Sunteți pe pagina 1din 119

Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA.

ONG

1. Prevederi legale privind efectuarea inventarierii

Potrivit prevederilor art. 7 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu


modificările şi completările ulterioare, persoanele juridice au obligaţia să efectueze
inventarierea generală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii
deţinute la începutul activităţii, cel puţin o dată în cursul exerciţiului financiar, precum şi în
cazul fuziunii, divizării sau lichidării şi în alte situaţii prevăzute de lege.

Inventarierea se efectuează potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanţelor


publice nr. 2.861/2009, pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii


reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor
respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se
efectuează.

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de


natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecărei entităţi, precum şi a bunurilor şi
valorilor deţinute cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice sau fizice, în vederea
întocmirii situaţiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei
financiare şi a performanţei entităţii pentru respectivul exerciţiu financiar.

Cine efectuează inventarierea


Potrivit prevederilor art. 7 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, au obligaţia să efectueze inventarierea generală a
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute la începutul
activităţii:
 societăţile comerciale;
 societăţile/companiile naţionale;
 regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;
 societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice;
 instituţiile publice;
 asociaţiile, fundaţiile, organizaţiile non-guvernamentale şi celelalte persoane juridice
fără scop patrimonial;
 subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, precum şi subunităţile
fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în
străinătate;
 organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel
cum sunt prevăzute în legislaţia pieţei de capital;
 fondurile de pensii facultative;
 fondurile de pensii administrate privat;
 persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri .
1
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere, potrivit prevederilor


Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, revine
administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării
entităţii.

Când se efectuează inventarierea?

Inventarierea se efectuează:
 la începutul activităţii, cu scopul de a stabilii şi evalua elementele de natura activelor
ce constituie aport la capitalul entităţii. Elementele de natura activelor care constituie
aport la capitalul social al entităţilor şi la patrimoniul instituţiilor publice se înscriu în
Registrul-inventar, grupate pe conturi.
 cel puţin o dată în cursul exerciţiului financiar, de regulă, cu ocazia încheierii
exerciţiului financiar.

Inventarierea anuală se face, de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar în scopul


întocmirii situaţiilor financiare anuale.

Dacă în cursul exerciţiului financiar a fost efectuată inventarierea tuturor elementelor


de natura activelor dintr-o gestiune, aceasta poate ţine loc de inventariere anuală, cu
aprobarea persoanei care are obligaţia gestionării entităţii.

În situaţia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului, în Registrul-Inventar se


cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate şi înscrise în listele de inventariere actualizate
cu intrările şi ieşirile de bunuri din perioada cuprinsă între data inventarierii şi data încheierii
exerciţiului financiar.

Entităţile care, au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic,


organizează şi efectuează inventarierea anuală la finele exerciţiului financiar stabilit astfel
încât rezultatele acesteia să fie cuprinse în situaţiile financiare întocmite pentru exerciţiul
financiar stabilit.

În funcţie de natura activităţii entităţilor, bunurile pot fi inventariate şi înaintea datei de


încheiere a exerciţiului financiar, cu condiţia asigurării valorificării şi cuprinderii rezultatelor
inventarierii în situaţiile financiare anuale întocmite pentru exerciţiul financiar respectiv.

 în cazul fuziunii sau încetării activităţii. Cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării
activităţii fiecare societate comercială are obligaţia să întocmească situaţii financiare
anuale conform prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În vederea întocmirii situaţiilor
financiare în vederea efectuării operaţiunilor de fuziune, divizare sau încetare a
activităţii, se procedează la efectuarea inventarierii.

Rezultatele inventarierii şi ale evaluării efectuate cu această ocazie se înregistrează în


contabilitatea fiecărei societăţi, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Alte situaţii în care se efectuează inventarierea:

2
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

 la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor organe


prevăzute de lege;
 când sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune;
 la schimbarea gestionarului sau în alte situaţii când intervine o predare-primire de
gestiune;
 cu prilejul reorganizării gestiunilor;
 ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră;
 în alte cazuri prevăzute de lege.

Comisia de inventariere

Inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor


proprii se pot efectua atât cu salariaţi proprii, sau de către terţi pe bază de contracte de prestări
de servicii încheiate cu aceştia.

Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se


efectuează de către comisii de inventariere, numite prin decizie scrisă, emisă de
administratori, ordonatori de credite sau alte persoane care au răspunderea organizării
gestiunii.

La entităţile cu număr redus de personal inventarierea poate fi efectuată de către o


singură persoană. Răspunderea pentru corectitudinea inventarierii revine administratorului,
ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii respective.
Dacă nu există niciun salariat care să poată efectua operaţiunea de inventariere, aceasta se
efectuează de către administratori.

La entităţile cu activitate complexă se pot stabili mai multe comisii de inventariere


care să asigure inventarierea gestiunilor diferite. În acest caz se stabileşte o comisie centrală
de inventariere, numită prin decizie scrisă care coordonează activitatea comisiilor de
inventariere şi răspunde de efectuarea tuturor lucrărilor de inventariere.

În comisiile de inventariere se numesc atât persoane cu pregătire economică, cât şi cu


pregătire tehnică, astfel încât să se asigure efectuarea corectă şi la timp a inventarierii
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi evaluarea lor
conform reglementărilor contabile aplicabile de către societate.

Comisii centrale
Acolo unde volumul de activitate este mare se pot constitui mai multe comisii de
inventariere. Comisiile de inventariere sunt coordonate de către o comisie centrală, numită
prin decizie scrisă.

Sarcinile comisiei centrale

Comisia centrală are următoarele sarcini:


 Organizează modul de efectuare a operaţiunilor de inventariere;
 Instruieşte personalul responsabil cu inventarierea în vederea efectuării operaţiunilor
de inventariere;
 Supraveghează şi verifică modul de efectuare a operaţiunilor de inventariere.
3
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Comisia Centrală de inventariere răspunde de efectuarea tuturor lucrărilor de


inventariere, potrivit prevederilor legale.

Preşedintele comisiei centrale de inventariere preia listele de inventariere numerotate,


vizate şi parafate de conducătorul departamentului economic. Aceste liste de inventariere sunt
distribuite de preşedinte comisiilor de inventariere, pe gestiunile care urmează să fie
inventariate.

Din comisiile de inventariere nu pot face parte:


 gestionarii depozitelor supuse inventarierii;
 contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective, aceştia pot participa la inventariere
fără a face parte însă din comisia de inventariere;
 auditorii interni;
 auditorii statutari.

Prin proceduri interne, entităţile pot stabili ca la efectuarea operaţiunilor de


inventariere să participe şi contabilii care ţin evidenţa gestiunii respective, fără însă a face
parte din comisie.

Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi înlocuiţi decât în cazuri bine justificate şi


numai prin decizie scrisă, emisă de către cei care i-au numit.

Pentru toate plusurile, lipsurile şi deprecierile constatate la bunuri, precum şi pentru


pagubele determinate de expirarea termenelor de prescripţie a creanţelor sau din alte cauze,
comisia de inventariere solicită explicaţii scrise de la persoanele care au răspunderea
gestionării bunurilor, respectiv a urmăririi decontării creanţelor.

Comisia de inventariere stabileşte natura lipsurilor, pierderilor, pagubelor şi


deprecierilor constatate, precum şi natura plusurilor, propunând modul de regularizare a
diferenţelor dintre datele din contabilitate şi cele faptice, rezultate în urma inventarierii.

Reguli privind desfăşurarea inventarierii

- Pe toată durata inventarierii, programul şi perioada vor fi afişate la loc vizibil;


- Bunurile perisabile se inventariază cu prioritate;
- Bunurile trebuie să fie depozitate, grupate pe tipuri, etichetate şi codificate;
- Evidenţa tehnico-operativă la gestiuni şi cea contabilă trebuie să fie ţinută la zi pentru
a permite compararea rezultatelor inventarierii cu datele din evidenţa contabilă;
- Întreaga comisie desemnată prin decizie participă la efectuarea inventarierii;
- În cazul inventarierii bunurilor de mari dimensiuni este necesar să fie prezent
personalul necesar pentru manipularea bunurilor care se inventariază;
- La solicitarea preşedintelui comisiei de inventariere trebuie să se asigure participarea
la identificarea bunurilor inventariate şi la evaluarea lor a unor specialişti din entitate
sau din afara acesteia. Aceste persoane au obligaţia de a semna listele de inventariere
pentru atestarea datelor înscrise;
- Gestiunea trebuie să fie dotată cu aparate şi instrumente adecvate şi în număr suficient
pentru măsurare, cântărire, cu cititoare de coduri de bare etc., cu mijloace de
identificare;

4
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

- Comisia de inventariere trebuie să fie dotată cu mijloace tehnice de calcul şi de


sigilare a spaţiilor inventariate;
- În conformitate cu normele de protecţie a muncii trebuie asigurată protecţia membrilor
comisiei de inventariere;
- Atunci când este posibil trebuie să se sisteze operaţiunile de intrare-ieşire a bunurilor
supuse inventarierii;

Dacă acest lucru nu este posibil, aprovizionarea şi livrarea bunurilor trebuie să se


efectueze dintr-o zonă de depozitare special creată, operaţiunile respective efectuându-se
numai în prezenţa comisiei de inventariere, care va menţiona pe documentele respective
,,primit în timpul inventarierii” sau ,,liberat în timpul inventarieri”, după caz, în scopul evitării
inventarierii duble sau a omisiunilor.

- Trebuie să se predea la magazii şi la depozite, pe baza documentelor, toate produsele şi


semifabricatele a căror prelucrare a fost terminată;
- Trebuie să se colecteze din secţii sau ateliere toate produsele reziduale şi deşeurile,
întocmindu-se documentele de constatare.

