Mijloace de îmbogăţire a vocabularului Interne – derivarea , compunerea , conversiunea Externe – cuvinte provenite din alte limbi (împrumuturile) DERIVAREA

Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul afixelor (sufixelor şi prefixelor ). Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcina cuvântului . Clasificare : sufixele lexicale , când formează cuvinte noi : grădinar . sufixele gramaticale , când creează forme gramaticale (sufixe de mod şi timp ) : citi , scris sufixele lexico-gramaticale , când exprimă un sens nou şi o categorie gramaticală (sufixe moţionale) : gâscă – gâscan Sufixele denumesc: agentul ( -tor , - ar , -ist , -aş ) : agricultor , fierar , gronist , luntraş însuşirea ( -iu , -oş , -cios , -bil , -at , -al ) : aurcz , fricos , mîncăcios , purtabil , sprîncenat , vamal colectivitatea ( -et , -raie , -işte , -ime , -is) : brădet , apăraie , porumbişte , studenţime , zmeuriş instrumentul ( -ar , -nită , -tor ) : alfabetar , pipernită , ştergător noţiuni abstracte ( -inţă , -ie , -ime , -cală , -ura , -anţă ) : cerinţă , domnie , grăsime , răceală , scursura , siguranţă modalităţi ( -este , -iş , -âş) : româneşte , pietriş , ţărâş locul şi originea ( -ărie , -ice , -ean ) : benzărie , fierărie , bucureştean obiecte sau însuşiri mici – sufixe diminutivale (ulet , uc , ior , ică , ice) : binişor , căscioară , cerceluş , coşuleţ , lănţuc , pantofior , singurică , vanticel obiecte sau însuşiri mari – sufixe augmentative ( andru , an , oaie , oi ) băieţandru , grăsan , căsoaie , pietroi Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii cuvântului pentru a forma cuvinte noi . Prefixele modifică sensul cuvântului de bază , fiind : negative ( re-, in- ) : neseamă , inegalitate . privative ( des- , de- ) : a descreti , deşire . iterative ( re- , răs - ) : a reaminti , rasucit . :

-

Prefixele pot forma : substantive ( neregulă ) . adjective ( nefiresc ) . adverbe ( negreşit ) .

3

Prefixele pot fi : vechi ( ne , în , des , răs ) . noi ( arhi , anti , pre , inter ) .

Derivatele parasintetice sunt cuvintele care conţin şi sufixe şi prefixe . ( înnodat ) . Seriile derative apar atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat Compunerea Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi sau termeni diferiţi . Termenii din care se formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori sensul pe care îl au când există independent . Cuvintele compuse pot fi : substantive ( floarea-soarelui , ochiul-boului ) . verbe : a binevoi . adjective : cumsecade . pronume : fiecare . numerale : douăzeci adverbe : după-amiază . prepoziţii : pâna la . conjuncţii : ca să . interjecţii : bring-bana

-

Există elemente de compunere cu înţeles de sine stătător ( prefixoide ) : cid ( ucigător ) . craţie ( conducător ) . fil ( iubitor ) fob ( care urăşte ) . fug ( care îndepărtează ) . log ( specialist ) . aero ( aer ) . bio ( viaţă ) . filo ( iubitor ) . hidro ( referitor la apă ) . macro ( mare ) . micro ( mic ) . orto ( corect ) . poli ( mai mulţi ) . pseudo( fals ) . tele ( la distanţă ) .

Sufixoide : -

4

b)două adjective nume de culoare: galben-portocaliu. binevoi. 4 sunt atributele lui zece (22. galben-verzui.. d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb. bou de baltă. 23. 3. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv. rea-voinţă etc. 24 etc. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă.a. pierde-vară.de către etc. gura-leului. C.prim-ministru.nounăscut. b. orişicine. c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios.).cuminte. Delta Dunării ş. floare-de-colţ. botgros. Gura Ocniţei. Subordonare faţă de un adjectiv. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt.binefăcător.. ALĂTURARE : câine lup . încurcă-lume. deasupra.Procedee de compunere : A. Almaşul-Mare ş. ciuboţica cucului.untdelemn. 4. Roşiori de Vede.o mie trei sute. Baia de Aramă etc. c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui. Compunerea prin alăturare:bun-simţ. bunăvoinţă. BCR .după-amiază. Compunerea prin contopire : bunăvoinţă.Valea Călugărească. 5 . a.. rea-credinţă. Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. JUXTAPUNERE . SUBORDONARE : floarea-soarelui . ochiul-boului.unsprezece.a.niciodată. clar-văzător. ABREVIERE : iniţiale : CEE . ducă-se pe pustii. floarea-soarelui. 3. 2. coate-goale.dedesubt etc. acid clorhidric. unde numerele ca 2. închis: roşu închis/deschis. zgârie-brânză. având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis. B. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste" zece). bine-venit. Neagra Şarului […]. b)subordonarea atributivă de la 20 la 90. vorbă-lungă. bună-cuviinţă.

verbe la participiu : Vorbeşte îngânat . verbe la gerunziu : Suferindul era trist . fragmente de cuvinte : Asirom fragmente de cuvinte si cuvinte : Romarta . pronume : Acest băiat învaţă bine . verbe la gerunziu : Mâinile tremurânde ale fetiţei arătau emoţia . b) Adjective din : - verbe la participiu : Cerul înnorat nu-mi place . verbe la supin : Mersul pe jos este sănătos . Conversiunea (Schimbarea valorii gramaticale) Este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi de la o parte de vorbire la alta : a) Substantive din : adjective : Frumosul traversează stradă . adverbe : Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre . interjecţie : N-a auzit oful . compunere sau schimbarea valorii gramaticale de la un cuvânt de bază . adverbe : Aproapele lui s-a accidentat . pronume : Nu îmi pierd vremea cu nimicuri .- iniţiale şi fragmente de cuvinte : Tarom . verbe la participiu : A câştigat mulţumită muncii . adjective : Vorbeşte frumos . verbe la participii : Răniţii au fost transportaţi la spital . substantive : Picta frumos graţie talentului . 6 . c) Adverbe din : - d) Prepoziţii din : - Familia lexicală reprezintă cuvinte obţinute prin derivare . adverbe : Mi-am luat haine gata . substantive : Pleacă luni .

