MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂŢIRE A VOCABULARULUI (actualizare)

DERIVAREA

I. Ne amintim!!!

DERIVAREA este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează

cuvinte noi de la cele existente deja, prin adăugarea de sufixe și/sau prefixe la rădăcina
cuvântului de bază, iar cuvintele rezultate astfel se numesc cuvinte derivate.
Cuvântul de bază este cel de la care se Rădăcina este alcătuită din sunetele
pleacă în formarea de noi cuvinte, este comune cuvântului de bază și tuturor
elementul fundamental, având sens de cuvintelor obținute de la acesta.
sine stătător. Uneori, sunetele din rădăcină sunt ușor
De exemplu: floare – floricică, florar, diferite în raport cu acelea din cuvântul de
florăreasă, florărie, a înflori... . bază. ( tinerel, tineresc, tinerește, tinerețe,
tinerime, a întineri – cuvântul de bază
este tânăr, dar rădăcina este tiner.)
Sufixele sunt sunetele sau grupurile de Prefixele sunt sunetele sau grupurile de
sunete adăugate după rădăcină pentru a sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru
forma un cuvânt nou. a forma un cuvânt nou.
Sufixele sunt: Derivatele cu prefixe se scriu într-un
-lexicale (când formează cuvinte noi): cuvânt (nesigur), cu excepția celor cu
american, milos; prefixul ex-, cu sensul de fost(ex-ministru)
-gramaticale (când creează forme
gramaticale): gândisem – forma verbală
de mai-mult-ca-perfect.
Derivarea parasintetică – se realizează simultan cu un sufix și un prefix, de la
substantive (a îmboboci, a înlemni, a împerechea, a se înnora) sau de la adjective (a
înălbi, a îngălbeni, a înroși).
Se pot forma serii derivative, când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat:
grădină – grădinar – grădinărie
țară – țăran –țărancă – țărăncuță
Ne amintim!!!
bătrân cuvânt de bază
bătrânețe rădăcină
bătrânesc sufix
bătrânel prefix
a îmbătrâni
bătrânește

1. Observați în prima coloană care este rolul sufixelor și încercuiți-le cu verde în

cuvintele derivate din coloana a doua.
Categorii de sufixe
1. Diminutivale – formează cuvinte care
denumesc obiecte sau însușiri
considerate de vorbitor mai mici decât
cele obișnuite, numite diminutive.
2. Augmentative – formează cuvinte
care denumesc obiecte sau însușiri
considerate de vorbitor mai mari decât
cele obișnuite.
3. Sufixe care ajută la formarea genului
feminin de la masculin și a genului
masculin de la feminin - moționale
4. Sufixe care denumesc agentul unei
acțiuni.
5. Sufixe care denumesc însușiri
(adjectivale)
6. Sufixe care formează cuvinte ce se
referă la unealta sau locul unde se
desfășoară o acțiune. (pentru
instrumente)
7. Sufixe pentru denumiri abstracte
8. Sufixe care formează substantive
Cuvinte derivate
Copilaș, nepoțel, măricel, măricea, tătic,
bombonică, fetiță, codiță, floricică, picioruș,
pătuț, broscuță, podeț, filmuleț, năsuc,
bătrâior, oscior, aripioară.
Băietan, băiețandru, băiețoi, căsoaie.
Munteancă, mireasă, negresă, gâscan, rățoi
Zidar, chimist, camionagiu, vânzător,
lenjereasă.
Tineresc, arămiu, bărbos, negricios, bănuitor,
trufaș, săptămânal, originar.
Umbrar, storcător, întrerupător, afumătoare
bunătate, greșeală, copilărie, dorință,
înălțime, romantism, arsură
brădet, pietriș, studențime, rariște, rufărie,
 Categorii de sufixe Cuvinte derivate
colective apăraie.
9. Sufixe pentru nume de locuitori clujean, londonez, sofiot, canadian.
10. Sufixe ce formează adverbe vitejește, târâș, cruciș, realmente.
(adverbiale)

Valori stilistice ale diminutivelor

Diminutivele pot avea și alte valori, în afară de sensul „mai mic”: simpatia,
deprecierea ironică, atenuarea unei cereri, comparația subînțeleasă (unele diminutive își pierd
legătura cu sensul cuvântului de bază, apărând dintr-o comparație subînțeleasă).
2. Asociați prin săgeți enunțurile cu valorile exprimate de diminutivele conținute:
Piticii stăteau pe scăunele la o măsuță. atenuarea
E o bunicuță tare nostimă! deprecierea
A scris și el o cărticică! comparația subînțeleasă.
Am mâncat o ciorbă de perișoare. simpatia
Așteaptă un minuțel! micșorarea

3. Descoperiți câteva tipuri de prefixe și apoi încercuiți-le cu albastru:

1. Privative (cu sensul ”fără”, ”lipsit despodobi, dezlipi, desăra, deșuruba
de”): des- (dez-, de-)
2. Negative: ne-, in- (im-), i-, a-(an-), Neatent, neadevăr, incert, imposibil,
dis- irațional, anormal, discontinuu
3. Iterative (de repetiție): răs-, răz-, re-. A reciti, a răsciti, răzgândi, răsuci,
4. Cu sens superlativ: arhi-, extra-, Arhiplin, extrafin, hipersensibil, supraom,
hiper-, supra-, super-, ultra-. superputere, ultramodern
5. Cu valoare delocutivă (a pune în..., a înlănțui, îngălbeni, împăduri.
se schimba în...): în-, îm-.
ATENȚIE!!!
des- > dez- înainte de un radical care a dezarticula, a dezbate, a dezechipa, a dezgoli, a
începe cu vocală sau cu consoanele b, dezmoșteni, deznădejde, a dezveli.
d, g, l, m, n, r, v
des-> de- înainte de consoanele j, s, ș a dejuca, a desăra, a deșuruba.
răs-> ră- înainte de consoana s a răsuna, a răsuci
în-> îm- înainte de consoanele b, p: a îmboboci, a împodobi.

II. EXERSEAZĂ!!!
1. Încercuiește sufixul care intră în alcătuirea cuvintelor indicate:

norișor bărcuță căldură pietriș

nisipos

2. Formează câte două verbe derivate cu fiecare dintre prefixele indicate:

3. Creează derivate parasintetice pornind de la cuvintele indicate:

4. Scrie câte un substantiv, un adjectiv și un adverb, derivate de la fiecare cuvânt scris în

tabelul de mai jos:

Cuvântul de bază substantiv adjectiv adverb

copil
prieten
bătrân