -bil , -at , -al ) : aurcz , fricos , mîncăcios , purtabil , sprîncenat , vamal colectivitatea ( -et , -raie , -işte , -ime , -is) : brădet , apăraie , porumbişte , studenţime , zmeuriş instrumentul ( -ar , -nită , -tor ) : alfabetar , pipernită , ştergător noţiuni abstracte ( -inţă , -ie , -ime , -cală , -ura , -anţă ) : cerinţă , domnie , grăsime , răceală , scursura , siguranţă modalităţi ( -este , -iş , -âş) : româneşte , pietriş , ţărâş locul şi originea ( -ărie , -ice , -ean ) : benzărie , fierărie , bucureştean obiecte sau însuşiri mici – sufixe diminutivale (ulet , uc , ior , ică , ice) : binişor , căscioară , cerceluş , coşuleţ , lănţuc , pantofior , singurică , vanticel obiecte sau însuşiri mari – sufixe augmentative ( andru , an , oaie , oi ) băieţandru , grăsan , căsoaie , pietroi Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii cuvântului pentru a forma cuvinte noi . Prefixele modifică sensul cuvântului de bază , fiind : negative ( re-, in- ) : neseamă , inegalitate . privative ( des- , de- ) : a descreti , deşire . iterative ( re- , răs - ) : a reaminti , rasucit . :

-

Prefixele pot forma : substantive ( neregulă ) . adjective ( nefiresc ) . adverbe ( negreşit ) .

3

Prefixele pot fi : vechi ( ne , în , des , răs ) . noi ( arhi , anti , pre , inter ) .

Derivatele parasintetice sunt cuvintele care conţin şi sufixe şi prefixe . ( înnodat ) . Seriile derative apar atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat Compunerea Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi sau termeni diferiţi . Termenii din care se formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori sensul pe care îl au când există independent . Cuvintele compuse pot fi : substantive ( floarea-soarelui , ochiul-boului ) . verbe : a binevoi . adjective : cumsecade . pronume : fiecare . numerale : douăzeci adverbe : după-amiază . prepoziţii : pâna la . conjuncţii : ca să . interjecţii : bring-bana

-

Există elemente de compunere cu înţeles de sine stătător ( prefixoide ) : cid ( ucigător ) . craţie ( conducător ) . fil ( iubitor ) fob ( care urăşte ) . fug ( care îndepărtează ) . log ( specialist ) . aero ( aer ) . bio ( viaţă ) . filo ( iubitor ) . hidro ( referitor la apă ) . macro ( mare ) . micro ( mic ) . orto ( corect ) . poli ( mai mulţi ) . pseudo( fals ) . tele ( la distanţă ) .

Sufixoide : -

4

c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui..niciodată. având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis. 23. JUXTAPUNERE .prim-ministru. ducă-se pe pustii. 4.). 3.o mie trei sute. galben-verzui.a. SUBORDONARE : floarea-soarelui .unsprezece. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă.binefăcător. ABREVIERE : iniţiale : CEE . Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt. 5 .după-amiază. 4 sunt atributele lui zece (22.dedesubt etc.untdelemn. a. Compunerea prin alăturare:bun-simţ. b)subordonarea atributivă de la 20 la 90.Procedee de compunere : A. Subordonare faţă de un adjectiv. deasupra.de către etc. rea-voinţă etc.nounăscut. bou de baltă. botgros. unde numerele ca 2. Neagra Şarului […]. C. Gura Ocniţei. bunăvoinţă. Baia de Aramă etc. Compunerea prin contopire : bunăvoinţă. BCR . Roşiori de Vede. Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1.Valea Călugărească. orişicine. ciuboţica cucului. c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios. ochiul-boului. 2. ALĂTURARE : câine lup .a. clar-văzător. b. gura-leului. zgârie-brânză.. rea-credinţă.. floare-de-colţ. Delta Dunării ş. încurcă-lume. bună-cuviinţă. B.cuminte. vorbă-lungă. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv. Almaşul-Mare ş. bine-venit. 24 etc. floarea-soarelui. d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb. închis: roşu închis/deschis. coate-goale. pierde-vară. acid clorhidric. binevoi. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste" zece). b)două adjective nume de culoare: galben-portocaliu. 3.

verbe la gerunziu : Mâinile tremurânde ale fetiţei arătau emoţia . interjecţie : N-a auzit oful . substantive : Picta frumos graţie talentului . pronume : Nu îmi pierd vremea cu nimicuri . c) Adverbe din : - d) Prepoziţii din : - Familia lexicală reprezintă cuvinte obţinute prin derivare . verbe la gerunziu : Suferindul era trist . verbe la participiu : A câştigat mulţumită muncii . 6 . Conversiunea (Schimbarea valorii gramaticale) Este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi de la o parte de vorbire la alta : a) Substantive din : adjective : Frumosul traversează stradă .- iniţiale şi fragmente de cuvinte : Tarom . pronume : Acest băiat învaţă bine . adjective : Vorbeşte frumos . fragmente de cuvinte : Asirom fragmente de cuvinte si cuvinte : Romarta . adverbe : Mi-am luat haine gata . substantive : Pleacă luni . adverbe : Aproapele lui s-a accidentat . compunere sau schimbarea valorii gramaticale de la un cuvânt de bază . verbe la supin : Mersul pe jos este sănătos . adverbe : Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre . verbe la participii : Răniţii au fost transportaţi la spital . b) Adjective din : - verbe la participiu : Cerul înnorat nu-mi place . verbe la participiu : Vorbeşte îngânat .

şampon . vameş . gând ) . cafe-bar . din elemente de compunere fara existenta independenta sau din abrevieri ale unor cuvinte. viclean . susnumit. doisprezece. seism . oxigen . deseara. frică . zarzavaturi . dolar . Împrumuturile pot fi : I vechi : Provenite din : 1) limba slavă ( izvor . metrou . babă .). Ex : liceu . oraş . bleu . fotbal . inginer . iceberg . secol . 3) limba turcă ( baclava . floarea-soarelui etc. Neologismele Împrumuturile sunt mijloace externe de îmbogăţire al vocabularului şi sunt introduse în limba română din alte limbi . gazdă . 3) germană ( crenvurşti . parizer . a soluţiona ) . manager ) . ieftin ) . II noi : Vin din : 1) franceză ( elev . colocviu . 2) engleză ( stand-by . voler ) . insulă ) . Împrumuturile apar ca rezultat al contactului dintre două limbi fiind favorizate de mai multi factori : vecinătatea geografică amestecul şi convieţuirea unor populaţii . iaurt . 4) italiană ( pian . In limba romana. 4) limba greacă ( duşman . COMPUNEREA Compunerea este un procedeu de formare a cuvintelor care consta in crearea unui cuvant nou din mai multe cuvinte intregi existente si independent in limba. spaghete ) . 5) latină ( graţie . Neologismele sunt cuvintele noi împrumutate din alte limbi sau create în interiorul limbii sau prin derivare sau compunere . plug . 7 . 2) limba maghiară ( hotar . talk-show . chirie . voinic . tractor . proaspăt ) . hobby . foen . binecuvanta. economice şi politice . whisky . cocoş . box . halva ) . cuvintele compuse se grupeaza in trei categorii mari: a) compuse formate din cuvinte intregi existente si independent in limba noastra (bunavointa.Împrumuturile . tacticos . in functie de felul termenilor componenti. boier . bleumarin . raporturile culturale .

