Mijloace de îmbogăţire a vocabularului Interne – derivarea , compunerea , conversiunea Externe – cuvinte provenite din alte limbi (împrumuturile) DERIVAREA

Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul afixelor (sufixelor şi prefixelor ). Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcina cuvântului . Clasificare : sufixele lexicale , când formează cuvinte noi : grădinar . sufixele gramaticale , când creează forme gramaticale (sufixe de mod şi timp ) : citi , scris sufixele lexico-gramaticale , când exprimă un sens nou şi o categorie gramaticală (sufixe moţionale) : gâscă – gâscan Sufixele denumesc: agentul ( -tor , - ar , -ist , -aş ) : agricultor , fierar , gronist , luntraş însuşirea ( -iu , -oş , -cios , -bil , -at , -al ) : aurcz , fricos , mîncăcios , purtabil , sprîncenat , vamal colectivitatea ( -et , -raie , -işte , -ime , -is) : brădet , apăraie , porumbişte , studenţime , zmeuriş instrumentul ( -ar , -nită , -tor ) : alfabetar , pipernită , ştergător noţiuni abstracte ( -inţă , -ie , -ime , -cală , -ura , -anţă ) : cerinţă , domnie , grăsime , răceală , scursura , siguranţă modalităţi ( -este , -iş , -âş) : româneşte , pietriş , ţărâş locul şi originea ( -ărie , -ice , -ean ) : benzărie , fierărie , bucureştean obiecte sau însuşiri mici – sufixe diminutivale (ulet , uc , ior , ică , ice) : binişor , căscioară , cerceluş , coşuleţ , lănţuc , pantofior , singurică , vanticel obiecte sau însuşiri mari – sufixe augmentative ( andru , an , oaie , oi ) băieţandru , grăsan , căsoaie , pietroi Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii cuvântului pentru a forma cuvinte noi . Prefixele modifică sensul cuvântului de bază , fiind : negative ( re-, in- ) : neseamă , inegalitate . privative ( des- , de- ) : a descreti , deşire . iterative ( re- , răs - ) : a reaminti , rasucit . :

-

Prefixele pot forma : substantive ( neregulă ) . adjective ( nefiresc ) . adverbe ( negreşit ) .

3

Prefixele pot fi : vechi ( ne , în , des , răs ) . noi ( arhi , anti , pre , inter ) .

Derivatele parasintetice sunt cuvintele care conţin şi sufixe şi prefixe . ( înnodat ) . Seriile derative apar atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat Compunerea Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi sau termeni diferiţi . Termenii din care se formează un cuvânt compus îşi pierd de cele mai multe ori sensul pe care îl au când există independent . Cuvintele compuse pot fi : substantive ( floarea-soarelui , ochiul-boului ) . verbe : a binevoi . adjective : cumsecade . pronume : fiecare . numerale : douăzeci adverbe : după-amiază . prepoziţii : pâna la . conjuncţii : ca să . interjecţii : bring-bana

-

Există elemente de compunere cu înţeles de sine stătător ( prefixoide ) : cid ( ucigător ) . craţie ( conducător ) . fil ( iubitor ) fob ( care urăşte ) . fug ( care îndepărtează ) . log ( specialist ) . aero ( aer ) . bio ( viaţă ) . filo ( iubitor ) . hidro ( referitor la apă ) . macro ( mare ) . micro ( mic ) . orto ( corect ) . poli ( mai mulţi ) . pseudo( fals ) . tele ( la distanţă ) .

Sufixoide : -

4

24 etc.cuminte. Compunerea prin alăturare:bun-simţ. având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis.. unde numerele ca 2. BCR . b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă. B.unsprezece. închis: roşu închis/deschis. d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb. Delta Dunării ş. Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1.niciodată. 2. rea-voinţă etc. ciuboţica cucului. încurcă-lume.o mie trei sute. C. b)subordonarea atributivă de la 20 la 90. c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui.. Neagra Şarului […]. 3. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv.Valea Călugărească.Procedee de compunere : A. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste" zece).a. pierde-vară.de către etc.dedesubt etc. vorbă-lungă. bou de baltă. JUXTAPUNERE . rea-credinţă. Almaşul-Mare ş.). coate-goale.untdelemn. deasupra. bună-cuviinţă. b)două adjective nume de culoare: galben-portocaliu. SUBORDONARE : floarea-soarelui . floarea-soarelui. clar-văzător. ducă-se pe pustii. orişicine. gura-leului. bunăvoinţă. 3. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt.nounăscut. 4 sunt atributele lui zece (22. Baia de Aramă etc. Subordonare faţă de un adjectiv. Compunerea prin contopire : bunăvoinţă. bine-venit.a. floare-de-colţ. binevoi. Roşiori de Vede. ABREVIERE : iniţiale : CEE . b. 23. 5 . c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios. 4.prim-ministru.binefăcător. ochiul-boului. ALĂTURARE : câine lup . a.. acid clorhidric.după-amiază. zgârie-brânză. galben-verzui. botgros. Gura Ocniţei.

substantive : Pleacă luni . verbe la participii : Răniţii au fost transportaţi la spital . interjecţie : N-a auzit oful . verbe la gerunziu : Mâinile tremurânde ale fetiţei arătau emoţia . compunere sau schimbarea valorii gramaticale de la un cuvânt de bază .- iniţiale şi fragmente de cuvinte : Tarom . pronume : Acest băiat învaţă bine . verbe la participiu : Vorbeşte îngânat . adverbe : Deasupra crengii s-a aşezat o pasăre . 6 . b) Adjective din : - verbe la participiu : Cerul înnorat nu-mi place . Conversiunea (Schimbarea valorii gramaticale) Este mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care se formează cuvinte noi de la o parte de vorbire la alta : a) Substantive din : adjective : Frumosul traversează stradă . pronume : Nu îmi pierd vremea cu nimicuri . c) Adverbe din : - d) Prepoziţii din : - Familia lexicală reprezintă cuvinte obţinute prin derivare . fragmente de cuvinte : Asirom fragmente de cuvinte si cuvinte : Romarta . adverbe : Mi-am luat haine gata . verbe la gerunziu : Suferindul era trist . adverbe : Aproapele lui s-a accidentat . verbe la participiu : A câştigat mulţumită muncii . verbe la supin : Mersul pe jos este sănătos . substantive : Picta frumos graţie talentului . adjective : Vorbeşte frumos .