Sancţiuni aplicabile

Nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanţelor Publice, cu privire la


efectuarea inventarierii, aprobarea procedurilor contabile prevăzute de legislaţie, constituie
contravenţie potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare şi se sancţionează cu amendă de la 400 lei la 5.000 lei.

Se sancţionează:
- neefectuarea inventarierii;
- lipsa unei proceduri privind inventarierea;
- neîntocmirea deciziei de inventariere;
- inexistenţa declaraţiei gestionarului;
- neîntocmirea documentelor aferente procesului de inventariere;
- refuzul de confirmare a creanţelor şi datoriilor inventariate;

5
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

2. Etapele inventarierii
A. Pregătirea inventarierii cuprinde:
 Emiterea deciziei de inventariere de către administrator, conform procedurii privind
inventarierea, aprobate;
 Aducerea la cunoştiinţa persoanelor desemnate să facă parte din comisia de
inventariere a procedurii privind inventarierea.
 Măsuri pregătitoare luate de administrator anterior începerii inventarierii, în vederea
bunei desfăşurări a inventarierii, cum ar fi organizarea depozitării bunurilor grupate pe
sorto-tipodimensiuni, codificarea acestora şi întocmirea etichetelor de raft precum şi
organizarea gestiunii şi evidenţei contabile;
 Pregătirea listelor de inventariere de către departamentul financiar contabil (editarea şi
vizarea acestora);
 Predarea listelor de inventariere către preşedintele comisiei de inventariere;
 Obţinerea declaraţiei gestionarului pentru fiecare gestiune inventariată;

Declaraţia trebuie sa cuprindă informaţii din care să rezulte dacă:


1. gestionează bunuri şi în alte locuri de depozitare;
2. în afara bunurilor entităţii respective are în gestiune şi alte bunuri aparţinând terţilor,
primite cu sau fără documente;
3. are plusuri sau lipsuri în gestiune, despre a căror cantitate ori valoare are cunoştinţă;
4. are bunuri nerecepţionate sau care trebuie expediate (livrate) pentru care s-au întocmit
documentele aferente;
5. a primit sau a eliberat bunuri fără documente legale;
6. deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în
gestiunea sa;
7. are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau
care nu au fost predate la contabilitate.

 Identificarea locurilor de depozitare, sigilarea spaţiilor şi a căilor de acces.

Atunci când bunurile supuse inventarierii, gestionate de către o singură persoană, sunt
depozitate în locuri diferite sau gestiunea are mai multe căi de acces, membrii comisiei care
efectuează inventarierea trebuie să sigileze toate aceste locuri şi căile lor de acces, cu excepţia
locului în care a început inventarierea, care se sigilează numai în cazul în care inventarierea
nu se termină într-o singură zi.

La reluarea lucrărilor se verifică dacă sigiliul este intact; în caz contrar, acest fapt se va
consemna într-un proces-verbal de constatare, care se semnează de către comisia de
inventariere şi de către gestionar, luându-se măsurile corespunzătoare.

 Preluarea fişelor de magazie de către comisia de inventariere şi bararea acestora după


ultimele înregistrări.
 Se crează, acolo unde este cazul o zonă temporară de primire şi distribuire a bunurilor
care se aprovizionează şi se livrează în perioada supusă inventarierii.
6
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

 Se controlează dacă toate instrumentele şi aparatele de măsură sau de cântărire au fost


verificate şi dacă sunt în bună stare de funcţionare.
 Se predau la magazii şi la depozite, pe baza documentelor, toate produsele şi
semifabricatele a căror prelucrare a fost terminată.
 Se colectează din secţii sau ateliere toate produsele reziduale şi deşeurile, întocmindu-
se documentele de constatare.
 Se întocmesc documentele de constatare şi se clarifică situaţia semifabricatelor a căror
utilizare este îndoielnică.

B. Desfăşurarea inventarierii:

Stabilirea stocurilor faptice

Numerarul din casierie


 Se verifică numerarul din casă şi se stabileşte suma încasărilor din ziua curentă,
solicitând depunerea numerarului la casieria entităţii.

Stocurile
 Se stabilesc stocurile faptice prin numărare, cântărire, măsurare, cubare şi înscrierea
acestora fără ştersături în listele de inventariere.
 Bunurile aflate în ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj, acest lucru urmând
a fi menţionat şi în listele de inventariere respective.

Inventarierea imobilizărilor necorporale

Se constată:
 existenţa acestora
 apartenenţa la entităţile deţinătoare.

În cazul brevetelor, licenţelor, mărcilor de fabrică şi al altor imobilizări necorporale


este necesară dovedirea existenţei acestora pe baza titlurilor de proprietate sau a altor
documente juridice de atestare a unor drepturi legale.

Inventarierea imobilizărilor corporale

Terenurile se inventariază pe baza documentelor care atestă dreptul de proprietate al


acestora şi a altor documente, potrivit legii. Clădirile se inventariază prin identificarea lor pe
baza titlurilor de proprietate şi a dosarului tehnic al acestora.

Inventarierea stocurilor de bunuri si lucrari


- Stabilirea stocurilor se face prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după caz;
- Bunurile ambalate se desfac prin sondaj, acest lucru urmând a fi menţionat şi în listele
de inventariere;
- La lichide unde nu se poate realiza cântărirea efectivă conţinutul vaselor - stabilit în
funcţie de volum, densitate, compoziţie etc. - se verifică prin scoaterea de probe din
aceste vase, ţinându-se seama de densitate, compoziţie şi de alte caracteristici ale
lichidelor, care se constată fie organoleptic, fie prin măsurare sau probe de laborator,
după caz.
7
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

- Materialele a căror cântărire şi măsurare ar necesita cheltuieli importante sau ar


conduce la degradarea bunurilor respective, se pot inventaria pe bază de calcule
tehnice;
- Inventarierea produselor, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie din cadrul secţiilor
auxiliare se face prin stabilirea stadiului de executare a acestora;
- Se inventariază atât produsele care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare impuse
de procesul tehnologic de producţie, cât şi produsele care, deşi au fost terminate, nu au
trecut toate probele de recepţionare tehnică sau nu au fost completate cu toate piesele
şi accesoriile lor.
- Materiile prime, materialele, piesele de schimb, semifabricatele etc., aflate în secţiile
de producţie şi nesupuse prelucrării, nu se consideră produse în curs de execuţie.
Acestea se inventariază separat şi se repun în conturile din care provin, diminuându-se
cheltuielile, iar după terminarea inventarierii acestora se evidenţiază în conturile
iniţiale de cheltuieli.

Liste de inventariere distincte se întocmesc pentru:


 Inventarierea lucrarilor de constructie – montaj. Se întocmesc liste de inventariere
distincte pe baza constatării la faţa locului pe categorii de lucrări şi părţi de elemente
de construcţii la care n-a fost executat întregul volum de lucrări prevăzute în devize,
precum si lucrările terminate, dar nerecepţionate de către beneficiar.
 Inventarierea lucrărilor de modernizare sau de reparatii nefinalizate ale clădirilor,
instalaţiilor, maşinilor, utilajelor, mijloacelor de transport şi ale altor bunuri prin
verificarea la faţa locului a stadiului fizic al lucrărilor. Se înscrie denumirea obiectului
supus modernizării sau reparaţiei şi valoarea determinată potrivit costului de deviz şi
celui efectiv al lucrărilor executate.
 Bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fără mişcare ori greu vandabile,
comenzi în curs, abandonate sau sistate.
 Bunurile aflate asupra angajaţilor la data inventarierii se specifică persoanele care
răspund de păstrarea lor.
 Bunurile existente în entitate şi aparţinând altor entităţi.

Determinarea stocurilor faptice se face astfel încât să se evite omiterea ori


inventarierea de două sau de mai multe ori a aceloraşi bunuri.

Inventarierea creanţelor şi datoriilor

Inventarierea creanţelor şi a datoriilor faţă de terţi se realizează pe baza verificării şi


confirmării soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin
ponderea valorică cea mai mare în totalul soldurilor acestor conturi, sau punctajelor reciproce
scrise.

Inventarierea altor elemente

Imobilizările corporale care în perioada inventarierii se află în afara entităţii se


inventariază înaintea ieşirii lor temporare din gestiunea entităţii sau prin confirmare scrisă
primită de la entitatea unde acestea se găsesc.

8
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Pentru imobilizările aflate în curs de execuţie, se menţionează pentru fiecare obiect în


parte, pe baza constatării la faţa locului: denumirea obiectului şi valoarea determinată potrivit
stadiului de execuţie, pe baza valorii din devize. Materialele şi utilajele primite de la
beneficiari pentru montaj şi neîncorporate în lucrări se inventariază separat.

Bunurile aflate în expediţie se inventariază de către entităţile furnizoare, iar bunurile


achiziţionate aflate în curs de aprovizionare se inventariază de entitatea cumpărătoare şi se
înscriu în liste de inventariere distincte.

Disponibilităţile aflate în conturi la bănci sau la unităţile Trezoreriei Statului se


inventariază prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din
contabilitatea entităţii.

Disponibilităţile în lei şi în valută din casieria entităţii se inventariază în ultima zi


lucrătoare a exerciţiului financiar, după înregistrarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi
privind exerciţiul respectiv, confruntându-se soldurile din registrul de casă cu monetarul şi cu
cele din contabilitate.

Inventarierea titlurilor pe termen scurt şi lung se efectuează pe baza documentelor care


atestă deţinerea acestora (registrul acţionarilor, documente care au stat la baza achiziţiei sau
primirii cu titlu gratuit).