Exemplele de ultimul tip nu se deosebesc din punctul de vedere al unitatii morfologice de: director adjunct. gazeta de perete. nu exista pana acum o definitie completa. centigrad. adjective. -fob etc. calului-de-apa. -vor. Compusele formate din cuvinte intregi se combina sau nu dupa regulile sintactice obisnuite ale limbii. Compusele din cea de-a doua grupa sunt reprezentate prin substantive. In compunerea romaneasca locul central il ocupa primul dintre aceste trei tipuri de cuvinte compuse. decapod etc. Petrom). Tarom. primul sau ambii termeni ai compuului primesc marci flexionare ori articol: cal-de-apa. relei-vointe. iar cele din ultima. trebuie sa se porneasca de la ideea ca un compus reprezinta un singur cuvant. nu se deosebesc din punct de vedere formal de grupurile sintactice alcatuite din mai multe cuvinte. In foarte multe cazuri insa.).N. directorului adjunct. articol) la finala. c) compuse formate numai initiale sau din abrevieri ale unor cuvinte (C.F. cu cat compunerea apartine formarii cuvintelor. Santamaria. foto-. Santamariei etc. o formatie care isi modifica in flexiune finala este un cuvant si nu un grup sintactic. O.b) compuse formate din elemente de compunere inexistente si independent in limba romana (auto-. ci numai trei caracteristici: unitatea morfologica. care alcatuiesc marea majoritate a vocabularului. In limba romana unitatea morfologica a cuvantului presupune in cazul cuvintelor flexibile. in primul caz ele se numesc compuse sintactice. de foarte multe ori. evident. cand formatia este mai putin sudata.). modificari flexionare (desinente.). P. unitatea semantica si comportamentul sintactic . termocentrala. Asirom. gazetei de 8 . botgrosului. botgrosi. iar in cel de-al doilea caz. in timp ce grupurile de cuvinte apartin sintaxei. intre care se stabilesc diferite raporturi. De exemplu: botgros. untdelemnului. domniei-sale etc. pronume si numeral) si diferite grupuri sintactice: locutiuni si grupuri sintactice nelocutionale. satisfacatoare a cuvantului. De aceea. bicefal.intre ele existand o stransa legatura. Mos-ajun. iar grupul sintactic. De aceea este necesara o atenta delimitare intre compuse (problema se pune in special la substantiv si in mai mica masura la adjectiv. Campulungului. Spre deosebire de compusele in structura carora intra elemente de compunere sau abrevieri. untdelemnul. Prin urmare. Aceasta delimitare este cu atat mai necesara. untdelemn. verbe si adverbe. Mos-ajunului.L. Dupa cum se stie.R. compusele din cuvinte intregi. gazeta de perete. compuse asintactice. fie cu cuvinte existente si independent (colontitlu. combinate fie intre ele (balneolog. pronume. care se comporta ca si niste cuvinte simple.N. Din aceasta cauza nu va fi avuta in vedere o defintie. calul-de-apa. numai prin substantive. Aici se intalnesc exemple apartinand tuturor partilor de vorbire. chiar este alcatuita din mai multi termeni.U. rea-vointa. cvasi-. electrocauteriza etc. Campulungul. deca-. mai multe cuvinte. domnia-sa.

laptele-cucului.. Prin urmare deosebirea dintre cele doua categorii pe care le discutam aici este clara. ca in exemplele: aurul negru. fiind caracterizate. alb-verzui.Unele pronume. 9 . primului-ministru si primministrului. Spre deosebire de compusele discutate mai sus. Uneori putem surprinde faza de trecere de la categoria compuselor fara unitate morfologica la categoria celor cu unitate morfologica: bunastare. cele-cinci-degete. ca: acid clorhidric. lapte-de-pasare. exista si compuse care pot fi analizate semantic intocmai ca si grupurile sintactice nelocutionale mentionate mai inainte si care nu pot fi deosebite decat cu greutate de aceste grupuri pe baza criteriului semantic. om de stat. deoarece sensul grupurilor este la fel de nou. Acidul clorhidric este intr-adevar un acid. parere de rau etc. tocmai datorita faptului ca nu exista posibilitatea modificarilor in interiorul formatiei. intelesul integului reiesind din suma intelesurilor acestor cuvinte. bunei-stari si bunastarii.). rochita-randunicii. corabia desertului (=camila). alba-verzuie si alb-verzuie etc. o unitate semantica noua se poate constata si la substantive formatii nemetaforice ca: primavara. Aceasta situatie se intalneste mai ales la substantivele care au la baza o metafora: Calea-Laptelui. de exemplu bunastarii fata de bunei-stari). ci este ceva nou. de diferit de cel al termenilor alcatuitori. Adesea termenii care intra in compunere isi pierd. ca si sensul compuselor. dumitale. braul cerului (=curcubeu). insumi. celuilalt. Pe de alta parte. sare si piper (despre o stofa) intelesul nu mai poate constitui un indiciu diferentiator. grupurile sintactice nelocutionale. Closca-cu-Pui. insine etc. sudarea se face cu mai multa usurinta. in care grupurile nelocutionale au la baza o metafora. intelesul lor initial si independenta lor semantica. compusele reprezinta o unitate. stat-major. untdelemn etc. desi isi modifica in flexiune si primul termen (de exemplu: dumneata. poalele muntelui. marului cretesc etc. ferestrele sufletului (=ochi). director general. si anume cel clorhidric. lemn-cainesc. In cazurile mai rare. De asemenea. gazeta de perete. mar cretesc. prim-ministru. Din punct de vedere semantic. celalalt. inalta tradare. marul cretesc este un mar de soi cretesc etc. coada-derandunica. toate. leu-de-mare. prin lipsa unitatii morfologice. sensul compusului nu rezulta din suma sensurilor cuvintelor care il alcatuiesc. sange-de-noua-frati etc. proces-verbal. insami. prezinta totusi unitate morfologica. intr-o masura mai mare sau mai mica. sunt formate din cuvinte care isi pastreaza sensul lor (desi au loc unele modificari semantice). uneori foarte departat de sensurile termenilor componenti.(de obicei una dintre forme este mai frecventa. ochi-de-pisica. poale-n-brau. mar cretesc.perete. Cand primul termen al compusului este o parte de vorbire neflexibila sau una care nu primeste articol. deoarece modificarile flexionare nu au ca urmare recunoasterea termenilor componenti ca unitati distincte.