tacticos . spaghete ) . doisprezece. voinic . frică . deseara. Neologismele Împrumuturile sunt mijloace externe de îmbogăţire al vocabularului şi sunt introduse în limba română din alte limbi . seism . 4) italiană ( pian . Împrumuturile pot fi : I vechi : Provenite din : 1) limba slavă ( izvor . dolar . cuvintele compuse se grupeaza in trei categorii mari: a) compuse formate din cuvinte intregi existente si independent in limba noastra (bunavointa. vameş . halva ) . binecuvanta. II noi : Vin din : 1) franceză ( elev . whisky . 2) engleză ( stand-by . zarzavaturi . ieftin ) . chirie . talk-show . susnumit. economice şi politice . secol . In limba romana. a soluţiona ) . oxigen . inginer . cafe-bar . 2) limba maghiară ( hotar .Împrumuturile . insulă ) . bleu . babă . Neologismele sunt cuvintele noi împrumutate din alte limbi sau create în interiorul limbii sau prin derivare sau compunere . oraş . iceberg . din elemente de compunere fara existenta independenta sau din abrevieri ale unor cuvinte. tractor . Ex : liceu . plug . 4) limba greacă ( duşman . iaurt . floarea-soarelui etc. Împrumuturile apar ca rezultat al contactului dintre două limbi fiind favorizate de mai multi factori : vecinătatea geografică amestecul şi convieţuirea unor populaţii . parizer . metrou . hobby . 5) latină ( graţie . fotbal . boier . COMPUNEREA Compunerea este un procedeu de formare a cuvintelor care consta in crearea unui cuvant nou din mai multe cuvinte intregi existente si independent in limba. colocviu . şampon . voler ) . 7 .). gând ) . gazdă . viclean . box . proaspăt ) . cocoş . manager ) . bleumarin . in functie de felul termenilor componenti. 3) germană ( crenvurşti . foen . raporturile culturale . 3) limba turcă ( baclava .

iar in cel de-al doilea caz. In foarte multe cazuri insa. In limba romana unitatea morfologica a cuvantului presupune in cazul cuvintelor flexibile. Campulungul. relei-vointe. -fob etc. De aceea este necesara o atenta delimitare intre compuse (problema se pune in special la substantiv si in mai mica masura la adjectiv. Petrom).). ci numai trei caracteristici: unitatea morfologica.R. cu cat compunerea apartine formarii cuvintelor.F.). Santamaria. nu se deosebesc din punct de vedere formal de grupurile sintactice alcatuite din mai multe cuvinte.intre ele existand o stransa legatura. deca-. Exemplele de ultimul tip nu se deosebesc din punctul de vedere al unitatii morfologice de: director adjunct. modificari flexionare (desinente. termocentrala. cvasi-. electrocauteriza etc. care alcatuiesc marea majoritate a vocabularului.N. Mos-ajun.b) compuse formate din elemente de compunere inexistente si independent in limba romana (auto-. Prin urmare. untdelemn. numai prin substantive. in timp ce grupurile de cuvinte apartin sintaxei. Asirom. Campulungului. -vor. Mos-ajunului. gazetei de 8 . satisfacatoare a cuvantului. Din aceasta cauza nu va fi avuta in vedere o defintie. bicefal. evident. mai multe cuvinte. gazeta de perete. Spre deosebire de compusele in structura carora intra elemente de compunere sau abrevieri. Dupa cum se stie.). pronume si numeral) si diferite grupuri sintactice: locutiuni si grupuri sintactice nelocutionale. c) compuse formate numai initiale sau din abrevieri ale unor cuvinte (C. directorului adjunct. nu exista pana acum o definitie completa. unitatea semantica si comportamentul sintactic . rea-vointa. decapod etc. O. Aici se intalnesc exemple apartinand tuturor partilor de vorbire. fie cu cuvinte existente si independent (colontitlu. De aceea. care se comporta ca si niste cuvinte simple. articol) la finala. calului-de-apa. de foarte multe ori.L. Santamariei etc. botgrosului. botgrosi. combinate fie intre ele (balneolog. gazeta de perete. Aceasta delimitare este cu atat mai necesara. domnia-sa. in primul caz ele se numesc compuse sintactice.N. o formatie care isi modifica in flexiune finala este un cuvant si nu un grup sintactic. In compunerea romaneasca locul central il ocupa primul dintre aceste trei tipuri de cuvinte compuse. iar grupul sintactic. pronume. intre care se stabilesc diferite raporturi. Tarom. compusele din cuvinte intregi. centigrad. adjective. domniei-sale etc. cand formatia este mai putin sudata. De exemplu: botgros. chiar este alcatuita din mai multi termeni. untdelemnului. primul sau ambii termeni ai compuului primesc marci flexionare ori articol: cal-de-apa. untdelemnul. foto-. Compusele din cea de-a doua grupa sunt reprezentate prin substantive. verbe si adverbe.U. calul-de-apa. P. compuse asintactice. trebuie sa se porneasca de la ideea ca un compus reprezinta un singur cuvant. iar cele din ultima. Compusele formate din cuvinte intregi se combina sau nu dupa regulile sintactice obisnuite ale limbii.

prim-ministru. Adesea termenii care intra in compunere isi pierd. alba-verzuie si alb-verzuie etc. poalele muntelui. marului cretesc etc. cele-cinci-degete. ochi-de-pisica. de diferit de cel al termenilor alcatuitori. exista si compuse care pot fi analizate semantic intocmai ca si grupurile sintactice nelocutionale mentionate mai inainte si care nu pot fi deosebite decat cu greutate de aceste grupuri pe baza criteriului semantic.. intelesul lor initial si independenta lor semantica. braul cerului (=curcubeu). grupurile sintactice nelocutionale. Prin urmare deosebirea dintre cele doua categorii pe care le discutam aici este clara. sensul compusului nu rezulta din suma sensurilor cuvintelor care il alcatuiesc. insine etc. inalta tradare. o unitate semantica noua se poate constata si la substantive formatii nemetaforice ca: primavara.(de obicei una dintre forme este mai frecventa. Cand primul termen al compusului este o parte de vorbire neflexibila sau una care nu primeste articol. Uneori putem surprinde faza de trecere de la categoria compuselor fara unitate morfologica la categoria celor cu unitate morfologica: bunastare. celalalt. deoarece modificarile flexionare nu au ca urmare recunoasterea termenilor componenti ca unitati distincte. primului-ministru si primministrului. laptele-cucului. director general. untdelemn etc.perete. ci este ceva nou. coada-derandunica. fiind caracterizate. tocmai datorita faptului ca nu exista posibilitatea modificarilor in interiorul formatiei. desi isi modifica in flexiune si primul termen (de exemplu: dumneata. uneori foarte departat de sensurile termenilor componenti. marul cretesc este un mar de soi cretesc etc. poale-n-brau. de exemplu bunastarii fata de bunei-stari). proces-verbal. deoarece sensul grupurilor este la fel de nou. ca si sensul compuselor. ca in exemplele: aurul negru. sudarea se face cu mai multa usurinta. toate. ferestrele sufletului (=ochi). gazeta de perete. sare si piper (despre o stofa) intelesul nu mai poate constitui un indiciu diferentiator. bunei-stari si bunastarii. insami. stat-major. corabia desertului (=camila). Pe de alta parte. Closca-cu-Pui. mar cretesc. insumi. alb-verzui. prin lipsa unitatii morfologice. In cazurile mai rare. sunt formate din cuvinte care isi pastreaza sensul lor (desi au loc unele modificari semantice).). rochita-randunicii. om de stat. leu-de-mare. De asemenea.Unele pronume. Spre deosebire de compusele discutate mai sus. in care grupurile nelocutionale au la baza o metafora. compusele reprezinta o unitate. lemn-cainesc. sange-de-noua-frati etc. lapte-de-pasare. si anume cel clorhidric. prezinta totusi unitate morfologica. 9 . Din punct de vedere semantic. mar cretesc. Acidul clorhidric este intr-adevar un acid. ca: acid clorhidric. intelesul integului reiesind din suma intelesurilor acestor cuvinte. intr-o masura mai mare sau mai mica. dumitale. celuilalt. Aceasta situatie se intalneste mai ales la substantivele care au la baza o metafora: Calea-Laptelui. parere de rau etc.

