2.11.

2020

MIJLOACE INTERNE DE
ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI
1. DERIVAREA

1. Derivarea
Derivarea
 Derivarea este mijlocul intern de îmbogățire a
vocabularului prin care se formează cuvinte noi
cu ajutorul sufixelor și al prefixelor adăugate
rădăcinii.

(derivare=formare cuvinte noi +

sufixe/prefixe+rădăcinii)
Verde – cuvînt de bază vs. verd- - rădăcină
Verdeață – derivat de la cuvîntul d bază verde
(rădăcina verd-) + sufix
Cuvântul de bază
 Cuvântul de bază este elementul fundamental
pentru formarea unor cuvinte noi (îmbogățirea
vocabularului).
 Copil* – copilaș, copilărie, copilăros, copiluț
 Rădăcina
 Rădăcina este alcătuită din sunetele comune cuvântului de bază și
tuturor cuvintelor obţinute de la acesta.
 !Între cuvântul de bază și rădăcină pot exista diferențe.

 Nepot/ – cuvânt de bază copil* – cuv. ce bază

nepoț/el are rădăcina nepoț copilărie* - copil - rădăcină

 măr – cuvânt de bază

mer/ișor are rădăcina mer-
măruț are rădăcina măr-
 verde – cuvânt de bază
a înverzi are rădăcina verz- verzișori
verdeață are rădăcina verd-
 Sufixele – sunete/ gr. de sunete+
rădăcina
Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate
la sfârșitul rădăcinii.
Inimă – c.b./ rădăcina inim-
Inim/os- rădăcină + suf. os
Inim/ioară – rădăcina inim-+ suf. dim. ioară

Exemplu
cuvântul inimos este format de rădăcina inim-, căreia i se
adaugă sufixul -os.
(cuvântul de bază este inimă)
 Sufixele
 Sufixele sunt:
• gramaticale*, când creează forme gramaticale (verbale) ale
cuvintelor în vorbire, de exemplu:
în forma verbală cumpărasem, grupul de sunete -se- reprezintă sufixul
timpului mai-mult-ca-perfect al modului indicativ;

• lexicale, când formează cuvinte noi (-aș din copilaș) .

Pentru a identifica sufixul lexical, se utilizează forma de dicționar a

cuvântului.
De exemplu, pentru a afla sufixul
cuvântului copilașul, trebuie trecut cuvântul la forma de dicționar,
copilaș, identificându-se sufixul -aș.
Sufixele diminutivale
 formează cuvinte care denumesc obiecte sau
însușiri considerate de vorbitor mai mici decât
obiectele sau însușirile denumite de cuvintele de
bază.

 Cuvintele obținute se numesc diminutive.

 Diminutivele au
de cele mai multe ori valoare afectivă
 copilaș, copiluț, cutiuță, merișor, mingiuță, hăinuță,
hârtiuță, bilețel
Prefixele - sunete + înaintea
rădăcinii
 Prefixele sunt sunetele sau grupurile de sunete
adăugate înaintea rădăcinii.
 Prefixele nu se scriu separat.
EXCEPȚIE prefixului ex- cu sensul de fost, de
exemplu: ex-președinte.
Strămoș, străvechi, inexistent, preface, reface
OBS! Când un cuvânt de bază începe cu litera î,
cuvintele derivate cu prefix de la acesta se scriu, după
prefix, tot cu această literă: neînceput.
Reîncepe, neînceput,
1. DERIVAREA
Derivarea este mijlocul de îmbogățire a
vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu
ajutorul sufixelor și al
prefixelor adăugate rădăcinii.
 Derivatele parasintetice sunt
formate cu sufix și prefix în același timp

sunt formate în același timp cu prefix și cu sufix.

Exemplu: a înlemni, care are prefixul în-, sufixul -i și

rădăcina lemn.
Pref. în + rădăcina „lemn” + sufixul –i = înlemni
În + lemn + ire
Încremenire
Serii derivative
 Seriile derivative se formează când baza unui
cuvânt derivat este un alt cuvânt derivat
Exemplu:
grădină + sufixul -ar = grădinar
grădinar + sufixul -ie = grădinărie
 MIIV 2. Compunerea
 Citeşte, cu atenţie, textele următoare, pentru a răspunde cerințelor de mai jos:
A. „Să vezi... Era odată un motan tare cumsecade – Motanschi-Voievod – cărunt
de
bătrân ce era, și cam fudul de urechi...” (I. Teodoreanu)
B. Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) este
una dintre cele 16 agenții specializate din sistemul Organizației Națiunilor Unite
(ONU).

 a. Precizează termenii ce intră în alcătuirea primului cuvânt subliniat. Există

vreo legătură între sensul acestora și sensul cuvântului cumsecade?
 b. Numește modul prin care se face legătura între termenii substantivului propriu
din textul A.
 c. Justifică denumirile scrise între paranteze, din textul B.
 Compunerea

 mijlocul intern de îmbogățire a vocabularului

 cuvinte cu sens nou
 din combinarea a două/mai multe cuvinte independente.

 cuvinte compuse: substantive, verbe, adjective, pronume,

numerale, adverbe, prepoziţii, conjuncții

 ex. câine-lup, binevoi, cuminte, dumnealui, douăzeci

,după-amiază, de la, vasăzică;
 Procedee de compunere

I . alăturare/parataxa

II. subordonare

III. abreviere
 I. Compunerea prin alăturare/parataxă

 ƒƒcu blanc: de la, până la;

 ƒƒcu cratimă: câine-lup, propriu-zis;

 ƒƒprin contopire/sudură: binevoitor, altfel,

doisprezece.
 * Compunerea prin contopire se poate realiza și cu

ajutorul unor cuvinte care nu sunt independente

(elemente savante): aerogară, biologie, caligrafie,
hidrobicicletă, microscop, telefon, ignifug.
 II. Subordonarea
 substantiv + adjectiv: coate-goale, Câmpulung;

 verb + substantiv: zgârie-brânză, linge-blide;

 III. Abrevierea
 ƒƒ
 inițialele: O.Z.N., UNICEF, UE, SNCFR;
 ƒƒdin inițiale și fragmente : DEX, TAROM;
 ƒƒfragmente : Plafar, Aprozar, Asirom;
 ƒƒfragmente și cuvinte: Romarta.
 Cuvintele compuse apar drept articole distincte
în dicționar, fiind combinații stabile de cuvinte:
 floare-de-colț, rochița-rândunicii.
 Vezi și
 Scrierea cuvintelor compuse