In ceea ce priveste adjectivul. Raul Doamnei. 10 . Muntii Macinului. Formarea cuvintelor in limba romana. fata-mare. unsprezece etc. Statu-Palma-Barba-Cot. 1[1] Fulvia Ciobanu si Finuta Hasan. fluviul Dunarea (si Dunarea). Valenii-de-Munte. Compunerea. Noua Zeelanda. Editura Academiei. dulce-acrisor. Republica SudAfricana. douazeci si doi etc. tustrei. 1970. vocal-instrumental. Peninsula Balcanica. unul si-a putut modifica mult intelesul. pe o treapta superioara: cuminte. un munte.adminitrative al caror prim element este un substantiv nume generic (munte. Drumul Scarii. Alba-ca-Zapada. Curtea-de-Arges. Strada Mare. Lacul Rosu. rau. fie datorita faptului ca ele calchiaza compuse din alte limbi. mai putine. Insula Serpilor. cele doua cuvinte nu alcatuiesc un compus. strada etc. Marea Britanie. de munte. observam ca aici compusele prezinta diferite grade de unitate semantica. Volta Superioara.). Cele mai multe exemple se plaseaza pe o treapta inferioara din acest punct de vedere: alb-galbui. Pasari-Lati-Lungila.) prezinta doua situatii: a) „cand substantivul nume generic este insotit de un substantiv in genitiv sau de un adjectiv care nu este foloit si singur ca toponimic (hidronimic. de un nume de persoana sau de un adjectiv care poate denumi si singur un loc. raul Olt (si Oltul). in mare masura. Dintre termenii altora. Mama-Padurii.. I. Fat-Frumos. fie dobandita printr-o folosire frecventa. 1) Comportamentul sintactic al substantivului comun compus insotit de un determinant adjectival difera in special de cel al grupurilor sintactice libere si intr-o masura mult mai mica de comportamentul sintactic al grupurilor sintactice stabile. 1 Mai. in mod obligatoriu. dumneata.Termenii unora dintre aceste compuse isi pastreaza toti. insula. Si aceste formatii au unitate seantica. Campulung-Moldovenesc. cumsecade. Tara Romaneasca etc. de apa etc. o apa etc. sensul lor. Ne referim la exemple de tipul: apa-tare. Denumirile geografice si teritorial.mama-mare. vol. Baia-Mare. Joia mare. Anu nou. lacul Gilcescu (si Gilcescul). Trei-Scaune etc. impreuna: muntii Carpati (si Carpatii).ramas-bun. Comportamentul sintactic. Coasta de Fildes. Serbestii-Vechi. nici unul..) avem a face cu o unitate semantica (deoarece ambele elemente alcatuiesc denumirea). roman-german. marea Mediterana (si Mediterana). celalalt sau ceilalti ramanand cu sensul lor initial. domnia-ta. Marea Neagra.”1[1] b) cand substantivul nume generic este insotit de un substantiv folosit in forma sa de nominativ exclusiv ca nume topic (de loc. nefiind intrebuintate. oronimic etc. De exemplu: Delta Dunarii. BaltaAlba. pronumele si numeralul. Poiana-Tapului. oceanul Pacific (si Pacificul) etc.

prin sensul sau. indraznet. scurtul interesant metraj. Ele separa cuvintele care alcatuiesc grupul. poale-n-brau gustoase. nu se deosebesc de : acvila de stanca impaiata. grupuri sintactice stabile. zgarie-branza asta etc. asezandu-se imediat dupa substantivul cu rol de 11 . asa-numitul sparge-val activ. cu exceptia adjectivelor pronominale posesive si demonstrative. indiferent de tipul de compunere. putand fi plasat numai in urma sau inaintea lor : botgrosul ala. Determinantul adjectival de orice fel se refera la intregul compus din punctul de vedere al intelesului si se acorda in gen. cat si al primului termen de compunere. Intr-un grup sintactic liber format dintr-un substantiv urmat de doua sau mai multe atribute. o umila nu-ma-uita. indiferent de felul lui. prezenta unui determinant adjectival. floare-de-sfanta-Ana rasaritade curand. acid clorhidric tare. Pe langa un grup sintactic stabil. acest coate-goale. adjectivul posesiv si cel demonstrativ se comporta intocmai ca pe langa orice grup sintactic liber. primavara timpurie. acesti coate-golae. nu exista nici o dovada ca atributul se refera la intregul compu si nu umai la substantivul din interiorul lui : Mos-ajun vesel. interesantul scurt-metrj etc. floarea aceea rosie a copilului. se comporta si sintactic intocmai ca orice cuvant simplu. gazea de perete interesanta. de adjective. grau arnaut bun. mar cretesc gustos. numar si caz cu compusul. burta asta verde. Cand insa substantivul cu rol de determinant din interiorul compusului este de acelasi gen cu genul intregului compus. caracterizate sau nu prin modificari flexionare. ca si vara timpuri etc. fata de perna curata. scurtul nostru metraj. nu poate separa termenii compuselor cu unitate morfologica. iarba-mare uscata. la randul lor. Mai frecvente sunt insa cazurile in care adjectivul. un ramas-bun trist etc. dintre care unul exprimat printr-un adjectiv posesiv sau demonstrativ.a) Compusele care prezinta unitate morfologica. b) Pe langa compusele care nu au unitate morfologica. scurtmetrajul nostru. ca si ajun vesel. Nu sunt posibile constructii ca : botul ala gros. ne poate ajuta la delimitarea unui compus de un grup sintactic stabil numai atunci cand este clar ca din punct de vedere semantic adjectivul se refera la intreaga formatie si nu numai la unu din termeni : cap-de-mort frumos colorat. posesivul sau demonstrativul se aseaza imediat dupa substantivul determinat inaintea celui de-al doilea atribut : cartea mea frumoasa. determinate. grau de toamna frumos. Constructii formate dintrun compus urmat de un determinant adjectival. Faptul acesta este clar cand genul si numarul compusului este altul decat genul si numarul substantivului din interiorul lui sau atunci cand elementul de baza al compusului este verb : burtaverde. deoarece poate fi interpretat atat ca determinant al intregului compus. nu serveste ca indiciu de compunere. Avem de a face cu grupuri sintactice libere si stabile. Atributul adjectival. intocmai ca atunci cand se afla pe langa un grup sintactic : floaresoarelui frumoasa. burtaverde asta. casa asta de piatra.