Raul Doamnei. de munte. dulce-acrisor. sensul lor. insula. celalalt sau ceilalti ramanand cu sensul lor initial. Editura Academiei.Termenii unora dintre aceste compuse isi pastreaza toti. fata-mare. Republica SudAfricana. Baia-Mare. Drumul Scarii. Dintre termenii altora. rau. Pasari-Lati-Lungila. unsprezece etc. pe o treapta superioara: cuminte. cumsecade. pronumele si numeralul. in mare masura. o apa etc.) prezinta doua situatii: a) „cand substantivul nume generic este insotit de un substantiv in genitiv sau de un adjectiv care nu este foloit si singur ca toponimic (hidronimic.mama-mare. In ceea ce priveste adjectivul. roman-german.). domnia-ta. Compunerea. raul Olt (si Oltul). Insula Serpilor. De exemplu: Delta Dunarii. oceanul Pacific (si Pacificul) etc. Valenii-de-Munte. BaltaAlba. fluviul Dunarea (si Dunarea). Strada Mare. Coasta de Fildes. de un nume de persoana sau de un adjectiv care poate denumi si singur un loc. dumneata. fie dobandita printr-o folosire frecventa. unul si-a putut modifica mult intelesul. Volta Superioara. 1[1] Fulvia Ciobanu si Finuta Hasan. 1 Mai. strada etc.. Noua Zeelanda.”1[1] b) cand substantivul nume generic este insotit de un substantiv folosit in forma sa de nominativ exclusiv ca nume topic (de loc. oronimic etc. I. lacul Gilcescu (si Gilcescul). Serbestii-Vechi. Anu nou. Cele mai multe exemple se plaseaza pe o treapta inferioara din acest punct de vedere: alb-galbui. Curtea-de-Arges. Muntii Macinului. tustrei. un munte. Statu-Palma-Barba-Cot. vol. cele doua cuvinte nu alcatuiesc un compus. Marea Neagra. marea Mediterana (si Mediterana).ramas-bun. Fat-Frumos. nici unul. Si aceste formatii au unitate seantica. 1970. Tara Romaneasca etc. vocal-instrumental. Formarea cuvintelor in limba romana. 10 . mai putine. Comportamentul sintactic. Alba-ca-Zapada. in mod obligatoriu. fie datorita faptului ca ele calchiaza compuse din alte limbi. Joia mare. de apa etc.. nefiind intrebuintate. Ne referim la exemple de tipul: apa-tare. Peninsula Balcanica. observam ca aici compusele prezinta diferite grade de unitate semantica. 1) Comportamentul sintactic al substantivului comun compus insotit de un determinant adjectival difera in special de cel al grupurilor sintactice libere si intr-o masura mult mai mica de comportamentul sintactic al grupurilor sintactice stabile. Mama-Padurii. Denumirile geografice si teritorial. impreuna: muntii Carpati (si Carpatii). Marea Britanie. Campulung-Moldovenesc.adminitrative al caror prim element este un substantiv nume generic (munte. Lacul Rosu. Poiana-Tapului. Trei-Scaune etc.) avem a face cu o unitate semantica (deoarece ambele elemente alcatuiesc denumirea). douazeci si doi etc.

floare-de-sfanta-Ana rasaritade curand. intocmai ca atunci cand se afla pe langa un grup sintactic : floaresoarelui frumoasa. interesantul scurt-metrj etc. adjectivul posesiv si cel demonstrativ se comporta intocmai ca pe langa orice grup sintactic liber. primavara timpurie. scurtmetrajul nostru. ca si vara timpuri etc. acid clorhidric tare. Faptul acesta este clar cand genul si numarul compusului este altul decat genul si numarul substantivului din interiorul lui sau atunci cand elementul de baza al compusului este verb : burtaverde. Ele separa cuvintele care alcatuiesc grupul. Pe langa un grup sintactic stabil. mar cretesc gustos. determinate. Atributul adjectival. grau arnaut bun. gazea de perete interesanta. scurtul interesant metraj. Nu sunt posibile constructii ca : botul ala gros. se comporta si sintactic intocmai ca orice cuvant simplu. scurtul nostru metraj. dintre care unul exprimat printr-un adjectiv posesiv sau demonstrativ. ne poate ajuta la delimitarea unui compus de un grup sintactic stabil numai atunci cand este clar ca din punct de vedere semantic adjectivul se refera la intreaga formatie si nu numai la unu din termeni : cap-de-mort frumos colorat. un ramas-bun trist etc. acesti coate-golae. Cand insa substantivul cu rol de determinant din interiorul compusului este de acelasi gen cu genul intregului compus. burtaverde asta. poale-n-brau gustoase. iarba-mare uscata. indiferent de tipul de compunere. posesivul sau demonstrativul se aseaza imediat dupa substantivul determinat inaintea celui de-al doilea atribut : cartea mea frumoasa. zgarie-branza asta etc. cat si al primului termen de compunere. numar si caz cu compusul. nu exista nici o dovada ca atributul se refera la intregul compu si nu umai la substantivul din interiorul lui : Mos-ajun vesel. casa asta de piatra. burta asta verde. asezandu-se imediat dupa substantivul cu rol de 11 . caracterizate sau nu prin modificari flexionare. nu serveste ca indiciu de compunere. fata de perna curata.a) Compusele care prezinta unitate morfologica. floarea aceea rosie a copilului. nu poate separa termenii compuselor cu unitate morfologica. nu se deosebesc de : acvila de stanca impaiata. asa-numitul sparge-val activ. deoarece poate fi interpretat atat ca determinant al intregului compus. indiferent de felul lui. putand fi plasat numai in urma sau inaintea lor : botgrosul ala. prin sensul sau. acest coate-goale. Intr-un grup sintactic liber format dintr-un substantiv urmat de doua sau mai multe atribute. b) Pe langa compusele care nu au unitate morfologica. Constructii formate dintrun compus urmat de un determinant adjectival. prezenta unui determinant adjectival. grau de toamna frumos. Determinantul adjectival de orice fel se refera la intregul compus din punctul de vedere al intelesului si se acorda in gen. cu exceptia adjectivelor pronominale posesive si demonstrative. o umila nu-ma-uita. Avem de a face cu grupuri sintactice libere si stabile. la randul lor. Mai frecvente sunt insa cazurile in care adjectivul. ca si ajun vesel. grupuri sintactice stabile. de adjective. indraznet.

