Capitola | : COMPLEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA § 2.1. SERI DE NUMERE. REALE L. Sa se stabileasc natura seriei 2) yin care a,a,BER, B¥0 gi, in a= de convergenfa sa se calculeze suma ei Rezolvare Seu sumelor parfiale asociat acestei seri, (S,), este: S\=a a S,-atat=al1+ a s, waratied( 2) Softee : s.ae{leSe + | Duck - (a =p) atunci 5, se poate calcula astfel: cams #1. aml <0, devin, «#5 = 98cm contrn | = B-a” esas convergenfel tne seri mumerice, cl sera dal este convergent si are suma —®% B-a Deck S21 stn ims, = _ adicd seria este divergent& si are suma 00 Inca Fst secs este divergenti, deoarece sirul (S, ), este divergent si mu are suma. 2. Folosind definifia convergenfei unei seri, sa se stabileascA natura seriei cu ieeend general v, =! 951 n+4n+3° Rezolvare Se cbservi cd n? +4n+3=(n+3)(n4l), deci sepoate scrie:Sed 1 12 2(u+2) 2(0+3) Tf ceed a 2\27F nad 43, 2. deci seria dati este See eT a alae aa int (S,)are limita finish i wls-yhy ali convergent are suma B 2 3, Aceeasi cerinfa ca la Ex. 2, pentru cazul cand termenul general este dat de: 1 rn +n(a+l)+a u, , aEN, a22., -+a)(-+1). Caleulind S,, analog cu Indicatie si rispuns, Se observa cd n? +n(o.+1)+o. problema 2, se objine: 4, Ardtaji cA seria cu termenul general u, = si calculafi-i suma Rezolvare Aces (OE) - 2. (dels =-(3) -) Fie serile cu termenii generali ie -(§) mz. Seria Jy, este convergent sare suma +, iar seria 71, este convergent Er are sm (veri ex), Din propnetatile seriilor convergente reaulti cA, daci dout seni, respectiv S°v, si }\f,.sunt convergente st au sumele V si T atunci seria diferenta * Fb, -1,)este o serie convergent sare summa 7-7! Prin wrmare a easier ie eed 24,5. Studiafi convergenta seriei >"| Rezolvare ‘Deck p=l, seria este divergent’. Daci p«l,p¢N™ seria este convergent si are suma 6. Aritaji c& seriile °(-V5)" si 5° (5)" au aceeasi natura, dar cd una are sox si cealalté nu Indicaie si réspuns. Ambele sunt serii geometrice divergente. A doua are suma <0 7. Care este natura seriei )7—__» <2 (s+6)" ‘Raspuns. Convergenta. Suma este A5+V6 VS +V6-1 4%. Studiati convergenta seriei 5° an $F ‘©. Stabiliti natura seriei numerice cu termenul general : rn ne jas sea Sf 3) este 0 serie geometric avand ratia r = a Rezolvare {> deci este convergent si see seme S=4 (vezi cx. 5), Elimindnd un numér finit de termeni ai seriei, adic primi $ ==meti, se obfine tot o serie convergent, dar cu sumA modificatl, ‘Gecd s adaugi la aceasti ultima serie cinci termeni se obfine seria’ 1444941642540 41 41. 1 este tot convergentit 5s os gent 5 are suma 55 ict n ceonomie ~ ed, 110. Fie p un numar natural, p 215i q un numar real. Studiaji natura seriet cu termenul general si, dacd este cazul, calculafi-i suma Indiccyie si rispuns, Este 0 serie geometrich cu primii —p termeni modifica Dacai|q| 21, seria este divergents, daca | q | <1 seria este convergent i are suma (p= 1fo+i\o+2)p Ca" 4 +4 11. Care este natura seriei Moe Tent Deen eye are By By Mel Wy Wa) a0 Raspuns. Convergent, cu soma 12. Care este natura seriei ‘Raspuns. Divergent. Jig colic clas Seaton ya Ves vs iar 1 Raspuns. Convergent’, cu summa 120+ 42-1 440+ 1 46 14, Stabilifi natura seriei cu termenul general 2 n 1 =2, bua rst a) yas =a OA” Raspuns. Toate trei divergente. 15. Caloulafi restul de ordinul 200 al seriei geometrice cu rafia = Cum se aplicd criteriul restului pentru seria > a Bi a Rezolvare Prin definitie: }°u, = 5, +R, incare 5, ‘este suma partial de ordinul m a seriei, jar R, este restul de ordinul n al seriei, deei Y=1 — : 1 sl. Pentru a oplica criteul restului vom serie R, = T | 1615 oe as © 16 R0cind ne La seriile 16-55 se cere sd se stabileasca natura yi, acolo unde este posibil, 23 se calculeze suma seriei 16.) 5, #0. mea Rezolvare Se compari termenul general al seriei, u, sotex criteriului comparajei, Seria dati diferté de seria 3) printr-un singur termen, Poa = cae convergent si ca. ‘Yom aria cA aveasth serie are aceengi naturl cu seria armonich generlizati. Mai inti, din sontitle problemei se observa cA este o serie cu termeni pocitivi, deci se poate aplica criteriul 1 cecestici Fie seria SL. Caleulam tin OD tn Be) oe de nie 28 ieee lay) ae sbi i cele dou serii au acceasi natur’, adicd, daci «>! serile sunt convergente si dact 21 seile sunt divergente Raspuns. Divergent’.deci seria este convergentA. nm —2n+5° Sn Indicajie si raspuns, Deoarece i li BS. =2nt5..§, deck al, remit of sera este divergent = n 22. , CER, a20. ae +inte Rezolvare an tinte 1, daca a = 2, Deci cele dova seri sunt Presupunem ci a #0. Atunei lim: “ a n ambele convergente, Dacd ot = 0, atunci termenul general al seriet este hone i (u,),. nu tinde cdtre zer0 (ci cate 1), deci nu indepinesi rite nesear de convergent unei serii, Seria este divergenta, indiferent de valoarea parametrului ¢. . . 1 2. Rezolvare ‘Dach a=0, seria este convergenta si are suma 2 (vezi ex.1), Dacia #0 vom considera seriile IG) si LG } Prima este convergent si are suma 2, iar a doua este convergenté 36act ls <1, adich ae(-3,3) si are suma =. dack ae (3,3) Dact | a|23, adicd a (-=,-3]U[3,<0) seria dati este a Seceenti, deoareve sumele ei partiale formeaza un sir divergen’. (Observasie. Se poate aplica gi criteriul raportului cu limit, ins numai in ipoteza c& seria dati ‘== tcxaeni puzitivi, cova ce este adevirat daca se ia, de exemplu, in loc de a, |a, +B" - g,BeR, a,B +0. Emdicatie si rAspuns. Sirul sumelor partiale are termenul general S, -X(5) +n41 sieste Seeecst Dac |“) <1, atunci seria are suma co = a = ini sss Rezolvare Jesrscet seria mu are termeni poritivi, vom arita pentru ce valori ale lui a seria este absolut Semecrecnts folosind criteriul raportului cu limit yom considera De sci rezulté cd seria este convergenta. Vom afla suma acestei seri, NotAm suma parfalt de spinal © 2 sericicu S, siavem ste convergent‘Pomim de a girl ce defineste numdrule gi dezvoltim dupé binomul lui Newton, efctusnd anumite majorini (+4) Ber ron 7 7 _rea=Dudn=ne) 1 men Dutm kD Ve n nt ra Decree (i++) <5,.sen in(1+4) «tim S, ated jim 5, Pe dai parte ‘remunfand lao parte din termenii dezvoltirit (4) objinem, pentru orice k Sm (44) atthe. fob) n u strand & fixat si treodnd la limita dup » obfinem tin(1 +2) ait adich e> S, oricare ar fi ke N, de undee ® fim Sy. 8. n+l a Rezolvare ne2 GD m2 __9 <1, deci seria este convergent. Pentru éi r sal 1 ach nB1.Dar =e SovSin! mdicatie si rdspuns. Seria este convergent. Deoarece n? =n(n-1)+n, termenul general se seme asticl ests o> 1, vom compara seria dati cu seria geometric& de ratie Va, Avem:—— <+_ ain a’ SS metrics este convergent’, prin urmare si seria data este convergent. Putem majora suma ‘== Se 5. cu suma serici goometrice de ratie 1/a i primul termen 1/a, prin urmare: Dest I< a < |, avem -1 exec este seria armonict fra primul termen, Daca a = 1, seria data este seria armonic& Se asa terme, deci este ivergents, = 1 = a>0, pen Isc crteti carte Tot eye tart me Diemeee Va =m peg = Oe any, Ee Gella™ P aay? seria este convergent indiferent de valoarea lui a sia lui p,ps Wena Rezolvare Aplicdm criteriul radacinii cu limita seriei modulelor: lan® +n ae anf =tim| fan? +1 \e- a ant [@=Dnt +n 4] ue Van? +n+l4n si seria datd nu este absolut convergent. Dacd a= 1, atunci A=limy Dack a +1, atunci = i seria este absolut convergents, deci convergentd. 4 Dinara ‘Rasspuns. Divergent’ Raspuns. Divergent. S1/ 2n+5 oe es Indicajie si raspuns. Daca se climind primi 3 termeni se obfine 0 serie cu terment pozitivi, ‘cireia i se aplic& criterul lui Cauchy eu limits. Convergent Sf 3nt+2) 7, 2 R) Résspuns. Divergent. a (+1)! n? Wa t Ratspuns. Convergent 39. Y=, a>0. Indicatie si raspuns. Se aplic8criteriul lui d’ Alembert cu limit, Divergent. 40uns. Divergenté. wns. Divergent aso Rezolvare “i at ye Desarece meee ¥ |, seria este convergent pentru a <1, indiferent de =u, (nti) a’ seers: ui c. Dact a =1, ctunci seria este convergent pentru o: >1, fiind serie armonica, Seria se Secgenti pentru a> Psi pentru a= 1 sia <1 4. peers eee eet 2 n ip) hese ned) actin) yey 5 at teria oc C+Dieriyaleri).(a+n-1) ‘met coiteniul raportului cu limita nu este concludent. Aplicém criteriul Raabe-Duhamel cu Ge. ese: ave de calct lat limita “melee 2] Fees = calcula aceasta limita, vom folosi limita ines(e) “esse cect calculul cu ajutoral lui Y Hospital = germs Dac oc-a +1 I, adicd a sa, atunci seria este divergents =— Bail) GY’ eek Smdcapic si rdspuns. Avem lim “*!.1, deci criteriul raportului nu este concludent : se ‘set 2, seria este convergent, Dac a. <2, seria sebemtSie ees 44 nlltat.ta Rezolvare Pentru a= 1, seobjine seria cu terial general >>, care exe convergent ae uma 1 ine 43. Daca a > 1, atunci eee AL voricarear fine N, deci seria daté este convergent : aie , care este convergent, avand ratia conform criteriului comparatiei cu seria geometric) “ca, Daed a <1, vor aplica eriterial comparafiei cu init a 1 alta ++ lim = lim me T ae n 1-a Cum seria armonica este divergent, rezulta ci si seria data este divergent 44, Y-% +ntl n = Indicatie si raspuns. Se foloseste criteriul Cauchy ci limita. Dacd act, seri este » a>0 seria este divergent, deoarece convergent. Dac any seria este divergent, Dach a= termennl general nu tinde cate zero 6 Guy" vy (l6n? +5242)" Rezolvare "—V (l6n? Lunes ee “wae “Ta yon tim ———! 3 <1 seria este convergent lon? +542 a 5 ae 46. Sia", a>0 Rezolvare gut) deci criteriul raportului mu este concludent. Aplicim criteriul ina Raabe-Duhamel 42n+l n+i ‘Deck -In a>, adich a seria este divergent. " ‘ex Ste a termenul general al acestei serii nu tinde cdtre zero. Intr-adevar, exist un sent sexadr natural , astfelinodt a 0, a+1>b, eZ. Dae a,b>0,a € Rezolvare Deserece a +1 > b, seria are termeni pozitivi. Pentru ari afla natura, aplicdm criteriul “seperstici cx limith si objinem : 1 oar ‘im eS) -0dec sera dati are acecasi naturd cu seria armonic8 generalizati 1. adicd este convergent Pentru a-i afla suma, descompunem termenul general in fractii simple 1 1f1 1 (r+ay 8 ser =a) aoe 8,2 (pp at ioe 2b\ita-b l+atb 2+a-b 2+a+b n+a-b nt+atb Doi numitori oarecare ai fractiilor de semne contrare difera printr-un numér intreg, deci dacd n+ p+a-b=ntatb, peN, se va objine p=2beZ si termenii se vor reduce doi céte doi, adicd suma seriei este elie Lege : 2\1ta-b Dea-b a+b (es elena 1 50. Sey War Sais Rezolvare Este 0 serie alternati cu termenul general u, = (-1)" w Se poate aplice criteriul Iui B : 1 Leibniz, deoarece b, este un gir deserescdtor si tinde cBtre zero, Deci seria este wy 8 convergenta. Suma seriei este + observam cA este o serie geometrici de ratie —- Ba ae 5 pentru 7 par, 51. )ou,, unde ee , pentru” impar. Rezolvare Seria se sorie astfel; 1 bee 3, Dates 5s Ea este o serie altemati, dar nu verifca cerinfele criterului Leibniz, deoarece sir termenilor in modul: eles 27°47 24378" wd 32 mu este descrescator. Calculim suma partialé a acestei seri i obfinem pentru n para} reg, deci daca ee doi cite doi, 1 i ee ls Gout subst sunt conergente gi au oveeasi imi 42 asadar sera data ese soca sieresum = 7 2m 2. C1 LVR Seccatic $i raspuns. Desi nv indeplineyte condifil criteruli hui Leibniz, mu se poate trage Se concluzia cd seria este divergentl. Se arati & sirul (-1)" gett “#0 (practic mu are Gee) ec sera este divergent. (yy 2+ Bach: Secatic si raspuns. Seria este altematd, dar mu_se poate aplica criteriul Leibniz. Ea este “gies convergent, deci este convergent. se yn 22 ntl Poe crc tu sstcnd rea ried un numér finit de termeni ai seriei date se obfine 0 serie altermatd, care satisface siteriului lui Leibniz, deoarece sirul ([=2 este destin lin sin ” reve al ), sin are semnal iui a es BeaBS i seria dati este convergentd, deoarece si seria altemati este convergenta, avand in scam un numar finit de termeni57. Yer al = 58. Sere. Raspuns. Convergent’. ee ado gi rispans. Se orto: 0, SN ete teed al unui e % descrescitor, care tinde e&tre zero. Convergents. for. bt Beat e 59. Arataqi ca =-sto-t.. tC este enta jh ok eria BE oo CI I te ee conver si calculafi-i suma cu doua zecimale exacte. Rezolvare Este o serie alternati cu termenul general u, “Oy I descrescator si Lim 3 fi convergent, Pentru a- calcula suma eu dou zecimale exacte, se stic of eroarea care se face aproximénd suma serei cu sama primilor n termeni ai serie alternate care saisface criteria! In Leibniz este dati de modulul primului termen neglijat | S-S, |< mau], unde prin S, += =0, seria data indeplineste condipille criteriului lui Leibniz, adicd este notat suma parfiald a seriei alternate. Este suficient sé luam unde rezultt 534, Deci insuménd 34 de termeni ai serii objinem aproximarca dont: 0,3786. § 2.2, SERI DE FUNCT. SERII DE PUTERI SERII TAYLOR $I MACLAURIN 1. Care este mulsimea de convergenfa a seriei de funcfi: > (s) ,xe-l? La"\ x41 Rezolvare Vom stabili muljimea de convergenf& absolulé pent seria de functit Dre). oa ax deci vom determina o mulfime ACR pe care xe AEYRMANIR LG ‘modulelor >a ‘Sal@)| este convergenta, Presupunind ca xe R\(-1} arbitrar, dar fixat, se poat w= aplica criteriul rAdacini ou limit, serici moduleler. 46‘Se calculeaza prin urmare: Snl3)| = im Vn Dack A.<1, seria dati este absolut convergenti; dack 2>1, seria dati mu este absolut cccvergenti, iar dack 4=1 termenul general al seriei date nu tinde cltre zero, deci seria este 2x-1 |- x=] atl] | ot Seergenté. Dar X<1 dacd si numai dacd BS Oar exista un rang N(¢) astfel incdt |S,@)-G)|.0,Atunci existi un rang > astfel incat Ea ceca ce +x} contrazice inegalitatea (*) de mai sus, prin umare ipoteza de convergenta uniforma este falst Seria este simplu convergent. Acelasi rezultat se ‘obfine observand c& este contrazisi proprietatea ‘de continuitate a sumei unei serii de functii continue pe compactul [0,1 ] in cazul convergentei ‘uniforme (Proprietatea 1, p. 55 din manualul “Matematici aplicate in economic “). < "et fx. € fe 7. Este seria = ae , x€ R, uniform convergent’ pe R ? In +1 :Se splicé teorema care asigurt convergen{a uniformA a unei serii de functii daca termenii ei S-sscrat de temenii uni sei convergent cu ermeni pot, pe care am nott-o "a, : convergent, _ pentru orice & Studiafi caracterul convergengei seriei x ae | xeR. = Rezolvare Penzu « = 0 se obfine seria cu termenul general 0, care este convergent si are suma zero. 0 vom calla srl sumetor patie 5, ()= 5° fe (3) sae 2st -- ot Tee 1e2e? Te ae 12s 4 ___(a-is? 1 rece atig (Pa ST ccxare x€R fixat, avem lim S, (x)=1;deci se poate spune cA seria dati este (simplu) catre funcfia (2), unde 1, pentrux #0, R, /@)= ae iG) eee ‘=e insi, uniform convergentd Pentru seriile de puteri 9-17 aflati raza de convergenté R si multimea de mtd C. = tinde catre 1 a = - D5 +1 Zp, ceea ce = Rezolvare emi este falsé ‘GeeScentul a, al termenului x" este a, Pentru a gisi raza de convergen(i isi proprietatea * eres] = al convergentei fale eel ox = le roe fan[ manip ti. # -R? == Pentru orice xe(-1,1) seria este absolut convergent, iar daci x>1sau x<-1 seria pdivereentl =1. Prin urmare, raza de convergen{l este see i in economic ~ ed. 1Dacd r€(0,1).peintervalul [-r, r ] seria este uniform convergenti , care este divergentii (se act x= 1, seria de puteri devine o serie numeric ms = aa compari cu seria monic i se constaté ch au aceeasinatus8) Dac x = 1, sera de puter devine o “care satisface condiile criteruiut Ini Leibniz, In? +1 serie numeric alterati yo" deoarece sirul (Gta) ‘este descrescitor gi tinde cdtre zero. Ea este convergent. C= (1,1) 10. SE ay nxt Rezolvare vem 2= tml 5 ees Deci R Tal = [Cyn 1 — 1 it (o+1)-3"! ne 1 gn cul x|<3, seria este absolut convergent; dack |.x|>3, seria este divergent, iar pe compactul (0,3) seria este uniform convergent. Dack x=—3, se obfine seria armonick -3.3) » regult C= 3, prin urmare, pentru orice Lr} ow re( alternatd, care este convergent, Deci C De ai Spee Rezolvare ‘Notim 1=x-1 giobjinem in loc de o serie cu puterile ui x1. o serie cu puterile li es ayn nt Le gE 50%=2. Observim ci pentru r= 2 se obtine seria DiGrviy: ae es Hiverses, doarce “=Smenul general nu tinde ctre zero, La fel si pentru ¢=-2. Prin urmare C, =(-2,2) Rezulta ‘peru seria data multimea de convergenja C, =(~1,3) Dei pentru orice xe (—1.3) seria este Slut convergent; dacd x>3 sau x<~1 seria este divergent iar pentru un numér arbitrar 0.2) seria este uniform convergent pe [1~r.1+r] x tea Snes Rezolvare Secalculewt @= tim gf, |= tim @f2+C2)° J" =3.Atunet R=2, des dn teorema Ii 5c reztt cA pentru orice x eal cu | x] < + seria este absolut convergent dacd |x|>1- seria 3 Ja Bie divcrpent iar pect re( 04 }oel—rr] seria este uniform convergent. In capetele sxecralului de convergenfs, adica in x=-1 gi a seria este divergent’, deoarece, pentru termenul general al. serici devine u, =p + CP SO 6 erin ese ates Bseapents (ctcntic! nu indeplineste condifiile eek lui Leibniz, et ea ce Ses ix pout x=), 4, R, t)=>— eee determinapi’ mulfimea de puncte din R pe care este vala- bil rare Rezolvare ‘Vom descompune f(x) in fracfii simple: f (x) Dezvoltim in serie fiecare dintre funefiile (x) condi /(2)=a(0)-M), Pear (2): H) vom folos serafeometict,Avem Jnl 0 Pe intervalul comun de convergenfa al celor dou serii, adic& pe: (2.2)a(a)= (1) se poate scrie 52LG)= a(x)-He) 20. Dezvoltafi in serie Taylor dupa puterile lui x - 4 funcjia _/() = determinati mulfimea pe care este valabila dezvoltarea Rezolvare Procedim ca mai sus pundnd in evidenfé la functiile g(x) si h(x) binomul x4. Prin urmare: =I Sin s=4)" st) 32 e424 2 aad a) ( 2 ] | et 2 wet Lost 9 ah See) om [fs F 0 Scrierea lui g(x) este valabila pe intervalul x€ (2,6), iar a lui h{ x ) pe intervalul ( 1, 7), Dect pentru xe (2,6) se poate scrie 1O=Y oy 6-9) Gap = 2 =) yer Sel ay 21. Dezvoltayi in serie Taylor dupa puterile lui x - 3 funcfia: L R\{-1-4 R, =~ FP RM-I4)OR, fe) = = 2f2ti mulfimea de convergenta Raspuns roe ; -4) (3, eC) gel amt 22. Dezvoltafi in serie Taylor dupa puterile lui x ~ 1 functia: F:(0,00)-R, f(e)=x-Inx Indicatie gi rdspuns. Se observa ck functia g(x)=xln x—x are derivata g(x) egal cu In x, sex Sects 2 dou exteg"(e) =~. Dar £= 7 (1)"{e"=1)" (veri ex. 20) gi facem dou = ne ‘gtegcis succesive termen cu termen. Se obfine: rina CE Coy corer. (0.2)§.2.3. FUNCTI REALE DE MAI MULTE VARIABILE REALE 2.3.1. Mulfimi si punete din R” 1. Si se determine domeniul maxim de definigie al funcfiilor a) f:E>R, f(x,»)=vi-¥ infty’), b) fs ER, f(x, ya arcsin= + arosin 2 y=1 3 ©) f: ER, f(x,y,2)= Rezolvare a)Aceasti fimctie are sens penta pamctele din R? pentru care 1x30 gi 4-y? Oe: eexe[-hi]sive(—2,2) Deci £={(&,y)eR? |-10gi 1-x?-y? Deci £={(. 2)eR?|x? +y? +2? <1, (x,3.2)#(0,0,0)} sfera deschisa de raza egala #lex’ ty? +27 <1 gi (xy.2)#(0.0.0) 1 unitatea gi cu central in origine, mai putin centrl sferei 2. Sa se determine domeniul maxim de definifie al funcfiilor. Z yj eyat, a) SER flor) jae b) f: ER, f(x,y) =aresin~ + arcsin(1— y}, y o) f:E OR, J(x.y)= Ini? —y +2} ®) f: ER, f(ey)=yx-Vy: e)f:E>R, f(x,y)= ysinle? $y’); 1 1 1 ER, fle, at St Di Bae ashe ler da 8) f: ER, f(x,y,2)= 9-2 -y? = 2? ae (een ey Rapurs yy p= (e,yeR'|-y' 0 =e yeR'|P ty? 22) 1 {-3,0)} fxa)eR'}e +y" SL, x20} FAA=fa eRe +y" dhulO.rve En e3.0)} 2.3.2, Funefii de mai multe variabile resle. Limit. Continuitate 4, Folosind definifia, s8 se arate a, lim Gx +4y)= 10, b) «lig, ysin2 nu exista. Rezolvare s irebuie sh aritim ch oricare ar fi e>0 exista S(@)>0 astfel incit, oricare ar fi (1), cu propriate c& |x-2] oe ry cabthoire +7 7. Sa se calculeze P20 (exercijul Sa) sinxy pV a) lim, Rs ke &) vin 1) iBee x tou wry 2 dna Oita oe Infr+e”) ©) dim syns 9 de a Raspuns. a)k, b)¢; 0) 2; A) 0, ¢) 0, 0) in2 8. Sa se studieze Eoubiayutatea, ie > »)#(0.0) - (»)=(0), +: (y)#(0.0) » bx)=@.0} 4 2 RR, f(s )= ore =p 0 xy » ROR, fl Heo ae +y 0 Rezolvare +) feste continua pe R? = {(0,0)}, ca fumctie clementard. $a considerdm sirul oarecare fix... Jens cu proprictatea (x,,.y,)— 570.0) si (x,.¥4) #(0.0) Deoarece an te at ce [| 9h bin £m ¥0)= Lin Xda 3 i pena) ‘= ci funotia este continua si in origine, deci feste continua pe R ©) Ff este continua pe R? - {(0,0)}n punctul (0,0)/ nu este continua, deoareve, considerand Se rlley: Grn)-[E) net pametal ea, eden (5.25) 90) > ZF Veloars limite depazand de kfncia mu ae imi in engine 5 * s\n b “== nu este continua in origine. 9. Sa se studieze continuitatea poncralee 7 (»)# (0.0) & ¥)= 0), 1=cos(x? + y” >) RoR, pon BSF 21, (.»)# (0.0) 0 -@¥)= 00), fen, fe ofr 0 ee). or won rene [i = | fy) #0) »(.y)= 0}. 9 Fah =fal0e) +3 /y)={(lep¥e ga tomy 0 Raspuns. a) sib): continu pe R?; c) fcontinu’ pe R?, dack i =1 si pe R- {0.0} daca 2.#1, d) fcontinua pe [0,:0)® 372.3.3, Derivate partiale. Diferentiabilitatea functiilor de mai multe variabile 10. Fie funcfia f:R?>R, f(e,y)=e"”. Pomind de la definitie, s se calculeze f;(1.1) si 7 (11) Rezolvare £109 sox 2 tin Tee ont sane tin me (c+1)=e2(inep= 20? 11. Calculasi derivatele partiale de ordinul intai gi al doilea pentru functia FRE R, f(ey)=40 43x7y4307-y? Rezolvare Pentruacalcla 2 drvim functininraport cu x pesupunnd y constant. Aver Laiast+69+3y* Analog, pent « caule a erivim funetia in raport cu y presupiniind x constant. Avem Fase +6y-397. Apoi Oia (al Laie 1.8(2)a meaty, 26-2(P)n0-6 a fees cil ola = #f 8(¥ Shab F]nseroy Oyox ae a Sey Se observi'c& pes Loot In general, aceste derivate partiale mixte de ordinal doilea mo sunt egale, 12, Sa se arate c pentru functia / me oR, wid. or («,y)# 0.0) 0, y=), PF 22h aay (0,0)# ayae (0,0) f(ey)=Rezolvare Foy oF 2 gem 8 0) Xo, ») =m se io Y) = tim OE in =? iS 6. Osi deci “L (oo) iy eat Ff (9) 2 2 Fte0)-F 0) ££ ¢0)-tin® — > — x0 tin LIL) oy =P (o0)-tg oe (00) 5 aa OO" lim =P = ae De of ay (0.0)+ 5 0) 13, SA se calculeze derivatele parjiale de ordinul intai gi al doilea pentru Sacle 2 fey=m, definitd pe mulfimea 4={(c,»)eR?[y 20}; ca ®) f(x,y): definita pe multimea 4=R? - {0,0)} ; > fl(x,y)=xsin(x+y), definita pe R7; © f(x,y)= x”, dofinité pe muljimea 4={-,y)eR?|s>0}; 3 ftsy)=areta >, definita pe mulfimea {z,y)e R?| +1}; dal doilea nu + definita pe mulfimea 4=R? -{0,0.0)};Ba =esin(e + 3 EL cate») =x + rae foto yer 2h of i of Dihes ar 2 ae Tee es eye ff igo ta OL = ee erp = eae 9o Gey Rae YT ay Gay +) 2 14. Sa se calculeze Af = as ae ©F pentru funciile a) f:R?- ae ale +y}b) ER OR. ©) f:Rx(R-O)>R, f(y) =aretex/y Raspuns. a) 0; b) 0: ©) 45, Pentru fiecare din functiile urmatoare s& se calculeze derivatele pai aa 2») gy oe ‘f(e,y)= xIn(xy),definita pe mulgimea A= {eve R’o> 9}, » 2L. daca f(x,y)=cos(x +e”) definita pe R*, a = a 3 ae daca f(x,y,z)=e%, definita pe R’; af et f, ae ee dack flr,y)=x-y+e sdory te 3c y-¥ oe acy ty) definita pe R? atslobuoerss aspuns. 2) 0;0) ©? sinle+e?)- Bf16. Pomind de la definitie, sa se arate ca funcfia FR? OR, f(x,y)=3x+y*este diferengiabild in racial (2,1). Rezolvare Pentru 2=3 gi w=2,avem, oricare ar fi (x,y)* Qi) f(x,y)-fQ)=3x+y? -7= 2 642y-24y?-2y41=He-2}42(y=1)+ (e201 (e-2P +17 Ha Oe Nenera (ape, Consderind oft. y)=1J@—2) +—1) (ey) #Q.) ° > y=.) sind seama cl a a) Me PS a 4 tala (e-2) +G-1, rere ca ==_o(x,y)=0= (0.0). Deci a(x, y) satisface conditiile din definifie, adic& este continua si ae rma ‘feste diferentiabilé in punctul (2,1) si diferenfiala ei in acest punct este: (e921) = 3-2) 2-1) Observatie. 3.= Len- ea -Ze)-2 17. Este functia: 2) f:R? OR, f(x,y)=x° +x +y’, diferentiabila in punctul (1,1) ? ») f:R? OR, /(c.y)= e+’, diferentiabila in punctul (0,0) ? of: R'OR, f(e,/)= oak Gx)# (09), 0, &y)=@0) Iindicaie si raspans: a) Da, deoarece derivatele ci paste 2 =3s*+y si a =x+2y/sunt diferenfiabilain punctul (0,0)? ‘eutinue in punctul (1,1). ') Nu, deoarece dacd ar fi diferenfiabil& in punctul (0,0), atunci ar admite derivatele parfiale in =. dex £ (00) Fi Zoo) metas ) Nu, deoarece daca far fi diferenjabilé in punctul (0,0), ar fi continua in (0,0), dar fey) nu exist. 18. Sa se calculeze diferengialele de ordinul intai si al doilea pentru funcyiile 2) f:AOR, s(e.y)=Inle+y’), unde A= (x, y)eR?] x+y? > 0) ys W-f00) +8 He. )= o) f:R? 9R, f(e,y,2) a =xytxetyz, d) f:R? OR, f(c,y,2)=cos(e+2y +32)Raspuns 2) f(s) pyre 28 sly) [eae ~ayaray +2le-y"}y?] = . > (pact) &/ley)= ee ead Gay q ©) (x,y, 2)=(v+2)te +(e +x)ly + (e+ vy); a7 (ey. 2)= 2(dedy +dxde + dye), adr, y2)=—sin(e-+2y-+32)(dx+2dy +3de)d? /(e,y, 2)= cose +2y +32) e+ 2y +e)? 19. Pentru fiecare din functiile urmatoare sa se calculeze diferengialele indicate: s a) d° f(x,y). daca f RR, f(c,y)=2°-y’ ~3uylx-y) 5 : b) ase z), daca f:R?>R, f(x,y,z)= 92 5 o) d°fley) daca f:R? OR, f(x,y)=e7, abER 5 d) d"f(x,y);dacd f:A>R, £(c,y)=In(x+y), unde A={x,yeR?x+y>0}. Raspuns. a) d? f(x, y)= 6(dx — ay)’; b) f(x, y.2) = Gadde ©) dts(e.y) =er lade s bY: a" fle») =" oI SE + 2.3.4. Interpretari economice ale derivatelor partiale 20. Fie funcjia fA R, f(x,.x,)=ke}x8,k > 0,a20,B20,a+B=1 (Cobb- Douglas), unde mulfimea 4 este formatd din mulfimea perechilor eas) tehnologic admisibile. Sa se determine valoarea marginal, ritmul de variafie s1 clasticitatea lui f in raport cu x, , respectiv x, Rezolvare 4) Valorile marginale sunt: -2 = hoss?“!28 Lipa ax, on; Ritmurile de varafe sunt? Ry ey se Plasticitajile sunt: E,, ™ Observatie: = Tinand seama de definifia elasticitapii se obsine semnificafia economica a » celor doi parametrii a si B care apar in definifia functiei de producfie Cobb- Douglas. Ei reprezinta numarul de procente cu care creste volumul productiei, cénd factorul de productie respectiv creste cu 1% , celalalt factor de producfie 3 ramAnand neschimbat. 62Wh 21. Sa se determine elasticitafle lui fpentru funcfiile fA —> R, definite de: 2) f(x, x,)= lox? +pry"}"; k>0, a20, B20, a+B=1, p>-1 (CES: Constant Elasticity of Substitution). ee. » 3) = Sapa 829 (Sato) ©) £(x,,x,)=[2hx,x, ax? —bx3; fi? > ab (Allen). Rispuns, 2) £,,, =——* Ee B tay = a pgp? Phe 7 2hx,x, — a; — bx; 2hx.x, — ax) — xt 235. Derivatele si diferentialele functiilor compuse 22. Sse calculeze diferengiala functici F(x)= /(u(x), v(x)) pentiu atz)=cosx,v(x)=sinx,x eR. Reolvare BP Fhe oe te, Pete ee oe =-F n= (Z sub ( © sins X cose = Si se calculeze diferengiala functiei: F(x, y)= f(u(x,y), v(x,»)), unde alx,yJ=e"" sivex?ty, &y)eR? Desacedl(sy) =F des oy resis »)= c cae (er 2 Dy 24 Si se calouleze diferentiala functiilor: = F(x,»)= S(ulx,y),v&e,y)), unde u(x,y)=x+y, ve,y)=x~-y, (x,y)eR? © F(=,»)= f(x, »), v(e,y)), unde u(x, y)= x? ~y*, vfe,y)= yo, te y)eR’, >. = Flxy)= lu(x.y), v(x, »))eunde u(x,y)= xy, v(x, y)= 5 63Ratspuns. a) a(n y)=( LB bare LM, ees ae a es Ou oneon Leitn(t ap b) de (x.»)= (= 2.3.6, Formula lui Taylor pentru functii de doud variabile 25, Si se serie polinomul Taylor de gradul doi atagat funcfiei f:R* > R, f(x,y)=yx2+y? in punctul (1, -1). 2 Rezolvare Functia feste diferentiabila de doud ori in punctul (1, -1) si polinomul Taylor de gradul doi atagat fiuncfiei f in punctul (1,—1) este: : reo=s0 et - “3/26 (Ke raat sft. =~ Meh Ze he 7 L0- A : unde: SMb-)=v2 506 = 1 Z Deci T,(r,»)=v2 +2 [@-1)-(+i)}+ Af. I +26-i)y++ 0+) f 26. SA se scrie polinomul Taylor de gradul trei atasat funcfiilor de mai jos in punctele specificate: a) f:C1,0)xR>R, f(x,y)=(c+1)’, in punctul (0,1); b) f:Rx(-1,0)>R, f(x,y)=e In(l+y), in punctul (0,0).Raspuns, 8) 7,(,))=1+242(9-1)45 (9-1). ) Tylny)= 945 (ty?) £6? -3y? +6329) 27. SA se deducd valoare aproximativa pentru 1,1'*, folosind polinomul lui Tayior de gradul trei atasat finctiei_f :(0,00)xR —>R, f(x, y)= x’ in puncaul (1,1). eS Bate a eriaenals Indicapie si raspuns. f(1,1)=1, zt) 1; mor 1: a5 eraleanuléndu-se in (1, 1). Dev: T,(,y)= 2-+(¢-»)(=1)+4 6-1)" 1) =1, celelalte derivate © valoare aproximativa pentru 1,1! se obfine inlocuind in T;(x,y) pe x cu 1,] sipe y cu §> Reaulta 1? a7; 12)=11+0.)02)+L 001) 0221121 28. Si se scrie formula Ini Taylor-de ordinul trei pentru funcfia f:4—>R, #=)=In(1+x+y) in punetal (0,0), unde A= {x, y)< R?)x+y > -1}. Rezolvare Eunctia f este deferentiabila de patra ori in punctul (0,0) si formula lui Tavlor de ordinul tre seesspunzitoare lui fin punctul (0,0) se serie: feo)onberde3{2 +2 5] sm a é.n)e este un punct de pe segmentul care uneste punctele ( x, y 2) 1.0, 0.) adica E ~)= (0.0)+0(x,»)=6 x6 y)iar Ty(x,y)este polinomul Ini Taylor de “gradul tei atasat Sectei in punctul (0,0), Devarece Bley ae Be ear 2 =f STEED oy oO wie =2(l+x+y) En)= +E +n)"Cu acestea, formula ceruté devine: tnG-ssty)=(ery)-Eory} Lory) tetra) 29. Sa se serie formula lui Taylor de ordinul trei pentru funcfia f R?OR, f(x,y) =e* cosy in punctal (0,7). Raspuns. e* cosy =-1-xe4 fa? +2) LE a2) +S fe aon 40 -2)ion 62" 9-4 cos n+4s(y-)' sin +(y—)* cos} unde (€,n)=(0.n)+8(c,y)=(@x, x+y} € (0.1) 30. Sa se scrie formula lui Taylor de ordinul doi pentru funcia f:R* > R, f(e,y)= =x? +2xy43y? Se in punetul (-2, 1) 2 aN ue Ox’ iar derivatele de ordinul trei sunt toate ey ‘cu zero. Se obfine: ax? 4 2ay +3)? -6x-2y—4=1- (+2) +2(0+ 2) 4307-1)? 31. Sa se scrie formula lui Taylor de ordinul » pentru functia f:R* > R, fle,»)= ef y as Indicatie si raspuns. f(-21)=1, 2-(-2,1)= 6, » in punctul (1, -1). Indicatie si raspuns. Se sinc seama c& a =e axl) =1 Wy te) =e, (v)k=O.n Fl sise obtine (x+y) unde ,n)este un punct de =1)+0(z,y)=(1-+0x-1+6), or alr ery Eee) + Aeon ey aan eens care uneste punctele (1,1) si (%»), adioa (E.n)= 0. cu 0€ (0,1) 2.3.7. Extremele functiilor de mai multe variabile 32. SA se determine punctele de extrem ale functiei f:R? >R, f(x, y= =x°43xy’ -15x-l2y 5 Rezolvare Punctele stafionare sunt solufilesistemul f : eer (3x2 43y? 1520 [x?+y? =5 Ox a. ae loxy-12=0 ay=2| punct de “1+8y) adicd M, (1,2) (2.1) M5 (-2,-1) M,(C-1,-2) Cercetim daci punctele stafionare obfinute sunt si puncte de extrem local, Calculénd Zesivatele parfjale de ordinul al doilea avem: 2 2 2 Se eee oy xt Gray Bxdy Deei (x,y) [=] aie Te) Gxoy | ax? ay? Deoarece E(1,2)= E(1,-2)= 108> 0 , rezulté c& punctele Mf, (1.2) si M, (-1,-2) sunt puncte sa, ‘Inpunctul Af, (2,1) avem E(2,1)=-108.< 0, de unde rezulté c& punctul M, (2,1) este punct 2: extrem local pentru functa dath si anume punct de minim local deoareee 2 (2,1)=12>0, ssc minimal funcfii este /(2,1)=-28 -12.<0,de unde rezulti ci ‘Analog inepuittl, E(-2.-1)=-108<0 gi hea. punctul M,(-2,-1) este punct de maxim local, iar maximul functiei este f(-2,-1 Observatie. Dack (a,b) = O-nu putem afirma nimic despre acest punct. In unele cazuri (vezi =xerciful urmitor) punctul (a, 6 ) este punct de extrem al funcfiei /, in alte cazuri nu este punct. extrem. 33. Sa se determine punctele de extrem local al functiilor: a) f ROR, fey=xtys bf: ROR, fy y=x ty’ 2 Indicafie si réspuns. a) Punctul (0,0) este punct stafionar. Avem ZLooo-2 FE 0.0)=0 gi atunci EF (0,0) = 0. Avem apoi (0,0) = 0 gi ix.y)>0 = £(0.0) (v)(x, y) (0.0), de unde rezulta c4 punctul (0,0) este un punct de minim al Sanctiei date ) Punctul (0,0) este un punct stafionar si £(0,0) = 0, dar in acest caz. punctul (0,0) nu este panct de extrem, deoarece diferenta f(z, y)- (0.0) nu péstreaz& semn constant in nici o ‘ecinltate a origint Intr-adevir, considerdnd punctele (0).x #0 i (0,y),y <0, vom avea F(e.0)- 700.0)=x" >05i £(0.y)-00.0)=y* <0 cea ce demonstreazé afirmatia. 34, Sa se determine punctele de extrem ale funcfiilor a) FR’ R, f(x, y)=29(e+ 9-3), b) f:R? OR, f(x,y)=x*+y*-40, ) FR OR, fx, y=x? +xy+y?-2x-y; @) f:R7R, fly) =(erye 0”),PS OxPOR, fey=9 f) f:R?79R, f(x,y)=x4+y*-2x? +4xy—2y7-1, g) f-R? OR, f(c,y)=3xy? -x3 15-36) +9; h) f:R? OR, f(x,y)= 94 -8y° +18y? —8y + 2° — 3x? - 3x, i) fR?-{0,0}>R, f(,y)=wIn(e +9") ‘Réspuns. a) M(1,1) punct de minim; b) M, (1,1) si Mf, (-1,-1) puncte de minim; c) M(1,0) punct de minim, d) M,(1/2,1/2)punct de maxim, M,(-1/2,-1/2)punet de minim; e) M(S,2) punet de minim, 1) Af, V7.-V2) si M,(-Y2v2) puncte de minim; g) funcjia nu are puncte deextrem; hb) M, (1+ J2,2+¥3) si M4, (1+-¥2,2~ 4) puncte de minim; 4, (1-¥2,2) punet 1 M,{-..-2_] puncte de minim; M,| = ,-—L= | si Bee ee eat M,| -——=,==| puncte de (ee delenbees 35. Sa se determine punctele de extrem ale functiei f:R’ >R, f(t, y,z)= 2x? + 2y*4 Aey + yz x4 y4+3z) de maxim; i) mf Rexolvare ‘Aver : Ff x f Fc aps2ys, L caysreerz+2, La 22+2+6 a zs a 2 Sistemul: 44 +2y-+2=0, 4y +2242242=0, 22429 46-0 are solufia unica x=-3, y=5, 2=-8 Calculénd derivatele partiale de ordinul dot obfiner: 2 fe Oe =2, ae! Gedy iar matricea hessiand a funcfiei calculatd in punetul (~3, 5, geo H(-3,5-8) =|2 4 2 % IS a 022 once b=406 =| ttn oy nai nt pn definits. Deci punctul 4 minima alui f este f(-3, 5, 8) este un punct de mini pentru functia dati, iar valoarea 8-22, 36. Sa se determine punctele de extrem ale funcgiei: ff R? OR, f(s, y,2z)=3° ty) +27 + 1dxy +22, Indicajie si raspuns. Sistemul: 3x? +12y =0; 2y +12x=0, 22+2=Oare dou. solufii (0.0,-1)si (24-144, 1), =Hessiana funcfiei este eal 20 lo 0 2 Deoarece H(0,0, -1) este nedefinita, rezultd cA M, (0, 0,-1) au este punct de extrem. Devarece H(24, -144, -1) este pocitiv definita, rezultA c& M, (24,~144,-1)este punct de -=inim, iar valoarea minim a functiei feste -6 913. 6x 12 37. Sa se determine punctele de extrem ale functiilor: a) f:R? OR, f(y,2)=x° 4 2y' +32° +6xy—6xz +8y2—2x—18y—87 +120; ») £100) 9R, fey2)=x+ 24242, ax yz ©) f:(0,x) >R, f(x, y,z)= sin x+sin y + sinz~sin(x +p +2) ar?) d) f:R OR, f(x,y,z)=(etz Réspyns. a) Nu are puncte de extrem, ») wh 1,1) punet de minim ©) M(x/2,n/2,/2)punct de maxim, d) M(-1, 0, 0) punct de minim. 2.3.8. Extreme cu legituri (conditionate) 38. Sa se determine extremele functiei f (0,00) +R, /(x,y,2) ccadifia (legitura) x ty +2=3 : Revolvare Formullim funcfia ajutétoare: O(z,y,z,A)=y2+h(etp+2-3) Punctle stafonare ale Iui © sunt slufilesistemulu axtysz-3-0 Rezolvand acest sistem objinem x = y= 2z=1, 4=-1. Pentru a vedea daci punctul stationar condijionat M(I,l,1,) este un punet de extrem ceoditionat penta funcfia dati calculim = -d@(),1,1) Deoarece pentru A= -.O(ey,2)=.2—x-y—243 recull = S°(1,1,1)= 2[dedy + dedz + dydz]Diferenfiind legatura objinem: dx + dy-+dz = 0, din care avem dz = ~(de-+dy), astfel incdt a 39. Sa se determine extremele funcjiei f:-R?>R, f(x,y, z)=xy2-, ou legaturile x+y +2—5=0 si xy+yetzx-8=0. Indicagie si raspuns. O (4,9 2:2jsha)= e+ (ety-+2-3)+hy (tz + 92-8) Rezolvand sistemul: yz +2, +2y(y-+2)= 0,22 +2, +2 (e+2)=0 wth, thalety)=O.rtyt2-520, tae tye de unde rezulta c& punctulr.M(1, 1, 1) este punct de maxim condifionat. se objin punctele stafionare: M,(4/3,4/3,73). M,(4/3,78,48) Ma(7/3,4/3,4/3), penta 16 si dy =-4/3. gi punctele stationare M 4(2,2,1).M-(2,1,2)M(1,2,2)pentra 2, = 4. a2 =2|(e-+23 andy +(y-+ha dete + (e+ ore] Prin diferentereacelor dou legaturi se obtine de+dy +d2=0, (y+2)dr+(e+x)ay+(x+y)de=0 Tinind seama de acestea se objine d®@(4/3,4/3,7/3) = d?(4/3,7/3,4/3)=d°0(7/3, 4/3,4/3)=~2(de)? <0, de. unde rezulta c& punctele M,(4/3,4/3,7/3) M, (4/3.7/3.4/3} 1M, (7/3.4/3,4/3) sunt puncte de maxim conditionat ‘Analog se objine d?0Q,2,1)=4?0Q,1,2)=d?0(,2,2)=2(4»)' > 0, de unde recut ci punctele Mf ,2,2,1) M5(2,1,2) (1.2.2) sunt puncte de minim conditionat 40. Sa se determine extremele legate pentru functiile. a) f:R? OR, f(x,y)=x+2y, cu legatura x? +y* =5, b) f:R° >R, f(x,y,z)=x+2y—2z, cu legatura x+y? +z? =16; oc) f:R°R f(x,y,z)= 1 +2 +z, cu legatura xyz = 1, @ FR OR, flayz\sery+z, eulegtue tat ye ©) f:-ROR, fxy,z)axtytz, cu legaturile, x—yt+z=2 $i 4 xteyh tz’ Raspuns. a) M,(1,2) punct de maxim condifionat, M ,(-2,-2) punct de minim condifionat by) Mj(4/3, 8/3, 8/3) punct de maxim condifionat; Mf, (-4/3,~8/3, 8/3) punet de minim condifionat; ) MO. 1, 1) punct de minim condifionat: d) MG, 3, 3) punct de minim conditionat, ¢) M,(4/3)2/3, 4/3) punct de maxim condijionat, 4/(0,~2, 0) punet de minim condifionat. 102.3.9. Metoda celor mai mici patrate 41. Productia unui bun de consum (exprimata in unitaji banesti) timp de 7 ‘s= consecutiv a avut urmatoarea evolufie km februarie | martie | Aprilie D eductia 8 1B 20 41 ‘Sa se stabileasc& functia de ajustare si cu ajutorul ei sa se facd prognoza ‘seductici pe urmitoarele doua luni Rezolvare Reprezentarea graficd al datelor empirive sugereazA ca functie de ajustare functia liniaré sau ‘sesbola. Vom ajusta pe rand datele dup&i cele dout funcfi si vom alege pentru prognoza functia ‘== care suma pitratelor erorilor este cea mai mic’, : Considerand ca fimctie de ajustare dreapta 1 +4), parame a, si a, ii vom determina din urmatorul sistem de tex 40, 3ox.- Doss) Pentru simplificarea calculelor vom lua “x, astfel incdt }>x,=0. Calculele sunt date in seston! tabel: 7) =e) | a) | Mes) | Vey-aGaP 5 -15 2,67 233 5,4289 8 -16 8,78 +0,78 0.6084 B 13 1489 =1,89 35721 20 0 21,00 =1.00 1 28 28 27 0,89 0.7921 32 64 33.22 122 1,4884 al 123 39,33 1.67 22,7889 147 im 15,6788 (Tay =147 cu solufia ay =21, a =6.11 perpeidie teen Stal de etn dee [Dei, g(x)=21+6,1 lx, Pentru calculul ultimelor dou coloane ale tabelului s-au determinat in prealabil valorle ajustate g(s,)=21+6.1x, pentru x, =~3,-2-1,0,1,23. Din ultima coloand rezulta cd suma pattatelor erorilor este 15,6788 Considerand ca functie de ajustare parabola g(x)=a, +a,x+a,x*, sistemil de ecustis normale este: Tapa, 05408? >rG) abate dale da Sols) Calculele sunt date in tabelul urmator: = [IGT at [xt [xt [Fee 2) | IG )-2) [Ere el 37 5 9 [27 7 8 “15 45 426 0.74 0.5476, mole | eel ie tees, |. -32- | 87 | 07 0599 <1} 13 1 1 1 13 13 13,92 0.92 0.8464 oO} 20 0 0 0 oO 0 19,71 0,29 00841 1] 28 | Pater fag 2 | 2614] 186 14641 2} 32] 448 fie} 6s | 128 | 3321] ian 3.4596 1 ai}! 41 | $f. 27 | Stee 369__| 40,92 0,08 0,064 E}o] 147 | 28] 0 [196 171 615 = 7,0011 Ta, Sistemul de ecuafii normale devine: 28a, cu solufia a; =19,71; a, =16,11;a, = 0,32, Deci, g(x)=19,71+6,11+0,32x* Suma patratelor erorilor este 7,0011. Cea mai mic eroare corespunde parabolei. Utilizind pentre= prognoza aceastd functie de ajustare se obfin valorile posibile ale producfiei in urmatoarele doul Tuni g(4}= 49,27,2(5) = 58,26 42. Consumul de energie (in unitji conventionale) al unei intreprinderi, in decursul unei perioade de 6 ani, a evoluat astfel: Anil 1 2 peice (Red 5 6 Consumul a 15 Vie Pe 9 8 SA se determine fuuncfia de ajustare si cu ajutorul ei sd se efectueze prognoza consumului de energie pentru anul urmator. Rezolvare Reprezentarea grafic a datelor empirice sugereaza ca functie de ajustare hiperbola e(x)=a, + Cosficientii acestei funcfii se determina din sistemul de ecuafii normale: AP %E ecuatii ia Calculele sunt date in tabelul urmitor ] Teh oe | i) (7e)-ale P| 21 | 1,000 | 1,0000 21 0.2704 15 | 0,500 | 02500 18 0.9216 12 | 0,333 | 0,111 4 0.2025 11 | 0,250 | 0,0625 2,75 0,4900 9 | 0,200 | 0,0400 18 0,3025 8 | 0,166 | 0.0278 1,35 1,1025 76 | 2,449 | 14914] 38,38 3.2895 ‘Sistemul de ecuatii normale devine: (6a, +2.449a, =76 2,449a, + 1.49140, = 38.38 14396 Suma patratelor erorilor este 3.2895. Ultilizind pentru prognozd aceasti functie de ajustare se ‘obfine pentru anul ummitor un consum posibil de energie egal cu g(7)=8,70 unitati ‘convenfionale cu solutia a, =6,56; a, =14,96, Deci, g(x)=6,56+ §2.4. INTEGRALE GENERALIZATE (IMPROPRII ) 2.4.1, Integrala cu limite infinite 1. Folosind definifia, sa se studieze natura integralelor. a) lige: ») Ta fer‘sinzds 1>0; 0) I foossds Rezolvare a) Functia /(s) aa este integrabila pe orice interval compact de forma 4 fo. A}aso stim Se him arctg ve) 14x? Ave ° 2 Deci integrala este convergenti-si J = 1/2.) Aplicdnd metoda integrérii prin parti avem: 4 4 ‘fer snsar= os A~Asin 1-0 fe ™ sins, r 4 ie sina’ +afe™ wr de unde: fem sins i 2 ro (00s 4-tsind)«1] Deoarece tim { e-™ sinxdx=——, result 8 integrala este convergenth si J =—L ae 42 ae ©) Funcfia f(x)=cos x este integrabila pe orice interval compact de forma [0, 4], A>0s tim [cos.sdx= lim sins} = im sin A. Deoarece aceastt limit mu exist rerulth c& integrals a wen ly ae este divergent 2. Utilizdnd criteriul de convergen{a pentru functii pozitive si se studieze natura integralelor jee ae si in caz de x 1 1 xv L+e x convergenfa s se determine valoarea lor Rezolvare a) Deoarece lim x* pentru ct = 3>1, integrala este convergenti i ~anels za] ¢) Deoarece lim x* endef eo) abe arcig x 1, pentru ce =1, integrala este divergent3. Sa se studieze natura integralelor: we Jee keR; e) [= PBs ice eae l= rte byl Veer o1= faye Raspuns. a) convergent si [= 1b) convergenté gi I = x? /8; c) convergent si [= x/ 4; oF ) divergenta pentru & <1 siconvergenta pentru k> 1, cu I = ©) convergent si J = 1/4 - ) canveige geo | ate h) conversenta gi 72% 5 33 n+2 convergent si J === ‘Deonvergents gi 1 =~ 2.4.2. Integrale din functii nemarginite 4. Folosind defini, se studios natura intepalelor a) I= fe wi Re cirare OTs — ro pin ©) Functia f(e)=-1 este nemargiita in x= 0 Be cs ictcgrala cc convereal gi = x/2 ©) Functia = este nemarginta in x= 0.ua tree in ft renultd cd integrala este convergenta si I 3 6 5. Folosind criteriul de convergenfa pentru funcfii pozitive si se studieze a natura integralelor. oe (o 2S ee a dVs-8 fee lene tee ieee as Rezolvare a a) Avem lim >) Avem lim = s ja dk f_& Deoarece putem serie ee ee f fq2—x) 4 fxQ—x) IRS j ~ ¢ fiat in (0, 2), este suficient si studiem convergenja integralelor ; 1 = = = nf a& ape de ae 4 x@-x 4 ox -141 S32’ yi-(e-1) )- im esin(@—1)-aresin(a-1) |= arosin(e—1)+2/2 . sim aris -1) Ea Analog 1, tins S78! 2 -aresinfe-1) gi dsi 15% pont P=2>1, reauls ck Peeezrla este divergent 6. Sa se studieze natura a Fs : a) I= = Dest Oe ia = ae fia f__xde pO le leap =5 SA se calculeze derivata funciei #:R >R, F(y)= [f(x y)dr ? b) Fie F: RR, F(y)=[(y+x)/(e)dx, unde f este o functie derivabule pe R. Sa se calculeze F’ si F” 1 Raspuns. a) F'(y)=4y 0. - ya b) F')=[ selae+2y (0) F'W)=3/0) 27 OF ° 9. Sa se calculeze integralele: Rezolvare ms +ax) Fie F:[0,0)R, Fla)= de A(t nla), ri = Sen CAT ee ae +1 co icy an xe inflea?) 2c f(a has eee In(l+a°)_ ee) -loara Seri cual ag tae ael “(28 [soba a+] dedi deel] a el lta’ | Ini+a°) _ 1 info? +1) a+] 2 a4 a t+ +2 Finke? + y a _1 finle? +1) 402 ale jess a lane fo cain ede 4 f a ero. ~ flee] ead +a?) Deci 1, = = Haig an +2"), al pi rotea b) Pentru a =I, dim 1, se objine 1, = Fin? y10. Sa se calculeze F(a)= [ries ac(0,1) ¥ Indicajie si raspuns. Functia f :{0.x/2]«[0.1)> R, ees) Poigs Te. 8/2) cea) S(x,a): a, =0, a€[0,1) 0, x=n/2, ae[0,1) = Serivati ei in raport cu a, rang 76 1/2), ae(0.1) Toa) i ), ae (0,1) 0° x=2/2, a€[0,1) sstsfac meee din teorema de derivare a finctiilor care depind de un parametru si ae de unde prin integrare rezulta F(a)= Fil (a +1). 11. Sa se calculeze integralele a) I= fm r2co ss Jel b) I= [ase a>0 ex Raspuns. a) I =tIn- b) T=Fin(i+a) 2.44, Integrale euleriene 12. Sa se calculeze integralele: a= frear; by l= e+e “de T= [xlinx)'de; &) 7= [222 ae 2 jx x)'dx, d) J zs Rezolvare “de, Substtutia x? =1 duce a) Deoarece functia de sub integrali este pari I = 2fx*e = feta =16/2)=376 72) } 2by Substitujia x41 =-1 ducela 1 = [Pe ‘dr=—[ edi =-1(4)=-(4-1)!= 6 2 c) Substitufia Inx=r ducela [= jeee si, in continuare substitutia 21=—y duce le 4 Pye pee ee ee era are |r ete fe vafe *dr=1(@)-31(2)+210)=2-3+2=1 1 14, Se se caleuleze integralele a)I= fe I'edx; b) I= je de, I= ip * ax, die [rate “as, kEN, 2>0; 07 =frretex, nen; f I=fxbee “dx; a,b >0, kEN. g) 1=[e “dx, n>0, fxte “de; n>0, m>-1 h) I= We Raspuns. a) | =120, b) 1 = ao =a njnpreeen =| f) 1=bMr(k+a):g) F=Lr(t/n) my 1 41 =) 14. Sa se calculeze integralele a) oe b) = = sin*xcos‘xdx d) I= let eae ) I= js oe Rewolvare a a) Substitufia Inx=r duce la aie P(l-1)'dt =p r(@)-r6) TO) ) Substitujia x* <7 duce ta tear (4) dred, re 1). \e'e) 6y,e 3 6 ) Substituia sin? x=1 duce la 1=#[15?(1-0) a= Lata, 5/2)=3(3) qjop 3V oy al3) # "oe a “312 1 o)Sibsta 21 =21 duels = f1V2( 9)" «2, 1/2)= sia. 1(7/2)-1(5/2) r@) ah 2 1 =a ° 2 a1 dude 1-1 [20-94-46 6)21@)TO_1219 4 ©) Substitutia x steel at=5 8G,6)=5 ieee 15. Sa se calculeze integralele a) 1 fgayen ») 1=[x'Va? Fer, a >0; % ‘x, 7 PT oxde p_ae 1=[=5, g1- dr; 2 Ine e ies aa 2 Hf OR, f(x)=x' si g-[0,.2]>R, eo)={p fssomatied aplicatt in eeonomie — ed. 1