I.1.

Inventarierea – procedeu al metodei contabilitatii

Inventarierea patrimoniului reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta

tuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, in patrimoniul
unitatii la data la care aceasta se efectueaza.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde
toate elementele patrimoniale, precum si bunurile si valorile detinute cu orice titlu, apartinand altor
persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii bilantului contabil care trebuie sa asigure o imagine
fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.
Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului din cadrul regiilor autonome, societatilor
comerciale, institutiilor publice, unitătilor cooperatiste, asociatiilor si celorlalte persoane juridice, precum
si al persoanelor fizice care au calitatea de comerciant se efectueaza potrivit prevederilor Legii
contabilitatii nr. 82/1991, ale Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii.

I.2. Formele inventarierii

Functiile, rolul si obiectivele inventarierii au determinat utilizarea diferitelor forme de inventariere

in practica contabila. De aceea, se impune si o clasificare a inventarierii, care poate fi facuta folosind
diferite criterii:

A. Dupa natura si continutul economic al elementelor supuse inventarierii se pot distinge:

1. Inventarierea mijloacelor economice materiale si banesti aflate in întreprindere: mijloace fixe,

materiale, marfuri
2. Inventarierea mijloacelor circulante aflate in miscare – decontare (clienti-debitori). Ea se face
pe baza de documente si, de aceea, normele legale prevad ca in vederea stabilirii drepturilor si obligatiilor
reciproce, unitatilor economice trebuie ca cel putin o data pe an sa faca schimb de extrase sau punctaje cu
clientii, furnizorii si cu ceilalti debitori si creditori. Extrasele cuprind de regula numai pozitiile privind
obligatiile si se prezinta comisiei de inventariere pentru confirmarea realitatii soldului (datoriei sau
creantei). Extrasele se trimit de catre unitatile creditoare celor debitoare si tin loc de conciliere conform
procedurii arbitrare.
 3. Inventarierea mijloacelor circulante in miscare – transformare (productie neterminata,
cheltuieli anticipate, investitiile neterminate), se face prin constatarea faptica la finele perioadei fie prin
metoda contabila care presupune inventarierea obligatorie.
4. Inventarierea obligatiilor fata de stat, de furnizori si creditori consta in verificarea minutioasa a
sumelor care constituie soldul conturilor respective, astfel incat aceste solduri sa exprime realitatea.

B. Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting:

1. Inventarierea generala cuprinde intregul patrimoniu al unitatii, precum si bunurile ce apartin

altor unitati, dar care se afla temporar in unitate. Agentii economici mici sunt obligati sa efectueze
inventarierea generala a patrimoniului la inceputul activitatii, cel putin o data pe an, si in cazul fuzionarii
sau incetarii activitatii.
2. Inventarierea partiala cuprinde numai o parte din patrimoniu, o anumita categorie, sau anumite
feluri de mijloace economice din unitati.

C. In functie de perioada la care se executa, sau periodicitate, se pot distinge:

1. Inventarierea anuala, avand ca scop reflectarea in bilant a situatiei reale a patrimoniului, este
obligatorie pentru toate unitatile. Fiind o lucrare premergatoare intocmirii bilantului, aceasta cuprinde
mijloacele economice proprii si cele apartinand altor unitati dar care se gasesc in unitatea respectiva in
pastrare, inchiriere, concesionare, prelucrare, drepturile si obligatiile intreprinderii, deci este o inventariere
generala si completa.
2. Inventarierea periodica sau de gestiune se efectueaza la anumite perioade: trimestre, luna,
decada. Ea poate fi partiala, avand ca obiect constatarea existentei anumitor mijloace sau surse.
3. Inventarierea ocazionala este determinata de predarea-primirea gestiunilor, de calamitati, de
comasari a unitatilor, putand fi generala sau partiala.
4. Inventarierea inopinata este efectuarea fara anuntare prealabila a gestionarului, dar in prezenta
lui, la datele stabilite de cenzori in planul de control, cand sunt indicii de existenta a plusurilor si a
minusurilor in gestiune. De regula, este inventariere partiala.

D. Dupa procedeul folosit, inventarierea poate fi:

1. Inventarierea totala – consta in numararea, masurarea, cantarirea mijloacelor patrimoniale
cuprinse in inventariere.

2
 2. Inventarierea prin sondaj – consta in numararea, cantarirea, masurarea anumitor feluri de
mijloace economice.

E. Dupa scop, inventarierea poate fi:

1. Inventariere de constatare a existentei elementelor patrimoniale, urmarindu-se existenta
mijloacelor economice si a surselor agentilor economici
2. Inventarierea pentru determinarea valorii de utilitate a elementelor patrimoniale pentru
stabilirea importantei, a gradului de folosire a mijloacelor economice.

In cazul Romaniei, Legea contabilitatii (82/1991) prevede (art. 8) ca persoanele juridice si fizice
care organizeaza contabilitate proprie, au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului la
inceputul activitatii, cel putin o data pe an pe parcursul functionarii sale, in cazul fuzionarii sau incetarii
activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege.
Ministerul Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri
cu caracter special la propunerea ministerelor de resort.