cu cap). tata-mare etc. Comportarea denumirilor geografice si a celor aministrativ-teritoriale este diferita de a celorlalte nume proprii. indiferent de structura lor si de gradul lor de unitate morfologica. O serie de compuse fara unitate morfologica. in timp ce in grupurile sintactice libere si in cele stabile se evita repetarea.determinant : acidul acesta clorhidric. iepurii astia de casa. cum sunt mama-mare. untdelemn. Muma-Padurii cea rea. Prin urmare. nu permit intercalarea adjectivelor posesive si demonstrative intre termenii alcatuitori : mama-mare a mea. Stan Patitul asta. Valea aceasta a Prahovei etc. inversa fata de ordinea obisnuita a grupului sintactic construit din aceleasi parti de 12 . in cazul compuselor cu acelasi determinant inlocuirea este neobisnuita. casa de lemn. acestea fiind mai usor analizate: Delta asta a Dunarii. intalnindu-se mai rar constructiile cu repetare: gazeta noastra de perete este mai reusita decat gazeta de strada etc. procesul nostru verbal etc. tata-mare al tau. gazeta asta de perete. remarcand-se imposibilitatea disocierii numeleui prin intercalarea unor determinanti intre termenii alcatuitori: Curte-de-Arges a nostra. mamamare asta. procesul acesta verbal. Exista insa compuse fara unitate morfologica ale caror componente pot fi separate prin adjective posesive sau demonstrative ca si grupurile sintactice: laptele acesta de pasare. cuminte.. directorul nostru general. Gura-Ocnitei asta. c) Din punct de vedere sintactic numele proprii de persoane si de sarbatori. Singurele toponimice separabile sunt cele formate dintr-un substantiv nume generic urmat de un substantiv in genitiv. floarea-soarelui. Galben-de-Soare al ei. casa mare. Targu-Jiul nostru etc. Poiana-Tapului frumoasa. 1 Mai al nostru. „Ordinea termenilor compuului. 2) Grupurile sintactice stabile formand serii in care determinantele se refera la acelasi determinant se comporta ca si imbinarile libere: gazeta noastra de perete este mai reusita decat cea de strada. De obicei termenii compusului se afla in aceeasi ordine ca si partile de propozitie dintr-un grup sintactic obisnuit (vorba-lunga. se comporta ca un singur cuvant. Satul-Mare insorit. de orice fel ar fi el. Determinantul. Podisul acesta al Moldovei. nu se poate intercala intre termenii compusului: Fat-Frumosul nostru. marul meu cretesc.

” 2[2] Luand in considerare forma externa sau forma interna a cuvintelor compuse se pot clasifica dupa patru criter „In cazul unor cuvinte compuse.chiar si dupa o cercetare asidua. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. 3[3] Nicolae Draganu. intre care exista doar relatii sintactice. acestea neavand o caracteristica aparte.” 3[3] Dupa cum Nicolae Draganu precizeaza in Compunerea cuvintelor in limba romana. ceapa-ceoarei etc. „In functie de modul in care raportul dintre cele doua parti constituiente ajunge sa fie concretizat sau nu si formal. papa-lapte etc. deci dupa cum se schimba aspectul gramatical al elementelor constitutive. Formarea cuvintelor in limba romana. atotputernic. Exemple de astfel de cuvinte sunt: drum-de-fier. dupa forma lor externa.abia le putem deosebi. mujdaiu. intr-un singur cuvant. Sanziene.vorbire. pe care le putem scrie si despartit. iar aceasta trasatura externa pare sa fie un principiu suficient de potrivit in clasificarea cuvintelor compuse. primavara. mai pot fi clasificate si din punct de vedere gramatical. vinars. 1970. de cele mai multe ori. unt-de-lemn. Compunerea cuvintelor in limba romana.” 4[4] Prin urmare. se prezinta in asa fel ca si cum am pronunta sau chiar am scrie doua. atunci compunerea este marcata: argint-viu. distingem compuneri marcate si nemarcate: daca la elementele constituiente este marcat raportul in care se aflau ca parti de propozitie. cocostarc etc. Bunavestire. copierii unor modele straine: lung-metraj. Editura Amphora. sus-numit. unt-de-lemn. trei cuvinte. Timisoara.. Compunerea. ceapaceoarei. putem distinge grade diferite de contopire. asa sunt de exemplu: cocotarc. I. codobatura. mai exista si cuvinte ale caror parti componente stau separat.. clarvazator etc. intr-o alta categorie pe cele compuse dintr-un substantiv si un adjectiv sau dintr-un substantiv si un adverb etc. in masura in care diferitele parti componente pot fi flexioate sau nu. „Vom include intr-o categorie acele cuvinte care sunt compuse din doua substantive. argint-viu etc. Dumnezau luceafar. se schimba si natura 2[2] Fulvia Ciobanu si Finuta Hasan. poate constitui de asemenea un indiciu al compuner Ea se datoreste. din punct de vedere al flexiunii. 4[4] Ibidem 13 . iar compuneri nemarcate sunt acelea in care raportul elementelor constituiente nu este marcat: valvartej. Cuvintele compuse. elementele lor constitutive s-au contopit in asa masura incat. Marea-neagra. vol. 1998.

op. un compus nu poate fi considerat a fi o simpla combinatie de cuvinte (substantive cu substantive. prezinta si ea dificultati. de concepte.. Ca urmare a folosirii indelungate. Este adevarat ca la lingvistii germani gasim 5[5] A. cu diferitelesale grade. aceasta referindu-se doar la forma externa. dintr-un alt punct de vedere. op. este pur mecanica si nu patrunde in esenta compusului. unt-de-lemn etc. La cuvintele simple. coada-soricelului. 6[6] Nicolae Draganu. din punct de vedere gramatical. „Cuvinte ca pasare-musca (colibri). pe de alta parte. Forma cuvintelor simple sau compuse este transformata de trecerea timpului. cit. op. Astfel definirea relatiilor existente intre elementele compusului este criteriul fundamental care serveste drept punct de plecare pentru cea dea treia categorie a clasificar „In ceea ce priveste relatia logica in care se pot afla cele doua patti ale compusului. nu constituie o trasatura aparte a compunerii.”6[6] „ Cel de-al patrulea criteriu de clasificare se fundamenteaza pe motivatia psihologica si pe modul de formare a compusului. devenind simple. 7[7] Ibidem 8[8] Nicolae Draganu.” 7[7] Flexiunea este o consecinta si o urmare a evolutiei elementelor constitutive ale compusului. cuvintele compuse se simplifica.compusului. verbe cu substantive etc. care se resfrange asupra limbii in intregimea ei. ba chiar si raporturile logice existente intre elementele lor constitutive sunt diferite.). modul lor de formare. Darmesteter. precum si de catre actiunea legilor fonetice. 14 . cit. cit. valvartej. exprimata si concretizata printr-o combinatie de cuvinte. ci este rezultatul unei legi generale a sistemului. pot fi oare incadrate in aceeasi categorie? Fiecare dintre aceste compuse este de alta natura.” 5[5] Dar dupa cum Nicolae Draganu explica in Compunerea cuvintelor in limba romana. cuvintele se tocesc in asa masura incat abia mai raman trasaturi din forma lor initiala. consecinta acestui proces este simplificarea lor si mai accentuata: caballus a devenit cal etc. „Flexiunea. ci o combinatie de notiuni. Aceasta clasificare pare a fi fireasca si logica intrucat se bazeaza pe caracteristicile cele mai importante ale partilor componente. compunerea poate fi de doua feluiri: subordonatoare sau coordonatoare. Este deci doar un accident si nu o putem folosi drept criteriu de baza in aceasta clasificare.”8[8] Cea de-a doua clasificare. substantive cu adjective.

Fata de celelalte cuvinte ale propozitiei. in mod vizibil. putem distinge trei categorii: a) In prima categorie sunt incluse acele compuse care s-au desprins. Aceasta nu este cauza raportului dintre doua elemente. dupa parerea lui Wundt. asa cum natura legaturii in cazul cuvintelor apa-tare. cocostarc pe cel sintetic.”10[10] Mai raspandita decat clasificarea formala. este si mai lipsita de valoare. dar primim si explicatia: comunicarea in limba germana corespunde de minune acestei clasificari.” 11[11] b) In cea de a doua categorie sunt incluse acele compuse ale caror parti constitutive 9[9] Ibidem 10[10] Ibidem 11[11] Nicolae Draganu. in cele mai multe cazuri. iar pe de alta parte este sinteza. clasificarea logica. Daca avem in vedere reletia procesului psihic care actioneaza la formarea compusului. in opozitie cu componentele propriu-zise. Cornul-Luncei. Statu-Palma.de regula aceasta clasificare. direct din intregul propozitiei. cit. in masura in care partile de propozitie astfel desprinse se intrepatrund mai strans si formeaza. care va fi considerata drept baza in continuarea clasificarii noastre. de sine statatoare. op. Asa cum este evident ca forma externa a compusului din punct de vedere psihologic prezinta interes doar indirect.”9[9] „Nici clasificarea logica nu ne multumeste. Daca insa studiem diferitele cazuri de compunere. o unitate noua. unt-de-lemn pune pe primul plan momentul analitic. iar in cazul lui luceafar. iar procesul sintetic (actiunea fortelor psihice de legare a membrilor) trece cu totul in planul al doilea. cu toate ca pare a fi foarte riguroasa. cat si dupa aceasta. va fi lipsita de valoare si clasificarea lui Darmesteter care considera drept marca reala de identificare a compusului elidarea elementelor gramaticale de legatura (ellipse). nu se concretizeaza in aceeasi proportie. Din punct de vedere psihologic. in masura in care elementele compusului se desprind din intergul propozitiei. „In aceste cazuri procesul analitic se gaseste in asa masura pe primul plan incat compusul pare rezultatul segmentarii sintactice. 15 . iar in cazurile unde ea exista. ea putea exista la fel de bine atat inaintea formarii compusului. formarea compusului este un proces cu dublu aspect: pe de-o parte este analiza. el le numeste juxtapunere. ajungem la concluzia ca procedeul analitic si cel sintetic.

dedau etc. Acest ultim component. si in cadrul propozitiei. luceafar. cele din a doua grupa prin actiunea de apropiere in asocierea de idei. ca. iar cele din a treia grupa au rezultat din actiunea la distanta a acesteia. de exemplu. „asocierea conceptuala care a unit partile compusului le-a transformat si din punct de vedere al formei. Formarea unui asemenea compus este aproape intru totul un proces sintetic. In asemenea 12[12] Ibidem 13[13] Ibidem 14[14] Nicolae Draganu. „Compusul se apropie si mai mult de contopirea totala cand unul din elementele constitutive a disparut din uzul limbii in calitate de cuvant de sine statator sau a devenit de nerecunoscut din punct de vedere formal. analiza se restrange aproape numai la alegerea unui cuvant. cos. iar la finalul evolutiei sale cuvantul primeste statutul de cuvant simplu. a atras din alte unitati sintactice primul component ca rezultat al asocierii conceptuale. op. de exemplu. spun. stramos. in cuvintele primavara. tren-fulger etc”14[14]. Dumnezau. drum-de-fier. asa etc.” 15 [15] Contopirea completa se afla pe ultima treapta a evolutiei. unele langa altele. In acelasi timp. cit. cocostarc. care totodata a desemnat conceptul de baza.„astfel de compuse sunt.”12[12] In acest caz. Joia-Mare. ca. de exemplu: harnic. prima fiind aglutinatia. de exemplu..”13[13] Nicolae Draganu in Compunerea cuvintelor in limba romana. unde compusul se prezinta unitar.nu pot aparea exact in aceeasi ordine ca in compus. rezultatul comun al acestor procese consta in aceea ca elementele compusului. care initial nu au fost intr-un raport prea strans. procesul sintetic a trecut in prim plan fata de cel analitic. cea de-a doua etapa a evolutiei este contopirea partialaaceasta este foarte fregventa in cazurile in care aspectul fonetic al compusului este neschimbat. ca. Wundt distinge trei etape diferite. dar intelesul sau se intuneca intr-o masura mai mare sau mai mica. mujdaiu etc. fara ca sa poata fi deosebit de cuvantul simplu. 15[15] Ibidem 16 . ajunge la concluzia ca toate compusele din prima categorie s-au format prin actiunea de contact in cadrul asocierii de idei. c) „Cea de a treia categorie este constituita din acele cazuri in care una din partile constitutive ale compusului probabil nici nu a facut parte initial din acea unitate conceptuala din care a fost desprins celalalt element constitutiv al compusului. cei doi formanti partiali isi pierd autonomia. incep sa se intrepatrunda tot mai mult. vinars. Evolutia ulterioara a compusului este marcata de transformari formale si semantice.

sperla si cenusa.F. adjective. si din punct de vedere logic. 17[17] Nicolae Draganu. c) cuvinte compuse din initiale sau abrevieri: Asirom (Asigurarile Romane). op.cazuri doar studii de istoria limbii sau gramatica comparata pot stabili daca acel cuvant a fost vreodata un compus. „Compusele coordonate sunt acelea ale caror parti constitutive sunt de acelasi rang. vai si amar.R..16[16] 1. oarecare etc. O alta clasificare a cuvintelor compuse ar fi : a) cuvinte compuse prin alaturare: inginer-sef.50. b) Adjective compuse pe cale analitica Din punct de vedere formal. C. de la etc. Elementul subordonat. cand acestea pot fi marcate si nemarcate si pot fi alcatuite din substantive. pronume. adverbe legate prin prepozitii. Acestea exista intr-un numar foarte redus in limba romana si sunt compue din doua substantive imbinate cu ajutorul conjunctiei „si”: cucu si fuga. b) cuvinte compuse prin contopire: untdelemn. cumsecade. adverb etc. o suta doi. de exemplu cucu si fuga etc”17[17]. apatare etc. unt-de-lemn.: Ajunul-Craciunului. nou-nascut. adjective. Cand una din patti functioneaza ca element determinant. a) Substantive compuse pe cale analitica Nicolae Draganu le clasifica din punct de vedere formal. p. Limba romana esentiala. Tarom (Transporturi aeriene romane). vorbim de compunere subordonata. cand acestea pot fi clasificate in doua grupe: coordonate si subordonate. Compunerea analitica Limba romana cunoaste un numar insemnat de cuvinte compuse pe cale analitica: substantive. punct si virgula etc. 17 . adjectiv. Petrom (Petrol Romania) etc. cit. care se determina reciproc si deci sunt constituite din parti de vorbire identice. prim-ministru. ca sa. combinatiile sunt foarte diferite: 16[16] Alexandru Metea. (Caile Ferate Romane). Comaliment (Comert cu alimente). cuvinte neflexibile. respectiv prefixe. verbe. respectiv determinant. poate fi substantiv. el poate sta la inceputul compusului: primavara sau la sfarsitul acestuia: vinars.

nebun. din contopirea lor rezultand o noua nuanta semantica: beat-orb. bine-cuvantat. bine-naravit. rau-voitoriu etc. dulce-lesinat. amanunt (ad+minutum). binemeritet. bine-placut. nespus. atat (eccum sau atque+tantum). Putem considera adjective compuse din particule si adjective toate formele gradelor de comparatie. bine-facatoriu.• Adjectivul este compus dintr-un cuvant scurt si un adjectiv (respectiv participiu): 1) Dintr-un adverb si un adjectiv(respectiv participiu): neadevarat. forobraz. bine-mirositoriu. hat-atata. acatare (eccum sau atque+talis). op. 2) Dintr-o propozitie sau o particula si un nume: „afund (ad+fundum). bun-voitoriu. baloaches (balaiu-oaches).” 18[18] Tot aici trebuie sa amintim si compusele in care partea a doua este un participiu. destul. mort-copt. nedrept. rau-simtitoriu. nevrednic. bunbucuros. drept-credincios.superlativ si comparativ-. bine-crescut. ele exista insa in cadrul compunerii din limba literara: fructifer etc. indelungrabdatoriu. • Adjective compuse analitic dintr-un adjectiv si un substantiv nu intalnim in cadrul compunerii din limba romana populara. bine-simtitoriu. „Pe acestea le folosim atunci cand vrem sa exprimam faptul ca un obiect poseda doua caracteristici in aceeasi maura. mult-putin. • Raportul logic existent intre partile componente ale adjectivului compus analitic din alte doua adjective poate fi: 1) De coordonare. bine-voitoriu. atare. deoarece ele exprima o noua nuanta intr-o unitate conceptuala. 18[18] Nicolae Draganu. 18 . cit. dar totusi in asa fel incat una o determina mai strans pe cealalta. suptpamantean. adanc (ad+ancus). lesne-iertatoriu.

de altfel un raport de subordonare. dulce-dulce. bun-bun. Intre elementele componente exista. trei-sute. In aceste cazuri. singur-singurel etc. deoarece aceeasi parte componenta se repeta. etc.nou-nascut. intensifica. • Celelalte numerale cardinale compuse trebuie considerate ca fiind adjective. cum ar fi: mare-mare. spre. patru mii. deci intareste. de obicei. surd si mut etc. 19 . 2) De subordonare: „ a-tot-puternic. doi+spre+zece si 19[19] Ibidem 20[20] Nicolae Draganu.” 19 [19] Cateodata partile componente sunt legate prin conjunctia si: verde si albastru. deci sunt adjective compuse analitic. sporeste sensul primei parti componente. cit. cateodata partii a doua a compusului i se adauga un sufix diminutival: nou-nout. Acest lucru este intarit si de utilizarea permanenta a prepozitiei de in legatura cu ele. De la 10 la 9 ele sunt formate cu ajutorul prepozitiei super. a-toate-cutropitoriu etc. miile. atotstiutor si a-toatestiutor.” 20[20] c) Numerale compuse analitic • Dintre numeralele cardinale trebuie considerate drept substantive compuse analitice zecile. roman-magiar etc. cinci milioane. op. compuse savante: surdo-mut. milioanele. sase miliarde etc. Aici ar mai trebui amintite si asa numitele adjective compuse reduplicate. intre partile lor constitutive existand un raport de subordonare: un+spre+zece.: doua-zeci. sutele. vanat-deschis. verde-albastru.. Unii insa nici nu le considera pe acestea cuvinte compuse. limba romana literara foloseste. partea a doua a compusului are doar functie argumentativa. in locul lor. miliardele etc. rosu-inchis.