untdelemn. intalnindu-se mai rar constructiile cu repetare: gazeta noastra de perete este mai reusita decat gazeta de strada etc. indiferent de structura lor si de gradul lor de unitate morfologica. nu permit intercalarea adjectivelor posesive si demonstrative intre termenii alcatuitori : mama-mare a mea. Determinantul. c) Din punct de vedere sintactic numele proprii de persoane si de sarbatori. floarea-soarelui. Targu-Jiul nostru etc. Muma-Padurii cea rea.. in timp ce in grupurile sintactice libere si in cele stabile se evita repetarea. cum sunt mama-mare. gazeta asta de perete. marul meu cretesc. Poiana-Tapului frumoasa. Gura-Ocnitei asta. procesul nostru verbal etc. iepurii astia de casa. Comportarea denumirilor geografice si a celor aministrativ-teritoriale este diferita de a celorlalte nume proprii. tata-mare al tau. Podisul acesta al Moldovei. Galben-de-Soare al ei. casa de lemn. in cazul compuselor cu acelasi determinant inlocuirea este neobisnuita. acestea fiind mai usor analizate: Delta asta a Dunarii. mamamare asta. Stan Patitul asta. 1 Mai al nostru. cu cap).determinant : acidul acesta clorhidric. 2) Grupurile sintactice stabile formand serii in care determinantele se refera la acelasi determinant se comporta ca si imbinarile libere: gazeta noastra de perete este mai reusita decat cea de strada. casa mare. De obicei termenii compusului se afla in aceeasi ordine ca si partile de propozitie dintr-un grup sintactic obisnuit (vorba-lunga. „Ordinea termenilor compuului. Singurele toponimice separabile sunt cele formate dintr-un substantiv nume generic urmat de un substantiv in genitiv. Satul-Mare insorit. directorul nostru general. O serie de compuse fara unitate morfologica. Prin urmare. Exista insa compuse fara unitate morfologica ale caror componente pot fi separate prin adjective posesive sau demonstrative ca si grupurile sintactice: laptele acesta de pasare. se comporta ca un singur cuvant. tata-mare etc. procesul acesta verbal. de orice fel ar fi el. Valea aceasta a Prahovei etc. nu se poate intercala intre termenii compusului: Fat-Frumosul nostru. inversa fata de ordinea obisnuita a grupului sintactic construit din aceleasi parti de 12 . remarcand-se imposibilitatea disocierii numeleui prin intercalarea unor determinanti intre termenii alcatuitori: Curte-de-Arges a nostra. cuminte.

unt-de-lemn. distingem compuneri marcate si nemarcate: daca la elementele constituiente este marcat raportul in care se aflau ca parti de propozitie. iar aceasta trasatura externa pare sa fie un principiu suficient de potrivit in clasificarea cuvintelor compuse. ceapaceoarei. pe care le putem scrie si despartit. 4[4] Ibidem 13 .” 3[3] Dupa cum Nicolae Draganu precizeaza in Compunerea cuvintelor in limba romana. ceapa-ceoarei etc. acestea neavand o caracteristica aparte. vol. clarvazator etc. 1970.chiar si dupa o cercetare asidua. 1998. atunci compunerea este marcata: argint-viu. Compunerea. intre care exista doar relatii sintactice. trei cuvinte. „In functie de modul in care raportul dintre cele doua parti constituiente ajunge sa fie concretizat sau nu si formal.vorbire.. Dumnezau luceafar.abia le putem deosebi. in masura in care diferitele parti componente pot fi flexioate sau nu. de cele mai multe ori. vinars. din punct de vedere al flexiunii. Compunerea cuvintelor in limba romana. Exemple de astfel de cuvinte sunt: drum-de-fier. Sanziene. dupa forma lor externa. Cuvintele compuse. asa sunt de exemplu: cocotarc. poate constitui de asemenea un indiciu al compuner Ea se datoreste. se schimba si natura 2[2] Fulvia Ciobanu si Finuta Hasan. mai exista si cuvinte ale caror parti componente stau separat. Timisoara. copierii unor modele straine: lung-metraj. I. papa-lapte etc. atotputernic. intr-o alta categorie pe cele compuse dintr-un substantiv si un adjectiv sau dintr-un substantiv si un adverb etc. 3[3] Nicolae Draganu.. Marea-neagra. Editura Amphora. iar compuneri nemarcate sunt acelea in care raportul elementelor constituiente nu este marcat: valvartej. „Vom include intr-o categorie acele cuvinte care sunt compuse din doua substantive. codobatura. sus-numit. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. argint-viu etc. Bunavestire. elementele lor constitutive s-au contopit in asa masura incat.” 4[4] Prin urmare. Formarea cuvintelor in limba romana. putem distinge grade diferite de contopire. deci dupa cum se schimba aspectul gramatical al elementelor constitutive. intr-un singur cuvant.” 2[2] Luand in considerare forma externa sau forma interna a cuvintelor compuse se pot clasifica dupa patru criter „In cazul unor cuvinte compuse. primavara. mai pot fi clasificate si din punct de vedere gramatical. mujdaiu. cocostarc etc. se prezinta in asa fel ca si cum am pronunta sau chiar am scrie doua. unt-de-lemn.