ieftin ) . zarzavaturi . iceberg . frică . Împrumuturile pot fi : I vechi : Provenite din : 1) limba slavă ( izvor . cuvintele compuse se grupeaza in trei categorii mari: a) compuse formate din cuvinte intregi existente si independent in limba noastra (bunavointa. inginer . economice şi politice . dolar . 5) latină ( graţie . Ex : liceu . hobby .Împrumuturile . şampon . din elemente de compunere fara existenta independenta sau din abrevieri ale unor cuvinte. box . bleu . insulă ) . 7 . vameş . tacticos . 3) germană ( crenvurşti . manager ) . Neologismele sunt cuvintele noi împrumutate din alte limbi sau create în interiorul limbii sau prin derivare sau compunere .). tractor . cocoş . COMPUNEREA Compunerea este un procedeu de formare a cuvintelor care consta in crearea unui cuvant nou din mai multe cuvinte intregi existente si independent in limba. talk-show . 4) limba greacă ( duşman . doisprezece. foen . voler ) . 2) engleză ( stand-by . secol . voinic . II noi : Vin din : 1) franceză ( elev . whisky . deseara. floarea-soarelui etc. spaghete ) . binecuvanta. 3) limba turcă ( baclava . bleumarin . In limba romana. plug . gând ) . iaurt . halva ) . a soluţiona ) . Împrumuturile apar ca rezultat al contactului dintre două limbi fiind favorizate de mai multi factori : vecinătatea geografică amestecul şi convieţuirea unor populaţii . fotbal . Neologismele Împrumuturile sunt mijloace externe de îmbogăţire al vocabularului şi sunt introduse în limba română din alte limbi . boier . metrou . raporturile culturale . susnumit. in functie de felul termenilor componenti. cafe-bar . 2) limba maghiară ( hotar . oxigen . babă . chirie . gazdă . viclean . proaspăt ) . parizer . colocviu . seism . 4) italiană ( pian . oraş .

rea-vointa. care alcatuiesc marea majoritate a vocabularului. domnia-sa. combinate fie intre ele (balneolog. gazetei de 8 . iar in cel de-al doilea caz. Campulungul. Prin urmare. cvasi-. in primul caz ele se numesc compuse sintactice. relei-vointe. Aceasta delimitare este cu atat mai necesara.). De aceea. mai multe cuvinte.N. Campulungului. electrocauteriza etc. bicefal. Din aceasta cauza nu va fi avuta in vedere o defintie. -vor. Compusele din cea de-a doua grupa sunt reprezentate prin substantive.intre ele existand o stransa legatura. domniei-sale etc. botgrosului. nu se deosebesc din punct de vedere formal de grupurile sintactice alcatuite din mai multe cuvinte. cu cat compunerea apartine formarii cuvintelor. In compunerea romaneasca locul central il ocupa primul dintre aceste trei tipuri de cuvinte compuse.b) compuse formate din elemente de compunere inexistente si independent in limba romana (auto-.U. centigrad. intre care se stabilesc diferite raporturi. unitatea semantica si comportamentul sintactic . termocentrala. deca-. De exemplu: botgros. iar cele din ultima.R. In limba romana unitatea morfologica a cuvantului presupune in cazul cuvintelor flexibile. iar grupul sintactic. Compusele formate din cuvinte intregi se combina sau nu dupa regulile sintactice obisnuite ale limbii. cand formatia este mai putin sudata. Aici se intalnesc exemple apartinand tuturor partilor de vorbire. chiar este alcatuita din mai multi termeni. in timp ce grupurile de cuvinte apartin sintaxei. gazeta de perete. Mos-ajun. verbe si adverbe. de foarte multe ori. compuse asintactice. P. Santamaria. pronume si numeral) si diferite grupuri sintactice: locutiuni si grupuri sintactice nelocutionale. care se comporta ca si niste cuvinte simple. Spre deosebire de compusele in structura carora intra elemente de compunere sau abrevieri. evident. -fob etc. directorului adjunct. untdelemnului.). nu exista pana acum o definitie completa. Santamariei etc.). o formatie care isi modifica in flexiune finala este un cuvant si nu un grup sintactic. pronume. primul sau ambii termeni ai compuului primesc marci flexionare ori articol: cal-de-apa. articol) la finala. Petrom). gazeta de perete. Asirom. modificari flexionare (desinente. O. decapod etc. De aceea este necesara o atenta delimitare intre compuse (problema se pune in special la substantiv si in mai mica masura la adjectiv. Dupa cum se stie. untdelemn. compusele din cuvinte intregi. c) compuse formate numai initiale sau din abrevieri ale unor cuvinte (C. adjective. trebuie sa se porneasca de la ideea ca un compus reprezinta un singur cuvant. Mos-ajunului. In foarte multe cazuri insa.L. calul-de-apa. satisfacatoare a cuvantului.F.N. Tarom. calului-de-apa. fie cu cuvinte existente si independent (colontitlu. ci numai trei caracteristici: unitatea morfologica. Exemplele de ultimul tip nu se deosebesc din punctul de vedere al unitatii morfologice de: director adjunct. numai prin substantive. untdelemnul. botgrosi. foto-.

braul cerului (=curcubeu). sange-de-noua-frati etc. ferestrele sufletului (=ochi). ci este ceva nou. tocmai datorita faptului ca nu exista posibilitatea modificarilor in interiorul formatiei. leu-de-mare. desi isi modifica in flexiune si primul termen (de exemplu: dumneata. o unitate semantica noua se poate constata si la substantive formatii nemetaforice ca: primavara. Din punct de vedere semantic. sensul compusului nu rezulta din suma sensurilor cuvintelor care il alcatuiesc. dumitale. laptele-cucului. poalele muntelui. cele-cinci-degete. om de stat. inalta tradare. ca in exemplele: aurul negru. de diferit de cel al termenilor alcatuitori. poale-n-brau. 9 . corabia desertului (=camila). marul cretesc este un mar de soi cretesc etc. gazeta de perete. in care grupurile nelocutionale au la baza o metafora. exista si compuse care pot fi analizate semantic intocmai ca si grupurile sintactice nelocutionale mentionate mai inainte si care nu pot fi deosebite decat cu greutate de aceste grupuri pe baza criteriului semantic. mar cretesc.). Prin urmare deosebirea dintre cele doua categorii pe care le discutam aici este clara.. alb-verzui. In cazurile mai rare. sare si piper (despre o stofa) intelesul nu mai poate constitui un indiciu diferentiator. insami. Uneori putem surprinde faza de trecere de la categoria compuselor fara unitate morfologica la categoria celor cu unitate morfologica: bunastare. primului-ministru si primministrului. insumi. prin lipsa unitatii morfologice. intelesul lor initial si independenta lor semantica. rochita-randunicii. proces-verbal. si anume cel clorhidric.perete. Cand primul termen al compusului este o parte de vorbire neflexibila sau una care nu primeste articol. ca: acid clorhidric. prezinta totusi unitate morfologica. celuilalt. coada-derandunica. intelesul integului reiesind din suma intelesurilor acestor cuvinte. alba-verzuie si alb-verzuie etc. untdelemn etc. deoarece modificarile flexionare nu au ca urmare recunoasterea termenilor componenti ca unitati distincte.(de obicei una dintre forme este mai frecventa. Acidul clorhidric este intr-adevar un acid. grupurile sintactice nelocutionale. mar cretesc. lapte-de-pasare. director general. sudarea se face cu mai multa usurinta. Aceasta situatie se intalneste mai ales la substantivele care au la baza o metafora: Calea-Laptelui. Pe de alta parte. ca si sensul compuselor. ochi-de-pisica. lemn-cainesc. intr-o masura mai mare sau mai mica. deoarece sensul grupurilor este la fel de nou. sunt formate din cuvinte care isi pastreaza sensul lor (desi au loc unele modificari semantice). parere de rau etc. de exemplu bunastarii fata de bunei-stari). insine etc. bunei-stari si bunastarii. uneori foarte departat de sensurile termenilor componenti. stat-major. Closca-cu-Pui. prim-ministru. fiind caracterizate. celalalt. toate. compusele reprezinta o unitate.Unele pronume. De asemenea. Spre deosebire de compusele discutate mai sus. Adesea termenii care intra in compunere isi pierd. marului cretesc etc.