Mărcile poştale, timbrele fiscale, tichetele de călătorie, tichetele de masă, tichetele


cadou, tichetele de creşă, tichetele de vacanţă, bonurile cantităţi fixe, biletele de spectacole, de
intrare în muzee, expoziţii şi altele asemenea se înscriu la valoarea lor nominală, cu excepţia
timbrelor cu valoare filatelică.

Pentru toate celelalte elemente de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, cu


ocazia inventarierii se verifică realitatea soldurilor conturilor respective, iar pentru cele aflate
la terţi se fac cereri de confirmare, care se vor ataşa la listele respective după primirea
confirmării.

Se vizează toate documentele de intrare/ieşire aferente perioadei de inventariere, şi se


dispune înregistrarea acestora în fişe. Se înscriu toate cantităţile ce se constată de către
comisie în listele de inventariere întocmite pe gestionari, locuri de depozitare şi feluri de
bunuri.

Evaluarea elementelor de natura activelor datoriilor şi capitalurilor proprii

Evaluarea elementelor de natura activelor şi datoriilor se efectuează conform


reglementărilor contabile aplicabile, ţinându-se seama şi de următoarele principii contabile:
 principiul permanenţei metodelor conform căruia metodele de evaluare şi politicile
contabile trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.
 principiul prudenţei conform căruia evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă astfel
încât activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile,
subevaluate. Se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau
pierderilor de valoare constate la inventariere.

9
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Dacă politica contabilă în domeniul evaluării imobilizărilor corporale adoptată de


societate cuprinde reevaluarea periodică a imobilizărilor corporale, valorile juste stabilite în
urma reevaluarilor efectuate de către evaluatorii autorizaţi, membrii ai unui unui organism
profesional în domeniu, recunoscut naţional şi internaţional, se substituie costului imobilizării
respective.

Activitatea de evaluare este organizată potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.


24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor, organismul profesional în
domeniu fiind Uniunea Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România.
Stabilirea rezultatelor inventarierii
Rezultatele faptice
 Se compară cantitatea faptică cu cantitatea stocurilor scriptică;
 Se stabilesc plusurile şi minusurile faptice rezultate în urma inventarierii atunci
când cantitatile faptice nu corespund cu cele scriptice şi se solicită explicaţii scrise;
 Pentru lipsurile din gestiune se solicită explicaţii scrise de la persoanele care au
răspunderea gestionării bunurilor;
 Pentru lipsurile în gestiune constatate se stabileşte caracterul acestora imputabil
sau neimputabil;
 Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii prin compararea stocului faptic al
bunurilor inventariate cu soldul scriptic din contabilitate, se procedează la o
verificare amănunţită a exactităţii tuturor evaluărilor, calculelor, totalizărilor şi
înregistrărilor din contabilitate şi din evidenţa de la locurile de depozitare.
Greşelile identificate cu această ocazie trebuie corectate înainte de stabilirea
rezultatelor inventarierii;

Rezultatele valorice
 Se compară valoarea faptică cu valoarea scriptică.
 Pentru diferenţele din evaluare constatate, în cazul activelor, se va înregistra în listele
de inventariere cea mai mică valoare dintre valoarea contabilă şi valoarea stabilită în
urma inventarierii.
 În cazul imobilizărilor corporale, precum şi al celorlalte elemente de natura activelor
pentru care există constituite ajustări pentru depreciere sau ajustări pentru pierdere de
valoare, în listele de inventariere se înscrie valoarea de înregistrare în contabilitate a
acestora, mai puţin ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare înregistrate
până la data inventarierii, care se compară cu valoarea lor actuală, stabilită cu ocazia
inventarierii, pe bază de constatări faptice.
 Listele de inventariere completate se semnează de către comisia de inventariere,
gestionar şi contabilitate.

Pe ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie să menţioneze dacă toate


bunurile şi valorile băneşti din gestiune au fost inventariate şi consemnate în listele de
inventariere în prezenţa sa.

 Se întocmeşte procesul-verbal de inventariere prin care se stabileşte natura lipsurilor, a


plusurilor, pierderilor, şi deprecierilor constatate, şi se propune modul de regularizare a
diferenţelor rezultate în urma inventarierii.

10
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

C. Înregistrarea rezultatelor inventarierii

Regularizarea rezultatelor inventarierii constă în efectuarea înregistrărilor contabile, pe


baza constatărilor şi a propunerilor formulate de către comisia de inventariere prin procesul-
verbal de inventariere.

Propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezintă, în


termen de 7 zile lucrătoare de la data încheierii operaţiunilor de inventariere,
administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entităţii.

Principalele operaţiuni contabile sunt:

1. Diferenţele cantitative constatate cu prilejul inventarierii generale a


patrimoniului sunt regularizate prin:
 compensarea plusurilor cu minusurile de inventar în condiţiile permise de lege;
 înregistrarea plusurilor de inventar;
 imputarea minusurilor de inventar persoanelor vinovate şi scăderea din gestiune a
acestora.

2. Diferentele valorice

Diferenţele rezultate în urma evaluării activelor la inventar la o valoare mai mică decât
valoarea la care acestea sunt înregistrate în contabilitate se înregistrează prin constituirea sau
după caz majorarea ajustărilor pentru depreciere sau amortizarilor în cazul imobilizărilor
corporale şi necorporale, sau pentru pierdere de valoare în cazul imobilizărilor financiare şi
activelor circulante.

Diferenţele rezultate în urma evaluării datoriilor la o valoare mai mare decât valoarea
de înregistrare în contabilitate se înregistrează prin creşterea valorii datoriilor.

Elementele de natura activelor, datoriilor, capitalurilor proprii inventariate şi înscrise


în listele de inventariere sunt preluate în Registrul inventar, document contabil obligatoriu în
care se înregistrează toate elementele de activ şi de natura datoriilor sau capitalurilor proprii
grupate în funcţie de natura lor, inventariate de unitate.

11
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

3. Metode de inventar la contabilitatea stocurilor


Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea
inventarului permanent sau a inventarului intermitent. Alegerea tipului de inventar permanet
sau intermitent reprezintă o opţiune contabilă şi un elemnt al politicii contabile utilizate în
cadrul societăţii ce trebuie să se regăsească şi în manualul de politici contabile.

Inventarul permanent
În contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire a stocurilor.

Avantaje
 în orice moment se cunoaste valoarea şi cantitatea stocurilor;
 este utilizabil in orice domeniu de activitate.

Inventarul intermitent

În contabilitate se stabilesc şi se înregistrează ieşirile pe baza inventarierii stocurilor la


sfârşitul perioadei. Intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin
conturile de cheltuieli.

Inventarierea faptică se realizează la finele perioadei potrivit politicilor contabile.


Perioada de inventariere nu poate depăşi finele perioadei de raportare pentru care există
obligaţia determinării obligaţiilor fiscale (luna sau trimestru după caz).

Inventarierea se efectuează potrivit prevederilor normelor privind organizarea şi


efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.
Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a stocurilor la
sfârşitul perioadei.

Iesirile se determină ca:


Ieşiri = Stoc initial + Intrări - Stoc final (pe baza de inventar)

Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în situaţia în care se


aplică metoda global-valorică. Stocurile existente la începutul exerciţiului financiar, precum şi
intrările în cursul perioadei se înregistrează direct în debitul conturilor de cheltuieli.

12
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Conturile de stocuri se debitează numai la sfârşitul perioadei cu valoarea la preţ de


înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de
inventar, marfurilor, produselor finite existente în stoc, stabilită pe baza inventarului, prin
creditul conturilor de cheltuieli. La începutul perioadei imediat următoare, pentru respectarea
permanenţei metodelor se reiau pe cheltuieli la aceeaşi valoare.

A) Înregistrari utilizand în paralel metoda inventarului permanent şi


metoda inventarului intermitent

Intrări mărfuri în cursul lunii octombrie:


Data Valoare intrări
Sold iniţial 20.000 lei
07.10 5.000 lei
20.10 7.000 lei
25.10 12.000 lei

Ieşiri în cursul lunii octombrie:


Data Valoare intrări
5.10 18.000 lei
11.10 6.000 lei
23.10 4.000 lei
27.10 15.000 lei

Sold la finele lunii octombrie – 1.000 lei.

B) Înregistrarea in contabilitate a intrărilor şi ieşirilor de stocuri utilizând


metoda inventarului permanent

Sold initial debit cont 371 „Mărfuri”- 20.000 lei.

1. Ieşire stoc din gestiune în data de 05.10:


607 = 371 18.000 lei
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”

Sold debitor cont 371 „Mărfuri” – 2.000 lei.

2. Intrare marfuri în data de 07.10:


371 = 401 5.000 lei
„Mărfuri” „Furnizori”

Sold debitor cont 371 „Mărfuri” – 7.000 lei

3. Ieşire stoc din gestiune în data de 11.10:


607 = 371 6.000 lei
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”

Sold debitor cont 371 „Mărfuri” – 1.000 lei.


13
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

4. Intrare mărfuri în data de 20.10:


371 = 401 7.000 lei
„Mărfuri” „Furnizori”

Sold debitor cont 371 „Mărfuri” – 8.000 lei

5. Ieşire stoc din gestiune în data de 23.10:


607 = 371 4.000 lei
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”

Sold debitor cont 371 „Mărfuri” – 4.000 lei.

6. Intrare mărfuri în data de 25.10:


371 = 401 12.000 lei
„Mărfuri” „Furnizori”

Sold debitor cont 371 „Mărfuri” – 16.000 lei.

