PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ŞCOALA GIMNAZIALĂ ȘANDRA

Disciplina: Limba latină
Clasa: a VIII-a
Profesor: Gologan Mihaela-Adelina
Subiectul lecţiei: Pugna - Indicativul imperfect al verbului esse şi al verbelor regulate
Tipul lecţiei: Lecție mixtă
Durata: 50 minute

Competențe specifice:
1.1 identificarea unor litere, sintagme şi enunţuri într-un text scris;
1.2 identificarea elementelor de structură ale părţilor de vorbire studiate;
1.3 identificarea într-un text a relaţiilor sintactice esenţiale, prin analogie cu limba română, în vederea
traducerii;
2.2 traducerea orală/scrisă a unor cuvinte, enunţuri şi texte scurte;
2.1 alcătuirea unor enunţuri cu intonaţie, pronunţie şi scriere corectă;
2.3 aplicarea elementelor lexicale şi gramaticale studiate într-o varietate de exerciţii;

Metode didactice: expunerea, lucrul individual, lucrul în echipă, învăţarea prin descoperire,
conversaţia euristică;
Resurse umane: elevii clasei a VIII-a
Resurse materiale: tabla, manualul, laptop (dictionar latin-roman online), videoproiector;
Bibliografie: Dr. Fotea – Mic dicţionar de cuvinte, locuţiuni, cugetări şi citate străine;
http://www.limbalatina.ro/gramatica/indimpe.html
 Secvenţele Timpul Activitatea profesorului Activitatea elevilor
lecţiei
Moment 2' Profesorul notează absenţele şi creează o atmosferă
organizatoric favorabilă desfăşurării lecţiei;
8' Profesorul ascultă, corectează şi încurajează elevii care Doi elevi citesc pe rând tema realizată acasă: prezentare referate cu
Verificarea citesc; tema, Spectacolele la romani
temei pentru
acasă
5' Profesorul adresează întrebări privind formarea Elevii răspund la întrebările profesorului oferind exemple de verbe de
Reactualizarea indicativului prezent la verbele latineşti: Câte conjugărila fiecare coniugare;
cunoştinţelor avem în limba latină? Cum le recunoaştem? Cum Indicativul prezent activ al verbului latin se foloseste, in general, ca si
anterioare procedăm pentru a conjuga verbe aparţinând fiecărei cel roman.
conjugări? Cand enuntam un verb, prima forma este indicativul prezent persoana
I singular (laudo, maneo, lego, respectiv, audio).
Prezentul indicativ se formeaza, adaugand terminatiile (o), (s), (t),
(mus), (tis) si (nt), la tema prezentului.
Tema prezentului se formeaza, indepartand terminatia (re) de la
infinitivul prezent activ in cazul conjugarilor I, II si IV, iar in cazul
conjugarii a III-a se indeparteaza si vocala neaccentuata "e" care
precede terminatia (re); astfel: lauda, mane, leg, audi;
Adaugand la tema prezentului terminatiile amintite mai sus,
obtinem: laudo [eu laud], laudas [tu lauzi], laudat [el, ea lauda],
laudamus [noi laudam], laudatis [voi laudati], laudant [ei, ele lauda];
Verbul legere (conjugarea a III-a):
lego, legis, legit, legimus, legitis, legunt
3' Profesorul scrie pe tablă o maximă pe care elevii Elevii notează maxima pe caiete si o traduc: Înţelepciunea este stiinta
Captarea trebuie să o traducă şi să extragă învăţătura: Sapientia vieţii;
atenției ars vitae est (Seneca); Ei deduc faptul că doar prin învăţătură devin înţelepţi;
Profesorul notează pe tablă flexiunea verbului esse la Elevii notează în caiete, după care, 5 dintre ei vor merge pe rând la
indicativ imperfect şi algoritmul după care se conjuga tablă pentru a conjuga câte un verb;
verbele regulate (de fiecare conjugare) la indicativ
imperfect şi dă explicaţiile necesare;
ESSE – ind. Impf.
eram eramus Doi elevi vor veni pe rând la tablă pentru a rezolva sarcinile propuse;
eras eratis
Dirijarea 30' erat erant
învăţării - arata o actiune neterminata (ca si in limba romana) (in
+ per+ facio) (imperficio, -ere, fece, fectum)
Are specific sufixul –ba
NB! Singura deosebire apare la vb. de conjug. a III-a
vocalica (facio) si a IV-a unde apare vocala de legatura
–e- inainte de sufixul –ba
Ex:
Conj.I laudo, -are => lauda + bam, bas ...
sg pl
Laudabam laudabamus
Laudabas laudabatis
Laudabat laudabant Elevii vor conjuga verbul la tabla pentru a demonstra ca au inteles
Conj a II-a habeo, -ere => habe (sg) habebam, -s, -t (pl) habebamus, -tis, -nt
Conj a III-a consonantica duco, -ere (sg) ducebam, -s, -t (pl) ducebamus, -tis, -nt
Conj a III-a vocalica (primeste –e-)
Facio, -ere => faciebam, -ebas, - ebat .....
Conj a IV-a scio, sciere (sg) sciebam, -s, -t (pl) sciebamus, -tis, -nt
Aplicatie:
Precizati formele urmatoarelor verbe la ind. 1. Verbul venio,-ire,veni,ventum (= a veni) are la indicativ
Imperfect (diateza activa) imperfect, diateza activa, persoana a doua plural forma
venio,-ire,veni,ventum (= a veni) -persoana a doua veniebatis.
plural 2. Verbul timeo,-ere,-ui (= a se teme) are la indicativ imperfect,
timeo,-ere,-ui (= a se teme) - persoana a doua singular diateza activa, persoana a doua singular forma timebas.
taceo,-ere,-cui,-itum (= a tacea) - persoana a treia plural 3. Verbul taceo,-ere,-cui,-itum (= a tacea) are la indicativ
vinco,-ere,vici,victum (= a invinge) - persoana intai imperfect, diateza activa, persoana a treia plural forma
plural tacebant.
iacto,-are,-avi,-atum (= a arunca) - persoana a treia 4. Verbul vinco,-ere,vici,victum (= a invinge) are la indicativ
singular imperfect, diateza activa, persoana intai plural forma
vincebamus.
5. Verbul iacto,-are,-avi,-atum (= a arunca) are la indicativ
imperfect, diateza activa, persoana a treia singular forma
iactabat.