Marea Britanie. Tara Romaneasca etc. sensul lor. dulce-acrisor. Lacul Rosu. de apa etc. cumsecade. un munte. Trei-Scaune etc. Editura Academiei. In ceea ce priveste adjectivul. mai putine. Noua Zeelanda. in mare masura. Alba-ca-Zapada. Joia mare. fluviul Dunarea (si Dunarea).) prezinta doua situatii: a) „cand substantivul nume generic este insotit de un substantiv in genitiv sau de un adjectiv care nu este foloit si singur ca toponimic (hidronimic. raul Olt (si Oltul). insula. oronimic etc. in mod obligatoriu. Baia-Mare. Serbestii-Vechi. Si aceste formatii au unitate seantica. marea Mediterana (si Mediterana). fata-mare. BaltaAlba. lacul Gilcescu (si Gilcescul). Coasta de Fildes. Ne referim la exemple de tipul: apa-tare. nici unul.”1[1] b) cand substantivul nume generic este insotit de un substantiv folosit in forma sa de nominativ exclusiv ca nume topic (de loc. Marea Neagra. unul si-a putut modifica mult intelesul. roman-german.. Denumirile geografice si teritorial. Peninsula Balcanica.adminitrative al caror prim element este un substantiv nume generic (munte. strada etc. nefiind intrebuintate. Curtea-de-Arges. Statu-Palma-Barba-Cot. Campulung-Moldovenesc. Fat-Frumos. Insula Serpilor. Compunerea. celalalt sau ceilalti ramanand cu sensul lor initial. Republica SudAfricana. domnia-ta.. o apa etc.ramas-bun. tustrei. 1) Comportamentul sintactic al substantivului comun compus insotit de un determinant adjectival difera in special de cel al grupurilor sintactice libere si intr-o masura mult mai mica de comportamentul sintactic al grupurilor sintactice stabile.mama-mare.Termenii unora dintre aceste compuse isi pastreaza toti. fie datorita faptului ca ele calchiaza compuse din alte limbi.) avem a face cu o unitate semantica (deoarece ambele elemente alcatuiesc denumirea). Anu nou. Formarea cuvintelor in limba romana. cele doua cuvinte nu alcatuiesc un compus. Raul Doamnei. I. pronumele si numeralul. oceanul Pacific (si Pacificul) etc. Valenii-de-Munte. Muntii Macinului. Mama-Padurii. Cele mai multe exemple se plaseaza pe o treapta inferioara din acest punct de vedere: alb-galbui. de munte. de un nume de persoana sau de un adjectiv care poate denumi si singur un loc. Comportamentul sintactic. Strada Mare. De exemplu: Delta Dunarii. rau. vocal-instrumental. fie dobandita printr-o folosire frecventa. Pasari-Lati-Lungila. Volta Superioara. Drumul Scarii. unsprezece etc. Poiana-Tapului. vol. 1 Mai. douazeci si doi etc. dumneata. Dintre termenii altora. observam ca aici compusele prezinta diferite grade de unitate semantica. pe o treapta superioara: cuminte. 1970.). 10 . 1[1] Fulvia Ciobanu si Finuta Hasan. impreuna: muntii Carpati (si Carpatii).

gazea de perete interesanta. nu exista nici o dovada ca atributul se refera la intregul compu si nu umai la substantivul din interiorul lui : Mos-ajun vesel. fata de perna curata. b) Pe langa compusele care nu au unitate morfologica. indiferent de tipul de compunere. Pe langa un grup sintactic stabil. Constructii formate dintrun compus urmat de un determinant adjectival. floarea aceea rosie a copilului. burtaverde asta. ca si vara timpuri etc. deoarece poate fi interpretat atat ca determinant al intregului compus. asa-numitul sparge-val activ. posesivul sau demonstrativul se aseaza imediat dupa substantivul determinat inaintea celui de-al doilea atribut : cartea mea frumoasa. primavara timpurie. dintre care unul exprimat printr-un adjectiv posesiv sau demonstrativ.a) Compusele care prezinta unitate morfologica. iarba-mare uscata. casa asta de piatra. burta asta verde. la randul lor. un ramas-bun trist etc. interesantul scurt-metrj etc. asezandu-se imediat dupa substantivul cu rol de 11 . nu poate separa termenii compuselor cu unitate morfologica. Cand insa substantivul cu rol de determinant din interiorul compusului este de acelasi gen cu genul intregului compus. se comporta si sintactic intocmai ca orice cuvant simplu. cat si al primului termen de compunere. mar cretesc gustos. nu serveste ca indiciu de compunere. Avem de a face cu grupuri sintactice libere si stabile. Determinantul adjectival de orice fel se refera la intregul compus din punctul de vedere al intelesului si se acorda in gen. ne poate ajuta la delimitarea unui compus de un grup sintactic stabil numai atunci cand este clar ca din punct de vedere semantic adjectivul se refera la intreaga formatie si nu numai la unu din termeni : cap-de-mort frumos colorat. acest coate-goale. prin sensul sau. Atributul adjectival. de adjective. grau de toamna frumos. scurtul nostru metraj. zgarie-branza asta etc. numar si caz cu compusul. Mai frecvente sunt insa cazurile in care adjectivul. scurtul interesant metraj. floare-de-sfanta-Ana rasaritade curand. scurtmetrajul nostru. caracterizate sau nu prin modificari flexionare. adjectivul posesiv si cel demonstrativ se comporta intocmai ca pe langa orice grup sintactic liber. grupuri sintactice stabile. indraznet. acid clorhidric tare. acesti coate-golae. Ele separa cuvintele care alcatuiesc grupul. Intr-un grup sintactic liber format dintr-un substantiv urmat de doua sau mai multe atribute. Nu sunt posibile constructii ca : botul ala gros. indiferent de felul lui. determinate. prezenta unui determinant adjectival. grau arnaut bun. putand fi plasat numai in urma sau inaintea lor : botgrosul ala. cu exceptia adjectivelor pronominale posesive si demonstrative. poale-n-brau gustoase. Faptul acesta este clar cand genul si numarul compusului este altul decat genul si numarul substantivului din interiorul lui sau atunci cand elementul de baza al compusului este verb : burtaverde. o umila nu-ma-uita. ca si ajun vesel. intocmai ca atunci cand se afla pe langa un grup sintactic : floaresoarelui frumoasa. nu se deosebesc de : acvila de stanca impaiata.