cit. Astfel definirea relatiilor existente intre elementele compusului este criteriul fundamental care serveste drept punct de plecare pentru cea dea treia categorie a clasificar „In ceea ce priveste relatia logica in care se pot afla cele doua patti ale compusului. este pur mecanica si nu patrunde in esenta compusului. unt-de-lemn etc. cuvintele compuse se simplifica. Este adevarat ca la lingvistii germani gasim 5[5] A.compusului. 6[6] Nicolae Draganu.. 7[7] Ibidem 8[8] Nicolae Draganu. exprimata si concretizata printr-o combinatie de cuvinte. coada-soricelului. substantive cu adjective. Darmesteter. compunerea poate fi de doua feluiri: subordonatoare sau coordonatoare. op. prezinta si ea dificultati. de concepte. Aceasta clasificare pare a fi fireasca si logica intrucat se bazeaza pe caracteristicile cele mai importante ale partilor componente. modul lor de formare. care se resfrange asupra limbii in intregimea ei. cu diferitelesale grade. Forma cuvintelor simple sau compuse este transformata de trecerea timpului. „Cuvinte ca pasare-musca (colibri).” 5[5] Dar dupa cum Nicolae Draganu explica in Compunerea cuvintelor in limba romana. un compus nu poate fi considerat a fi o simpla combinatie de cuvinte (substantive cu substantive. precum si de catre actiunea legilor fonetice. cit. La cuvintele simple. op. „Flexiunea. valvartej. devenind simple. cuvintele se tocesc in asa masura incat abia mai raman trasaturi din forma lor initiala. Ca urmare a folosirii indelungate. cit. dintr-un alt punct de vedere. aceasta referindu-se doar la forma externa. ci o combinatie de notiuni. verbe cu substantive etc. pot fi oare incadrate in aceeasi categorie? Fiecare dintre aceste compuse este de alta natura. Este deci doar un accident si nu o putem folosi drept criteriu de baza in aceasta clasificare. pe de alta parte. ba chiar si raporturile logice existente intre elementele lor constitutive sunt diferite. ci este rezultatul unei legi generale a sistemului.).” 7[7] Flexiunea este o consecinta si o urmare a evolutiei elementelor constitutive ale compusului. consecinta acestui proces este simplificarea lor si mai accentuata: caballus a devenit cal etc.”6[6] „ Cel de-al patrulea criteriu de clasificare se fundamenteaza pe motivatia psihologica si pe modul de formare a compusului. 14 . nu constituie o trasatura aparte a compunerii.”8[8] Cea de-a doua clasificare. op. din punct de vedere gramatical.

”10[10] Mai raspandita decat clasificarea formala. direct din intregul propozitiei. in masura in care partile de propozitie astfel desprinse se intrepatrund mai strans si formeaza. Aceasta nu este cauza raportului dintre doua elemente. va fi lipsita de valoare si clasificarea lui Darmesteter care considera drept marca reala de identificare a compusului elidarea elementelor gramaticale de legatura (ellipse). Cornul-Luncei. iar procesul sintetic (actiunea fortelor psihice de legare a membrilor) trece cu totul in planul al doilea. clasificarea logica. care va fi considerata drept baza in continuarea clasificarii noastre. dupa parerea lui Wundt. 15 . iar pe de alta parte este sinteza. cit.”9[9] „Nici clasificarea logica nu ne multumeste. Din punct de vedere psihologic. cat si dupa aceasta. ajungem la concluzia ca procedeul analitic si cel sintetic. o unitate noua. iar in cazurile unde ea exista. Daca avem in vedere reletia procesului psihic care actioneaza la formarea compusului. nu se concretizeaza in aceeasi proportie. putem distinge trei categorii: a) In prima categorie sunt incluse acele compuse care s-au desprins. cocostarc pe cel sintetic. este si mai lipsita de valoare. el le numeste juxtapunere. in masura in care elementele compusului se desprind din intergul propozitiei. dar primim si explicatia: comunicarea in limba germana corespunde de minune acestei clasificari. in cele mai multe cazuri. asa cum natura legaturii in cazul cuvintelor apa-tare.” 11[11] b) In cea de a doua categorie sunt incluse acele compuse ale caror parti constitutive 9[9] Ibidem 10[10] Ibidem 11[11] Nicolae Draganu. in mod vizibil. iar in cazul lui luceafar. de sine statatoare. Daca insa studiem diferitele cazuri de compunere. Statu-Palma. unt-de-lemn pune pe primul plan momentul analitic. Asa cum este evident ca forma externa a compusului din punct de vedere psihologic prezinta interes doar indirect. ea putea exista la fel de bine atat inaintea formarii compusului. in opozitie cu componentele propriu-zise. formarea compusului este un proces cu dublu aspect: pe de-o parte este analiza. Fata de celelalte cuvinte ale propozitiei. op.de regula aceasta clasificare. „In aceste cazuri procesul analitic se gaseste in asa masura pe primul plan incat compusul pare rezultatul segmentarii sintactice. cu toate ca pare a fi foarte riguroasa.

”13[13] Nicolae Draganu in Compunerea cuvintelor in limba romana. tren-fulger etc”14[14]. In acelasi timp. cit. cos. iar cele din a treia grupa au rezultat din actiunea la distanta a acesteia. drum-de-fier. Evolutia ulterioara a compusului este marcata de transformari formale si semantice. ajunge la concluzia ca toate compusele din prima categorie s-au format prin actiunea de contact in cadrul asocierii de idei. unele langa altele. op.„astfel de compuse sunt. incep sa se intrepatrunda tot mai mult. vinars. stramos. ca. prima fiind aglutinatia. cocostarc. si in cadrul propozitiei. care totodata a desemnat conceptul de baza. procesul sintetic a trecut in prim plan fata de cel analitic. de exemplu: harnic. Joia-Mare.nu pot aparea exact in aceeasi ordine ca in compus. dar intelesul sau se intuneca intr-o masura mai mare sau mai mica. de exemplu. c) „Cea de a treia categorie este constituita din acele cazuri in care una din partile constitutive ale compusului probabil nici nu a facut parte initial din acea unitate conceptuala din care a fost desprins celalalt element constitutiv al compusului. analiza se restrange aproape numai la alegerea unui cuvant. Acest ultim component. cei doi formanti partiali isi pierd autonomia. mujdaiu etc. care initial nu au fost intr-un raport prea strans. Formarea unui asemenea compus este aproape intru totul un proces sintetic. dedau etc.”12[12] In acest caz. in cuvintele primavara. Wundt distinge trei etape diferite. de exemplu. luceafar.. „Compusul se apropie si mai mult de contopirea totala cand unul din elementele constitutive a disparut din uzul limbii in calitate de cuvant de sine statator sau a devenit de nerecunoscut din punct de vedere formal. de exemplu.” 15 [15] Contopirea completa se afla pe ultima treapta a evolutiei. rezultatul comun al acestor procese consta in aceea ca elementele compusului. cea de-a doua etapa a evolutiei este contopirea partialaaceasta este foarte fregventa in cazurile in care aspectul fonetic al compusului este neschimbat. fara ca sa poata fi deosebit de cuvantul simplu. asa etc. In asemenea 12[12] Ibidem 13[13] Ibidem 14[14] Nicolae Draganu. cele din a doua grupa prin actiunea de apropiere in asocierea de idei. spun. 15[15] Ibidem 16 . ca. iar la finalul evolutiei sale cuvantul primeste statutul de cuvant simplu. Dumnezau. a atras din alte unitati sintactice primul component ca rezultat al asocierii conceptuale. „asocierea conceptuala care a unit partile compusului le-a transformat si din punct de vedere al formei. ca. unde compusul se prezinta unitar.