I.3. Obiectul inventarierii

Obiectul inventarierii poate fi reprezentat de:

 Elementele patrimoniale proprii
Inventarierea anuala a elementelor patrimoniale se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului
financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii unitatilor patrimoniale.
In cadrul agentilor economici cu activitate complexa, bunurile materiale pot fi inventariate si inaintea
datei de 31 decembrie, cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in bilantul
contabil intocmit pentru anul respectiv.
 Bunurile si valorile apartinand altor persoane juridice sau fizice, primite in pastrare sau custodie, spre
vanzare in consignatie
 Bunurile date la terti (cele date spre prelucrare)
 Bunurile in curs de aprovizionare
Bunurile achizitionate aflate in curs de aprovizionare se inventariaza de unitatea cumparatoare si se
inscriu in liste de inventariere separate.

3
 CAPITOLUL II
ETAPELE INVENTARIERII

Inventarierea patrimoniului se efectueaza de catre comisii de inventariere, formate din cel putin
doua persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de persoanele autorizate. În decizia de numire se
mentioneaza, in mod obligatoriu, componenta comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de
efectuare a inventarierii, gestiunile supuse inventarierii, data de incepere si terminare a operatiunilor.
La unitatile mici, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana.
Prin unitati mici la care, potrivit reglementarilor din prezentele norme, inventarierea poate fi efectuata de o
singura persoana, se intelege: persoanele fizice care au calitatea de comerciant sau societăţile comerciale
al căror numar de salariati este de pana la doua persoane, iar valorile materiale care trebuie inventariate nu
depasesc plafonul stabilit de administratorii unitatii.
Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o comisie centrala
numita, de asemenea, prin decizie scrisa emisa de conducerea societatii, care are ca sarcina sa organizeze,
sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operaţiunilor de inventariere.
Comisia de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor
legale.
Inventarierea patrimoniului se poate efectua atat prin salariatii proprii, cat si pe baza de contracte de
prestari de servicii incheiate cu persoane fizice sau juridice.
Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse inventarierii si nici contabilii
care tin evidenta gestiunii respective, cu exceptia unitatilor mici prevazute în prezentele norme.
Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate si numai prin decizie
scrisa, emisa de catre cei care i-au numit.
Dupa primirea deciziei scrise, responsabilul comisiei de inventariere ridica, sub semnatura
directorului economic, a contabilului-sef sau a altei persoane numite sa indeplineasca aceasta functie,
listele de inventariere, vizate si parafate de catre acesta, dupa care comisia se prezinta la sediul gestiunii ce
urmeaza a fi inventariata in vederea efectuarii inventarierii fizice.

4
 II.1. Pregatirea inventarierii

Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere sunt urmatoarele:
a) solicitarea unei declaratii scrise gestionarului raspunzator al valorilor materiale din care
sa rezulte ca:
- gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare;
- are in gestiune valori materiale apartinand tertilor, primite cu sau fara documente;
- are plusuri sau lipsuri in gestiune despre a caror cantitate sau valuare are cunostinta;
- are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au
intocmit documentele aferente;
- a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale;
- detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in gestiunea
sa;
- are documente de predare-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care nu au
fost predate la contabilitate;
- gestionarul va mai mentiona felul, numarul si data ultimului document de intrare si iesire a
bunurilor in/din gestiune.
b) sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista valori materiale ce urmeaza a fi
inventariate
c) sa asigure inchiderea si sigilarea, in prezenta gestionarului, ori de cate ori se intrerup
operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea.
d) sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie, mentionand data
la care s-au inventariat valorile materiale, sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de valori
materiale, existente in gestiune dar neinregistrate, sa dispuna inregistrarea acestora in fisele de magazie si
predarea lor in contabilitate, astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa reflecte realitatea;
e) sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta,
solicitand intocmirea monetarului (la gestiunile cu vanzare cu amanuntul) si depunerea numerarului la
caseria unitatii; sa ridice benzile de control de la aparatele de casa si ştampila unitatii si sa le pastreze in
siguranta;
f) sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost
verificate si daca sunt in buna stare de functiune;

5
 g) sa sisteze operatiile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii, luandu-se din
timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul normal de livrare sau de primire a
bunurilor;