casa mare. Comportarea denumirilor geografice si a celor aministrativ-teritoriale este diferita de a celorlalte nume proprii. directorul nostru general. cu cap). Galben-de-Soare al ei. iepurii astia de casa. „Ordinea termenilor compuului. Exista insa compuse fara unitate morfologica ale caror componente pot fi separate prin adjective posesive sau demonstrative ca si grupurile sintactice: laptele acesta de pasare. se comporta ca un singur cuvant. marul meu cretesc. procesul nostru verbal etc. Valea aceasta a Prahovei etc. tata-mare etc. cum sunt mama-mare. intalnindu-se mai rar constructiile cu repetare: gazeta noastra de perete este mai reusita decat gazeta de strada etc. acestea fiind mai usor analizate: Delta asta a Dunarii. inversa fata de ordinea obisnuita a grupului sintactic construit din aceleasi parti de 12 .. Targu-Jiul nostru etc. nu se poate intercala intre termenii compusului: Fat-Frumosul nostru. Singurele toponimice separabile sunt cele formate dintr-un substantiv nume generic urmat de un substantiv in genitiv. procesul acesta verbal. Poiana-Tapului frumoasa. 1 Mai al nostru. mamamare asta. Gura-Ocnitei asta. casa de lemn.determinant : acidul acesta clorhidric. floarea-soarelui. O serie de compuse fara unitate morfologica. in cazul compuselor cu acelasi determinant inlocuirea este neobisnuita. tata-mare al tau. nu permit intercalarea adjectivelor posesive si demonstrative intre termenii alcatuitori : mama-mare a mea. remarcand-se imposibilitatea disocierii numeleui prin intercalarea unor determinanti intre termenii alcatuitori: Curte-de-Arges a nostra. 2) Grupurile sintactice stabile formand serii in care determinantele se refera la acelasi determinant se comporta ca si imbinarile libere: gazeta noastra de perete este mai reusita decat cea de strada. gazeta asta de perete. untdelemn. c) Din punct de vedere sintactic numele proprii de persoane si de sarbatori. indiferent de structura lor si de gradul lor de unitate morfologica. Prin urmare. Podisul acesta al Moldovei. De obicei termenii compusului se afla in aceeasi ordine ca si partile de propozitie dintr-un grup sintactic obisnuit (vorba-lunga. Muma-Padurii cea rea. Stan Patitul asta. de orice fel ar fi el. Satul-Mare insorit. Determinantul. in timp ce in grupurile sintactice libere si in cele stabile se evita repetarea. cuminte.

din punct de vedere al flexiunii. de cele mai multe ori. Compunerea. intr-un singur cuvant. „In functie de modul in care raportul dintre cele doua parti constituiente ajunge sa fie concretizat sau nu si formal. Dumnezau luceafar.vorbire. sus-numit. codobatura. ceapa-ceoarei etc. intre care exista doar relatii sintactice. atunci compunerea este marcata: argint-viu. acestea neavand o caracteristica aparte. Compunerea cuvintelor in limba romana. 1998. iar compuneri nemarcate sunt acelea in care raportul elementelor constituiente nu este marcat: valvartej. 1970. poate constitui de asemenea un indiciu al compuner Ea se datoreste. intr-o alta categorie pe cele compuse dintr-un substantiv si un adjectiv sau dintr-un substantiv si un adverb etc.chiar si dupa o cercetare asidua.” 3[3] Dupa cum Nicolae Draganu precizeaza in Compunerea cuvintelor in limba romana. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. Editura Amphora. copierii unor modele straine: lung-metraj. in masura in care diferitele parti componente pot fi flexioate sau nu. iar aceasta trasatura externa pare sa fie un principiu suficient de potrivit in clasificarea cuvintelor compuse.” 2[2] Luand in considerare forma externa sau forma interna a cuvintelor compuse se pot clasifica dupa patru criter „In cazul unor cuvinte compuse. unt-de-lemn. deci dupa cum se schimba aspectul gramatical al elementelor constitutive. dupa forma lor externa. se schimba si natura 2[2] Fulvia Ciobanu si Finuta Hasan. Sanziene. vol. mujdaiu. mai exista si cuvinte ale caror parti componente stau separat. distingem compuneri marcate si nemarcate: daca la elementele constituiente este marcat raportul in care se aflau ca parti de propozitie. Bunavestire. argint-viu etc. Cuvintele compuse. „Vom include intr-o categorie acele cuvinte care sunt compuse din doua substantive. putem distinge grade diferite de contopire. elementele lor constitutive s-au contopit in asa masura incat. clarvazator etc. Formarea cuvintelor in limba romana. 4[4] Ibidem 13 . papa-lapte etc. Timisoara. atotputernic. pe care le putem scrie si despartit.. cocostarc etc. asa sunt de exemplu: cocotarc. ceapaceoarei. mai pot fi clasificate si din punct de vedere gramatical. se prezinta in asa fel ca si cum am pronunta sau chiar am scrie doua.” 4[4] Prin urmare. unt-de-lemn.. Exemple de astfel de cuvinte sunt: drum-de-fier. primavara.abia le putem deosebi. trei cuvinte. I. Marea-neagra. 3[3] Nicolae Draganu. vinars.