combinatiile sunt foarte diferite: 16[16] Alexandru Metea. c) cuvinte compuse din initiale sau abrevieri: Asirom (Asigurarile Romane). care se determina reciproc si deci sunt constituite din parti de vorbire identice.F. respectiv prefixe. adjective. o suta doi. adverbe legate prin prepozitii.16[16] 1. cand acestea pot fi marcate si nemarcate si pot fi alcatuite din substantive. „Compusele coordonate sunt acelea ale caror parti constitutive sunt de acelasi rang..: Ajunul-Craciunului. cand acestea pot fi clasificate in doua grupe: coordonate si subordonate. Cand una din patti functioneaza ca element determinant. b) cuvinte compuse prin contopire: untdelemn. a) Substantive compuse pe cale analitica Nicolae Draganu le clasifica din punct de vedere formal. respectiv determinant. prim-ministru.cazuri doar studii de istoria limbii sau gramatica comparata pot stabili daca acel cuvant a fost vreodata un compus. C. de exemplu cucu si fuga etc”17[17]. poate fi substantiv. de la etc. O alta clasificare a cuvintelor compuse ar fi : a) cuvinte compuse prin alaturare: inginer-sef. op. oarecare etc. Limba romana esentiala. adjectiv. adjective. cuvinte neflexibile. Elementul subordonat. vai si amar. verbe. punct si virgula etc. nou-nascut. adverb etc.50. vorbim de compunere subordonata. (Caile Ferate Romane). Acestea exista intr-un numar foarte redus in limba romana si sunt compue din doua substantive imbinate cu ajutorul conjunctiei „si”: cucu si fuga. Compunerea analitica Limba romana cunoaste un numar insemnat de cuvinte compuse pe cale analitica: substantive. apatare etc. b) Adjective compuse pe cale analitica Din punct de vedere formal. si din punct de vedere logic. Petrom (Petrol Romania) etc. cit. ca sa. el poate sta la inceputul compusului: primavara sau la sfarsitul acestuia: vinars. unt-de-lemn. pronume.R. 17[17] Nicolae Draganu. p. 17 . sperla si cenusa. Tarom (Transporturi aeriene romane). cumsecade. Comaliment (Comert cu alimente).

” 18[18] Tot aici trebuie sa amintim si compusele in care partea a doua este un participiu. bine-crescut. acatare (eccum sau atque+talis). baloaches (balaiu-oaches). Putem considera adjective compuse din particule si adjective toate formele gradelor de comparatie. dulce-lesinat. rau-simtitoriu. nebun. nespus. amanunt (ad+minutum). bine-voitoriu. bine-mirositoriu. ele exista insa in cadrul compunerii din limba literara: fructifer etc. bine-placut. suptpamantean. adanc (ad+ancus). bun-voitoriu. mult-putin. forobraz. cit. bine-cuvantat. 18 . nedrept. nevrednic. rau-voitoriu etc. hat-atata.• Adjectivul este compus dintr-un cuvant scurt si un adjectiv (respectiv participiu): 1) Dintr-un adverb si un adjectiv(respectiv participiu): neadevarat. op. atare. • Adjective compuse analitic dintr-un adjectiv si un substantiv nu intalnim in cadrul compunerii din limba romana populara. drept-credincios. destul. bunbucuros. bine-facatoriu. bine-simtitoriu. atat (eccum sau atque+tantum). mort-copt. lesne-iertatoriu. • Raportul logic existent intre partile componente ale adjectivului compus analitic din alte doua adjective poate fi: 1) De coordonare. indelungrabdatoriu. bine-naravit. deoarece ele exprima o noua nuanta intr-o unitate conceptuala. „Pe acestea le folosim atunci cand vrem sa exprimam faptul ca un obiect poseda doua caracteristici in aceeasi maura. 2) Dintr-o propozitie sau o particula si un nume: „afund (ad+fundum).superlativ si comparativ-. 18[18] Nicolae Draganu. din contopirea lor rezultand o noua nuanta semantica: beat-orb. binemeritet. dar totusi in asa fel incat una o determina mai strans pe cealalta.

deci sunt adjective compuse analitic. atotstiutor si a-toatestiutor. compuse savante: surdo-mut. Unii insa nici nu le considera pe acestea cuvinte compuse. deoarece aceeasi parte componenta se repeta. doi+spre+zece si 19[19] Ibidem 20[20] Nicolae Draganu. partea a doua a compusului are doar functie argumentativa. de obicei. intre partile lor constitutive existand un raport de subordonare: un+spre+zece. dulce-dulce. Acest lucru este intarit si de utilizarea permanenta a prepozitiei de in legatura cu ele. trei-sute. etc. miliardele etc. In aceste cazuri. surd si mut etc. Aici ar mai trebui amintite si asa numitele adjective compuse reduplicate.nou-nascut. op. miile. cit.” 19 [19] Cateodata partile componente sunt legate prin conjunctia si: verde si albastru. de altfel un raport de subordonare. milioanele.: doua-zeci. intensifica. 19 . roman-magiar etc. 2) De subordonare: „ a-tot-puternic. sporeste sensul primei parti componente. sutele.. singur-singurel etc. bun-bun. patru mii. a-toate-cutropitoriu etc. cinci milioane. spre. vanat-deschis. in locul lor. De la 10 la 9 ele sunt formate cu ajutorul prepozitiei super. rosu-inchis. sase miliarde etc. deci intareste. verde-albastru. • Celelalte numerale cardinale compuse trebuie considerate ca fiind adjective. limba romana literara foloseste. Intre elementele componente exista. cum ar fi: mare-mare. cateodata partii a doua a compusului i se adauga un sufix diminutival: nou-nout.” 20[20] c) Numerale compuse analitic • Dintre numeralele cardinale trebuie considerate drept substantive compuse analitice zecile.

