Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa a XI-a E
Absorbtia sunetului
n termeni simpli, zgomotul este un sunet nedorit. Sunetul este o form de energie care este emis de
ctre un corp care vibreaz atunci cnd ajunge la ureche cauzez senzaia de auz, datorit nervilor.
Nu toate sunetele produse de ctre corpurile vibrante pot fi auzite.
Atunci cnd un sunet ajunge pe un material acustic, energia este absorbit i reflectat, n funcie de
performana de absorbie a sunetului de ctre material. Dac 45% din energia incident este
absorbit i 55% din energia incident este reflectat, atunci coeficientul de absorbie a sunetului ()
este de 0,45. O fereastr deschis este un exemplu de absorbant perfect, n cazul n care toat
energia inciden ar fi transferate ctre cealalt parte a ferestrei, astfel rezult =1.
Scopul principal al utilizrii unui material fonoabsorbant este de a reduce nivelul de presiune
acustic (NPA) n cadrul spaiilor la un nivel acceptabil. NPA ridicat ar putea creea disconfort n
spaiile nchise. Mai mult, materialul fonoabsorbant este capabil de a preveni reflexia nedorit de pe
suprafee. Reflexiile nedorite sunt deosebit de duntoare pentru inteligibilitatea vorbirii. Existena
ecoului duce la o inteligibilitate srac.
Absorbani poroai sunt orice material cu structur poroas n care sunetul se pierde sub
form de cldur. Propagarea sunetului este condiionat de proprietile fizice ale unui
mediu poros, i anume de porozitate, tortuozitate, fluxul de rezistivitate, lungime
caracteristic vscoas i lungimea caracteristic termic. Grosime materialului poroas
trebuie s fie asociat cu lungimea de und a sunetului pentru a eficiente la frecven
redus. Materialele fonoabsorbante poroase sunt cele mai frecvent utilizate ntr-un
tratament acustic pentru o camer nchis. Aceste materiale ar putea fi din fibr mineral
sau celuloz, fiind un amortizor de sunet bun pentru frecven nalt. Amortizoarele tipice
poroase sunt covoare, spume cu celule deschise, perdele, perne, bumbac i vat mineral.
Porozitatea creat de interstiiile fibrelor pot capta i disipa energia sunetului.
Membrana absorbant este utilizat pentru a absorbi la frecvene joase energia sunetului.
Acesta acioneaz prin vibrare la frecvene joase i transformarea energiei sonore n caldur,
nclzirea are loc datorit rezistenei membranei la flexarea rapid i datorit rezistenei
aerului la compresiune.
Microfonul
Microfoanele sunt niste echipamente electro-mecanice care transforma undele sonore (sunetele) in
impulsuri electrice (altfel spus, un microfon este un traductor acustic-electric).
Microfonul functioneaza pe principiul ca undele sonore care se propaga prin aer pot fi captate de un
dispozitiv si apoi transformate in impulsuri electrice folosind diferite tehnologii constructive.
Impulsurile electrice rezultate in urma acestei conversii sunt de ordinul milivoltilor, fiind nevoie ca
acestea sa fie amplificate pentru a putea fi apoi reproduse la un nivel acceptabil..
Cei care au stat la ore cand se preda fizica isi mai aduc aminte probabil cum se poate transforma
energia mecanica in energie electrica, folosind campul electro-magnetic. Exact asta face un microfon
numai ca la o scara mult mai mica. Undele audio fiind de fapt deplasari ale aerului, schimbari de
presiune, acestea misca partea care face contact cu mediul
Microfonul dinamic foloseste principiul bobinei. Avem o bobina
de cupru, inauntru ei este un magnet iar la capatul magnetului
diafragma.
electrice care sunt mai apoi preluate de urmatorul component, preamplificatorul care il transforma
intr-un semnal mai puternic , semnalul analog propriu zis.
In functie de cat de bun este microfonul cu atat curentul produs de bobina este mai mare, si deci
microfonul genereaza un semnal mai puternic. Acest lucru se numeste sensibilitate si se masoara in
milivolti (mV). Cu cat sensibilitatea este mai mare cu atat este mai sensibil microfonul si deci mai de
calitate.
Microfonul condensator are ca principiu de functionare, dupa cum reiese din nume, un
condensator, adica doua placute incarcate electric asezate paralel. Intre ele se
creeaza un camp magnetic iar atunci cand placutele se apropie, curentul de la
capete variaza, ducand la acelasi rezultat ca si in cazul microfonului dinamic.