cuvintele se tocesc in asa masura incat abia mai raman trasaturi din forma lor initiala. care se resfrange asupra limbii in intregimea ei. Este deci doar un accident si nu o putem folosi drept criteriu de baza in aceasta clasificare. 14 . devenind simple. ci este rezultatul unei legi generale a sistemului. substantive cu adjective. exprimata si concretizata printr-o combinatie de cuvinte. op. cu diferitelesale grade. Este adevarat ca la lingvistii germani gasim 5[5] A. Darmesteter. La cuvintele simple. este pur mecanica si nu patrunde in esenta compusului. Aceasta clasificare pare a fi fireasca si logica intrucat se bazeaza pe caracteristicile cele mai importante ale partilor componente.compusului. modul lor de formare. 7[7] Ibidem 8[8] Nicolae Draganu. cit. aceasta referindu-se doar la forma externa. cuvintele compuse se simplifica. valvartej.” 5[5] Dar dupa cum Nicolae Draganu explica in Compunerea cuvintelor in limba romana. ba chiar si raporturile logice existente intre elementele lor constitutive sunt diferite.” 7[7] Flexiunea este o consecinta si o urmare a evolutiei elementelor constitutive ale compusului. op. cit. de concepte. consecinta acestui proces este simplificarea lor si mai accentuata: caballus a devenit cal etc. prezinta si ea dificultati. verbe cu substantive etc. nu constituie o trasatura aparte a compunerii. Astfel definirea relatiilor existente intre elementele compusului este criteriul fundamental care serveste drept punct de plecare pentru cea dea treia categorie a clasificar „In ceea ce priveste relatia logica in care se pot afla cele doua patti ale compusului. 6[6] Nicolae Draganu. pot fi oare incadrate in aceeasi categorie? Fiecare dintre aceste compuse este de alta natura.. Forma cuvintelor simple sau compuse este transformata de trecerea timpului. „Flexiunea. cit. ci o combinatie de notiuni. un compus nu poate fi considerat a fi o simpla combinatie de cuvinte (substantive cu substantive.”8[8] Cea de-a doua clasificare. unt-de-lemn etc. dintr-un alt punct de vedere. compunerea poate fi de doua feluiri: subordonatoare sau coordonatoare. pe de alta parte. Ca urmare a folosirii indelungate. din punct de vedere gramatical. coada-soricelului.”6[6] „ Cel de-al patrulea criteriu de clasificare se fundamenteaza pe motivatia psihologica si pe modul de formare a compusului. op. precum si de catre actiunea legilor fonetice. „Cuvinte ca pasare-musca (colibri).).

de regula aceasta clasificare. op. iar procesul sintetic (actiunea fortelor psihice de legare a membrilor) trece cu totul in planul al doilea. Fata de celelalte cuvinte ale propozitiei. in cele mai multe cazuri. nu se concretizeaza in aceeasi proportie. Daca avem in vedere reletia procesului psihic care actioneaza la formarea compusului. Statu-Palma. asa cum natura legaturii in cazul cuvintelor apa-tare. ea putea exista la fel de bine atat inaintea formarii compusului. in opozitie cu componentele propriu-zise. Cornul-Luncei. cat si dupa aceasta. el le numeste juxtapunere. care va fi considerata drept baza in continuarea clasificarii noastre. va fi lipsita de valoare si clasificarea lui Darmesteter care considera drept marca reala de identificare a compusului elidarea elementelor gramaticale de legatura (ellipse).”9[9] „Nici clasificarea logica nu ne multumeste. 15 . dar primim si explicatia: comunicarea in limba germana corespunde de minune acestei clasificari. iar in cazul lui luceafar. putem distinge trei categorii: a) In prima categorie sunt incluse acele compuse care s-au desprins. iar pe de alta parte este sinteza. dupa parerea lui Wundt. in masura in care partile de propozitie astfel desprinse se intrepatrund mai strans si formeaza. Din punct de vedere psihologic. ajungem la concluzia ca procedeul analitic si cel sintetic. in mod vizibil. cit. Aceasta nu este cauza raportului dintre doua elemente. cocostarc pe cel sintetic. o unitate noua. „In aceste cazuri procesul analitic se gaseste in asa masura pe primul plan incat compusul pare rezultatul segmentarii sintactice. este si mai lipsita de valoare. cu toate ca pare a fi foarte riguroasa. Asa cum este evident ca forma externa a compusului din punct de vedere psihologic prezinta interes doar indirect. Daca insa studiem diferitele cazuri de compunere.”10[10] Mai raspandita decat clasificarea formala. in masura in care elementele compusului se desprind din intergul propozitiei. direct din intregul propozitiei. iar in cazurile unde ea exista. de sine statatoare. clasificarea logica. unt-de-lemn pune pe primul plan momentul analitic.” 11[11] b) In cea de a doua categorie sunt incluse acele compuse ale caror parti constitutive 9[9] Ibidem 10[10] Ibidem 11[11] Nicolae Draganu. formarea compusului este un proces cu dublu aspect: pe de-o parte este analiza.

„asocierea conceptuala care a unit partile compusului le-a transformat si din punct de vedere al formei. cea de-a doua etapa a evolutiei este contopirea partialaaceasta este foarte fregventa in cazurile in care aspectul fonetic al compusului este neschimbat. ca. si in cadrul propozitiei. de exemplu: harnic.„astfel de compuse sunt. ajunge la concluzia ca toate compusele din prima categorie s-au format prin actiunea de contact in cadrul asocierii de idei. Evolutia ulterioara a compusului este marcata de transformari formale si semantice. dar intelesul sau se intuneca intr-o masura mai mare sau mai mica. cocostarc. de exemplu. ca. cos. ca. cele din a doua grupa prin actiunea de apropiere in asocierea de idei.”13[13] Nicolae Draganu in Compunerea cuvintelor in limba romana. dedau etc.. Wundt distinge trei etape diferite. luceafar. c) „Cea de a treia categorie este constituita din acele cazuri in care una din partile constitutive ale compusului probabil nici nu a facut parte initial din acea unitate conceptuala din care a fost desprins celalalt element constitutiv al compusului. op. vinars.” 15 [15] Contopirea completa se afla pe ultima treapta a evolutiei. rezultatul comun al acestor procese consta in aceea ca elementele compusului. unde compusul se prezinta unitar. Dumnezau. Joia-Mare. „Compusul se apropie si mai mult de contopirea totala cand unul din elementele constitutive a disparut din uzul limbii in calitate de cuvant de sine statator sau a devenit de nerecunoscut din punct de vedere formal. care initial nu au fost intr-un raport prea strans. 15[15] Ibidem 16 . asa etc. analiza se restrange aproape numai la alegerea unui cuvant. fara ca sa poata fi deosebit de cuvantul simplu. cit. Formarea unui asemenea compus este aproape intru totul un proces sintetic.nu pot aparea exact in aceeasi ordine ca in compus. In acelasi timp. iar la finalul evolutiei sale cuvantul primeste statutul de cuvant simplu. procesul sintetic a trecut in prim plan fata de cel analitic. tren-fulger etc”14[14]. in cuvintele primavara. de exemplu. care totodata a desemnat conceptul de baza. stramos. prima fiind aglutinatia. In asemenea 12[12] Ibidem 13[13] Ibidem 14[14] Nicolae Draganu. a atras din alte unitati sintactice primul component ca rezultat al asocierii conceptuale. drum-de-fier. iar cele din a treia grupa au rezultat din actiunea la distanta a acesteia. unele langa altele. incep sa se intrepatrunda tot mai mult. cei doi formanti partiali isi pierd autonomia.”12[12] In acest caz. de exemplu. Acest ultim component. mujdaiu etc. spun.