7. Ieşire stoc din gestiune în data de 23.10:


607 = 371 15.000 lei
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”

C) Înregistrarea în contabilitate a intrărilor şi ieşirilor de stocuri utilizând


metoda inventarului intermitent

1. Anularea soldului initial al contului 371 „Mărfuri”:


607 = 371 20.000 lei
„Cheltuieli privind marfurile” „Marfuri”

Sold debitor cont 371 „Mărfuri” – 0.

2. Înregistrare achiziţie în data de 07.10:


607 = 401 5.000 lei
„Cheltuieli privind marfurile” „Furnizori”

3. Înregistrare achiziţie în data de 20.10:


607 = 401 7.000 lei
„Cheltuieli privind mărfurile” „Furnizori”

4. Înregistrarea achiziţie în data de 25.10:


607 = 401 12.000 lei
„Cheltuieli privind mărfurile” „Furnizori

Ieşirile de stocuri nu se înregistreaza în contabilitate.

La 30 octombrie se efectuează inventarierea şi se constată un sold final al


stocurilor de 1.000 lei:
14
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

371 = 607 12.000 lei


„Mărfuri” „Cheltuieli privind mărfurile”

4. Inventarierea bunurilor care nu aparțin societății


Inventarierea are ca scop principal stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de
natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale fiecărei entităţi, precum şi a bunurilor şi
valorilor aparţinând altor persoane juridice sau fizice.

Prin declarația pe care o întocmește la începerea procesului de inventariere,


gestionarul trebuie sa precizeze dacă în afara bunurilor entităţii are în gestiune şi alte bunuri
aparţinând terţilor, primite cu sau fără documente.

Bunurile existente în entitate şi aparţinând altor entităţi pot fi:


 bunuri închiriate;
 bunuri achiziționate sau închiriate în regim de leasing;
 bunurile primite în concesiune;
 bunurile aflate în administrare;
 mărfurile sau imobilizarile aflate în custodie;
 mărfurile primite în vederea vânzării în regim de consignaţie;
 materiile prime si materiale primite spre prelucrare în regim lohn.

Aceste bunuri se inventariază şi se înscriu în liste de inventariere distincte.

Listele de inventariere pentru aceste bunuri trebuie să conţină informaţii cu privire la


numărul şi data actului de predare-primire şi ale documentului de livrare, precum şi alte
informaţii utile.

Listele de inventariere cuprinzând bunurile aparţinând terţilor se trimit şi persoanei


fizice sau juridice, române ori străine, după caz, căreia îi aparţin bunurile respective, în
termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la terminarea inventarierii, urmând ca proprietarul
bunurilor să comunice eventualele nepotriviri în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea
listelor de inventariere.

15
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

În caz de nepotriviri, entitatea deţinătoare este obligată să clarifice situaţia diferenţelor


respective şi să comunice constatările sale persoanei fizice sau juridice căreia îi aparţin
bunurile respective, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea sesizării.

Societăţile de leasing trebuie să solicite utilizatorilor furnizarea listelor de inventariere


cu bunurile care fac obiectul contractelor de leasing. În baza datelor cuprinse în aceste liste,
societatea de leasing poate calcula şi înregistra ajustări pentru deprecierea imobilizărilor sau a
creanţelor imobilizate, după caz.

În cazul în care listele de inventariere nu sunt furnizate de către locatar, societatea de


leasing va putea constitui ajustări pentru deprecierea bunurilor respective, pe baza preţurilor
de piaţă disponibile la data inventarierii, ţinând seama de caracteristicile bunului ce face
obiectul leasingului (an de fabricaţie, durata de viaţă). Pentru verificarea exactităţii
informaţiilor primite, societăţile de leasing pot întreprinde verificări faptice la locatari, potrivit
procedurilor proprii.

Entităţile deţinătoare ale bunurilor sunt obligate să efectueze inventarierea şi să trimită


spre confirmare listele de inventariere, după cum proprietarii acelor bunuri sunt obligaţi să
ceară confirmarea privind bunurile existente la terţi.

Atenție! Neprimirea confirmării privind bunurile existente la terţi nu reprezintă


confirmare tacită.

Exemplu

O societate din Constanța expediază în data de 30 decembrie 2016 materii prime în


sumă de 120.000 lei către un partener din Iași, ce urmează să le prelucreze în sistem lohn și să
trimită acestuia produsele finite. În data de 31 decembrie partenerul din Iași efectuează
inventarierea bunurilor aflate în stoc.

Pe baza listelor de inventariere aferente bunurilor ce nu apartin societatii, societatea


prelucratoare, din Iași, comunică partenerului din Constanța un stoc de materii prime expediat
de acesta de suma de 75.000 lei. Societatea din Constanța, în urma efectuării propriului
inventar, nu confirmă acest sold, ci comunică un sold de 195.000 lei, materii prime aflate la
societatea din Iași.

În urma verificării documentelor de expeditie și receptie se constată că materiile prime


în sumă de 120.000 lei, expediate în data de 30 decembrie 2016, nu au fost recepționate la
societatea din Iasi, fiind încă în custodia transportatorului.

Societatea din Constanța a înregistrat la expedierea materiilor prime:


351 = 301 12.000 lei
„Materii și materiale aflate la „Materii prime”
terți”

La data inventarierii nu inregistrează nicio diferență. Societatea din Iași va înregistra


materiile prime, extracontabil în contul 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau
reparare la receptia acestora de la transportator”.

16
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

5. Documente elaborate prin procesul de inventariere


5.1 Decizia de inventariere

Este document obligatoriu, premergător operaţiunilor de inventariere, emis de către


administrator, ordonator de credite sau persoana împuternicită cu gestiunea entităţii.

Decizia de inventariere cuprinde componenţa comisiei, numele şi prenumele


preşedintelui precum şi a membrilor comisiei, modul de efectuare a inventarierii, metoda de
inventariere utilizată, gestiunea supusă inventarierii, data de începere şi de terminare a
operaţiunilor.

Model de decizie de inventariere

S.C…….....Denumire...............................
CUI: .............................…....................
Adresa ..........................…......................

DECIZIE NR.
Din data

Potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările şi


completările ulterioare, Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare şi ale Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 2.861/2009
pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor
de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii,

Subsemnatul .......Nume Prenume.........., având funcţia de administrator al SC ALFA SRL,


decid următoarele:

ART. 1 Inventarierea anuală aferentă anului 2014 se va efectua în perioada 27 – 30

17
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

decembrie astfel:
 în intervalul orar ............ pentru perioada ......................
 în intervalul orar .................. în perioada....……….......

ART. 2 Se vor inventaria toate bunurile de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor


proprii ale societăţii precum şi bunurile aparţinând altor unităţi primite în leasing, spre
prelucrare sau în custodia S.C. Denumire..............

Se vor inventaria bunurile aflate la următoarele gestiuni:


 la sediul din strada ............ nr. ........., gestionar dl. ......... numit prin decizia
nr. ....din data.......
 la punctul de lucru din strada ......... nr. ........, gestionar dna ...... numită prin
decizia nr. ....din data.......

ART. 3 Comisia de inventariere este formata din:


 dl.(dna) ............Nume Prenume.........., având funcţia de ..................... –
preşedintele comisiei;
 dl. (dna) ........Nume Prenume............, având funcţia de ......................– membru
comisie
 dl. (dna).........Nume Prenume......., având funcţia de .................... – membru
comisie
 .........................................................

ART. 4 Se va efectua inventarierea cu prioritate a bunurilor perisabile şi a celor care


trebuie expediate.

Inventarierea imobilizărilor, materiilor prime, materialelor, obiectelor de inventar,


produselor finite, mărfurilor, disponibilităţilor băneşti se efectuează pe fiecare gestiune în
parte. Inventarierea creanţelor şi a datoriilor se efectuează pe baza punctajelor reciproce,
scrise, cu clienţii şi furnizorii ale căror datorii /creanţe sunt mai mari decât................

ART.5 Metoda de inventariere utilizată este cea a ................inventarului permanent/


inventarului intermitent.

ART. 6 Metodele de evaluare a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor


proprii sunt cele prevăzute prin procedura de inventariere aprobată prin decizia nr. .....
din ....... a administratorului SC Denumire............. SRL.

Procedura de inventariere menţionată a fost pusă la dispoziţia persoanelor nominalizate să


faca parte din comisie azi.......data.........

ART. 7 Rezultatele inventarierii vor fi consemnate, de către comisia de inventariere în


procesul-verbal, care va cuprinde şi propuneri privind rezolvarea şi înregistrarea în
contabilitate a eventualelor diferenţe constatate precum şi propuneri de scoatere din uz şi
de casare a unor bunuri. Listele de inventariere, declaraţiile gestionarilor şi procesul-verbal
de inventariere vor fi prezentate administratorului până la data de ............................

ART. 8 Prevederile prezentei decizii se aduc la cunoştinţa persoanelor nominalizate să facă


parte din comisie, directorului economic, precum şi gestionarilor responsabili de gestiunile
18
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

supuse inventarierii.

Administrator,

Luat la cunoştinţă:

Comisia de inventariere:

1.………………………..
2…......…………………
3.............................…

Director economic:
..................................

Gestionari:
1.………………………..
2…......…………………

5.2 Declaraţia gestionarului

Declaraţia gestionarului constituie un document obligatoriu de deţinut în cadrul


procesului de inventariere.

Din declaraţia scrisă trebuie să rezulte dacă gestionarul:


- gestionează bunuri şi în alte locuri de depozitare;
- în afara bunurilor entităţii respective are în gestiune şi alte bunuri aparţinând terţilor,
primite cu sau fără documente;
- are plusuri sau lipsuri în gestiune, despre a căror cantitate ori valoare are cunoştinţă;
- are bunuri nerecepţionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care
s-au întocmit documentele aferente;
- a primit sau a eliberat bunuri fără documente legale;
- deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în
gestiunea sa;
- are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau
care nu au fost predate la contabilitate.