II.2. DESFASURAREA INVENTARIERII

Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (prin numarare,
cantarire, masurare, cubare si calcule tehnice, dupa caz) pentru bunurile corporale (materiale), pe baza de
registre sau documente (extrase de cont confirmate de terti), pentru bunurile necorporate (nemateriale),
creante si datorii. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face la
nivelul valorii actuale, denumita valuare de inventar.
Valuarea de inventar, ca expresie a valorii actuale este estimata in functie de pretul pietei, utilitatea
bunului pentru economia intreprinderii, starea si amplasarea bunurilor. De aceea, in mai multe lucrari de
specialitate se precizeaza ca valuarea de inventar este egala cu valuarea de intrebuintare. Valorile
materiale evaluate la valoarea actuala numita si valoare de utilitate se vor inscrie in coloana
corespunzatoare din lista de inventariere numai in cazul constatarii deprecierilor. Valoarea de inventar se
va stabili potrivit principiului prudentei. In cazul in care se constata ca valoarea de inventar, stabilita in
functie de pretul pietei, utilitatea bunului si starea in care se afla este mei mare decat valoarea din
contabilitate a acestor bunuri, in listele de inventariere se vor inscrie valorile din contabilitate. Daca
valoarea de inventar este mai mica decat cea din contabilitate, in listele de inventariere se va inscrie si
valoarea de inventar, diferenta reprezentand deprecierea bunurilor respective.
Constatarile efectuate de comisia de inventariere se inscriu in liste de inventariere care se
intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe gestionari si pe categorii de bunuri.
Constatarile comisiei de inventariere privind stocurile, respectiv soldurile bunurilor materiale
inventariate si stabilirea diferentelor, se consemneaza in listele de inventariere. In cazul modificarilor
ulterioare facute unilateral in fisele de magazie, consemnarile vor fi precedate de o ancheta prealabila
amanuntita.
Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o verificare minutioasa a exactitatii
tuturor stocurilor din fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile
descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ, dupa care se procedeaza la stabilirea rezultatelor
inventarierii prin confruntarea cantitatilor consemnate in listele de inventariere varianta simplificata, cu

6
evidenta tehnico-operativa pentru fiecare pozitie in parte urmand ca pozitiile cu direrente sa fie preluate in
lista de inventariere centralizatoare.

II.3. STABILIREA SI INREGISTRAREA IN CONTABILITATE A

REZULTATELOR INVENTARIERII

Stabilirea rezultatelor inventarierii se face direct in listele de inventariere. Aceste rezultate se

determina prin compararea masurilor constatate direct prin inventariere cu cele inregistrate in
contabilitate.
Inregistrarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii se face in conformitate cu Normele
metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin Hotarirea Guvernului nr. 704/1993.
Prin compararea celor doua stocuri, scriptic si faptic, se constata eventualele plusuri sau minusuri la
inventariere:

Stoc scriptic > stoc faptic = minus inventar

Stoc scriptic < stoc faptic = plus inventar

In cazul in care se constata diferente intre situatia scriptica si cea faptica se vor analiza cauzele care au
dus la aceste rezultate.
Dupa constatarea plusurilor si minusurilor de inventar se procedeaza la regularizarea diferentelor
potrivit Ordinului ministrului finantelor nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabilitatii
armonizate cu directiva a-IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standartele Internationale de
Contabilitate.

Pentru elementele de activ:

- diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se
inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare;
- diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea
de intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii, in cazul in care deprecierea

7
 este ireversibila sau se constituie un provizion pentru depreciere, cand deprecierea este
reversibila, mentionandu-se valoarea lor de intrare;

Pentru elementele de pasiv:

- diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare a elementelor de
pasiv de natura datoriilor se inregistreaza in contabilitate prin constuirea unui provizion,
mentionandu-se la valoarea lor de intrare;
- diferentele constatate in minus: intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se
inregistreaza in contabilitate, mentinandu-se la valoarea lor de intrare.

Diferentele constatate cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului sunt regularizate prin urmatoarele
modalitati:
1. compensarea plusurilor cu minusuri de inventar
2. inregistrarea plusurilor de inventar si imputarea minusurilor de inventar persoanelor
vinovate.

Compensarea plusurilor cu minusurile sunt acceptate numai daca sunt indeplinite urmatoarele
conditii:
 bunurile sunt de acelasi fel, sunt asemanatoare in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare,
model, dimensiuni, ambalaj etc.
 plusurile si minusurile trebuie sa fie aferente aceleiasi perioade de gestiune si aceleiasi gestiuni;
 compensarile de fac pentru diferentele constatate in cadrul aceluiasi exercitiu.
Compensarea se face atat cantitativ cat si valoric.
Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica, indiferent ca este cu plus sau cu
minus.
Metodologia de compensare:
Se aseaza stocurile la care s-au inregistrat plusuri si cele la care s-au inregistrat minusuri in
ordinea descrescatoare a preturilor. Compensarea porneste de la stocul cu pretul cel mai mare catre stocul
cu pretul cel mai mic, pana se ajunge la limita cantitativa de compensat. Aceasta pentru a nu ramane
necompensate stocuri cu pret mare care se pot inregistra ca perisabilitati, pe cheltuialile intreprinderii.
In compensare pot intra stocuri cu preturi unitare diferite, si pot rezulta:
 plusuri valorice cand cantitatea in plus intrata in compensare a fost epuizata, dar valoarea plusului
nu;

8
  minusuri valorice in situatia inversa.
Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul, iar minusul valoric se imputa
gestionarului.
In cazul constatarii unor lipsuri de gestiune imputabile, administratorii vor lua masura imputarii
acestora la valoarea de inlocuire. Aceasta reprezinta costul de achizitie al bunului respectiv la data
constatarii pagubei, format astfel:
- pretul de cumparare practicat pe piata
(+) taxele nerecuperabile
(+) cheltuieli de transport – aprovizionare
(+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru
intrarea in gestiune.

Cu ocazia stabilirii diferentelor de inventar se inregistreaza si stocurile finale sau variatia

stocurilor in cazul metodei inventarului intermitent. Marimea stocurilor se determina prin inventarul fizic
al acestora, iar iesirile prin calcul pe baza relatiei:

Iesirile de stocuri = S.I. + intrarile de stocuri - S.F.

Unde - S.I. reprezinta soldul initial

- S.F reprezinta soldul final
Calitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor
indicatori economico-financiari sau asigurarea unor date primare de intrare in contabilitate.

MINUSURILE DE INVENTAR
1. MINUSURI CANTITATIVE:

Din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate, minusurile sunt asimilate

iesirilor de bunuri (scaderi de activ).
Contrapartida bunurilor (conturile care se debiteaza) este diferita, in functie de cauzele care au
generat minusurile.
- minusuri in cadrul normelor legale de scazamant (perisabilitati);
- minusuri generate de calamitati naturale;

9
 - minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice;
- minusuri pentru care, la data terminarii inventarierii, nu se poate stabili vinovatia unei persoane
sau o alta cauza.

2. MINUSURI CALITATIVE (DEPRECIERILE):

Minusurile calitative (deprecierile) sunt de doua tipuri: reversibile si ireversibile. Cele reversibile
se vor inregistra in contabilitate sub forma provizioanelor pentru deprecieri, iar cele ireversibile sub forma
unor amortismente suplimentare.

A. MINUSURI REVERSIBILE

Exemple:

- se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie 6.000lei/buc;
stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5.000 lei/buc.
Se inregistreaza o depreciere de: (6.000 lei-5.000lei)x2.500buc. pentru care se constituie un provizion
in valoare de 2.500.000 lei.

6814 „Cheltuieli de exploatare = 397 „Provizioane pentru 2.500.000lei

privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor”
deprecierea activelor circulante”

Dupa o perioada se constata o crestere a valorii marfurilor la 6.000 lei/buc., stoc 2.500 buc., anulandu-
se provizionul deoarece nu isi mai are obiectul:

397 „Provizioane pentru = 7814 „Venituri din provizioane 2.500.000

deprecierea marfurilor” pentru deprecierea activelor
circulante”
- se constata un client rauplatnic, creanta asupra acestuia fiind de 1.190.000 lei, probabilitatea de
incasare in exercitiul urmator este de 50% (probabilitatea de neincasare este de 100% - 50% = 50% )

N.O: „ Inregistrare creanta incerta”(exercitiul N )

10
 4118 „Clienti incerti” = 411 „Clienti” 1.190.000 lei

La sfarsitul exercitiului se va inregistra un provizion pentru deprecierea creantelor clienti pentru suma
corespunzatoare probabilitatii de neicasare (100%- probabilitatea de incasare) a clientilor , provizionul
constituiundu-se la valoarea fara TVA (19%).
Provizion = valoare creanta /1,19 x probabiliatea de neincasare
Provizion = 1.190.000 lei /1.19 x 50% = 500.000 lei

N.O: „ Constituire provizion pentru deprecierea creantei clienti” (exercitiul N)

6814 „Cheltuieli de exploatare = 491 „Provizioane pentru 500.000 lei

privind provizioanele pentru deprecierea creantelor
deprecierea activelor circulante” clienti”

In exercitiul urmator clientul intra in procedura de faliment si se inregistreaza pierderea din creante.

N.O: „Inregistrarea pierderii din creante” (exercitiul N+1)

% = 4118 „ Clienti incerti” 1.190.000 lei

654 „Pierderi din creante” 1.000.000 lei
4427 „TVA colectata” 190.000 lei
B. MINUSURI IREVERSIBILE

Exemplu:

- se constata la inventariere o diferenta intre amortizarea rezultata ca urmare a aplicarii gradului de

utilizare a mijloacelor fixe astfel: un mijloc de transport cu valoarea contabila de intrare (VCI)
100.000.000 lei , valoarea amortizata (VA) 36.000.000 lei, valoarea constatata la inventar (VI) 60.000.000
lei.

VCI 100.000.000 lei

VA 36.000.000 lei

11
 VNC 64.000.000 lei
. VI 60.000.000 lei
Se constata o depreciere ireversibila a mijlocului de transport in valoare de 4.000.000 lei pentru care
se va constitui o amortizare suplimentara.
N.O: „Inregistrare amortizare suplimentara”
6811 „Cheltuielei de exploatare = 2813 „ Amortizarea 4.000.000 lei
privind amortizarea imobilizarilor” mijloacelor de transport”

PLUSURILE DE INVENTAR

Plusurile de inventar se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii tinand seama de natura

elementelor respective.
Plusurile de inventar se intalnesc in cazul:
- mijloacelor fixe;
- stocurilor;
- numerarului existent in casierie.

A. Plusuri de active imobilizate la valoarea de inventar.

Contrapartida plusului de mijloace fixe este considerata o subventie

pentru investitii.

20, 21, 23, 26 = 131

„Conturi de active imobilizate” „Subventii pentru investitii”

B. Plusuri de inventar in cazul stocurilor:

- trebuie sa realizeze o distinctie intre stocurile rezultate din aprovizionari si stocurile rezultate din
productie;

12
 - operatiile au in marea lor majoritate un caracter curent;
- plusurile constatate la stocurile din aprovizionari conduc la scaderea cheltuielilor (conturile la care
s-ar fi inregistrat consumul)

30, 35, 36, 37 = 60

„Conturi de stocuri” „Ch. cu materii prime, materiale si mf”
(pe fiecare categorie de stocuri)

- plusurile constatate la stocurile in productie conduc la o crestere de venituri (conturile la care s-ar
fi inregistrat productia obtinuta)

33, 34 = 711
„Conturi de stocuri” „Variatia stocurilor”

13
 Plusurile de inventar in cazul numerarului existent in casierie:

-plusul conduce la realizarea unui venit exceptional dar la intreprinderile cu capital de stat el trebuie
varsat bugetului de stat.

 la o întreprindere cu capital privat in valoare de 5.200.000 lei:

5311 „Casa in lei” = 7588 „Alte venituri din 5.200.000 lei

exploatare”

 la o întreprindere cu capital de statin valoare de 5.200.000 lei:

5311 „Casa in lei” = 448 „Alte datorii si creante 5.200.000 lei

cu bugetul statului”

IV. STUDIU DE CAZ

PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

IV.1. PREZENTAREA SOCIETATII

S.C. STELLA S.A. Braila este un institut de cercetari si proiectari pentru celuloza si hartie
si a fost infiintat in 1986 ca institut de profil pentru ramura celuloza si hartie din Romania, fiind singurul
institut de specialitate care deserveste cele 22 societati de profil din tara.
Institutul este societate comerciala pe actiuni cu capital major de stat, avand un capital
social de 300 milioane lei.
Organul de conducere este Adunarea Generala a Actionarilor format din doi reprezentati ai
Fondului Proprietatii de Stat si un reprezentant al Fondului Proprietatii Private.
Sociatatea este reprezentata de managerul general si de doi manageri care participa la
conducerea societatii.
Institutul desfasoara in principal activitatea de:
- inginerie tehnologica, dezvoltare-proiectare;
- cercetare stiintifica in mod deosebit aplicativa;
- productie.

14
 IV.2. ORGANIZAREA SOCIETATII

Activitatea de baza a institutului se desfasoara la Braila, existand si trei filiare de

cercetare si proiectare la Suceava, Constanta si Bucuresti.
Preocuparea de baza a S.C. STELLA S.A. Braila este de a oferi ramurii industriale de
celuloza si hartie un aport stiintific, tehnic si economic pentru restructurarea, modernizarea agentilor
economici producatori de hartie din Romania prin optimizarea folosirii resurselor de materiale prime,
imbunatatirea calitatii produselor existente, dezvoltarea tehnologica si asimilarea de produse noi.
Institutul dispune de circa 360 de persoane, din care 151 cu studii superioare (130
atestati stiintific, 5 avand titlul de „doctor in stiinta” si 12 doctoranti), 170 de persoane sunt specializate
pentru cercetare – dezvoltare in domeniul celulozei si hartiei, 50% avand o vechime de peste 10 ani.
Serviciul FINANCIAR asigura desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare cu
furnizorii si beneficiarii, asigura plata la termen a sumelor care constituie obligatia societatilor fata de
bugetul de stat si alte obligatiuni fata de terti (creditorii, furnizorii, etc) pe baza confirmarii platii de catre
compartimentele de resort, nu in ultimul rand, serviciul financiar intocmeste evidenta sintetica si analitica
a impozitelor si decontarilor cu bugetul statului a varsamintelor si prelevarilor din beneficii a fondurilor
speciale, a finantarilor pentru cresterea mijloacelor circulante, a debitorilor si a furnizorilor.
Biroul CONTABILITATE asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor
contabile privind: fondurile fixe si calculul amortizarii, mijloace circulante, cheltuieli de productie sau
circulatie si calculul costurilor, mijloacelor banesti si imprumiturile bancare, fondurile proprii si alte
fonduri creditorii si alte decontari, investitiile si rezultate financiare.
Intocmeste evidenta contabila, sintetica si analitica a decontarilor privind produsele
expediate si neincasate si urmareste incasarea tuturor facturilor in termen cat mai scrut, actioneaza in
judecata agentii economici care nu achita contravaloarea facturilor in termenul stabilit.
Din cele prezentate mai sus, rezulta ca S.C. STELLA S.A. Braila reprezinta un
domeniu de importanta nationala care deserveste un sector complex si strategic al economiei.

V. APLICATIE PRACTICA
Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta
de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Discutata din acest punct de vedere, balanta pregateste
datele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic. Balanta
conturilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil.
Situatia de referinta a inventarului faptic o reprezinta soldurile finale calculate in balanta. De aceea,
balanta poate fi interpretata si ca un inventar contabil. Astfel,pe data de 30 noiembrie 2004 se intocmeste o
balanta de verificare a conturilor a societatii SC STELLA S.A. dupa cum urmeaza:

SIMBOL
DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
CONT
    D C
1012Capital subscris varsat   300,000,000
106Rezerve   9,100,000
131Subventii pentru investitii   142,000,000
212Constructii 745,095,000 
2131Echipamente tehnologice 75,000,000 
2133Mijloace de transport 297,447,000 
214Mobilier, aparatura birotica 25,000,000 
263Imobilizari financiare 164,231,000 
2812Amortizarea constructiilor   658,000,000

15
 2813Amortizarea mijloacelor de transport   140,000,000
301Materii prime 10,000,000 
3012Materiale auxiliare 890,000 
303Obiecte de inventar 748,000 
341Semifabricate 12,450,000 
345Produse finite 24,620,000 
371Marfuri 18,650,000 
401Furnizori   35,000,000
411Clienti 5,210,000 
5121Conturi curente la banci 21,000,000 
5311Casa 1,423,000 
601Cheltuieli cu materiile prime 700,000 
607Cheltuieli privind marfurile 254,000 
635Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,000 
641Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,000 
658Alte cheltuieli din exploatare 470,000 
671Cheltuieli privind calamitatile 684,000 
701Venituri din vanzarea produselor finite   5,892,000
704Venituri din lucrari executate si servicii prestate   24,800,000
707Venituri din vanzarea marfurilor   36,000,000
711Variatia stocurilor   87,000,000
  TOTAL 1,437,792,000 1,437,792,000

In urma inventarierii, in patrimoniul societatii S.C. STELLA S.A. au avut loc urmatoarele operatii
contabile:

1. N.O. constatare de minus la materii prime, in cadrul normelor legale de scazamant:

601”Cheltuieli privind materiile = 301”Materii prime” 5.000.000 lei

prime”

2. N.O. constatare de minus la produse finite,imputabil:

711”Variatia stocurilor” = 345 ”Produse finite” 3.000.000 lei

3. N.O. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societatii, la valoarea

constatata,TVA 19%:

4282 ”Alte creante si datorii in = % 3.570.000 lei

16
 legatura cu personalul” 758”Alte venituri din
exploatare” 3.000.000 lei
4427”TVA colectata” 570.000 lei

4. N.O. retinerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse finite, a imputatiei:

421”Personal-remuneratii datorate” = 4282”Alte datorii si 3.570.000 lei

creante in legatura
cu personalul”

5. N.O. constatare de plus la marfuri:

371”Marfuri” = 607”Cheltuieli privind 4.500.000 lei

marfurile”

6. N.O. constatare, in urma inventarierii, de plus in casierie:

5311”Casa in lei” = 758”Alte venituri din 2.500.000 lei

exploatare”

7. N.O. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:

711”Variatia stocurilor” = 341”Semifabricate” 1.000.000 lei

8. N.O. imputarea prejudiciului referitor la semifabricate”

17
 461”Debitori diversi” = % 1.190.000 lei
758”Alte venituri din
exploatare” 1.000.000 lei
4427”TVA colectata” 190.000 lei

9. N.O. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica”

214”Aparatura birotica” = 131”Subventii pentru 1.500.000 lei

investitii”

10. N.O. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu se poate
determina faptul generator”

473”Decontari din operatii in curs = 3012”Materiale auxiliare” 500.000 lei

de clarificare”

11. N.O. solutionarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitati naturale”

671”Cheltuieli privind calamitatile = 473”Decontari din 500.000 lei

si alte evenimente extraordinare” operatii in curs
de clarificare”

12. N.O. constatare de minus la marfuri, imputabil:

607”Cheltuieli privind marfurile” = 371”Marfuri” 4.000.000 lei

13. N.O. imputarea prejudiciului referitor la marfuri, persoanei vinovate, la valoarea de inventar, TVA
19%:

461”Debitori diversi” = % 4.760.000 lei

758”Alte venituri din

18
 exploatare” 4.000.000 lei
4427”TVA colectata” 760.000 lei

14. N.O. minus constatat la un mijloc de transport in stare noua, neamortizat, imputabil:

658”Alte cheltuieli de exploatare” = 2133”Mijloace de 20.000.000 lei

transport”

19
15. N.O. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000.000 lei, TVA 19%:

461”Debitori diversi” = % 35.700.000 lei

758” Alte venituri
din exploatare” 30.000.000 lei
4427”TVA colectata” 5.700.000 lei

16. N.O. constatare de plus la echipamente tehnologice:

2131”Echipamente tehnologice” = 131”Subventii pentru 7.000.000 lei

investitii”

17. N.O. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, pana la data inventarierii, nu se poate
determina faptul generator:

473”Decontari din operatii in curs = 303”Obiecte de inventar 500.000 lei

de clarificare”

18. N.O. solutionarea ulterioara a cazului, minus generat de calamitati naturale:

671”Cheltuieli privind calamitati = 473”Decontari din 500.000 lei

si alte evenimente extraordinare” operatii in curs
de clarificare”
19. N.O. - se constata o depreciere a marfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc., cost achizitie
6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piata a marfurilor in momentul inventarierii 5.000 lei/buc.
Se inregistreaza o depreciere de: (6.000 lei-5.000lei)x2.500buc. pentru care se constituie un provizion
in valoare de 2.500.000 lei.

6814 „Cheltuieli de exploatare = 397 „Provizioane pentru 2.500.000lei

privind provizioanele pentru deprecierea marfurilor”
deprecierea activelor circulante”

20
20. N.O. inchiderea conturilor de TVA:
TVA deductibila = 0
TVA colectata = 7220000

4427”TVA colectata” = 4423”TVA plata” 7.220.000 lei

21. N.O. inchiderea conturilor de cheltuieli:

121”Profit si pierdere” = % 29.000.000 lei

601”Cheltuieli privind
materiile prime” 5.000.000 lei
658”Alte cheltuieli de
exploatare” 20.000.000 lei
671”Cheltuieli privind
calamitatile si alte
evenimente extr.” 1.000.000 lei
607”Cheltuieli privind
marfurile” 500.000 lei

6814”Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele pentru
deprecierea marfurilor” 2.500.000 lei
22. N.O. inchiderea conturilor de venituri:

758”Alte venituri din exploatare” = 121”Profit si pierdere” 40.500.000 lei

23. N.O. inchiderea contului 711”Variatia stocurilor”:

121”Profit si pierdere” = 711”Variatia stocurilor” 4.000.000 lei

21
Sistematic se vor inregistra operatiile:

D 121 „Profit si D 131 „Subventii pentru

pierdere” C investitii” C
21) 29.000.000 22) 40.500.000 SiC
23) 4.000.000
RD 33.000.000 RC 40.500.000
142.000.000
TSD 33.000.000 TSC40.500.000 9) 1.500.000
16) 7.000.000
SfC: RD 0 RC 8.500.000
TSD 0 TSC 150.500.000
7.500.000
D SfC
2131”Echipamentetehnologice”C 150.500.000
SiD D 2133” Mijloace de
75.000.000
transport”C
16) 7.000.000 SiD 14) 20.000.000
D 3012”
RD MaterialeRC
7.000.000 auxiliare”
0 C
SiD
TSD 82.000.000 10)
TSC500.000
0 297.447.000
SfD D 345 „Produse finite”
D 214 „Mobilier, ap. birotica”C
890.000 RD 0 RC 20.000.000
RD 0 SiC RC 500.00082.000.000 TSC 297.447.000 C TSC 20.000.000
TSD 890.000
25.000.000
TSC 500.000 SiD 2) 3.000.000SfD
SfD
9) 1.500.000 24.620.000 277.447.000
390.000
RD 1.500.000 RC 0 RD 0 RC 3.000.000
TSC1.500.000 TSC 0 TSD 24.620.000 TSC 3.000.000
SfD SfD
26.500.000 21.620.000
D 301 „Materii prime”C
1) 5.000.000
SiDD 303 „Obiecte de
10.000.000inventar” C
D 341” Semifabricate” C RD 0 SiD 17)RC 5.000.000
500.000
TSD 10.000.000 TSC5.000.000
SiD 17) 1.000.000
748.000 SfD
12.450.000 RD 0 RC 500.000
RD 0 RC 1.000.000 TSD 748.000 5.000.000
TSC 500.000
TSD 12.450.000 TSC 1.000.000 SfD
SfD
248.000
11.450.000

22
 D 371 „Marfuri” C D 397 „ Provizioane –
SiD 12) 4.000.000
marfuri” C D 421 „Personal salarii
18.650.000 19) 2.500.000
D 4282”Alte creante-personal”C
datorate”C
5) 4.500.000 RD 0 4)
RC 2.500.0003.570.000
RD 4.500.000 RC 4.000.000 3) 3.570.000
TSD 0 4) 3.570.000
TSC 2.500.000
RD D 4423 „TVA RC 0 de plata” C
TSD 23.150.000 TSC 4.000.000 SfC D RC
RD 3.570.000 3.570.000
3.570.000
4427 „TVA TSC 0
SfD TSD 3.570.000 TSC 3.570.000 20)
TSDD 461 „Debitori diversi”
19.150.000
2.500.000 colectata”C3.570.000 7.220.000C
D 473 „Decontari
8) 0 din
RD RC
SfD
20) 7.220.000 3) 570.000 1.190.000
TSD 0 7.220.000
D 5311 „Casa in lei” C 8) 190.000
operatii C13) 3.570.000
D 60113)„Cheltuieli
760.000 cu TSC
SiD 4.760.000 7.220.000
in curs de clarificare”
15) 5.700.000
materii prime” C15) SfC
1.423.000 10) 500.000 RC 7.220.000
RD 7.220.000 11) 500.000
SiD 21) 35.700.000
5.000.000
6) 2.500.000 TSD17) 500.000 TSC 7.220.000
7.220.000 18) 500.0007.220.000
RD RC 0
RD 1.000.000 RC 1.000.000
RD 2.500.000 RC 0 700.000
TSD 1.000.000
41.650.000
TSC 1.000.000
TSC 0
TSD 3.923.000 TSC 0 TSD
1) 5.000.000 41.650.000
SfD
RD 5.000.000 RC 5.000.000 SfD
3.923.000 TSD 5.700.000 TSC 5.000.000
SfD 41.650.000

700.000

23
 D 607 „Cheltuieli cu materii D 658 „Alte cheltuieli
prime” C din exploatare”C
SiD 5) 4.500.000
21) 500.000
SiD
D 671 „ Cheltuieli privind 21) 20.000.000C
calamitatile”
254.000
470.000
SiD 21) 1.000.000
12) 4.000.000
RD 4.000.000 RC 4.000.000 684.00014) 20.000.000
D 711 „Variatia
TSD 4.254.000 TSC 4.000.000 C
stocurilor” RD 20.000.000 D 758
RC „ Alte venituri din
20.000.000
SfD 11)500.000
TSD 20.000.000 TSC 20.000.000
2) 3.000.000 SiC 18) 500.000 exploatare” C
22)
SfD
7) 1.000.000 254.000 RD 1.000.000 RC40.500.000
1.000.000 3) 3.000.000
87.000.000
TSD 1.684.000 470.000 6) 2.500.000
TSC 1.000.000
23) 4.000.000 8) 1.000.000
SfD 684.000
13) 4.000.000
RD 4.000.000 RC 4.000.000
TSD 4.000.000 TSC 91.000.000 15) 30.000.000
SfC RD 40.500.000 RC 40.500.000
TSD 40.500.000 TSC 40.500.000
87.000.000

D 6914 „ Cheltuieli provizioane- C

active circulante”
19) 2.500.000 20) 2.500.000
RD 2.500.000 RC 2.500.000
TSD 2.500.000 TSC 2.500.000

24
 Dupa efectuarea inventarierii si contabilizarii regularizarilor de inventar, se intocmeste o noua
balanta a conturilor. Functia acesteia se manifesta cu precadere pentru pregatirea informatiei necesare
determinarii rezultatului exercitiului si asigurarea suportului informational necesar redactarii bilantului
contabil.
Balanta se redacteaza inainte de stabilirea rezultatului exercitiului si nu dupa determinarea
acestuia. Ea se delimiteaza si ca suport informational pentru inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.
In urma inregistrarii operatiilor determinate de lucrarile de inchidere a exercitiului financiar, se presupune
urmatoarea balanta a soldurilor conturilor la 31.XII.2004:

SIMBOL
CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
    D C
1012Capital subscris varsat   300,000,000
106Rezerve   9,100,000
121Profit si pierdere   7,500,000
131Subventii pentru investitii   150,500,000
212Constructii 745,095,000 
2131Echipamente tehnologice 82,000,000 
2133Mijloace de transport 277,447,000 
214Mobilier, aparatura birotica 26,500,000 
263Imobilizari financiare 164,231,000 
2812Amortizarea constructiilor   659,000,000
2813Amortizarea mijloacelor de transport   140,000,000
301Materii prime 5,000,000 
3012Materiale auxiliare 390,000 
303Obiecte de inventar 248,000 
341Semifabricate 11,450,000 
345Produse finite 21,620,000 
371Marfuri 19,150,000 
397Provizioane pentru deprecierea marfurilor   2,500,000
401Furnizori   35,000,000
411Clienti 5,210,000 
421Personal salarii datorate 3,570,000 
4423TVA de plata   7,220,000
461Debitori diversi 41,650,000 
5121Conturi curente la banci 21,000,000 
5311Casa 3,923,000 
601Cheltuieli cu materiile prime 700,000 
607Cheltuieli privind marfurile 254,000 
635Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,000 
641Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,000 
658Alte cheltuieli din exploatare 470,000 
671Cheltuieli privind calamitatile 684,000 
701Venituri din vanzarea produselor finite   5,892,000
704Venituri din lucrari executate si servicii prestate   24,800,000
707Venituri din vanzarea marfurilor   36,000,000
711Variatia stocurilor   87,000,000
  TOTAL 1,464,512,000 1,464,512,000

25