macar+cine. in parte. Adjective compue analitic sunt si urmatoarele numerale:amandoi. in limba romana. ce+va+si+ce+va. se intrebuinteaza prepozitia de. ori+si+care. precum si numerale nehotarate ca: nici+unul. in parte. Incepand cu 20. nestine si nus+cine etc. nus-cat. a dou+a etc. Interogative : cine. apoi numeralele: cate unul. deci ele sunt adjective compuse analitic. Santia-Ta etc. sunt compuse dintr-un numeral cardinal si un substantiv. numeralele sunt alcatuite cu ajutorul conjunctiei si. Trebuie sa fie coniderate numerale compuse analitic si numeralele ordinale. acatare si cutare. Numerale ordinale cu caracteristici adverbiale sunt urmatoarele: intaia+oara. alalalt si alalant. Asemenea numerale sunt cele multiplicative.. apoi numeralele multiplicative si distributive: cate+o+data. 20 . ori+cine. veri+care. acest(a).. vre-un etc. oare+cat. dintr-un numeral cardinal si dintr-un articol substantival. • Exista numerale care determina verbe. ce+va. Maria-Ta. cate una. si in urma acestor numerale. • • • • Personale : insu+mi. care. ale caror elemente componente se afla intr-un raport de coordonare: doua+zeci si unu sau una etc. ce+va+si. de doua+ori. ori+cat. tus-cinci etc. deci poseda caracteristici adverbiale. celalalt. Nehotarate : ori+care. Raportul intre partile constitutive este. nescai. care sunt alcatuite dintr-un numeral ordinal si un substantiv.. oare+care. respectiv un articol enclitic: al doi+le+a (in limba veche: al doi+le). ori+si cine. care+va. prin analogie cu zecile. unul de subordonare. particule si verbe cu pronume. cate+si+trei etc. Ele provin din combinarea unor nume. Acestea sunt compuse dintr-un articol adjectival (articulus). d) Pronume compuse analitic Ele exista intr-un numar destul de mare. fie+care. a doua+oara etc. fie+si+cine. cat+va. astalalt. fie+cine. unuul de coordonare.. tus-trei. ori si cat. cate de doua ori etc. Dumnia-Ta. de cate+ori etc. iar compusul astfel format este precedet de prepozitia de: o+data. acel(a). Demonstrative : dans.doua+spre+zece etc.

diapoi. am fost facut. a putea smulge etc. adun. dintr-acolo. d-incoace. intracolo. nu numai. in jos. cu toate ca unitatea conceptuala lipseste apropape cu desavarsire. • Trebuie sa amintim si formele verbale alcatuite ca urmare a compunerii analitice. aproape. laolalta. desupt. pe de-asupra. de-asupra. pe jos. aiure. ele ajutand la formarea conjunctivului si a conditionaluluioptativ. In afara verbelor auxiliare. Acestea sunt sa si de(daca) (in limba romana veche a existat numai sa). numai decat. nici-cum. nenorocesc. jos. de din sus. inca. de-aici. acum. numai. ainde. de-a21 . d-idarat. adap. d-ilauntru. as fi fost facut. a face sa vorbeasca. de nicaierea. parasintetice etc. nici-ca-cat. nesocotesc. erai laudat. voiu fi fost facut . voiu face. de-acolea. am sa fac. preamaresc. de-aproape. facere-as. verbale servesc si anumite cuvinte ajutatoare. pan-acolea. pan-atunci. ici-colo. acolo. d-intr-acoace. a sti sa doboare. pe d-ilauntru. d-incolo. nici-de-cum. pan-acolo. de desupt. inafara. Unul din verbe este obiectul celuilalt. maiinte. d-ipreuna. d-inainte. indarat. inlauntru. numai-ca. cam asa. verbe • Verbe compuse din alte doua verbe. din jos. va fi facand si formele pasive : sunt laudat. pentr-acum. dintr-acoace. amu. de d-inainte. afara. nicaire. de-atunci. dinafara. pe d-idarat. incotro. as face. dintr-acoa. compuse mai noi : de-ici. de-abia. cinde. Astfel. pre sus. de d-incolo. d-incotro. colo. pe-aiurea. asa. intr-aiurea. pan-acum. impreuna. acusi. pentru redarea diferitelor forme. atunci. Infinitivele acestea pot fi considerate substantive compuse analitic. abia. inainte. voiu fi facut. intr-acoace. de-aiurea. f) Adverbe si locutiuni adverbiale compuse analitic • Adverbe provenite din combinarea a doua sau mai multe particule : aici. pe-aproape. asisderea. cu ajutorul verbelor a face si a lasa formam verbele factitive : a lasa sa strice. a fost laudat etc. pan-aici. as fi facut. ici. de pe aiurea.e) Verbe compuse analitic • Verbe provenite din contopirea unui prefix cu un verb : bine-voiesc. pe dinafara. timpurile verbale formate cu ajutorul verbelor auxiliare am si voiu: am facut. bine-cuvant(ez). intr-atata. de d-incoace. inapoi.

alalta-ieri. cu de-amaruntul. une-ori. in stanga. degeaba. poimane. tot-atat. spre sara. cat de cat. cu ziua. anevoie. dealungul. nainte-vereme. zau lui D-zau. cat-va. preste putin. amana. aseminea. Compunerea din radacini nu a putut fi pastrata. pe loc. de loc. d-valma. unde-va. ori-si-unde. odata. de+o+cam+data. a-une-ori etc. de-amana. de de-mult.pururea. azi-noapte. intr-adevar etc. • Adverbe provenite din folosirea unor substantive si adjective la forma lor de acuzativ si de ablativ absolut : azi. pretutindeni. a-rare-ori. de exemplu: alalta-ieri-sara. a daunazi. de cand. in fata. 2. de-a stanga. Compunerea sintetica Acest tip de compunere este de doua feluri: compunerea din radacini si compunerea din cuvinte. de-a dreapta. ici si colea. de. intaia-oara. cine-stie. auarea. de-o-parte. intocmai. dinadins. de cu sara. in zadar. rare-ori etc. alungul. ori-unde. in dos. vezi-bine. de una. poate-ca. asta-data. daunazi. indelung. • Adverbe provenite din intrebuintatea unor propozitii sau expresii cu valoare de cuvinte scurte (particule): adeca. de zadar. in-cat-va. pe-alocuri. din cand in cand. adesea. totdeauna. asta-sara. disparand din limba populara. din contra. cand si cand. de-o potriva. de tot. precum.a-una. fara indoiala. asara. ba zau. nus-cum. ast-feliu. cand-va. buna-minte. de vale. in parte din cauza unor 22 . in dreapta. in de sara. vezi-ca etc. Compunerea analitica a adverbelor este aidoma unui izvor nesecat. de-unde. de-mult. de-alatul. astazi. inadins. alaturea. de cu vreme. imprejur. asta-oara. • Adverbe provenite din imbinarea prepozitiilor cu substantive : ades. asa zau. alalta-ieri-sara. alalta-mane. de-vreme. de-sara. delaturi. de-unde-nu etc. indata. asta-noapte. altmintere. pe cand. raspoimane. nici cand. crica si cre’ca. alocuri. pe data. alaturi. de cu ziua. buna-oara. adinioara. Adverbele formate printr-una din cele patru modalitati amintite le putem combina cu alte adverbe simple sau compuse sau cu prefixe.