Limba romana esentiala. C. adjectiv. adjective. de la etc. vai si amar. Petrom (Petrol Romania) etc. combinatiile sunt foarte diferite: 16[16] Alexandru Metea. Acestea exista intr-un numar foarte redus in limba romana si sunt compue din doua substantive imbinate cu ajutorul conjunctiei „si”: cucu si fuga. p. cumsecade. care se determina reciproc si deci sunt constituite din parti de vorbire identice. Compunerea analitica Limba romana cunoaste un numar insemnat de cuvinte compuse pe cale analitica: substantive. unt-de-lemn. respectiv determinant.. a) Substantive compuse pe cale analitica Nicolae Draganu le clasifica din punct de vedere formal. Tarom (Transporturi aeriene romane). 17[17] Nicolae Draganu. b) Adjective compuse pe cale analitica Din punct de vedere formal. el poate sta la inceputul compusului: primavara sau la sfarsitul acestuia: vinars. Comaliment (Comert cu alimente). respectiv prefixe. punct si virgula etc. de exemplu cucu si fuga etc”17[17]. pronume. poate fi substantiv. prim-ministru. vorbim de compunere subordonata. b) cuvinte compuse prin contopire: untdelemn.F. ca sa. o suta doi. cuvinte neflexibile. c) cuvinte compuse din initiale sau abrevieri: Asirom (Asigurarile Romane).: Ajunul-Craciunului.50. adverbe legate prin prepozitii. adverb etc. 17 . cit. cand acestea pot fi marcate si nemarcate si pot fi alcatuite din substantive. adjective.cazuri doar studii de istoria limbii sau gramatica comparata pot stabili daca acel cuvant a fost vreodata un compus. apatare etc.R. Elementul subordonat. (Caile Ferate Romane). cand acestea pot fi clasificate in doua grupe: coordonate si subordonate. verbe. op. O alta clasificare a cuvintelor compuse ar fi : a) cuvinte compuse prin alaturare: inginer-sef. sperla si cenusa.16[16] 1. si din punct de vedere logic. „Compusele coordonate sunt acelea ale caror parti constitutive sunt de acelasi rang. nou-nascut. oarecare etc. Cand una din patti functioneaza ca element determinant.

18 . nevrednic.• Adjectivul este compus dintr-un cuvant scurt si un adjectiv (respectiv participiu): 1) Dintr-un adverb si un adjectiv(respectiv participiu): neadevarat. Putem considera adjective compuse din particule si adjective toate formele gradelor de comparatie. hat-atata. amanunt (ad+minutum). bine-crescut. bine-voitoriu. din contopirea lor rezultand o noua nuanta semantica: beat-orb. bine-placut. mult-putin. bine-facatoriu. • Adjective compuse analitic dintr-un adjectiv si un substantiv nu intalnim in cadrul compunerii din limba romana populara. drept-credincios. • Raportul logic existent intre partile componente ale adjectivului compus analitic din alte doua adjective poate fi: 1) De coordonare. dar totusi in asa fel incat una o determina mai strans pe cealalta. 18[18] Nicolae Draganu. bine-cuvantat. atare. bunbucuros. suptpamantean. baloaches (balaiu-oaches). dulce-lesinat. nespus. bine-simtitoriu. forobraz. ele exista insa in cadrul compunerii din limba literara: fructifer etc. acatare (eccum sau atque+talis). 2) Dintr-o propozitie sau o particula si un nume: „afund (ad+fundum). mort-copt. nebun. lesne-iertatoriu.superlativ si comparativ-. bine-mirositoriu. nedrept. atat (eccum sau atque+tantum). adanc (ad+ancus). bun-voitoriu. rau-simtitoriu. binemeritet. op. indelungrabdatoriu. destul. rau-voitoriu etc. „Pe acestea le folosim atunci cand vrem sa exprimam faptul ca un obiect poseda doua caracteristici in aceeasi maura. bine-naravit. cit.” 18[18] Tot aici trebuie sa amintim si compusele in care partea a doua este un participiu. deoarece ele exprima o noua nuanta intr-o unitate conceptuala.

compuse savante: surdo-mut. cum ar fi: mare-mare. 19 . milioanele. deci intareste. cinci milioane. bun-bun. intre partile lor constitutive existand un raport de subordonare: un+spre+zece. Unii insa nici nu le considera pe acestea cuvinte compuse. singur-singurel etc. rosu-inchis. limba romana literara foloseste. sporeste sensul primei parti componente. partea a doua a compusului are doar functie argumentativa. Intre elementele componente exista. de altfel un raport de subordonare. 2) De subordonare: „ a-tot-puternic. intensifica. vanat-deschis. Aici ar mai trebui amintite si asa numitele adjective compuse reduplicate. De la 10 la 9 ele sunt formate cu ajutorul prepozitiei super. verde-albastru. surd si mut etc. • Celelalte numerale cardinale compuse trebuie considerate ca fiind adjective. sutele. trei-sute. spre. patru mii. roman-magiar etc.nou-nascut.” 20[20] c) Numerale compuse analitic • Dintre numeralele cardinale trebuie considerate drept substantive compuse analitice zecile. miliardele etc. doi+spre+zece si 19[19] Ibidem 20[20] Nicolae Draganu. deoarece aceeasi parte componenta se repeta. sase miliarde etc. op. In aceste cazuri. in locul lor. de obicei.: doua-zeci. miile. etc. cateodata partii a doua a compusului i se adauga un sufix diminutival: nou-nout. cit.. atotstiutor si a-toatestiutor. Acest lucru este intarit si de utilizarea permanenta a prepozitiei de in legatura cu ele.” 19 [19] Cateodata partile componente sunt legate prin conjunctia si: verde si albastru. a-toate-cutropitoriu etc. dulce-dulce. deci sunt adjective compuse analitic.

