Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMPETENŢE GENERALE:
4. Utlizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte
de realizare, cu scopuri diverse.
COMPETENŢE SPECIFICE:
- precizarea părţilor de propoziţie sau a felului propoziţiilor pe care le poate lega diferite conjuncţii;
- construirea unor enunţuri în care o conjuncţie îşi poate schimba valoarea gramaticală;
METODE DIDACTICE: conversaţia euristică, exerciţiul, analiza gramaticală, demonstraţia, munca pe grupe,
învăţarea prin descoperire;
1
MATERIAL DIDACTIC ŞI BIBLIOGRAFIC: manualul, fişe de lucru.
1. Şerban, Anca, Şerban, Sergiu, Limba română – Manual pentru clasa a VI-a, 2001, Bucureşti, Ed. ALL;
2. Mazilu – Ionescu, Elena, Jercea, Valentina, Limba română – Manual pentru clasa a VI-a, 2001, Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică;
3. 3. coord. Cerkez, Matei, Lupu, Florica, Pădureanu, Victoria, Triculescu, Ioana, Comunicare şi gramatică în
exerciţii, 2003, Piteşti, Editura Paralela 45;
4. Derşidan, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române, 2003, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;
5. Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, 2003, Editura Paralela
45, Bucureşti;
6. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii şi literaturii în gimnaziu şi liceu, 2004, Editura Emia, Deva;
7. Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, 2002, Cluj-Napoca, Editura
Dacia;
8. Iordăchescu, Carmen, Limba română, 1995, Piteşti, Ed. Carminis;
9. Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al Limbii Române, 2005, Bucureşti, Ed. Univers
Enciclopedic;
10. Neamţu, G. G. , Teoria şi practica analizei gramaticale, 1999, Cluj-Napoca, Ed. Excelsior;
11. Goga, Mircea, Limba română. Morfologie. Sintaxă. Ghid de analiză morfologică, 2001,
Cluj-Napoca, Ed. Limes;
12. **** Gramatica Limbii Române, I – Cuvântul; II – Enunţul, 2005, Bucureşti, Editura
Academiei Române.
13. ***Curriculum naţional, Ghid metodologic, 2002,CN
2
Desfăşurarea lecţiei:
Momentele Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode Mijloace de Evalua
lecţiei învăţare re
1.Momentul Salutul. Notarea Elevii se pregătesc pentru Conversa-
organizatoric absenţilor. Pregătirea lecţie. ţia
1 minut pentru lecţie
2. Captarea Profesorul antrenează Conversa- Fişe, planşa,
atenţiei elevii într-o discuţie ţia tabla.
5 minute referitoare la părţile de euristică
vorbire. Părţi de vorbire flexibile:
Care sunt părţile de substantivul, adjectivul,
vorbire flexibile? Dar cele pronumele, numeralul,
neflexibile? verbul.
Părţile de vorbire neflexibile:
articolul,adverbul,
prepoziţia, conjuncţia,
interjecţia,
Vom începe printr-un joc.
Profesorul le adresează
întrebări elevilor, notând la
tablă litera iniţială a
răspunsului.
3
a obiectivelor lecţiei: Conjuncţia
lecţiei Se anunţă obiectivele
2 minute operaţionale
4.Reactualiza- Cunoştinţele anterioare vor Activitate Fişa de Indivi-
rea fi reactualizate prin fronatală lucru, tabla duală
cunoştinţelor rezolvarea exerciţiului 1
anterioare din anexa 1.
2 minute
5. Scrieţi definiţia conjuncţiei Conjuncţia este partea de
Comunicarea pe baza răspunsurilor vobire neflexibilă, care leagă Învăţarea Fişe de
noilor selectate! două părţi de propoziţie de prin lucru,
conţinuturi acelaşi fel, două propoziţii de descoperi- manualul
20 de minute acelaşi fel sau diferite, care re
nu are funcţie sintactică.
Clasificarea conjuncţiilor
A. după formă: Conj. simple: şi, nici, dar, iar,
1. simple: ci, ba, sau, ori, fie, să, că,
2. compuse dacă, etc.
Daţi exemple! Conj. compuse: fiindcă,
deoarece, pentru că, ci şi, ca
să, însă, încât, etc.
B. după raportul pe care îl
exprimă
1. coordonatoare (la
nivelul propoziţiei şi al
frazei)
- copulative: şi, nici,
- adversative: dar, iar, însă,
ci, ba;
- disjunctive: sau, ori, fie;
- concluzive:deci, aşadar.
!!! Când conj or e
sinonimă cu dar, ea
marchează un raport
adversativ. : Te-am Elevii notează clasificarea
chemat, or tu...n-ai venit. conjuncţiilor în caiete, apoi
sau disjunctiv. rezolvă independent ex 3 de
Rezolvaţi ex 3 din anexa pe fişă. Timp de lucru: 5
1! minute.
a. nume pred
b. nume pred
c. compl de loc
d. atribute adj
e. compl de timp
f. atribute adj
g. compl de mod
4
h. compl indirecte
Obs! La nivelul frazei, i. două predicate
conjuncţiile coordonatoare
leagă două predicate. Vezi
exemplul de la ex 3i.
2. subordonatoare – apar
numai la nivelul frazei.
Ex: că, să, dacă, de = dacă, Învăţarea
deşi, încât, însă, căci, prin
fiindcă, deoarece, pentru descop.
că, etc. Fişe,
Se discută oral ex (Citiţi!) Elevii identifică: manualul
de la pag 182. iar – conj coord, leagă două
prop principale
că – conj subord, leagă o prop
principală de una secundară.
şi – conj coord, leagă două
atribute adj.
să – conj subord, leagă o prop
principală de una secundară
dar – conj coord, leagă două
propoziţii principale.
Li se cere elevilor să
rezolve independent ex de a. şi – conj coord cop, leagă
la pag. 182 – Verificaţi-vă două compl directe;
cunoştinţele! (scris) b. or – conj coord disjunctivă,
leagă două predicate verbale
Profesorul verifică (propoz.);
rezolvarea corectă a c. iar – conj coord adv, leagă
exerciţiului. două pred vb (propoz.);
d. ori – conj coord
disjunctivă, leagă două compl
de loc;
e. dar – conj coord adv, leagă
două pred vb (propoz.)
f. deci – conj coord
concluzivă, leagă două pred
(propoz.)
5
Construiţi enunţuri în care
cuvintele de şi dar să aibă
valori morfologice diferite. de – prep: Cumpăr struguri
de masă
- conj: De vii, anunţă-mă!
dar – Am sunat, dar n-ai
auzit.
- subst: Am primit un dar.
Observaţi punctuaţia
conjuncţiilor! În faţa conjuncţiilor
coordonatoare adversative se
pune virgulă.
6. Asigurarea Munca
feed-back-ului Elevii rezolvă cerinţele de Elevii rezolvă independent indepen-
pe fişa de lucru exerciţiile de pe fişă. dentă