Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului reprezinta procedeele prin care

se obtin cuvinte noi cu ajutorul unor termeni existenti deja in limba.

Derivarea este procedeul prin care se obtin cuvinte noi cu ajutorul sufixelor si al
prefixelor.
Sufixele – sunt sunetele sau grupurile de sunete asezate dupa radacina pentru a se
forma cuvinte noi.
Prefixele – sunt sunetele sau grupurile de sunete asezate inaintea radacinii pentru a
se forma cuvinte noi.
Derivarea parasintetica reprezinta modalitatea de a forma cuvinte noi prin
atasarea simultana a unui sufix si a unui prefix la acelasi cuvant:
ex. îmbărbăta (îm+bărbat+a)
închipui (în+chip+i)
Derivarea regresiva consta in eliminarea unor sufixe/prefixe pentru a forma
cuvinte noi.
ex. îndemn < a îndemna
alint < a alinta
tremur < a tremura

Compunerea reprezinta procedeul prin care se obtin cuvinte noi prin alaturarea,
unirea sau abrevierea a doua sau mai multe cuvinte existente deja in limba.
Compunerea se poate realiza prin:
1. Sudare: dumneavoastra, inspre
2. Alaturare
a) cu cratima: inginer-sef, gura-leului
b) fara cratima: de la, Gara de Nord
3. Abreviere
a) prin unirea initialelor: R.A.T.B.
b) prin unirea fragmentelor de cuvinte: ASIROM
c) prin unirea fragmentelor si a initialelor de cuvinte: TAROM
Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea reprezinta procedeul prin care
un cuvant trece intr-o alta clasa morfologica, in functie de contextul in care este
utilizat.
A) Pot deveni substantive (prin articulare)
1. Unele adjective:
ex: Blondul mananca inghetata.
2. Unele pronume:
ex: Pentru mine acest om este un nimeni.
3. Unele adverbe:
ex: Se gandeste intotdeauna la binele aproapelui.
4. Unele numerale:
ex: Saptele luat in test mi-a micsorat media.
5. Unele verbe la mod gerunziu:
ex: Suferindul a fost consultat de medic.
6. Unele verbe la mod participiu:
ex: Ranitul a primit ajutor.
7. Verbe la infinitiv cu forma lunga (primesc sufixul „-re” atasat la forma scurta a
infinitivului):
ex: Privea peisajul cu incantare.
8. Unele interjectii:
ex: El are un of mare.

B) Pot deveni adjective (cand determina substantive)

1. Unele substantive:
ex: „Ai picioare domnisoare”
2. Unele adverbe:
ex: Bunicul tau este un barbat bine.
3. Unele verbe la mod participiu:
ex: Batrana vorbea cu o voce linistita.
4. Unele verbe la mod gerunziu:
ex: Pe cladire se zareau steaguri fluturande.
5. Pronumele posesive:
ex: Casa mea este noua.
6. Pronumele demonstrative:
ex: Celalalt baiat ne-a vizitat ieri.
7. Pronume relative:
ex: Am vazut ce carte a cazut de pe raft.
8. Pronume interogative:
ex: Ce animal e acolo?
9. Pronumele nehotarate:
ex: Toti copiii merg la scoala.
10. Pronumele negative:
ex: Niciun copil nu a venit la scoala.
11. Pronume de intarire:
ex: Ea insasi a vorbit cu parintii.

C) Pot deveni adverbe (cand determina verbe sau, mai rar, adjective sau alte
adverbe)
1. Substantivele care denumesc parti ale zilei, zilele saptamanii sau anotimpuri
devin adverbe de timp cand se respecta simultan urmatoarele cerinte:
 sunt articulate hotarat
 raspund la intrebarea „cand?”
  nu sunt insotite de adjective
 trimit la o actiune repetitiva
ex: Dimineata beau ceai.
2. Unele adjective:
ex: Printul gandeste intelept.
3. Unele verbe la mod participiu:
ex: Mi-a raspuns linistit la intrebare.
4. Unele substantive:
ex: Fata e frumoasa foc.

D) Pot deveni prepozitii (cand au rol de legatura)

1. Unele substantive:
ex: Gratie mamei, am ajuns la timp.
2. Unele verbe la mod participiu:
ex: Am castigat multumita ajutorului tau.
3. Unele adverbe:
ex: Am parcat masina inaintea vecinului.