De asemenea, gestionarul va menţiona în declaraţia scrisă felul, numărul şi data


ultimului document de intrare/ieşire a bunurilor în/din gestiune. Declaraţia se datează şi se
semnează de către gestionarul răspunzător de gestiunea bunurilor şi de către comisia de
inventariere. Semnarea declaraţiei de către gestionar se face în faţa comisiei de inventariere.

Model declaraţie a gestionarului

1. Deţin în gestiune următoarele bunuri aparţinând terţilor:


Natura bunurilor Baza legală a deţinerii Proprietar
Mijloace fixe .................................... S.C............. SRL
19
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Mărfuri .................................... S.C............. SRL


Materii prime ................................... S.C............. SRL
Obiecte de inventar .................................. S.C............. SRL

Sau

Nu deţin în gestiune bunuri de la terţi.

2. Nu există plusuri sau minusuri în gestiune de care să am cunoştinţă.


Sau
Am cunoştinţă de existenţa următoarelor plusuri/minusuri

Plusuri

Natura bunurilor Cantitate plus


Mijloace fixe ....................................
Mărfuri ....................................
Materii prime .................................…
Obiecte de inventar ....................................

Minusuri

Natura bunurilor Cantitate minus


Mijloace fixe ....................................
Mărfuri ....................................
Materii prime .................................…
Obiecte de inventar ....................................

3. Nu există în gestiune valori materiale primite fără documente justificative. Nu au fost


scoase din gestiune bunuri fără documente legale.
Sau
Am primit următoarele valori materiale fără documente justificative,
Furnizor ...................Natura bunurilor..................cantitate .................

Am eliberat din gestiune valori materiale fără documente justificative


Beneficiar ...................... Natura bunurilor .................cantitate

4. Deţin următoarele valori materiale pentru care nu s-au întocmit formele de recepţie a
acestora:
Natura bunurilor Contract/comandă/factură Stadiu
Mărfuri Contract nr................. aflată în depozit,
nerecepţionată

20
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Sau
Nu deţin valori materiale nerecepţionate.

5. Deţin următoarele bunuri care trebuiau livrate şi pentru care există întocmite documentele
de livrare şi transport:
Natura bunurilor Contract/comandă/factură Stadiu
Produse finite Comandă nr................. Ambalată, pregatită pentru
transport

Sau

Nu deţin bunuri care trebuie expediate şi pentru care s-au întocmit documentele aferente.

6. Deţin următoarele sume primite din vânzarea bunurilor din gestiune:


Suma RON Numerar/Alte instrumente de plată
……………. Numerar
Cec seria.......................
Bilet la ordin nr................

Sau

Nu deţin numerar din vânzarea mărfurilor aflate în gestiune.

7. Deţin următoarele documente de primire a marfurilor care nu au fost/au fost operate în


evidenţa gestiuni şi nu au fost predate la contabilitate.
Fel Nr Furnizor
Factura nr................. SC...............SRL
Aviz de însoţire nr................. SC...............SRL
Borderou de achizitie nr................. SC...............SRL

Deţin următoarele documente de eliberare a marfurilor care nu au fost/au fost operate în


evidenţa gestiuni şi nu au fost predate la contabilitate.

Fel Nr Furnizor
Factură nr................. SC...............SRL
Aviz de însoţire nr................. SC...............SRL
Bon de consum nr................. SC...............SRL

Sau

Nu deţin documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau care
nu au fost predate la contabilitate.
21
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

8. Ultimele documente de intrare înregistrate sunt:


Fel Nr Furnizor
Factură nr................. SC...............SRL
Aviz de însoţire nr................. SC...............SRL
Nota de recepţie şi constatare nr................. SC...............SRL
de diferenţe

9. Ultimele documente de ieşire înregistrate sunt:


Fel Nr Beneficiar
Factură nr................. SC...............SRL
Aviz de însoţire nr................. SC...............SRL
Bon de consum nr................. SC...............SRL
Bon de transfer nr................. SC...............SRL

10. Ultimul raport de gestiune a fost încheiat la data de ....................pentru perioada.


...........................................................................................

11. Alte menţiuni ___________________________________________________________


__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

Prezenta declaraţie a fost dată în faţa comisiei de inventariere stabilită prin decizia
administratorului nr. ................din data.......................

Gestionar
Nume prenume
Comisia de inventariere:
dl……..………..
dl………………
dl…….……...

Declaraţia gestionarului la finele inventarierii

Denumire .....................................
Gestiunea ……………………….
DECLARATIE

Subsemnatul (a)……………………………, în calitate de gestionar răspunzător de gestiunea


......................................................numit prin decizia nr..............................din data...............,
declar pe propria răspundere că:

22
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Toate valorile materiale şi băneşti din gestiune au fost inventariate şi consemnate în listele
de inventariere în prezenţa mea.

Data .......................................................,
Gestionar...................................................,

Semnătura ..................................................

Dată în faţa comisiei de inventariere formată din:


dl (dna)………………..
dl (dna)…………………
dl (dna)…………………

5.3 Listele de inventariere

Toate bunurile ce se inventariază se înscriu în listele de inventariere care trebuie să se


întocmească pe locuri de depozitare, pe gestiuni şi pe categorii de bunuri eventual grupe sau
subgrupe.

Completarea listelor de inventariere se efectuează fie folosind sisteme informatice de


prelucrare a datelor automat prin programul de prelucrare automată a datelor, fie prin
înscrierea elementelor de active identificate, fără spaţii libere şi fără ştersături.

Modelul listei de inventariere este cel prevăzut în Ordinul ministrului finanţelor nr.
2.634/2015 (Cod 14-3-12).

Listele de inventariere trebuie să cuprindă toate elementele prevăzute prin lege. Lista
de inventariere constituie documentul justificativ pentru înregistrarea în evidenţa magaziilor şi
în contabilitate a plusurilor şi minusurilor constatate în urma inventarierii. Este documentul
pentru stabilirea lipsurilor şi plusurilor de bunuri, pentru determinarea ajustărilor pentru
depreciere/pierdere de valoare, pentru întocmirea Registrului-Inventar.

Se întocmesc liste de inventariere distincte pentru:


 bunurile care nu aparţin unităţii inventariate şi aparţin altor entităţi primite în
custodie, pentru prelucrare, leasing, închiriate, în consignaţie. Listele de
inventariere pentru aceste bunuri cuprind şi numărul şi data actului de predare
primire.
 bunurile de natura materiilor prime, materialelor, prefabricatelor, aflate în secţiile
de producţie şi nesupuse prelucrării la data inventarierii;
 bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate fără mişcare. Pentru acestea se
întocmesc procese-verbale de constatare a cauzelor, identificare a persoanelor
vinovate.
 investiţiile puse în funcţiune total sau parţial, cărora nu li s-au întocmit formele de
înregistrare ca imobilizări corporale;
 lucrările de investiţii care nu se mai execută, fiind sistate sau abandonate, cu
menţionarea cauzelor sistării sau abandonării, aprobarea de sistare ori abandonare
şi măsurile ce se propun în legătură cu aceste lucrări;

23
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

 bunurile aflate asupra angajaţilor la data inventarierii (obiecte de inventar), cu


specificarea în listele de inventariere a persoanelor care răspund de păstrarea lor;
 bunurile aflate în expediţie inventariate de entităţile furnizoare;
 bunurile achiziţionate sau aflate în curs de aprovizionare inventariate de entitatea
cumpărătoare;
 creanţele şi obligaţiile incerte sau aflate în litigiu;
 lucrările de modernizare nefinalizate sau de reparaţii ale clădirilor, instalaţiilor,
maşinilor, utilajelor, mijloacelor de transport şi ale altor bunuri, cu specificarea în
listele de inventariere a stadiului fizic al lucrărilor, şi valoarea determinată potrivit
costului de deviz şi celui efectiv al lucrărilor executate.

Materialele, obiectele de inventar, produsele finite şi ambalajele se înscriu în listele de


inventariere pe feluri, indicându-se codul, unitatea de măsură, unii indici calitativi (tărie
alcoolică, grad de umiditate la cereale etc.).

Listele de inventariere astfel completate se semnează de către comisia de inventariere,


gestionar şi contabilitate.

Gestionarul semnează fiecăre filă, menţionând pe ultima filă a listei de inventariere că


toate cantităţile au fost stabilite în prezenţa sa, că bunurile respective se află în păstrarea şi
răspunderea sa.

În cazul unei gestiuni colective, cu mai multe schimburi, listele de inventariere se


semnează de către toţi gestionarii, iar în cazul predării-primirii gestiunii, acestea trebuie
semnate atât de persoana care predă gestiunea, cât şi de gestionarul care primeşte gestiunea.

De asemenea, acesta menţionează dacă are obiecţii cu privire la modul de efectuare a


inventarierii. În acest caz, comisia de inventariere este obligată să analizeze obiecţiile, iar
concluziile la care a ajuns se vor menţiona la sfârşitul listelor de inventariere.

Listele de inventariere se semnează pe fiecare filă de către preşedintele şi membrii


comisiei de inventariere, de către gestionar, precum şi de către specialişti solicitaţi de către
preşedintele comisiei de inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor
inventariate.

În cazul bunurilor primite în custodie şi/sau consignaţie, pentru prelucrare etc. se


întocmeşte în două exemplare, iar copia se înaintează unităţii în a cărei evidenţă se află
bunurile respective.

Listele de inventariere se transmit la compartimentul financiar-contabil, pentru


calcularea diferenţelor valorice şi semnarea listei de inventariere privind exactitatea soldului
scriptic, precum şi pentru verificarea calculelor efectuate.