-elevii vor fi atenți la cerința profesorului și vor traduce citatul cu

-profesorul notează pe tablă un citat din Juvenal pe care ajutorul dicționarului Latin-Român:,,Dați pâine și jocuri”
elevii trebuie să-l traducă: ,,Panem et circenses(dare)”
,, Dați poporului pâine și jocuri (circ)”
-Profesorul numește un elev să citească de la pagina 42
textul despre spectacolele romane apoi enunţă ideile
principale -jocurile publice erau iniţial legate de
sărbătorile religioase -elevii notează principalele idei despre specacolele romane în caiete
-acestea cuprindeau aproximativ 45 de zile din anul
roman
-spectacolele erau consacrate diverselor divinităţi
(Saturnus,Ceres, Apolo)
-aceste manifestări constau în : jocuri sportive, militare,
 spectacole cu animale sălbatice
-jocurile erau organizate de edili sau persoane
particuare
Profesorul enumeră şi scrie pe tablă cele trei tipuri de
spectacole ale romanilor : ludi cicensis (spectacolele
de circ), ludi gladiatorii (lupte de gladiatori) şi
ludiscaenici (spectacole teatrale)
De asemenea profesorul povestește despre Saturnalia,
care era o sârbătoare celebrată o singură zi pe an în 17
decembrie și era sărbătoarea în care sclvii erau liberi și
erau serviți de stăpânii lor.
Asigurarea S-a asigurat pe tot parcursul lecţiei prin corectări,
feedback-ului aprecieri verbale şi încurajări;
Asigurarea 2` Profesorul propune ca temă pentru acasă conjugarea la Elevii își notează tema în caiete
retenţiei şi a ind. imperfect a câte unui verb din fiecare coniugare:
transferului voco, -are,- avi, -atum = conj. I ; a chema
suadeo, -ëre, -asi, -asum = conj. II; a sfatui
mitto, -ere, -si, -ssum = conj. III consonantica; a trimite
fugio, -ere, -gi, -itum = conj. III vocalica; a fugi
audio, -ire, -ivi, -itum = conj. IV; a auzi
O grupa de elevi (conform progarmarilor de la Grupa de elevi va verifica impreuna cu profesorul bibliografia pentru
inceputul semestrului) va pregati eseul ce va presupune tema data si se vor consulta in privinta continutului portofoliului de
o comparaţie între sărbătorile romane şi cele actuale. prezentat.