nestine si nus+cine etc. care sunt alcatuite dintr-un numeral ordinal si un substantiv. Ele provin din combinarea unor nume. sunt compuse dintr-un numeral cardinal si un substantiv. oare+cat. nescai. • • • • Personale : insu+mi. acatare si cutare. cate de doua ori etc. cate una. ori+cine. celalalt. tus-trei. respectiv un articol enclitic: al doi+le+a (in limba veche: al doi+le). macar+cine. Santia-Ta etc. Acestea sunt compuse dintr-un articol adjectival (articulus). apoi numeralele multiplicative si distributive: cate+o+data. oare+care. se intrebuinteaza prepozitia de. numeralele sunt alcatuite cu ajutorul conjunctiei si. cat+va.. 20 . Maria-Ta. acest(a). ori+si cine. vre-un etc. care+va. fie+care. Demonstrative : dans. apoi numeralele: cate unul. Adjective compue analitic sunt si urmatoarele numerale:amandoi. dintr-un numeral cardinal si dintr-un articol substantival. si in urma acestor numerale. in limba romana. astalalt. Interogative : cine. ori+si+care. fie+si+cine. cate+si+trei etc. unul de subordonare. Raportul intre partile constitutive este. veri+care. in parte. ce+va+si. alalalt si alalant. a dou+a etc. care. • Exista numerale care determina verbe. precum si numerale nehotarate ca: nici+unul. iar compusul astfel format este precedet de prepozitia de: o+data. Incepand cu 20.. d) Pronume compuse analitic Ele exista intr-un numar destul de mare. deci ele sunt adjective compuse analitic. unuul de coordonare. particule si verbe cu pronume.doua+spre+zece etc. tus-cinci etc.. ale caror elemente componente se afla intr-un raport de coordonare: doua+zeci si unu sau una etc. ce+va+si+ce+va.. ori si cat. deci poseda caracteristici adverbiale. de cate+ori etc. nus-cat. Numerale ordinale cu caracteristici adverbiale sunt urmatoarele: intaia+oara. in parte. de doua+ori. prin analogie cu zecile. acel(a). a doua+oara etc. Trebuie sa fie coniderate numerale compuse analitic si numeralele ordinale. Nehotarate : ori+care. Asemenea numerale sunt cele multiplicative. ce+va. fie+cine. Dumnia-Ta. ori+cat.

inapoi. de desupt. va fi facand si formele pasive : sunt laudat. din jos. cam asa. inainte. pan-aici. inca. de-aproape. pe dinafara. intracolo. ici-colo. d-ilauntru. de-a21 . f) Adverbe si locutiuni adverbiale compuse analitic • Adverbe provenite din combinarea a doua sau mai multe particule : aici. cu ajutorul verbelor a face si a lasa formam verbele factitive : a lasa sa strice. d-incotro. intr-aiurea. de-atunci. amu. nu numai. aiure. de d-inainte. asa. adap. compuse mai noi : de-ici. pan-acolo. facere-as. abia. intr-acoace. jos. pe d-ilauntru. pre sus. cu toate ca unitatea conceptuala lipseste apropape cu desavarsire. in jos. Infinitivele acestea pot fi considerate substantive compuse analitic. ele ajutand la formarea conjunctivului si a conditionaluluioptativ. verbe • Verbe compuse din alte doua verbe. verbale servesc si anumite cuvinte ajutatoare. aproape. inlauntru. pe jos. nici-ca-cat. am sa fac. pe-aproape. d-intr-acoace. • Trebuie sa amintim si formele verbale alcatuite ca urmare a compunerii analitice. pe de-asupra. dinafara. incotro. nici-de-cum. indarat. d-inainte. timpurile verbale formate cu ajutorul verbelor auxiliare am si voiu: am facut. a sti sa doboare. nici-cum. voiu fi fost facut . nesocotesc. erai laudat. colo. diapoi. acusi. pan-atunci. numai-ca. In afara verbelor auxiliare. de nicaierea. voiu fi facut. asisderea. pe-aiurea. d-idarat. pe d-idarat. bine-cuvant(ez). de d-incolo. pentru redarea diferitelor forme. Acestea sunt sa si de(daca) (in limba romana veche a existat numai sa). de-aiurea. dintr-acoace. pan-acum. am fost facut. de-aici. dintr-acoa. de-abia. a face sa vorbeasca. cinde. as fi fost facut. d-incoace. desupt. a fost laudat etc. d-incolo. as fi facut. as face. de-asupra. adun. de-acolea. pentr-acum. preamaresc. ici. laolalta. Astfel. de pe aiurea. dintr-acolo.e) Verbe compuse analitic • Verbe provenite din contopirea unui prefix cu un verb : bine-voiesc. acolo. pan-acolea. atunci. voiu face. nicaire. de d-incoace. afara. numai decat. acum. impreuna. maiinte. a putea smulge etc. parasintetice etc. d-ipreuna. intr-atata. de din sus. numai. inafara. ainde. Unul din verbe este obiectul celuilalt. nenorocesc.

de una. zau lui D-zau. cand-va. alaturi. fara indoiala. degeaba. in dos. de-vreme. amana. de exemplu: alalta-ieri-sara. alaturea. disparand din limba populara. rare-ori etc. d-valma. adinioara. Adverbele formate printr-una din cele patru modalitati amintite le putem combina cu alte adverbe simple sau compuse sau cu prefixe. in zadar. pe loc. asta-sara. alalta-mane. intr-adevar etc. adesea. de cand. de-o potriva. • Adverbe provenite din intrebuintatea unor propozitii sau expresii cu valoare de cuvinte scurte (particule): adeca. vezi-bine. buna-oara. ori-unde. nainte-vereme.a-una. intaia-oara. totdeauna. de-amana. de-unde. Compunerea sintetica Acest tip de compunere este de doua feluri: compunerea din radacini si compunerea din cuvinte. imprejur. buna-minte. de tot. auarea. in stanga. asta-oara. de-mult. pe data. azi-noapte. ast-feliu. asta-data. de vale. in de sara. crica si cre’ca. spre sara. altmintere. pe cand. delaturi. de-alatul. poimane. de de-mult. asara. asta-noapte. de cu vreme. tot-atat. de-a stanga. a-rare-ori. de-unde-nu etc. din cand in cand. • Adverbe provenite din folosirea unor substantive si adjective la forma lor de acuzativ si de ablativ absolut : azi. in dreapta. cat-va. Compunerea analitica a adverbelor este aidoma unui izvor nesecat. alalta-ieri. cat de cat. asa zau. ba zau. nici cand. de cu sara. alocuri. precum. de-a dreapta. in parte din cauza unor 22 . cu de-amaruntul. indata. a daunazi. cu ziua. anevoie. de-o-parte. intocmai. din contra. alalta-ieri-sara. ori-si-unde. cine-stie. poate-ca. nus-cum. in-cat-va. daunazi. de-sara. astazi. cand si cand. indelung. • Adverbe provenite din imbinarea prepozitiilor cu substantive : ades. unde-va. raspoimane. de. dealungul. de loc. inadins. ici si colea. une-ori. 2.pururea. de+o+cam+data. preste putin. a-une-ori etc. pretutindeni. Compunerea din radacini nu a putut fi pastrata. de zadar. dinadins. de cu ziua. pe-alocuri. in fata. aseminea. vezi-ca etc. alungul. odata.