ori+cat. unul de subordonare. Asemenea numerale sunt cele multiplicative. iar compusul astfel format este precedet de prepozitia de: o+data. deci ele sunt adjective compuse analitic. in parte. acatare si cutare.. deci poseda caracteristici adverbiale. cate de doua ori etc. nescai. se intrebuinteaza prepozitia de. prin analogie cu zecile. veri+care. nestine si nus+cine etc. ori+cine. de cate+ori etc. ori+si+care. acel(a). si in urma acestor numerale. alalalt si alalant. Incepand cu 20. ale caror elemente componente se afla intr-un raport de coordonare: doua+zeci si unu sau una etc. de doua+ori. celalalt. macar+cine. apoi numeralele: cate unul. a doua+oara etc. tus-cinci etc. apoi numeralele multiplicative si distributive: cate+o+data. 20 . vre-un etc. tus-trei. fie+si+cine. nus-cat. Santia-Ta etc. care+va. fie+cine. care. Interogative : cine. respectiv un articol enclitic: al doi+le+a (in limba veche: al doi+le). ori+si cine. oare+care.. Maria-Ta. numeralele sunt alcatuite cu ajutorul conjunctiei si. a dou+a etc.. precum si numerale nehotarate ca: nici+unul. oare+cat. sunt compuse dintr-un numeral cardinal si un substantiv. • Exista numerale care determina verbe. care sunt alcatuite dintr-un numeral ordinal si un substantiv. unuul de coordonare. Raportul intre partile constitutive este. cate+si+trei etc. astalalt. ce+va. Dumnia-Ta. ce+va+si+ce+va. dintr-un numeral cardinal si dintr-un articol substantival. Acestea sunt compuse dintr-un articol adjectival (articulus). Demonstrative : dans. ori si cat. Nehotarate : ori+care. in limba romana.. Trebuie sa fie coniderate numerale compuse analitic si numeralele ordinale. Adjective compue analitic sunt si urmatoarele numerale:amandoi. fie+care. Ele provin din combinarea unor nume. Numerale ordinale cu caracteristici adverbiale sunt urmatoarele: intaia+oara. • • • • Personale : insu+mi. particule si verbe cu pronume. d) Pronume compuse analitic Ele exista intr-un numar destul de mare. in parte.doua+spre+zece etc. acest(a). ce+va+si. cat+va. cate una.

d-inainte. verbe • Verbe compuse din alte doua verbe. de d-incolo. parasintetice etc. pe dinafara. nenorocesc. nici-de-cum. in jos. as face. cinde. de pe aiurea. In afara verbelor auxiliare. atunci. de-aici. pe-aiurea. aiure. de-aiurea. preamaresc. jos. amu. d-incoace. diapoi. afara. d-ilauntru. de desupt. impreuna. cam asa. Acestea sunt sa si de(daca) (in limba romana veche a existat numai sa). numai-ca. numai decat. nu numai. a face sa vorbeasca. adap. inapoi. am sa fac. acolo. a fost laudat etc. intracolo. din jos. verbale servesc si anumite cuvinte ajutatoare. asisderea. pan-acolo. timpurile verbale formate cu ajutorul verbelor auxiliare am si voiu: am facut. pe-aproape. aproape. d-incotro. adun. dinafara. d-idarat. Astfel. pe de-asupra. Infinitivele acestea pot fi considerate substantive compuse analitic. pan-acum. de-atunci. d-ipreuna. pentru redarea diferitelor forme. de-asupra. maiinte. de d-inainte. bine-cuvant(ez). pan-atunci. pe jos. intr-acoace. de-a21 . pre sus. a putea smulge etc. acum. compuse mai noi : de-ici. incotro. dintr-acoa.e) Verbe compuse analitic • Verbe provenite din contopirea unui prefix cu un verb : bine-voiesc. as fi facut. pan-aici. de-aproape. ele ajutand la formarea conjunctivului si a conditionaluluioptativ. inlauntru. nici-ca-cat. d-intr-acoace. a sti sa doboare. as fi fost facut. pentr-acum. asa. laolalta. de-acolea. cu toate ca unitatea conceptuala lipseste apropape cu desavarsire. de din sus. va fi facand si formele pasive : sunt laudat. dintr-acoace. voiu fi fost facut . intr-atata. inafara. d-incolo. desupt. nicaire. ainde. de d-incoace. • Trebuie sa amintim si formele verbale alcatuite ca urmare a compunerii analitice. ici. acusi. colo. intr-aiurea. Unul din verbe este obiectul celuilalt. pan-acolea. nici-cum. am fost facut. cu ajutorul verbelor a face si a lasa formam verbele factitive : a lasa sa strice. de-abia. de nicaierea. numai. voiu fi facut. indarat. inca. inainte. dintr-acolo. f) Adverbe si locutiuni adverbiale compuse analitic • Adverbe provenite din combinarea a doua sau mai multe particule : aici. facere-as. erai laudat. ici-colo. nesocotesc. pe d-ilauntru. abia. pe d-idarat. voiu face.

delaturi. de-alatul. degeaba. • Adverbe provenite din imbinarea prepozitiilor cu substantive : ades. de-vreme. de-a stanga. de una. ici si colea. buna-minte.a-una. asta-oara. pe loc. intocmai. de zadar. 2. pretutindeni. cand si cand. asa zau. de+o+cam+data. de de-mult. de-amana. dinadins. de tot. asara. de cu sara. in parte din cauza unor 22 . nus-cum.pururea. a-rare-ori. de loc. de cu ziua. cat-va. Adverbele formate printr-una din cele patru modalitati amintite le putem combina cu alte adverbe simple sau compuse sau cu prefixe. daunazi. indelung. crica si cre’ca. d-valma. Compunerea sintetica Acest tip de compunere este de doua feluri: compunerea din radacini si compunerea din cuvinte. alungul. vezi-bine. cu de-amaruntul. unde-va. poimane. alocuri. de vale. precum. aseminea. a daunazi. alalta-mane. tot-atat. in-cat-va. intr-adevar etc. preste putin. de. asta-sara. une-ori. intaia-oara. amana. buna-oara. ori-si-unde. de cand. cu ziua. de-mult. asta-noapte. adesea. alalta-ieri-sara. de-a dreapta. nainte-vereme. in dreapta. nici cand. spre sara. altmintere. fara indoiala. alaturea. • Adverbe provenite din folosirea unor substantive si adjective la forma lor de acuzativ si de ablativ absolut : azi. in fata. cat de cat. de-unde-nu etc. de-unde. • Adverbe provenite din intrebuintatea unor propozitii sau expresii cu valoare de cuvinte scurte (particule): adeca. poate-ca. disparand din limba populara. de exemplu: alalta-ieri-sara. cine-stie. de cu vreme. asta-data. zau lui D-zau. imprejur. alalta-ieri. in dos. raspoimane. a-une-ori etc. ori-unde. odata. cand-va. de-o potriva. pe cand. in zadar. astazi. in stanga. vezi-ca etc. in de sara. de-o-parte. alaturi. ba zau. ast-feliu. totdeauna. adinioara. Compunerea din radacini nu a putut fi pastrata. azi-noapte. din cand in cand. pe-alocuri. Compunerea analitica a adverbelor este aidoma unui izvor nesecat. rare-ori etc. inadins. anevoie. auarea. din contra. pe data. indata. dealungul. de-sara.

