Sunteți pe pagina 1din 2

V.Alecsandri a fost liderul miscarii literare a epoci pasoptiste.

El a fost un de
schizator de drumuri pentru diferite speci si genuri literare si a avut un rol h
otorator in formarea si dezvoltarea in teatrul romanesc national.Mare parte din
piesele comice ale lui V.Alecsandri (comedii , vodeviluri,farse ) au caracter sa
tiric si critic impotriva moravurilor sociale si politice,ridiculizand demagogia
, snobismul si parvenismul.Chirita in provintie,comedie cu cantic in 2 acteeste re
prezentate pe scena in anul 1852.Chirita reprezinta un anumit tip uman: boieroai
ca de provintie dornica de parvenire,reprezentativ pentru epoca imediata de dupa
1848.Piesa are urmatoare tema:demascarea parvenismului,a snobismului si a abuzu
rilor administratiei.Conflictul este intre conceptia conservatoare reprezentata
de Barzoi sau de fals progres reprezentat de Chirita, personaje zugravite carica
tural,si ideile noi , progresiste , reprezentate de Leonas , tanar istet ,cinsti
t ,indragostit de Luluta.Conflictul se desfasoara gradat intr-o actiune complica
ta cu situati comice pline de neprevazut.Leonas demasca coruptia lui Barzoi si d
evine ispravnic in locul acestuia si se casatoreste .El este reprezentantul idei
lor noi,a onestitati,a sentimentelor sincere , iar Chirita si Barzoi sunt reprez
entanti ideilor parvenite,a snobismului si coruptiei. V.Alecsandri satirizeaza i
mitarea modei accidentale de catre Chirita fara asimilarea culturi corespunzatoa
re: Chirita este o chocheta batrana si tot o data o buna mama , o burgheza cu do
r de parvenire , dar si o inteligenta deschisa pentru ideea de progres o bonjuri
sta.Amestecul de anteree si tracuri,de moldoveneasca grecizanta si de jargon fra
nco-roman ,de tabieturi patriarhale si de inovatii de loc occidental da un tablo
u inedit incantator pentru ochiul de azi.(G.Calinescu,istoria literaturii romane
de la origini pana in prezent ,Ed.Minerva,Bucuresti ,1986)Chirita,sotia lui Grig
ore Barzoi ot Barzoieni ,boier de tara , este dornica de a fi la moda , de marir
e , combinatie de parvenitizm si snobism . Prin contrastul intre ceea ce este si
ceea ce vrea sa para Chirita este un personaj ridicol.Chirita are 3 scopuri: sa
aduca la Barzoieni moda timpului ,sa devina ispravniceasca si sa-l insoare pe G
ulita,fiul natang,cu Luluta,orfana crescuta in casa ei,care va mosteni o mare av
ere.Din primul act al comediei reiese aceste scopuri.Chirita,boieroaica de provi
ncie,recent intoarsa de la Iasi,vrea sa impuna moda vremii la Barzoieni.De acea
fumeaza ca un caporal tigari de halva ,calareste imbracata in amazoanca, chocheteaz
a cu barbati mai tineri (Leonas,profesorul Sarl) spunand de fiecare data daca-i m
oda .Pentru ca e la moda,il plateste pe Sarl,profesor,sa-l invete frantuzeste pe
fiul sau Gulita,un gogoman prost crescut,care ucide viteii taranilor pe care ii
batjocoreste,le aprinde bordeile cu ciubucul cel de hartie .Gulita nu este in sta
re sa retina prima fraza din poemul scriitorului francez Fenelon,Les aventures de
Telemaque ,fils dUlysse.In porezenta profesorului Gulita trecu cu bine examinarea
facuta de mama,oferind drept corespondent in franceza cuvinte inventate:furculi
sion, fripturision,invartision fiind o scena memorabila ca dovada a falsei cultu
ri.Chirita isi expune temeiurile ridicole ale pretentiei ca Barzoi sa obtina ispra
vnicia intr-o discutie cu Safta.Demagogia,falsul patriotism,parvenitismul,ii def
inesc monoogul si anticipeaza persoanejele caragialiene,precum Catavencu (vreau c
e mi se cuvine dupa o lupta de atata vreme) sau Dandanache(Eu,familia mea, de la p
atuzsopt lupta ,lupta si da-i,si da-i si lupta ) vrea sa introduca la Barzoieni eti
cheta din casele de la oras imita cu orice pret moda situatie comica infatisata
magistral in scena 4 a primului act.Nerebdatoare sa afle denumirea lui Barzoi in
functia de ispravnic,Chirita vrand sa respecte obiceiurile din Iesi si nu deschi
de ravasul primit de la Iasi,pana cand Ion,feciorul din casa i-l aduce pe o tava
cu servet.Buimacit de regulile noi,Ion , nu intelege ordinea in care trebuie sa
aseze obiectele si le tot incurca.Barzoi este comod,lipsit de initiativa.Chirit
a il obliga sa-si schimbe obiceiurile vestimenare,culinare,dupa moda.El stie cum
sa aobtina avantaje materiale din fuctia sa , ca in scena vanzarii repetare a c
urcanului si a primiri peschesiului .Spre deosebire de Chirita,Barzoi este un pr
ovincial conservator,cu nostalgia traiului patriahal.Chirita ii marturiseste lui
monsiu Sarla ca a invatat singura franceza,limba de conversatie in saloanele vren
ii.In realitate ea foloseste un jargon roman-francez,care amesteca ciudat graiul
neaos moldovenesc cu frantuzisme construite de ea: nous disous comme ca en moldov
e.In schimbul de replici intre cei dou soti,se confrunta vechiul si noul, orientu
l si occidentul caracteristic civilatiei romanesti pasoptiste.Barzoi se plange d
e moda noua,nemteasca :Barzoi:Apui da! de cand m-ai scos din minte ca sa ma schimon
osesti din strae stramte pun cate 2 ceasuri pana ma imbrac Si ian priveste ce sea
man cu bumbii isti mariParca-s negustor de farfuri.Cuplul Leonas si Luluta pune in
lumina caracterul Barzoienilor prin antiteza.Ei sunt tineri , cinstiti, repreze
ntanti ideilor noi.Ion feciorul din casa comenteaza cu ironie si bunul simt al o
mului simplu modasi tertipurile stapanilor.Chirita, boieroaica de provincie cu dor
inta de parvenire este creonata calicatural,este un personaj comic realizat din
contraste.