Proiect didactic

Data: __________________
Profesor: Olaru Lilian
Instituția: Gimnaziul Tîrgul-Vertiujeni
Clasa: a V-a
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul lecției. Tipuri de sunete
Tipul de lectie: de transmitere a cunostintelor
Timp: 45 minute

Competențe specifice
4.2. Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de înțelegere și de exprimare
corectă a intențiilor communicative
4.3. Monitorizarea propriei pronunții și scrieri și a pronunției și scrierii celorlalți, valorificând
achizițiile fonetice de bază
Unităţi de competenţă
1.1Formularea argumentelor despre limba română ca limbă maternă şi ca limbă de stat.
1.2. Explicarea conceptului de identitate etnică, lingvistică, culturală.
2.1. Identificarea temei, a unor informații esențiale și de detaliu, informaţiilor explicite
și implicite, în diverse tipuri de texte orale.
2.2. Utilizarea resurselor fonorespiratorii individuale în comunicarea orală.

Obiective operationale:
O1-Să identifice tipuri de sunete
O2-Să alcătuiască enunțuri corecte din punct de vedere gramatical pentru a exprima diverse
intenții comunicative
O3-Sa precizeze numarul de litere si sunete in cuvintele date

Metode şi procedee: conversaţia; explicaţia; exerciţiul; problematizarea; analiza gramaticală; jocul

didactic
Material didactic: fișe didactice, caietul elevului, tabla,
Forme de organizare a clasei: frontală, individuală, pe grupe

DEMERSUL DIDACTIC
I. EVOCARE
1Moment organizatoric 2 min
- Este organizat contextul educativ, astfel încât demersul didactic să atingă un grad înalt de
eficiență, se asigură liniștea în clasă, se pregătesc materialele necesare desfășurării activității.
Elevii pregătesc caietele și textele suport. Se notează absenții.

2.Captarea atenţiei (4 min.):

- Se identifica personajele , locul si timpul cand se petrece actiunea textului
II. REALIZAREA SENSULUI
3.Anunţarea temei şi a obiectivelor ( 2 min.):
- Profesorul anunță titlul lecției și obiectivele acesteia.
- Se noteaza data și titlul lecției pe tablă, iar elevii le notează în caiete.
4.Dirijarea învăţării
EVOCARE Profesorul poate iniția o discuție despre sunetele pe care le auzim în jur, produse de
elementele naturii, de diverse obiecte etc., pentru a ajunge la sunetele pe care oamenii le folosesc
pentru a transmite un mesaj verbal.
Elevii își pot aminti că în clasa a II-a au învățat că din categoria sunetelor din limba română fac parte
vocalele și consoanele. Profesorul valorifică exercițiul de la rubrica Pentru început, de recunoaștere a
unor vocale și consoane.
CONSTITUIREA SENSULUI
TIPURILE DE SUNETE: VOCALE, CONSOANE, SEMIVOCALE
Se rezolvă exercițiile 1 – 4 de la rubrica Explorare.
1. Exercițiul 1, de despărțire în silabe, este important pentru a-i face pe elevi să observe că într-
o silabă există o vocală și numai una.
2. Exercițiul 2 propune cuvinte în care există silabe ce conțin o vocală și o semivocală (oa, ea,
ia, uă). Scopul exercițiului este de a-i ajuta pe elevi să facă discriminarea dintre vocale și
semivocale. Profesorul îi va ajuta să sesizeze că semivoalele e, i, o, u se pronunță diferit de
vocalele e, i, o, u: în timp ce vocalele se aud „clar” – ca în elev, inimă, olimpic, unt,
semivocalele nu se aud la fel de clar, având jumătatea intensității unei vocale – semivocala e
din mea, semivocala i din iepure, semivocala o din moale, semivocala u din piuă.
3. Exercițiul 3 aduce în discuție situația fonetică numită i „șoptit”. Profesorul le poate cere
elevilor să observe că primele două cuvinte sunt alcătuite dintr-o singură silabă, prin urmare în
cadrul lor nu poate exista decât o vocală (în cuvintele flori și nori, vocala este o), dar fiecare
conține și un i final care nu este nici vocală (nu se pronunță ca în inimă), nici semivocală (nu
se pronunță ca în iepure).
4. Exercițiul 4 vizează identificarea pronunției corecte pentru unele cuvinte care conțin
consoana x: exact – [egzakt]; exemplu – [egzemplu]; examinare – [egzaminare]; expresiv –
[ekspresiv]. Împreună cu elevii, pe baza observațiilor făcute, profesorul definește vocalele,
consoanele, semivocalele (conținut nou) și situația fonetică i „șoptit”.
ALFABETUL LIMBII ROMÂNE. CORESPONDENȚA SUNET – LITERĂ
Se rezolvă exercițiile 1 – 4 de la rubrica Explorare.
Exercițiul 1 actualizează cunoștințele elevilor despre literele din alfabetul limbii române. Profesorul va
preciza că litera este semnul grafic prin care se redă un sunet. Limba română folosește alfabetul latin,
iar alfabetul actual al limbii române are 31 de litere: a, ă, â, b, c, d, e, f, g, h, i, î, j, k, l, m, n, o, p, q, r,
s, ș, t, ț, u, v, w, x, y, z. Va atrage atenția și că, în general, în limba română o literă transcrie un singur
sunet. Exercițiile 2 – 4 vizează în mare măsură excepțiile de la regula conform căreia în limba română
o literă transcrie un singur sunet.
Exercițiul 2 are ca scop observarea de către elevi că, în general, în limba română, numărul literelor
dintr-un cuvânt este egal cu numărul sunetelor. Din seria dată, doar cuvântul text [tekst] face excepție.
Exercițiul 3 reia situația literei x care transcrie două sunete (fie [ks], fie [gz]): exercițiu – [egzercițiu],
extraterestru – [ekstraterestru], pix – [piks].
Exercițiul 4: [k] – cățel, Quatar, kosovar; [i] – inimă, hobby; [î] – înainte, câmp; [u] – Newton, pur; [ŭ]
carou, show; [v] – vară, watt.
Exercițiul 5 se centrează pe grupurile ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Profesorul le poate spune
elevilor că despărțirea în silabe a cuvintelor îi va ajuta să observe mai ușor dacă aceste grupuri de
litere transcriu un singur sunet sau două

REFLECȚIE Exercițiile 1 – 3 și 5 – 6 se rezolvă frontal, exercițiul 4 în perechi, iar exercițiile 7 și 8

individual.
Ex. 1: B A N C Ă C V C C V
COMPUNERE CVCCVCVCV
IDEEVCVV
IEPURESVCVCV
PIATRĂCSVCCV
PLOAIECCSVSV
ROUĂCVSV
TEZĂCVCV
Ex. 2: [ă], [î]
Ex. 3: brŏască, flŏare, gŭașă, ĭerarhie, mâĭne, nĕam, tŏamnă, zăŭ.
Ex. 4: ax – două litere, trei sunete; box – trei litere, patru sunete; exemplu – șase litere, șapte sunete;
explozie – opt litere, nouă sunete; oxigen – șase litere, șapte sunete; taxi – patru litere, cinci sunete;
xerox – cinci litere, șapte sunete.
Ex. 5: kaizer, karate, kiwi, quatarian – [k]; kiwi, wagon-lit – [v] Ex. 6: ager – patru litere, patru
sunete; cercel – șase litere, șase sunete; ciob – patru litere, trei sunete; geam – patru litere, trei sunete;
Georgeta – opt litere, șapte sunete; gingie – șase litere, șase sunete; Gheorghe – opt litere, cinci sunete;
ghicitoare – zece litere, nouă sunete; ghid – patru litere, trei sunete; semicerc – opt litere, opt sunete;
ureche – șase litere, cinci sunete; voce – patru litere, patru sunete.
Ex. 7: cuvinte care la final au vocala i: Adi, aspri, aștri, codri, monștri, miniștri; cuvinte care la final
au ĭ „șoptit“: bucătari, găini, îngeri, negustori, profesori, șerpi.

TEMĂ Caietul elevului, p. _____, ex____________

- Se lucrează frontal prin rezolvarea exerciţiilor la tablă şi în caiete/pe fisa .

- În vederea corectării eventualelor greşeli, răspunsurile corecte sunt prezentate şi pe tabla.

6.Obţinerea performanţei (8 min.):

- Exercitii pag __________
- -formularea unor enunțuri în care se solicită scurte informații despre intenţiile şi despre propriile
emoții în diverse situații de comunicare,
7.Asigurarea feed-back-ului :
- Se realizează pe parcursul întregii ore, prin aprecieri verbale. Profesorul va face aprecieri după
realizarea fiecărei sarcini privind calitatea și nivelul activității, sugerând soluții/ reformulând
răspunsurile care nu sunt corect construite sau nu sunt concludente.
8. Evaluarea (1 min.):
- Se realizează prin aprecieri verbale
9. Asigurarea retenţiei şi a transferului (1 min.):
- Temă pentru acasă ex pag _____________