totusi se pare ca unul din ele il determina in mai mare masura pe celalalt. Inzula Margareta etc. Sandu Punga-goala. Mos-Precu. han-tatar. Abrud-sat.transformari fonetice. Targu-Jiu. Se pare ca nici in limba romana acest tip de compunere nu este prea bogat. • Cuvinte compuse sintetic aflate intr-un raport de subordonare. unul din ele denumind un obiect colorat sau distins prin alta caracteristica: un vesmant lila. richard Inima-de-leu. Cours de grammaire historique de la langue française. pasaremusca. Limba romana populara cunoaste numai fenomenul de combinare si compunere a cuvintelor. neica-nvatator etc. c) Cuvinte compuse din doua substantive. Imbinarea de doua substantive intr-un singur cuvant este foarte rara in limba latina si nu este intamplator faptul ca din doua asemenea exemple unul face parte. op. Ciocoflendura. 23 . Cu toate ca elementele constitutive ale compusului se afla intr-un raport de coordonare. ciocofleac etc.” 21[21] Limba foloseste acest mod de compunere pentru a putea conferi unui substantiv valoare adjectivala. ultimul: Dumnezau. un om zahar etc. adica rol de adjectiv. Domnisoara Gall. tren-fulger. Baba-radacina.” 22[22] a) Nume proprii: Fredric Brba-rosie. Balta-Liman. 22[22] A. Statu-palma. cit. acesta este de fapt determinantul propriu-zis si este. Exista compuse sintetice ale caror prim element component se afla in cazul 21[21] Nicolae Draganu. Andrei Muresan. de obicei. • Cuvinte compuse sintetic care s-au format pe baza unui raport de coordonare sau din apozit „In limba latina asemenea cuvinte compuse sunt putin numeroase. fat-logofat.43. Majestatea Sa Regele. de regula. I p. Calu-iapa. Domnul Maiorescu. „Un asemenea gen de compunere serveste drept baza pentru un sir de compuse. in parte pentru ca nu corespunde caracterului analitic al limbii romane. b) Diferite expresii de politete si respect: Santia Sa Papa. din vocabularul militarilor. d) Nume de flori: regina-margareta etc. mos-teaca. Mos-Ajun. Aliman Voinicul. fratele Petru. Baba-Dochia. Baba-cloanta. Spiritul limbii n-a favorizat formarea unor astfel de compuse. tata-mos.Barba-cot. Doamna Cosma. Santul Ioan Botezatorul. val-vartej. Darmesteter. iar celalalt din cel al agricultorilor.

Dupa acestea putem aminti cateva compuse parasintetice nominale. suptcapitan. deci relatia care exista intre parti este una de subordonare. limbile romanice au dezvoltat aceasta modalitate de compunere si dupa ce cuvantul complementar isi pierduse forma flexionara. contra-recurs. cuvintele astfel formate au devenit sintetice. cap-caun etc. exista intr-un numar relativ mic in limba romana. fumeg etc. capcaine. • Compuse parasintetice. fie prin eliminarea prepozitiei care marcheaza raportul de subordonare (ex: pruncucigas. interval. exceptand verbele compuse cu prepozitii si cateva compuse verbale parasintetice. consatean. pruncucidere. 24 . Ele abia daca exista in limba romana. concasan. se pare. apuc. binevoitoriu etc. • Compuse sintetice formate cu ajutorul prefixelor. dar cuvintele compuse astfel formate erau numai analitice. Compusele sintetice alcatuite cu ajutorul prefixelor. extrafin. contraadmiral. intreval. cum ar fi: anticamera.genitiv. op.” 23[23] • Compuse verbale alcatuite dintr-un verb si un cuvant complementar. provin din astfel de verbe: codobatura. batjocura. 23[23] Nicolae Draganu. cit. bajocura. „Vom aminti cateva dintre cuvintele noi care imbogatesc intr-o masura tot mai mare inventarul de compuse sintetice al limbii romane.). supravizita etc. Acestea sunt alcatuite in doua feluri: fie prin eliminarea formei vechi de genitiv datorita formarii unui cuvant simplu (ex: anutimp). Aceasta modalitate de compunere a cunoscut-o si limba latina. disordine. contra-punct. Le-am putea aminti pe urmatoarele: busumfla. manestergura etc. In categoria celor de mai sus include si adjective ca: legedatoriu. desavantagiu. care apar in limba romana si care. confrate.

hopa-tropa etc. tata. 3. datorita pozitiei sale in cuvant. dub-dub. chiar si in cazul compunerii parasintetice este cea mai bogata. pic-pic. bum-bum. In cazul compunerii prin prefixare. 25[25] Ibidem 25 .” 25[25] c) Reduplicarea sunetelor si cuvintelor asociata cu variatia radacinii: terea-perea. op. „Unii considera drept cuvinte compuse sintetic cu marca specifica acele cuvinte. care. poc-poc. dintre toate tipurile de compuse cunoscute. 24[24] Nicolae Draganu. de natura sintetica. a primit si denumirea de prefix. bal-bal. In limbile romanice.• Dublarea. tura-vura. ciga-miga. Conjunctiile. tanda-manda. talmes-balmes. anume cel al dublar Exista trei modalitati de dublare”24[24]: a) Repetarea radacinii: murmur. nu pot avea rol de prefix. Printr-o actiune permanenta. compunerea prin prefixare este partial.tutuesc. par-par. ting-tang. ham-ham. ea transforma si reinnoieste treptat limba. cling-clang. galgal. in fata carora trebuie sa apara intotdeauna alte cuvinte. Compunerea prin prefixare. tiptil-tiptil. mama. treanca-fleanca. cit. b) „Reduplicarea sunetelor: cucurbeta etc. reprezinta un tip aparte al formarii cuvintelor. dupa parerea altora. primul element al compusului este intotdeauna un adverb sau o prepozitie care. cane-caneste etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful