Întocmit prof.

Anca Robotin
28.09.2020
Clasa a XI-a C

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Fişă de lucru – Recapitulare – GENUL DRAMATIC

SĂ NE REAMINTIM….
Cuprinde totalitatea operelor destinate punerii în scenă (piese de teatru)
 Structura operei dramatice: acte, scene şi, mai rar, tablouri.
 Modurile de expunere specifice operei dramatice sunt: dialogul şi monologul, dar este întâlnită şi
descrierea în indicaţii scenice sau didascalii
 Intervenţia autorului în text se realizează prin intermediul indicaţiilor scenice sau a didascaliilor
 Acţiunea se realizează în jurul unuia sau mai multor conflicte
 La acţiune participă mai multe personaje (există în teatru modern un singur personaj), care se
caracterizează prin mijloace directe şi indirecte
 Specii dramatice sunt: tragedia, comedia şi drama

Se dau următoarele texte dramatice:

A. IRINA: Anul trecut mă-ntâlnesc cu unul… Schimbasem cu el două, trei vorbe… demult, îl şi uitasem… mă
priveşte lung, mă apucă de mână şi zice: “Vino să mai prindem anul ăsta.” (Râzând.) Aşa, nitam – nisam!
MOŞUL.: Era nebun?
IRINA: Nu… adică n-aş crede…
MOŞUL: I-ai dat peste mână?
IRINA: Da, dar mi-a rămas întipărită expresia lui de disperare… de om care parcă se îneacă… şi … eu ştiu! “Vino,
să mai apucăm anul ăsta.”
MOŞUL: Un stricat…
IRINA: Nu, că… ce-ai creztu? Nu voia cine ştie ce. Venie în sat cu caravana… şi dorea să mă ia la film… Ştii, ca
să se laude c-a văzut un film cu mine… anul care a trecut. C, mă rog, a făcut ceva în anul care a trecut… o activitate
oarecare… (Marin Sorescu, Matca)

B.În capitala unui judeţ de munte în zilele noastre.

ACTUL I (O anticameră bine mobilată. Uşă în fund cu două ferestre mari de laturi. La dreapta, în planul din fund o
uşă, la stânga altă uşă, în planul din faţă. În stânga, ălamul întâi, canapé şi un fotoliu)
Scena I
TIPĂTESCU: puţin agitat se plimbă cu “Răcnetul Carpaţilor” în mână; e în haine de odaie;
PRISTANDA în picioare, mai spre uşă, stă rezemat în sabie
TIPĂTESCU (terminând de citit o frază din jurnal): “… Ruşine pentru oraşul nostru să tremure în faţa unui om!...
Ruşine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoae judeţe ale României pradă în ghearele unui
Vampir…” (indignat) Eu vampire, 'ai? … Caraghioz!
PRISTANDA (asemenea): Curat caraghioz!... Pardon, să iertaţi, coane Fănică, că întreb: Bambir… ce-i aia, bampir?
TIPĂTESCU: Unul… unul care suge sângele poporului… Eu sug sângele poporului!... PRISTANDA: Dumneata
sugi sângele poporului!... Aoleu!
TIPĂTESCU: Mişel! PRISTANDA: Curat mişel!
TIPĂTESCU: Murdar! PRISTANDA: Curat murdar!
TIPĂTESCU: Ei! Nu s-alege! PRISTANDA: Nu s-alege!
TIPĂTESCU:Cu toată dăscălimea dumnealui, cu toată societatea moftologică a dumnealui… degeaba! Să-mi rază
mie mustăţile!
PRISTANDA: Şi mie!
TIPĂTESCU: Dar în sfârşit, las-o asta! Lasă-l să urle ca un câine!
PRISTANDA: Curat ca un câine!
TIPĂTESCU: Începuseşi să-mi spui istoria de aseară. (şade)
PRISTANDA: Cum vă spuneam, coane Fănică (se apropie), aseară, aţipisem niţel după – masă, precum e misia
noastră… că acuma dumneavoastră ştiţi că bietul poliţai n-are şi el ceas de mâncare, de băutură, de culcare, de
sculare, ca tot creştinul…
TIPĂTESCU: Fireşte… (I. L. Caragiale, O scrisoare pierdută)
 C. TABLOUL II Interiorul Peştelui I. bureţi, oscioare, alg e, mizerie acvatică. Impresia că te afli pe fundul mării şi,
în acelaşi timp, câteva elemente care să creeze senzaţia de pântece uriaş. Eventual, colţurile mai întunecate ale
scenei se pot mişca ritmic, “Închide” şi “deschide”: peştele mistuie. La început, scena e în semiobscuritate. În mijloc
Iona în picioare, cu mâinile dibuind, năuc.
- Mi se pare mie sau e târziu?
- Cum a trecut timpul!
- Începe să fie târziu în mine. Uite, s-a făcut întuneric în mâna dreaptă şi-n salcâmul din faţa casei. Trebuie să sting
cu o pleoapă toate lucrurile care au mai rămas aprinse, papucii de lângă pat, cuierul, tablourile. Restul agoniselii, tot
ce se vede în jur, până dincolo de stele, nare nici un rost s-o iau, va arde în continuare. Şi-am lăsat vorbă în amintirea
mea, măcar la soroace mai mari, universal întreg ă fie dat lumii de pomană. (Pauză.)
- Totuşi, nu mie aşa somn.
- Nu contează, trebuie să adormi.
- De ce trebuie să se culce toţi oamenii la sfîârşitul vieţii?
- (Îndemnându-se) Hai, pune capul jos. (Dă să se culce. În acest moment, lumina se aprinde brusc. E ca o idée care
i-a venit lui Iona)
- Asta era! (M. Sorescu, Iona)

Ex. 1.Indică elementele grafice care deosebesc textul dramatic ce celelalte texte literare.
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………........................................................................…
Ex. 2 Indicaţiile scenice se referă la diferite aspecte ale spectacolului dramatic. Completează tabelul
următor cu exemple din fiecare text dat:
Textul Decor Jocul actorilor Gestică
A

Ex. 3 Precizează care este modul de expunere întâlnit în cele trei fragmente de text dramatic primite:
A …………………………………… B ……………………………… C………………………………
Ex 4 Identifică în fragmentele de text citate un monolog, subliniază textul cu o culoare roşie si
copiaza-l in caiet. Unde întâlnim monologul în textul dramatic?
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………..
Ex. 5 Caută exemple în fragmentele primite care să ilustreze următoarele funcţii ale dialogului dramatic:
 Asigură comunicarea între personaje
……………………
……………………
 Reprezintă o formă mascată de relatare a întâmplărilor
…………………………….
…………………………..
 Caracterizează personajele, punându-le în evidenţă psihologia, atitudinile, comportamentul,
limbajul
……………………………
…………………………….
Ex. 6. Demonstrează apartenenţa unui fragment din textele date la genul dramatic, întrun eseu
argumentative de 20 – 25 rânduri.