Doamna Cosma.transformari fonetice.Barba-cot.” 22[22] a) Nume proprii: Fredric Brba-rosie. iar celalalt din cel al agricultorilor. val-vartej. Domnul Maiorescu. Cu toate ca elementele constitutive ale compusului se afla intr-un raport de coordonare. han-tatar. „Un asemenea gen de compunere serveste drept baza pentru un sir de compuse.” 21[21] Limba foloseste acest mod de compunere pentru a putea conferi unui substantiv valoare adjectivala. Sandu Punga-goala. Limba romana populara cunoaste numai fenomenul de combinare si compunere a cuvintelor. Inzula Margareta etc. de obicei. I p. Santul Ioan Botezatorul. fratele Petru. 23 . Baba-cloanta. adica rol de adjectiv. neica-nvatator etc. Abrud-sat. ciocofleac etc. b) Diferite expresii de politete si respect: Santia Sa Papa. Spiritul limbii n-a favorizat formarea unor astfel de compuse. • Cuvinte compuse sintetic aflate intr-un raport de subordonare. unul din ele denumind un obiect colorat sau distins prin alta caracteristica: un vesmant lila. Baba-radacina. op. Se pare ca nici in limba romana acest tip de compunere nu este prea bogat. Targu-Jiu. in parte pentru ca nu corespunde caracterului analitic al limbii romane. Balta-Liman. richard Inima-de-leu. Ciocoflendura. Imbinarea de doua substantive intr-un singur cuvant este foarte rara in limba latina si nu este intamplator faptul ca din doua asemenea exemple unul face parte. Statu-palma. c) Cuvinte compuse din doua substantive. • Cuvinte compuse sintetic care s-au format pe baza unui raport de coordonare sau din apozit „In limba latina asemenea cuvinte compuse sunt putin numeroase. Aliman Voinicul. Calu-iapa. 22[22] A. un om zahar etc. pasaremusca. totusi se pare ca unul din ele il determina in mai mare masura pe celalalt. Domnisoara Gall. din vocabularul militarilor. cit. Baba-Dochia. Mos-Ajun. Majestatea Sa Regele. Darmesteter. acesta este de fapt determinantul propriu-zis si este. tren-fulger. tata-mos. ultimul: Dumnezau. d) Nume de flori: regina-margareta etc. fat-logofat. Mos-Precu. Exista compuse sintetice ale caror prim element component se afla in cazul 21[21] Nicolae Draganu. Cours de grammaire historique de la langue française. Andrei Muresan.43. de regula. mos-teaca.

• Compuse sintetice formate cu ajutorul prefixelor. desavantagiu. Le-am putea aminti pe urmatoarele: busumfla. Aceasta modalitate de compunere a cunoscut-o si limba latina. cap-caun etc. manestergura etc. In categoria celor de mai sus include si adjective ca: legedatoriu. capcaine. op. fie prin eliminarea prepozitiei care marcheaza raportul de subordonare (ex: pruncucigas. se pare. cuvintele astfel formate au devenit sintetice. consatean. suptcapitan. provin din astfel de verbe: codobatura. contraadmiral. Compusele sintetice alcatuite cu ajutorul prefixelor. batjocura. contra-recurs. cum ar fi: anticamera.” 23[23] • Compuse verbale alcatuite dintr-un verb si un cuvant complementar. 23[23] Nicolae Draganu. fumeg etc.). exista intr-un numar relativ mic in limba romana. interval. extrafin. care apar in limba romana si care. • Compuse parasintetice. disordine. concasan. supravizita etc. apuc. pruncucidere. deci relatia care exista intre parti este una de subordonare. Ele abia daca exista in limba romana. Dupa acestea putem aminti cateva compuse parasintetice nominale. exceptand verbele compuse cu prepozitii si cateva compuse verbale parasintetice. confrate. bajocura. „Vom aminti cateva dintre cuvintele noi care imbogatesc intr-o masura tot mai mare inventarul de compuse sintetice al limbii romane. binevoitoriu etc. Acestea sunt alcatuite in doua feluri: fie prin eliminarea formei vechi de genitiv datorita formarii unui cuvant simplu (ex: anutimp). limbile romanice au dezvoltat aceasta modalitate de compunere si dupa ce cuvantul complementar isi pierduse forma flexionara. intreval.genitiv. dar cuvintele compuse astfel formate erau numai analitice. cit. 24 . contra-punct.

tura-vura. ea transforma si reinnoieste treptat limba. hopa-tropa etc. nu pot avea rol de prefix. par-par. 24[24] Nicolae Draganu.• Dublarea. dub-dub. treanca-fleanca. ting-tang. b) „Reduplicarea sunetelor: cucurbeta etc. dintre toate tipurile de compuse cunoscute. mama. Conjunctiile. pic-pic.” 25[25] c) Reduplicarea sunetelor si cuvintelor asociata cu variatia radacinii: terea-perea. talmes-balmes. 3. anume cel al dublar Exista trei modalitati de dublare”24[24]: a) Repetarea radacinii: murmur.tutuesc. cling-clang. dupa parerea altora. cane-caneste etc. primul element al compusului este intotdeauna un adverb sau o prepozitie care. galgal. tiptil-tiptil. tata. chiar si in cazul compunerii parasintetice este cea mai bogata. bal-bal. Compunerea prin prefixare. ham-ham. 25[25] Ibidem 25 . op. reprezinta un tip aparte al formarii cuvintelor. „Unii considera drept cuvinte compuse sintetic cu marca specifica acele cuvinte. datorita pozitiei sale in cuvant. In cazul compunerii prin prefixare. in fata carora trebuie sa apara intotdeauna alte cuvinte. cit. care. de natura sintetica. In limbile romanice. poc-poc. compunerea prin prefixare este partial. tanda-manda. Printr-o actiune permanenta. a primit si denumirea de prefix. ciga-miga. bum-bum.