adica rol de adjectiv. iar celalalt din cel al agricultorilor. unul din ele denumind un obiect colorat sau distins prin alta caracteristica: un vesmant lila. Baba-Dochia. op. un om zahar etc. Abrud-sat. Andrei Muresan. Calu-iapa. Exista compuse sintetice ale caror prim element component se afla in cazul 21[21] Nicolae Draganu. tren-fulger. fratele Petru. Se pare ca nici in limba romana acest tip de compunere nu este prea bogat. Baba-cloanta. Inzula Margareta etc. Cours de grammaire historique de la langue française. val-vartej. Mos-Precu. Ciocoflendura. in parte pentru ca nu corespunde caracterului analitic al limbii romane.transformari fonetice. Santul Ioan Botezatorul. din vocabularul militarilor. 22[22] A.Barba-cot. Mos-Ajun. Balta-Liman. ciocofleac etc.” 21[21] Limba foloseste acest mod de compunere pentru a putea conferi unui substantiv valoare adjectivala. c) Cuvinte compuse din doua substantive. de regula. Baba-radacina.43. Darmesteter. Spiritul limbii n-a favorizat formarea unor astfel de compuse. 23 . • Cuvinte compuse sintetic aflate intr-un raport de subordonare. cit. Sandu Punga-goala. tata-mos. fat-logofat. Domnisoara Gall. mos-teaca. totusi se pare ca unul din ele il determina in mai mare masura pe celalalt. b) Diferite expresii de politete si respect: Santia Sa Papa. han-tatar. Targu-Jiu. d) Nume de flori: regina-margareta etc. Cu toate ca elementele constitutive ale compusului se afla intr-un raport de coordonare. de obicei. Limba romana populara cunoaste numai fenomenul de combinare si compunere a cuvintelor.” 22[22] a) Nume proprii: Fredric Brba-rosie. Doamna Cosma. richard Inima-de-leu. „Un asemenea gen de compunere serveste drept baza pentru un sir de compuse. acesta este de fapt determinantul propriu-zis si este. Domnul Maiorescu. • Cuvinte compuse sintetic care s-au format pe baza unui raport de coordonare sau din apozit „In limba latina asemenea cuvinte compuse sunt putin numeroase. pasaremusca. ultimul: Dumnezau. Statu-palma. I p. neica-nvatator etc. Majestatea Sa Regele. Aliman Voinicul. Imbinarea de doua substantive intr-un singur cuvant este foarte rara in limba latina si nu este intamplator faptul ca din doua asemenea exemple unul face parte.

contraadmiral. supravizita etc. 24 . desavantagiu. batjocura. 23[23] Nicolae Draganu. intreval. capcaine. In categoria celor de mai sus include si adjective ca: legedatoriu.). Le-am putea aminti pe urmatoarele: busumfla. fie prin eliminarea prepozitiei care marcheaza raportul de subordonare (ex: pruncucigas. „Vom aminti cateva dintre cuvintele noi care imbogatesc intr-o masura tot mai mare inventarul de compuse sintetice al limbii romane. Acestea sunt alcatuite in doua feluri: fie prin eliminarea formei vechi de genitiv datorita formarii unui cuvant simplu (ex: anutimp). provin din astfel de verbe: codobatura. suptcapitan. se pare. disordine. apuc. concasan. Aceasta modalitate de compunere a cunoscut-o si limba latina. cit. exceptand verbele compuse cu prepozitii si cateva compuse verbale parasintetice. confrate.” 23[23] • Compuse verbale alcatuite dintr-un verb si un cuvant complementar. consatean. Dupa acestea putem aminti cateva compuse parasintetice nominale. care apar in limba romana si care. cuvintele astfel formate au devenit sintetice. deci relatia care exista intre parti este una de subordonare. interval. op. pruncucidere. Ele abia daca exista in limba romana. Compusele sintetice alcatuite cu ajutorul prefixelor. bajocura. dar cuvintele compuse astfel formate erau numai analitice. contra-punct. binevoitoriu etc. • Compuse sintetice formate cu ajutorul prefixelor. fumeg etc. extrafin.genitiv. limbile romanice au dezvoltat aceasta modalitate de compunere si dupa ce cuvantul complementar isi pierduse forma flexionara. contra-recurs. manestergura etc. • Compuse parasintetice. cum ar fi: anticamera. cap-caun etc. exista intr-un numar relativ mic in limba romana.

poc-poc. ea transforma si reinnoieste treptat limba. b) „Reduplicarea sunetelor: cucurbeta etc. galgal.tutuesc. cit. In cazul compunerii prin prefixare. de natura sintetica. compunerea prin prefixare este partial. talmes-balmes. Compunerea prin prefixare. Printr-o actiune permanenta. dupa parerea altora. par-par. Conjunctiile. reprezinta un tip aparte al formarii cuvintelor. datorita pozitiei sale in cuvant. chiar si in cazul compunerii parasintetice este cea mai bogata. bum-bum. 24[24] Nicolae Draganu. tura-vura. in fata carora trebuie sa apara intotdeauna alte cuvinte. op. ciga-miga. a primit si denumirea de prefix. In limbile romanice. pic-pic. mama. care. 25[25] Ibidem 25 . „Unii considera drept cuvinte compuse sintetic cu marca specifica acele cuvinte. dintre toate tipurile de compuse cunoscute. dub-dub. bal-bal. nu pot avea rol de prefix. cane-caneste etc. ting-tang. anume cel al dublar Exista trei modalitati de dublare”24[24]: a) Repetarea radacinii: murmur. tata. ham-ham.• Dublarea. primul element al compusului este intotdeauna un adverb sau o prepozitie care. 3. hopa-tropa etc.” 25[25] c) Reduplicarea sunetelor si cuvintelor asociata cu variatia radacinii: terea-perea. tiptil-tiptil. tanda-manda. treanca-fleanca. cling-clang.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful