LICEUL TEHNOLOGIC TIU DUMITRESCU

Proiect pentru sustinerea examenului de obtinere a

certificatului de competente profesionale nivel 4

Specializarea: Tehnician in activitati economice

Prof. coordonator:

Absolvent:

Mihaita Corina

Buga Petrica Florin

~2015~

VALOARE DE INVENTAR SI
REGISTRUL DE INVENTAR

ARGUMENT
2

Contabilitatea, ca principal instrument al conducerii, trebuie sa asigure

informatii reale asupra activitatii unitatii patrimoniale, in vederea adoptarii de
decizii fundamentate din punct de vedere stiintific. Pentru realizarea acestui
obiectiv, o conditie fundamentala o prezinta concordanta deplina care trebuie sa
existe intre datele inregistrate in conturi si realitatea faptica existenta in unitate.
Mijlocul principal prin care se constata situatia reala a patrimoniului si care
permite compararea datelor obtinute pe aceasta cale cu datele contabilitatii, il
reprezinta inventarierea.
Necesitatea inventarierii patrimoniului unitatilor se explica prin importanta
deosebita pe care o prezinta pentru activitatea practica a acestora.
In primul rand, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea si
organizarea evidentei operative si contabile la unitatile patrimoniale nou infiintate,
iar in al doilea rand, in decursul exercitiului, ea este determinata de faptul ca
intre datele contabilitatii si realitatea de pe teren pot sa apara anumite diferente, in
plus sau in minus, chiar si in conditiile unei bune organizari a evidentei operative si
contabile, datorita mai multor cauze dintre care mentionam: modificari intervenite
la elementele patrimoniale ale unitatii, fie ca urmare a unor cauze naturale (cum
sunt: uscarea, evaporarea, scaderea in greutate etc.), fie datorita unor cauze
subiective (ca de exemplu: masurari inexacte; sustrageri de mijloace economice);
neintocmirea sau intocmirea defectuoasa a unor documente; neinregistrarea sau
inregistrarea gresita in conturi a anumitor operatii; neglijenta si neatentia
gestionarilor care gestioneaza bunurile si valorile economice; etc.

CUPRINS
3

ARGUMENT
CAPITOLUL 1
INVENTARIEREA
1.1 Definirea, obiectul, scopul si momentele obligatorii de inventariere
1.2 Functiile inventarierii
1.3 Clasificarea inventarierii
1.4 Etapele inventarierii
1.4.1 Pregatirea inventarierii
1.4.2 Inventarierea propriu-zisa
1.4.3 Stabilirea si regularizarea diferenelor la inventar
1.5 Documente utilizate pentru efectuarea inventarierii
CAPITOLUL 2
CONTABILITATEA INVENTARIERII
2.1. Inregistrari contabile generale privind inventarierea
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ LA FIRMA SC OPTIMEDIA SRL
3.1 Scurt istoric
3.2 Denumirea, sediu, obiect de activitate, forma juridica
3.3 Inventarierea la firma SC OPTIMEDIA SRL

Bibliografie

CAPITOLUL 1
INVENTARIEREA
- procedeu al controlului gestionar al patrimoniului 1.1 Definirea, obiectul, scopul si momentele obligatorii de inventariere

Din punctul de vedere al contabilitatii, inventarierea este un procedeu de

verificare faptica, valorica si cantitativa sau numai valorica a existentei si starii
mijloacelor economice, a creantelor si datoriilor unei unitati patrimoniale, la un
moment dat.
Obiectul inventarierii il constituie:
elemntele patrimoniale proprii;
bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau
fizice;
bunurile aflate la terti.
Scopul:
determinarea reala a patrimoniului;
asigurarea integritatii patrimoniului;
repartizarea in timp a cheltuielilor si a veniturilor;
constatarea cresterilor sau deprecierilor valorilor contabile ale elementelor
patrimoniale prin stabilirea valorii acuale si a valorii de utilitate;
stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale care sunt aduse ca aport in
natura la capitalul social.
Momente n care se efectueaza inventarierea:
Inventarierea se efectueaza, in mod obligatoriu, in urmatoarele momente:
a) la inceputul activitatii unei unitati;
b) cel putin o data pe an, pe parcursul functionarii unitatii;
c) in cazul fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii unei unitati;
5

d) in cazul calamitatilor naturale sau al unor cazuri de forta majora;

e) in cazul predarii-primirii gestiunii
f) in cazul spargerii sau la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii
controlului;
g) in cazul modificarii preturilor bunurilor;
h) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune care nu pot
fi stabilite cert, decat prin inventariere.

1.2 Functiile inventarierii

Inventarierea indeplineste urmatoarele functii:

a. Functia de control a concordantei dintre informatiile furnizate de
contabilitate si realitate. Prin compararea situatiei faptice, stabilita prin
inventariere, cu situatia scriptica din contabilitate

se stabilesc plusurile si

minusurile de inventar si se iau masuri in vederea punerii de acord a soldurilor

scriptice cu realitatea, in vederea delimitarii rspunderilor si a intaririi ordinei in
gestionarea patrimoniului. Cu ajutorul inventarierii se identifica bunurile
inutilizabile, comenzile sistate, creantele vechi si neincasate, etc si pe aceasta baza
se iau masuri pentru preintampinarea sau limitarea pagubelor, pentru cresterea
vitezei de rotatie si sporirea eficientei.
b. Functia de stabilire a situatiei nete si a rezultatului exercitiului.
Inventarierea este punctul de pornire si de inchidere al oricarui exercitiu financiar.
Pe baza inventarierii se deschid conturile si tot pe baza inventarierii se inchid si se
definitiveaza bilantul contabil.
Situatia neta a patrimoniului = Active inventariate Datorii inventariate.
Daca se face abstractie de modificarea aportului proprietarului la capitalul
social, atunci rezultatul net se determina in functie de variatia situatiei nete astfel:
Rezultatul net = Situatia neta de la sfarsitul exercitiului Situatia neta de la
inceputul exercitiului
6

c.

Functia

de

calcul

si

evidenta

stocurilor,

consumurilor

si

vanzarilor.Unitatile patrimoniale mici si mijlocii pot folosi pentru evidenta

stocurilor metoda inventarului intermitent. In aceasta varianta de lucru se
inregistreaza in conturile de stocuri numai stocurile initiale si finale ale
elementelor patrimoniale resprective, iar intrarile din cursul lunii se inregistreaza
in conturile de cheltuieli corespunzatoare.In aceste conditii, inventarierea de la
sfarsitul fiecarei luni sta la baza determinarii iesirilor din depozite (a consumurilor
si a vanzarilor) astfel:
Iesiri din depozite = Stocuri initiale + Intrari din cursul lunii Stocuri finale.

1.3 Clasificarea inventarierii

Inventarierile ca procedeu al metodei contabilitatii se clasifica dupa urmatoarele

criterii:
a) Dupa momentul in care se efectueaza se deosebesc:
Inventarierile periodice se efectueaza periodic (luna, trimestru) conform
unei planificari proprii intocmite de catre fiecare unitate patrimoniala. Frecvanta
acestor inventarieri se stabileste in functie de particularitatile fiecarei gestiuni si de
ritmul miscarii elementelor patrimoniale.
Inventarierile anuale sunt obligatoriu de efectuat inainte de inchiderea
conturilor si intocmirea bilantului.
b) Dupa sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale se deosebesc:
Inventarierile generale cuprind toate elementele patrimoniale aflate in
patrimoniul unei unitati.
Inventarierile partiale cuprind numai unele elemente patrimoniale
(materiale, marfuri, produse) sau numai unele gestiuni din unitatea respectiva.
c) Dupa modul in care se efecueaza, sunt:
Inventarieri totale se extend asupra tuturor sortimentelor care formeaza un
element patrimonial (sortimente de materiale, sortimente de produse) sau asupra
7

tuturor bunurilor dintr-o gestiune, indifferent de natura lor (mijloace fixe, obiecte
de inventar, marfuri).
Inventarieri prin sondaj cuprind numai unele sortimente sau numai unele
bunuri dintr-o gestiune.
d) In functie de conditiile in care se desfasoara inventarierile sunt:
Inventarieri ordinare au, de regula, un caracter normal, planificat.
Inventarieri extraordinare sunt impuse de anumite situatii de exceptie,
cum ar fi:
In cazul predarii-primirii gestiunii;
La cererea organelor de control;
Cu ocazia modificarilor preturilor;
Cu o cazia divizarii sau comasarii de gestiuni;
In urma calamitatilor si a altor cazuri de forta majora;
Cand exista indicii de plusuri sau minusuri in gestiune.

1.4 Etapele inventarierii

Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere revine

administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia
gestionarii patrimoniului.
Administratorul numeste prin decizie scrisa comisiile de inventariere, care
trebuie sa fie formate din cel putin doua persoane cu pregatire corespunzatoare
tehnica si economica. Din comisiile de inventariere nu pot face parte: gestionarii
depozitelor supuse inventariereii si contabilii care tin evidenta gestiunii respective,
cu exceptia unitatilor mici; gestionarul are, insa, obligatia sa asiste la desfasurarea
inventarierii.

Inventarierea patrimoniului se poate efectua atat prin salariati proprii, cat si

pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau
juridice.
Inventarierea este o lucrare complexa care se deruleaza in mai multe etape:
Pregatirea inventarierii;
Inventarierea propriu-zisa;
Stabilirea si inregistrarea in contabilitate a diferentelor costatate.

1.4.1 Pregatirea inventarierii

Pregatirea inventarierii este o etapa premergatoare inventarierii propriu-zise.
In cadrul acestei etape etape se iau o serie de masuri organizatorice si se executa
unele lucrari contabile.
Printre lucrarile de natura organizatorica se pot mentiona:
se constituie prin dispozitie scrisa a conducatorului unitatii o comisie
centrala de inventariere si mai multe subcomisii in functie de numarul de
gestiuni ce urmeaza a fi inventariate;
se sigileaza caile de acces in gestiuni, cu exceptia locului in care incepe
inventarierea;
se cere gestionarului o declaratie scrisa din care trebuie sa rezulte: daca are
in gestiunea sa bunuri nereceptionate sau bunuri care nu apartin gestiunii;
daca are documente de predare-primire a bunurilor care nu au fost operate in
evidenta sa operativa sau nu au fost predate la contabilitate; daca a primit
sau predate bunuri fara sa se intocmeasca documentele necesare; daca are
cunostinta de avidenta unor plusuri sau minusuri in gestiune;
se sisteaza operatiunile de intrare-iesire a bunurilor din gestiune;
se identifica locurile in care ar putea fi depozitate bunurile care se
inventariaza si se sigileaza;
9

 se grupeaza bunurile ce urmeaza a se inventaria pe sortimente si pe categorii

de preturi. Se aranjeaza separate bunurile degradate, bunurile primate in
custodie, spre reparare sau pastrare;
se verifica daca aparatele de masura sunt in buna stare de functionare.
Lucrarile pregatitoare ale inventarierii de natura contabila cuprind:
se asigura inregistrarea tuturor operatiunilor in contabilitatea sintetica si
analitica si in evidenta operative condusa in cadrul gestiunilor (fise de
magazine, rapoarte de gestiune, etc);
se verifica exactitatea inregistrarilor prin confruntarea informatiilor din
contabilitate cu cele din evidenta operative si prin intocmirea balantelor de
verificare sintetice si analitice;
se ridica de la gestiuni toate evidentele operative si se vizeaza dupa ultima
operatiune (benzi de la casele de marcat, fise de magazine, rapoarte de
gestiune, etc).

1.4.2 Inventarierea propriu-zisa

Consta in constatarea, descrierea si evaluarea elementelor patrimoniale
si se face la locurile de depozitare a bunurilor respective, costatarile trecandu-se in
listele de inventariere.
Listele de inventariere se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe
categorii de bunuri si pe personae responsabile de integritatea lor. De asemenea, se
intocmesc liste de inventariere separate pentru: bunurile necorespunzatoare
calitativ, bunurile fara miscare si de prisos, creante si datorii incerte sau in litigiu.
Bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere cu precizarea
denumirii, codului, unitatii de masura, indicilor calitativi, pretului unitar de
evidenta. Listele de inventariere se completeaza citet, fara stersaturi sau intercalari

10

de randuri. Spatiile libere se bareaza, iar eventualele corecturi se certifica de catre

persoanele care urmeaza sa semneze aceste liste.
Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, msurare sau
calcule tehnice. Bunurile aflate in ambalaje originale se verifica prin sondaj, stivele
formate din saci, lazi, cutii, containere etc. se desfac si se verifica separate,
bunurile de volum mare (de masa) cum ar fi silozurile de cereale, rezervoarele de
benzina sau de vin de inventariaza pe baza de calcule tehnice si pe baza analizelor
de laborator.
Elementele patrimoniale de activ si de pasiv, a caror existenta nu poate fi
costatata prin inventarieri fizice se verifica pe baza datelor din contabilitate. Acest
procedeu se utilizeaza in cazul bunurilor apartinand unitatii, dar care se afla in
afara acesteia (mijloace fixe date in chirie, materiale lasate in pastrarea
furnizorului, produsele expediate catre clienti si refuzate de catre acestia, bunuri
trimise spre prelucrare la terti, etc). Tot prin acest procedeu, al constatarilor
indirecte, se verifica: disponibilitatile banesti din conturile de la banci (reflectate in
extrasele de cont eliberate de catre banci); creantele si obligatiile unitatii in raport
cu tertii (oglindite in contabilitatea analitica si in extrasele de cont confirmate de
terti).
In vederea calcularii plusurilor si minusurilor de inventar, elementele
patrimoniale se evalueaza la valoarea de intrare in patrimoniu devenita valoare
contabila.
Pentru asigurarea imaginii fidele, evaluarea elementelor patrimoniale se
face astfel:
bunurile de natura imobilizarilor si stocurilor se evalueaza la valoarea
actuala, denumita si valoare de inventar;
bunurile depreciate se evalueaza la valoare de utilitate a fiecarui element,
stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si de pretul pietei;
creantele si datoriile se evalueaza la valoarea lor nominala;

11

 creantele si datoriile incerte si in litigiu se evalueaza la valoarea lor de

utilitate, stabilita in functie de valoarea lor probabila de incasat, respective
de plata;
disponibilitatile, creantele si datoriile in devize se evalueaza la cursul in
vigoare din ultima zi a exercitiului;
titlurile imobilizate se evalueaza la valoarea de utilitate pe care o reprezinta
pentru unitatea patrimoniala, iar investiiile financiare pe termen scurt se
evalueaza la cursul mediu al ultimei luni a exercitiului sau la valoarea
probabila de negociere, dupa caz.
In cazul activelor, se vor compara valorile inregistrate in contabilitate (Vc) cu
valoarea de inventar (Vi) a elemetelor patrimoniale. Pot aparea urmatoarele
situatii:
a) daca Vi > Vc, atunci in listete de inventariere se trec valorile din
contabilitate;
b) daca Vi < Vc, atunci in listele de inventariere se trec valorile de inventar,
diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective.
Rezultatele inventarierii se consemneaza intr-un proces verbal de
inventariere, care cuprinde:
perioada si gestiunile inventariate;
persoanele care au participat la inventariere;
plusurile si minusurile constatate;
bunurile depreciate;
creantele si datoriile incerte sau in litigiu;
concluziile si propunerile comisiei privind cauzele diferentelor de la
inventar si persoanele vinovate;
propuneri privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar si de casare
a mijloacelor fixe.
In termen de trei zile de la data incheierii inventarierii, propunerile din

12

procesul verbal de inventariere vor fi prezentate administratorului pentru luarea

unor masuri in vederea solutionarii situatiilor aparute. Administratorul, cu avizul
compartimentului financiar-contabil si a compartimentului juridic, va decide in
termen de 5 zile asupra solutionarii propunerilor facute de comisie.
Listele de inventariere, impreuna cu o copie dupa procesul verbal de
inventariere, vor fi trimise compartimentului financiar-contabil si rezultatele
inventarierii vor fi inregistrate in evidenta operativa (fise de magazine, raport de
gestiune, fisele de mijloace fixe, registrul numerelor de inventar, registru de casa,
fisa obiectelor de inventar, etc) si in evidenta contabila (fisa de cont), in termen de
5 zile de la data terminarii operatiunilor de inventariere.
Toate rezultatele finale ale inventarierii se trec in Registrul inventar,
completat anual intr-un singur exemplar.

1.4.3 Stabilirea si regularizarea diferenelor la inventar

Pentru a stabili rezultatele inventarierii trebuie parcurse urmatoaele etape: confruntarea situatiei faptice cu cea scriptica;
- stabilirea lipsurilor imputabile;
- compensarea lipsurilor cu plusurile constatate;
- aplicarea scazamintelor legale.
1) Confruntarea fapticului cu scripticul
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate
faptic si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta operativa (fise de
magazine) si contabilitate. Pentru stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza
astfel:
se verifica exactitatea stocurilor din fisele de magazine si a soldurilor din
contabilitate pentru bunurile inventariate; erorile ce se descopera se
coreacteaza operativ;
se confrunta cantitatile consemnate in listele de inventariere cu evidenta
operativa pentru fiecare pozitie in parte;
13

 se preiau pozitiile cu diferente in lista de inventariere centralizatoare;

se preiau, de catre comisie, explicatii scrise de la persoanele care au
raspunderea gestionarii, pentru plusurile, minusurile si deprecierile
contatate, precum si pentru pagubele generate de expirarea termenelor de
prescriptie a creantelor;
se stabileste, in baza explicatiilor primite si a actelor cercetate, caracterul
lipsurilor, pierderilor, pagubelor, deprecierilor si plusurilor constatate;
se formuleaza propuneri privind modul de regularizare a diferentelor dintre
datele din contabilitate si cele faptice, determinate prin inventariere;
se inregistreaza in contabilitate, fara a se face compensari, plusurile si
minusurile rezultate in urma inventarierii, pentru a se pune in concordanta
evidenta contabila cu valorile inventariate.
2) Stabilirea lipsurilor imputabile
Daca se costata anumite lipsuri care se pot imputa, administratorii trebuie sa
ia masura imputarii acestora la valoarea de inlocuire.
Pretul de inlocuire este costul de achizitie al bunului respective la data
constatarii pagubei.
Costul de achizitie include pretul de cumparare existent pe piata + taxe
nerecuperabile, inclusive TVA + cheltuieli de transport-aprovizionare + cheltuieli
accesorii necesare pentru punerea in functiune a bunului espectiv.
Documentul prin care se imputa persoanelor vinovate lipsurile din gestiune
este decizia de imputare, care se intocmeste in doua sau mai multe exemplare in
functie de numarul persoanelor raspunzatoare pentru paguba produsa si se
semneaza de catre conducatorul unitatii, cu viza de control financiar preventive si a
compartimentului juridic.
3) Compensarea lipsurilor cu plusurile constatate

14

Daca lipsurile constatate nu sunt urmarea savarsirii unei infractiuni, la

stabilirea valorii debitului se are in vedere posibiliattea compensarii lipsurilor cu
eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza
asemanarii aspectului exterior; listele cu bunurile pentru care exista
posibiliatea compensarii se stabilesc anual de catre administratori;
diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de
gestiune si aceeasi gestiune;
lipsurile constatate la inventariere sa nu provina din sustragerea sau din
degradarea bunurilor respective datorita vinovatiei persoanelor care raspund
de gestionarea lor.
4) Aplicarea scazamintelor legale
Se aplica doar la bunurile materiale la care sunt acceptate sczminte.
In cazul compensarii minusurilor cu plusurile stabilite la inventariere,
scazamintele se calculeaza numai in situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari
decat cele constatate in plus.
Cotele de scazaminte se aplica, in primul rand, la valorile materiale la care
s-au costatat lipsurile. Daca in urma aplicarii scazamintelor respective mai rmn
diferente cantitative in minus, cotele de scazaminte se pot aplica si asupra
celorlalte valori admise in compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu
au rezultat diferene.
Normele de scazaminte nu se aplica anticipat, ci numai dupa constatarea
existentei efective a lipsurilor si numai in limita acestora.
Diferenta constatata in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor
de scazaminte, reprezentand un prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la
persoanele vinovate. Imputarea pagubelor constatate in gestiune se face la valoarea
de inlocuire.

15

Pe baza registrului inventar si a balantei de verificare se intocmesc situatiile

financiare, ale caror posturi trebuie sa corespunda cu datele din contabilitate, puse
de accord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilita prin inventariere.
2.5 Documente utilizate pentru efectuarea inventarierii
- liste de inventariere
- proces verbal de inventariere
- registru inventar
- declaraia gestionarului

CAPITOLUL 2
CONTABILITATEA INVENTARIERII
2.1 Inregistrari contabile generale privind inventarierea
Plusurile constatate la inventar se inregistreaza in patrimoniu prin
debitarea conturilor de activ corespunzatoare, astfel:
1. Plusul de imobilizari corporale si necorporale constatat se inregistreaza ca
o intrare de imobilizari si ca o crestere a capitalurilor proprii reflectate in contul
131 Subventii pentru investitii:
20 Imobilizari necorporale = 131 Subventii pentru investitii
21 Imobilizari corporale

131 Subventii pentru investitii

2. Plusurile de materii prime se inregistreaza ca o intrare in conturile de stoc si

ca o reducere a cheltuielilor:
301 Materii prime

601 Cheltuieli cu materiile prime

16

Pentru a nu influenta rulajul contului 601 cheltuieli cu materiile prime,

inregistrarea de mai sus se poate face in rosu in debitul contului de cheltuieli si in
creditul contului de stoc.
3. Plusurile de materiale consumabile se inregistreaza:
302 Materiale consumabile = 602 Cheltuieli cu materialele consumabile
4. Plusurile constatate la obiectele de inventar se inregistreaza:
303 Materiale de natura obiectelor = 603 Cheltuieli privind materialele de natura
de inventar

obiectelor de inventar

5. Plusurile de produse finite se inregistreaza:

345 Produse finite =

711 Variatia stocurilor

6 .Plusurile de marfuri la o unitate care ine evidena mrfurilor la cost de

achiziie se inregistreaza:
371 Marfuri = 607 Cheltuieli cu marfurile
7. Plusuri de numerar in casierie
a) La unitatile cu capital privat:
5311 Casa in lei = 7588 Alte venituri din exploatare
b) La unitati cu capital de stat:
5311 Casa in lei = 4481 Alte datorii fata de bugetul statului
Minusurile constatate la inventariere se inregistreaza ca o iesire din
patrimoniu a elementelor de active, prin creditarea conturilor corespunzatoare,
astfel:
1. Minusurile imobilizarilor necorporale si corporale integral amortizate:
17

280 Amortizari privind

= 20 Imobilizari necorporale

imobilizarile necorporale

281 Amortizari privind

= 21 Imobilizari corporale

imobilizarile corporale

2. Minusurile imobilizarilor necorporale si corporale partial amortizate:

%

= 20 Imobilizari necorporale

280 Amortizari privind

imobilizarile necorporale

6588 Alte cheltuieli de exploatare

%

= 21 Imobilizari corporale

281 Amortizari privind

imobilizarile corporale

6588 Alte cheltuieli de exploatare

3. Minusuri de materii prime:
601 Cheltuieli cu materiile prime

301 Materii prime

4.Minusuri de materiale consumabile:

602 Cheltuieli cu materialele

= 302 Materiale consumabile

consumabile

5. Minusuri de obiecte de inventar:

603 Cheltuieli privind materialele de = 303 Materiale de natura obiectelor
natura obiectelor de inventar

de inventar

6. Minusuri de produse finite:

711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite

18

7. Minusuri de marfuri la o unitate care ine evidena mrfurilor la cost de

achiziie:
607 Cheltuieli cu marfurile = 371 Marfuri
8. Lipsurile peste normele stabilite si pierderile cauzate de proasta gestiune se pot
imputa celor vinovati la valoarea de inlocuire reprezentata de costul de achizitie,
care cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga taxele
nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport si alte cheltuieli accesorii
necesare pentru punerea in stare de utilitate a bunului respectiv.
Inregistrarea in contabilitate a valorii bunurilor imputate, ceea ce inseamna,
in primul rand, crearea creantei fata de persoana vinovata, este urmatoarea:
4282 Alte creante in legatura
cu personalul

7588 Alte venituri din exploatare

4427 TVA colectata

Daca valoarea bunurilor se imputa tertilor (persoane din afara unitatii), in

locul contului 4282,"Alte creante in legatura cu personalul" se utilizeaza contul
461 "Debitori diversi".
Concomitent cu operatia mentionata anterior, se descarca gestiunea cu
elementele patrimoniale de natura stocurilor.

19

CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ LA FIRMA SC OPTIMEDIA SRL
3.1. Scurt istoric

Firma OPTIMEDIA este prezent activ pe piaa tamplariei PVC inca din
anul 1996, acumuland o importanta experienta in acest domeniu. In prezent ocupa
un segment important al acestei piete din NV tarii.
Din anul 2002, S.C. OPTIMEDIA S.R.L. este certificata de catre Societatea
Romana de Asigurare a Calitatii ca are implementat si mentine un sistem al calitatii
conform conditiilor standardului ISO 9001:2000 pentru activitatea de productie,
montaj si comercializarea tamplariei PVC cu geam termopan.
In cei peste 9 ani de activitate s-a realizat o gama larga de lucrari care
dovedesc profesionalismul si experienta S.C. OPTIMEDIA S.R.L.:
- hale si sedii pentru magazine si firme din judetele Bihor, Cluj, Satu Mare,
Maramures, Suceava, Iasi, Alba, Sibiu, Mures, Hunedoara si Salaj;
- sedii banci;
- show-room pentru prezentare autoturisme;
- sedii pentru 14 Cooperative de Credit din judetele Bihor;
- sediul Camerei de Comert din Baia Mare;
- tamplarie PVC la locasuri de cult;
- apartamente, case, vile pentru persoane fizice etc.
20

3.2. Denumirea, sediu, obiect de activitate, forma juridica

Denumirea societatii este OPTIMEDIA S.R.L.
Sediul societatii este in Romania, judetul Bihor, localitatea Oradea, str.
Johan Strauss nr. 19, si va putea infiinta sucursale, filiale, agentii sau reprezentante
in orice alta localitate din tara sau din strainatate, cu respectarea conditiilor de
forma, publicitate si inregistrare.
Forma juridica a societatii este societate comerciala cu raspundere limitata.
Obiect de activitate
Anul

Cifra de afaceri

Numar salariati

2001

(RON)
3.150.000

52

2002

5.290.000

68

2003

6.850.000

74

2004

10.710.000

97

2005

11.010.000

117

3.3 Studiu de caz privind inventarierea

1.

SC OPTIMEDIA SRL avand ca obiect de activitate productia de geamuri,

usi termopan si accesorii prezinta la inceputul lunii decembrie urmatoarea situatie:

Produse finite
Materii prime
Obiecte de inventar
Mijloace fixe
Imobilizari corporale in
curs
Imobilizari necorporale
Conturi la banci
Casa
Clienti
Total

52150 Capital social

22790 Amortizari privind
imobilizarile corporale
8160 Furnizori
807100 Salarii datorate
23660 Venituri din productia de
imobilizari corporale
7060
1000
1080
2000
925000

21

361150
2850
1000
2000
558000

925000

In cursul lunii au loc urmatoarele operatii:

1. Se aprovizioneaza de la furnizor cu materii prime in valoare de 2000 lei, TVA
19% si se primesc pe baza avizului de insotire.Ulterior soseste factura si se
plateste prin virament bancar
2. Se vand produse finite in valoare de 6000 lei, TVA 19%
3. Se inregistreaza amortizarea lunara (liniara) a unui utilaj.Valoarea contabila a
utilajului este de 9000lei, iar durata de folosinta 10 ani
4. Se vinde utilajul, amortizat 30%, la pret de 7000 lei, TVA 19% si se scoate din
evidenta
5. Se incaseaza, prin banca 5000 lei din contravaloarea produselor finite
vandute, iar diferenta se inaseaza prin casierie.
6. Se primeste factura telefonica, valoare facturata 200 lei, TVA 19%. Achitarea
cu 5 zile intarziere atrage dupa sine o penalizare de 2% pe zi intarziere.
7. Se platesc salariile datorate in valoare de 2000 lei.
8. La sfarsitul lunii decembrie, SC OPTIMEDIA SRL

prezinta in urma

inventarierii generale urmatoarea situatie rezultata din listele de inventariere:

a) La gestiunea de materii prime s-au constatat urmatoarele diferente:
Contul 301
U/M

S.faptic

S.scriptic

P/u

Balamale fara Buc

role maro
Balamale fara Buc
role alb
Contrabroasca Buc
Stulp Roplasto

60

62

63

Legatura colt

Buc

Cantit.
minus
2

Valoare
plus

125

Cantit.
plus
-

Valoare
minus
250

60

124

372

123

125

20

40

124

120

32

b) La gestiunea de obiecte de inventar s-au constatat urmatoarele diferente:

Contul 303
U/M

S.faptic

S.scriptic

P/u
(RON)

22

Cantit.
plus

Cantit.
minus

Valoare
plus

Valoare
minus

CD-ROM

Samsung
Calculator

Buc

110

Buc

60

110

60

CASIO

c) La gestiunea de produse finite s-au constatat urmatoarele diferente:

Contul 345

Prag
aluminiu
Maner
usa
Broasca

U/M

S.faptic

S.scriptic

P/u
67

Cantit.
plus
-

Cantit.
minus
2

Valoare
plus
-

Valoare
minus
134

ML

118

120

Buc

104

105

90

90

Buc

125

124

50

50

d) La gestiunea de mijloace fixe s-au constatat urmatoarele diferente:

U/M S.faptic S.scriptic P/u
2

2950

Cantit.
plus
-

1600

(RON)

Masina
Buc
prelucrat
jaluzele
(amortizat
40%)
Ferestrau
Buc
debitat dublu
sipci(integral
amortizat)

Cantit.
minus
1

Valoare
plus
-

Valoare
minus
2950

1600

e) La gestiunea de imobilizari necorporale s-au constatat urmatoarele diferente:

U/M

S.faptic

S.scriptic P/u
(RON)

Marca
Buc
Program
Buc
informatic

1
9

2
8

550
320

Cantit.
plus
1

Cantit.
minus
1
-

Valoare
plus
320

Valoare
minus
550
-

f) La inventarierea numerarului din casierie s-a constatat urmatoarea situatie:

23

- sold scriptic: 680

- sold faptic: 650

Bibliografie
1) Mihaela Stefanescu - Negocierea in afaceri - manual pentru clasa a XII-a
(filiera tehnologica, profil servicii, tehnician in activitati economice), 2009
2) Suzana Camelia - Mediul concurential, clasa a XII-a, filiera tehnologica,
profil servicii, 2009
3) Maria Popan - Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor (modul IV, clasa
a XI-a, filiera tehnologica, profilul servicii, calificarea: tehnician in activitati
economice)
4) Vonea Razvan Lucian - Contabilitatea evenimentelor in administratie, clasa
a XI-a, filiera tehnologica, profil Servicii

24