Listele de inventariere sunt prezentate şi conducătorului compartimentului financiar-


contabil şi la compartimentul juridic, împreună cu procesele-verbale cuprinzând cauzele
degradării sau deteriorării bunurilor, inclusiv persoanele vinovate, precum şi cu procesul-
verbal al rezultatelor inventarierii pentru avizarea propunerilor făcute de către comisia de
inventariere.

24
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Listele de inventariere purtând semnăturile persoanelor care le-au întocmit sau vizat
după caz sunt prezentate administratorului, ordonatorului de credite împreună cu procesul-
verbal al rezultatelor inventarierii, pentru a decide asupra soluţionării propunerilor făcute.
Listele de inventariere cuprinzând bunurile aparţinând terţilor se trimit acestora în
termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la terminarea inventarierii, urmând ca proprietarul
bunurilor să comunice eventualele nepotriviri în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea
listelor de inventariere.

Pentru gestiunile global- valorice, în cadrul comerţului cu amănuntul se utilizează


Lista de inventariere Cod 14-3-12/a din O.M.F.P nr. 2.634/2015.
Aceste liste se întocmesc la locurile de depozitare, pe gestiuni şi conturi de materiale,
mărfuri şi ambalaje şi se semnează de către membrii comisiei de inventariere, de către
gestionar şi contabilul care ţine evidenţa gestiunii. Evaluarea stocurilor faptice în listele de
inventariere se face cu aceleaşi preţuri folosite la înregistrarea bunurilor în contabilitate.

Datele privind bunurile inventariate se înscriu în listele de inventariere imediat după


determinarea cantităţilor inventariate, în ordinea în care ele au fost grupate, ţinându-se seama
de dimensiunile şi unităţile de măsură cu care figurează în evidenţa de la locurile de
depozitare şi în contabilitate. În cazul în care inventarierea se efectuează cu ocazia primirii-
predării gestiunii, listele de inventariere se întocmesc în trei exemplare, din care unul pentru
gestionarul care a predat gestiunea.

Modul de completare a listelor de inventariere diferă în funcţie de varianta aleasă de


persoana juridică, fie prin completarea iniţială de către departamentul de contabilitate a
datelor referitoare la gestiunea; locul de depozitare, numărul curent, denumirea bunurilor,
inventariate, codul sau numărul de inventar, unitatea de măsură, stocurile scriptice şi preţul
unitar şi transmiterea listelor astfel completate către comisia de inventariere, fie prin
completarea iniţială a datelor faptice de către comisia de inventariere şi transmiterea ulterioară
la serviciul contabilitate pentru completarea datelor scriptice.

În situaţia în care elementele de natura activelor sunt inventariate prin metode de


identificare electronică (de exemplu: cititor de cod de bare etc.), iar datele sunt transmise
direct în sistemul informatic, listele de inventar sunt editate direct din sistemul informatic. Se
pot edita listele complete cu toate poziţiile inventariate sau numai acele poziţii, unde se
constată diferenţe cantitative sau valorice.

În cazul în care se editează liste de inventariere care cuprind numai poziţiile la care se
constată diferenţe cantitative sau valorice, listele complete de inventariere se păstrează pe
suport magnetic, pe durata legală de păstrare a documentelor.

25
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Formatul general al listei de inventariere, conform COD 14-3-12

Unitatea Gestiunea Pagina


SC.......... LISTĂ DE INVENTARIERE
................................ .........
Magazia Data .......... Loc de depozitare
.......................................... ...............................
Valoarea contabilă
Nr. crt Denumirea Codul sauU/M Cantităţi Preţ Valoarea de Deprecierea
bunurilor numarul Stocuri Diferenţe unitar Valoarea Diferenţe inventar
inventariate de Scriptice Faptice Plus Minus Plus Minus Valoarea Motivul
inventar
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Comisia de inventariere Gestionar Contabilitate


Numele si Nume Nume prenume Nume prenume Nume prenume Nume prenume
prenumele prenu
me

Semnătură ........... ......................... .......................... ............................... .................................


.......

26
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Formatul listei de inventariere, conform COD 14-3-12/a

Unitatea Gestiunea Pagina


LISTĂ DE INVENTARIERE
SC.......... ...................... .........
Magazia Loc de depozitare
.............................. Data .......... ...............................

Nr. Denumirea Cod U/M Cantitatea Preţ unitar de Valoarea Valoarea Deprecierea
crt. bunurilor înregistrare în contabilă de
inventariate contabilitate inventar
Valoarea Motivul
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Total pagină x x x x
Comisia de inventariere Gestionar Contabilitate
Nume
prenume
Numele şi Nume Nume prenume Nume prenume Nume prenume
prenumele prenume

Semnătură .................. ......................... .......................... .................................

27
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

5.4 Extras de cont

Se utilizează la comunicarea de către debitor a soldurilor conturilor privind datoriile şi


creanţele entităţii în relaţiile cu terţii.

Se întocmeşte în trei exemplare, de către compartimentul financiar-contabil al unităţii


care efectuează inventarierea, pe baza datelor din contabilitatea analitică. Unitatea debitoare
primeşte două exemplare după semnare pe verso restituie unităţii emitente exemplarul 2,
pentru confirmarea debitului.

Eventualele obiecţii asupra sumelor prevăzute în extrasul de cont se consemnează într-


o notă explicativă semnată de conducătorul unităţii şi conducătorul compartimentului
financiar-contabil, care se anexează la extrasul de cont transmis unităţii creditoare.

Model de extras de cont (se editeaza faţă - verso)

Denumire .............................. Nr. de înregistrare...................


CUI .....................................| din data ...................................
Oficiul reg. com. ............... Către..........................................
Sediul (localitatea, strada, număr) ........................................
Judeţul ...............................
Cont ..................................
Banca .................................

EXTRAS DE CONT

Conform dispoziţiilor în vigoare, vă înştiinţăm că, în evidenţele noastre contabile, la data de ...
……….........., unitatea dvs. figurează cu următoarele debite:

Document Explicaţii Suma


Felul, nr. data

În termen de 5 zile de la primire urmează să ne restituiţi acest extras, confirmat pentru suma
acceptată, iar în cazul constatării de diferenţe să anexaţi nota explicativă cuprinzând obiecţiile
dvs.

Prezentul extras de cont ţine loc de conciliere conform procedurii arbitrale.

Conducătorul unităţii, Conducătorul compartimentului


financiar-contabil,

28
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

L.S. ................. .............................

Verso

Unitatea debitoare Nr. de înregistrare............... din ....................


.......................................................... Către ............................................................
............................................................. ........................................................................

Obiecţiile noastre privind sumele din prezentul extras de cont sunt


cuprinse în nota explicativă anexată

Conducătorul unităţii, Conducătorul compartimentului


financiar-contabil,
L.S. ................. .............................

Constatarea unor diferențe


Diferențele constate între sumele comunicate și evidentele contabile sunt următoarele:
Documentul Suma comunicată Suma înregistrată Motivație
(felul, numărul și data)

Total

5.5 Procesul-verbal de inventariere

Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-


verbal. Propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezintă, în
termen de 7 zile lucrătoare de la data încheierii operaţiunilor de inventariere,
administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entităţii.

29
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Acesta, cu avizul conducătorului compartimentului financiar-contabil şi al


conducătorului compartimentului juridic, decide asupra soluţionării propunerilor făcute, cu
respectarea dispoziţiilor legale.

Model proces-verbal de inventariere

Proces-verbal privind rezultatele inventarierii


la data de ……………………
Subsemnaţii:
- ______________________________________________
- ______________________________________________
- ______________________________________________
- ______________________________________________
- ______________________________________________
în calitate de membrii ai comisiei de inventariere, numită prin decizia nr.________ din data de
_______________ am efectuat inventarierea patrimoniului SC.........................., SRL/SA cu sediul în
localitatea ____________________ str. ____________________ nr. _____, CUI ________________

Inventarierea s-a desfăşurat în perioada.............................................

În perioada menţionată a avut loc inventarierea urmatoarelor gestiuni:


1.................. gestionată de dl. (dna) Nume Prenume
2................. gestionată de dl. (dna) Nume Prenume

În urma inventarierii am procedat la întocmirea listelor de inventariere anexate.


În urma inventarierii s-au constatat următoarele:

1. S-au constatat plusuri la inventar dupa cum urmează:

Cod element Stoc scriptic Stoc faptic Diferenţa


1 2 3 4= 3 - 2

2. S-au constatat minusuri la inventar după cum urmează:

Cod element Stoc scriptic Stoc faptic Diferenţa


1 2 3 4= 3 - 2

Cauzele lipsurilor constatate sunt:..........................................................


Valoarea lipsurilor imputabile este de.....................................................
Valoarea lipsurilor care nu pot fi imputate este de..................................

3. S-au constatat stocuri care nu pot fi valorificate.

30
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Cod element Volumul stocurilor depreciate, Propuneri de măsuri în vederea


fără mişcare, cu mişcare lentă, reintegrării lor în circuitul
greu vandabile, fără desfacere economic
asigurată
1 2 3

4. S-au constatat deprecieri ale următoarelor elemente de natura imobilizărilor corporale şi a


stocurilor:

Cod element Valoare contabilă Valoare la inventar Diferenţa


1 2 3 4= 3 - 2

Evaluarea valorii de inventar a imobilizărilor corporale s-a facut în funcţie de starea


elementelor, gradul de uzură morală şi fizică, amplasare, preţul pieţei.

Pentru imobilizările la care se constată uzura morală, valoarea de inventar a fost determinată
prin compararea cu preţul de vânzare pe piaţă al unui activ similar, având acelaşi grad de
uzură fizică.

Pentru imobilizările menţionate la poziţiile ......... la care au existat indicii privind utilizarea
acestora la un nivel mai redus decât cel estimat iniţial, la achiziţia activului, evaluarea s-a
realizat pe baza fluxurilor de numerar estimate a fi obţinute pe parcursul duratei de viaţă
rămase a imobilizării, actualizate cu o rată de actualizare reprezentând rata dobânzii la care se
poate împrumuta societatea.

Valoarea la inventar a fost obţinută ca sumă actualizată a fluxurilor viitoare de numerar


aferente utilizării activului.

Stocurile au fost evaluate la valoarea realizabilă netă, ţinând seama de angajamentele


societăţii asumate prin contracte şi comenzi, precum şi de evoluţia cererii pe piaţă şi a
preţurilor produselor respective.

Disponibilităţile băneşti inventariate au/nu au prezentat diferenţe faţă de soldurile scriptice ale
conturilor de disponibilităţi băneşti comunicate de departamentul financiar-contabil.

Pentru elementele de natura activelor la care s-au constatat deprecieri, facem următoarele
propuneri:
 înregistrarea de ajustări pentru depreciere în cazul imobilizărilor cu următoarele
coduri:
1.......................................,
31
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

2.......................................,
astfel încât acestea să fie reflectate la valoarea de inventar, motivul deprecierii
acestora fiind .............(scăderea cererii pe piaţă pentru produsele obţinute cu
ajutorul acestora şi implicit a fluxurilor de numerar aferente, utilizarea
necorespunzătoare, etc);
 ajustări pentru depreciere în cazul imobilizărilor cu următoarele coduri:
1.......................................,
2......................................., astfel încat acestea să fie reflectate la valoarea de
inventar, motivul deprecierii acestora fiind uzura fizică;
 înregistrarea de amortizări suplimentare în cazul elementelor cu următoarele
coduri:
1.......................................,
2.................................................... , ca urmare a uzurii morale a imobilizărilor, pusă
în evidenţă de existenţa unor echipamente similare mult mai performante, mai
economice din punct de vedere al costului de achiziţie şi al cheltuielilor de
exploatare.
 ajustări pentru pierdere de valoare în cazul elementelor de natura stocurilor cu
următoarele coduri:
1.......................................,
2.................................................... cauzele deprecierii fiind ...................(rezilierea
contractelor, caracterul specific al acestora, dificultăţile de valorificare, condiţii de
depozitare, etc).
 Pentru stocurile constatate lipsă la inventar având codurile
1.......................................,
2....................................................
propunem compensarea cu stocurile constate plus la inventariere având codurile
1.......................................,
2............................................................
aceste sortimente fiind aproape identice cu cele constatate lipsă.
 Pentru materialele de natura obiectelor de inventar constatate plus la inventariere
propunem înregistrarea la valoarea justă determinată ca valoare de piaţă.
 Titlurile deţinute ca titluri de participare pe termen lung la
SC ....................
SC.....................
au fost evaluate la valoarea de inventar, iar pentru diferenţa dintre valoarea
contabilă şi valoarea de inventar propunem constituirea de ajustări pentru
depreciere.
 Pentru titlurile de valori imobiliare pe termen scurt deţinute, necotate pe piaţa
financiară propunem înregistrarea de ajustări pentru depreciere.

Rezultatele inventarierii vor fi consemnate în Registrul Inventar la data de …………………


până la data întocmirii situaţiilor financiare anuale ale societăţii.

Comisia de inventariere
1. …………………………….…..
2. ………………………………...
3………………………………….
4……………………………….....

32
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

6. Evaluarea activelor la inventar


Evaluarea activelor se face potrivit prevederilor Reglementărilor contabile
aplicabile, respectiv:
- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările
ulterioare, pentru persoanele juridice care aplică reglementarile conforme cu
directivele europene;
- Standardele Internaţionale de Raportare Financiară – persoanele juridice care aplică
IFRS;
- Ordinul nr. 1.969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele
juridice fără scop patrimonial;
- Ordinul nr. 1.917/2005, cu modificarile şi completările ulterioare pentru instituţiile
publice
- Ordinul nr. 170/2015 pentru persoanele care conduc contabilitatea în partidă simplă.

Evaluarea se va efectua cu respectarea principiului permanenţei metodelor, potrivit


căruia modelele şi regulile de evaluare trebuie menţinute, asigurând comparabilitatea în timp a
informaţiilor contabile.

La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se aplică principiul prudenţei, potrivit


căruia se ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de
valoare.

În cazul în care se constată că valoarea de inventar este mai mare decât valoarea cu
care acesta este evidenţiat în contabilitate în listele de inventariere se înscriu valorile din
contabilitate.

În cazul în care valoarea de inventar a bunurilor este mai mică decât valoarea din
contabilitate, în listele de inventariere se înscrie valoarea de inventar.

Valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce se
deduc amortizarea acumulată pentru activele amortizabile şi pierderile cumulate din
depreciere sau pierderile de valoare.

Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferenţele constatate în


minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază distinct în contabilitate,
în conturi de ajustări, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.

Corectarea valorii imobilizărilor necorporale şi corporale şi aducerea lor la nivelul


valorii de inventar se efectuează, în funcţie de tipul de depreciere existentă, fie prin
înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere

33
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în
care se constată o depreciere reversibilă a acestora.

6. 1 Evaluarea imobilizarilor corporale

Evaluarea imobilizărilor corporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de


inventar, stabilită de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizaţi. Fac obiectul
evaluării şi imobilizările în curs de execuţie.
Corectarea valorii imobilizărilor corporale şi aducerea lor la nivelul valorii de inventar
se efectuează, în funcţie de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări
suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau
suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere
reversibilă a acestora.

La determinarea pierderilor din depreciere, evaluatorii autorizaţi, potrivit legii, sau


personalul entităţii pot utiliza diferite metode de evaluare inclusiv metode bazate pe fluxuri de
numerar.

Prezentarea metodelor bazate pe fluxuri de numerar

Metodele bazate pe fluxurile de numerar au la baza principiul potrivit căruia un activ


nu poate fi recunoscut în bilanţ la o valoare mai mare decât fluxul de numerar generat de
utilizarea sa.

Fluxul de numerar = Venituri generate de utilizarea activului – Cheltuieli necesare


pentru obţinerea veniturilor.

Fluxurile viitoare de numerar sunt date de veniturile viitoare estimate a fi obţinute din
utilizarea activului. Trebuie să se ţină seama de toate veniturile ce urmează a fi obţinute şi
care pot fi atribuite activului respectiv, precum şi de toate costurile directe şi indirecte
atribuibile activului, necesare pentru obţinerea veniturilor respective cum ar fi costuri
administrative, investiţiile efectuate pentru menţinerea parametrilor functionali, consumurile
de materii prime, etc.

La estimarea fluxurilor de numerar se porneşte de la fluxurile de numerar concrete


înregistrate în perioadele anterioare. Fluxurile nete de numerar se prognozează pentru o
perioadă de timp egală cu durata de viaţă rămasă a activului care face obiectul evaluării.

Utilizarea metodei bazate pe fluxurile de numerar la determinarea valorii de


inventar a unei imobilizări corporale presupune următoarele etape:
 estimarea viitoarelor intrări şi ieşiri de numerar ce derivă din folosirea continuă a
activului şi din ultima lui cedare;
 aplicarea ratei de actualizare adecvată pentru aceste fluxuri viitoare de numerar.

Fluxurile de numerar cuprind:


 intrările de numerar ce rezultă din folosirea continuă a activului;
 ieşirile de numerar ce sunt aferente intrărilor de numerar din utilizarea continua a
activului şi care pot fi direct atribuite sau alocate activului, pe o bază rezonabilă şi
consecventă;
34
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

 fluxuri nete de numerar, dacă există, care urmează a fi primite la cedarea activului
la sfârşitul duratei de viaţă utilă.

Fluxurile de numerar nu includ:


 intrările sau ieşirile de numerar din activităţi financiare; sau
 încasări sau plăţi aferente impozitului pe profit.

Durata de utilizare reprezintă perioada de timp estimată de-a lungul căreia se aşteaptă
ca activul să genereze venituri.
Rata de actualizare
Rata de actualizare este rata dobânzii aşteptată pentru finanţarea activului respectiv.
Rata de actualizare trebuie să reflecte riscurile la care sunt supuse fluxurile de numerar
estimate. Rata de actualizare trebuie să reflecte riscul ca fluxul de numerar preconizat să nu
fie obţinut şi de asemenea valoarea - timp a banilor.

Valoarea evaluată prin această metodă a activului supus evaluării este suma actualizată
a fluxurilor viitoare de numerar aferente activului.

Fluxul de numerar actualizat aferent unui an i este obţinut prin formula:

Fai = Fni / (1+ra)i

Unde,
Fai = fluxul actualizat aferent anului I
Fni= fluxul efectiv estimat aferent anului I
ra = rata de actualizare determinată
i = anul pentru care se realizează estimarea, faţă de anul curent considerat anul 0

Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanţului se efectuează la cost, mai puţin


amortizarea şi ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind
valoarea justă la data reevaluării, mai puţin orice amortizare şi orice pierdere din depreciere
cumulată.

Pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale, în afara constatării
faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate în considerare surse externe şi interne de informaţii
cum sunt:
- pe parcursul perioadei, valoarea de piaţă a activului a scăzut semnificativ mai mult
decât ar fi fost de aşteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizării;
- pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra
entităţii, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat asupra mediului
tehnologic, comercial, economic sau juridic în care entitatea îşi desfăşoară activitatea
sau pe piaţa căreia îi este dedicat activul etc.
- există indicii de uzură fizică sau morală a imobilizării;
- pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra
entităţii, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în ceea ce priveşte
gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată.
Astfel de modificări includ: situaţiile în care imobilizarea devine neproductivă,
planurile de restructurare sau de întrerupere a activităţii căreia îi este dedicată
35
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

imobilizarea, precum şi planificarea cedării imobilizării înainte de data estimată


anterior;
- raportările interne pun la dispoziţie indicii cu privire la faptul că rezultatele economice
ale unei imobilizări sunt sau vor fi mai slabe decât cele scontate.
- fluxul de numerar necesar pentru achiziţionarea unei imobilizări similare, pentru
exploatarea sau întreţinerea imobilizării este semnificativ mai mare decât cel prevăzut
iniţial în buget;
- rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevăzut în
buget;
- o scădere semnificativă a profitului din exploatare prevăzut în buget, respectiv o
creştere semnificativă a pierderilor prevăzute în buget, generate de imobilizare etc.

6.2 Evaluarea imobilizarilor necorporale (evaluarea fondului comercial)

Evaluarea imobilizărilor necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de


inventar, stabilită de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizaţi. Corectarea valorii
imobilizărilor necorporale şi aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează:
 prin înregistrarea unei amortizări suplimentare,
 prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere,

Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor
de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică
valoare atribuibilă acestora la data bilanţului.

Fondul comercial

Ajustările pentru deprecierea fondului comercial corectează valoarea acestuia, fără a fi


reluate ulterior la venituri.

Înregistrarea în contabilitate se efectuează prin articol contabil:


6817 = 2071
„Cheltuieli de exploatare privind ajustările „Fond comercial pozitiv”
pentru deprecierea fondului comercial”

Atunci când pentru fondul comercial au fost constituite ajustări pentru depreciere,
cheltuiala cu amortizarea aferentă fondului comercial trebuie ajustată ulterior pentru a aloca
valoarea contabilă astfel rezultată, pe o bază sistematică pe parcursul duratei rămase din
perioada de amortizare stabilită pentru acel activ.

6.3 Evaluarea stocurilor

Evaluarea stocurilor la inventariere se face la valoarea realizabilă netă.

Fac obiectul evaluării şi stocurile în curs de execuţie. Valoarea realizabilă netă a


stocurilor este preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării
normale a activităţii minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este
cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.

36
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Activele de natura stocurilor se evaluează la cost, mai puţin ajustările pentru


depreciere constatate.

Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mişcare. În cazul
în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea
stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări
pentru depreciere.

Valoarea realizabilă netă este astfel la suma netă pe care o entitate se aşteaptă să o
realizeze din vânzarea de stocuri pe parcursul desfăşurării normale a activităţii. Este o valoare
specifică entităţii care trebuie să ţină seama de contractele şi comenzile existente şi poate să
nu fie egală cu valoarea justă minus costurile de vânzare. Bunurile constatate plus la
inventariere se evaluează la valoarea justă.

6.4 Evaluarea creantelor

Evaluarea creanţelor se face la valoarea lor probabilă de încasare.

În vederea determinării valorii de inventar creanţele faţă de terţi sunt supuse verificării
şi confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare ale conturilor de creanţe care deţin
ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi sau punctajelor reciproce scrise.
Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea
contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea
creanţelor. Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.

Evaluarea la bilanţ a creanţelor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în


funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca
Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.

În mod similar se evaluează şi creanţele reflectate în conturile 481 „Decontări între


unitate şi subunităţi” şi 482 „Decontări între subunităţi” de subunităţile din România, care
aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate, provenind din relaţiile cu
persoana juridică căreia îi aparţin aceste subunităţi, respectiv cu alte subunităţi ale aceleiaşi
persoane juridice avansurile acordate pentru imobilizări corporale şi necorporale precum şi
avansurile acordate pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor.

În scopul prezentării în bilanţ, valoarea creanţelor, astfel evaluate, se diminuează cu


ajustările pentru pierdere de valoare.

6.5. Evaluarea disponibilului și a altor valori

Disponibilităţile băneşti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanţie,


acreditivele, ipotecile, precum şi alte valori aflate în casieria unităţilor se prezintă în bilanţ în
conformitate cu prevederile legale.

Disponibilităţile băneşti şi alte valori similare în valută se evaluează în bilanţ la cursul de


schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii
37
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

exerciţiului financiar. Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poştale, a timbrelor


fiscale, tichetelor de călătorie, bonurilor cantităţi fixe, a biletelor de spectacole, de intrare în
muzee, expoziţii şi altele asemenea se face la valoarea lor nominală.

În cazul unor bunuri de această natură depreciate sau fără utilizare se constituie
ajustări pentru pierdere de valoare.

6.6. Evaluarea titlurilor pe termen scurt

Titlurile pe termen scurt (acţiuni şi alte investiţii financiare) admise la tranzacţionare


pe o piaţă reglementată se evaluează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare.
Titlurile netranzacţionate pe o piata reglementată se evaluează la costul istoric mai puţin
eventualele ajustări pentru pierdere de valoare. Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca
active circulante, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, se recunosc ajustări
pentru pierdere de valoare, înregistrate pe seama cheltuielilor.

La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, ajustările pentru pierderile de valoare


înregistrate se suplimentează, se diminuează sau se anulează, după caz. La ieşirea din entitate
a investiţiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierdere de valoare se anulează.

6.7 Evaluarea titlurilor pe termen lung deținute

Titlurile pe termen lung se evaluează la costul istoric mai puţin eventualele ajustări
pentru pierdere de valoare. Atunci când se constată pierderi de valoare pentru imobilizările
financiare, trebuie constituite ajustări pentru pierdere de valoare, astfel încât acestea să fie
evaluate la cea mai mică valoare atribuită acestora la data bilanţului.

Activele constatate plus în gestiune se evaluează la valoarea de intrare care este


valoarea justă. Valoarea justă este suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie
între părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.
Valoarea justă a activelor se determină, în general, după datele de evidenţă de pe piaţă, sau
prin alte metode.

Activele constatate lipsă se evaluează şi se impută persoanelor vinovate la valoarea


lor de înlocuire. Valoarea de înlocuire este costul de achizitie al unui bun cu caracteristici şi
grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data constatării pagubei care cuprinde preţul
de cumpărare practicat pe piaţă la care se adaugă taxele nerecuperabile (inclusiv TVA)
cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea în
stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv.

În cazul bunurilor constatate lipsă, ce urmează a fi imputate, care nu pot fi cumparate


de pe piaţă, valoarea de imputare se stabileşte de către o comisie formată din specialişti în
domeniul respectiv.

38
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

7. Evaluarea datoriilor şi a capitalurilor proprii


Obligaţiile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor
soldurilor creditoare ale conturilor de datorii care deţin ponderea valorică în totalul soldurilor
acestor conturi, potrivit „Extrasului de cont” sau punctajelor reciproce scrise. Pentru
elementele de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi
valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de
datorii.

Evaluarea la inventar a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de plată. Evaluarea


la bilanţ a datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei
valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil
la data încheierii exerciţiului financiar. Aceeaşi modalitate de evaluare se aplică şi datoriilor,
reflectate în conturile 481 „Decontări între unitate şi subunităţi” şi 482 „Decontări între
subunităţi” de subunităţile din România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau
domiciliul în străinătate, provenind din relaţiile cu persoana juridică căreia îi aparţin aceste
subunităţi, respectiv cu alte subunităţi ale aceleiaşi persoane juridice, precum şi avansurilor
primite pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii.

Capitalurile proprii rămân evidenţiate la valorile din contabilitate. Pentru inventarierea


elementelor de natura datoriilor şi capitalurilor proprii se întocmesc situaţii analitice distincte.
Totalul situaţiilor analitice astfel întocmite se verifică cu soldurile conturilor sintetice.
Elementele monetare cuprind disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în
sume fixe sau determinabile. Caracteristica esenţială a unui element monetar este dreptul de a
primi sau obligaţia de a plăti un număr fix sau determinabil de unităţi monetare. Caracteristica
esenţială a unui element nemonetar este absenţa unui drept de a primi (sau a unei obligaţii de
a furniza) un număr fix sau determinabil de unităţi monetare.

În categoria elementelor nemonetare se cuprind:


 sumele plătite în avans pentru bunuri şi servicii;
 imobilizări necorporale şi corporale;
 stocuri;
 provizioanele care urmează a fi decontate prin furnizarea unui activ nemonetar.

Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric


(imobilizări, stocuri) trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de
schimb valutar de la data efectuării tranzacţiei. Elementele nemonetare achiziţionate cu plata
39
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

în valută şi înregistrate la valoarea justă (de exemplu, imobilizările corporale reevaluate)


trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale la această valoare.

Exemplu de determinare a valorii de inventar

SC SPORTUL SRL are ca obiect de activitate servicii de iniţiere şi performanţă în


tenis şi închirierea terenului de tenis. Societatea deţine un teren de tenis amenajat. Pentru
desfăşurarea activităţii aceasta apelează la serviciile a doi antrenori pe care îi plăteşte în
funcţie de numărul de ore desfăşurate. Cu ocazia inventarierii anuale desfăşurată la SC
SPORTUL SRL listele de inventariere cuprind următoarele elemente de natura activelor,
datoriilor şi a capitalurilor proprii:

40
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Lista de inventariere imobilizări

Nr. Denumire Cod U/M Cantitate Preţ Valoarea Valoarea de Deprecierea


crt unitar contabilă inventar
Valoare Motiv /observaţii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 Cladire 010 buc 1 350.000 87.500 48.200 Necesită renovare, uzură fizică
sediu accentuată.
Durată de viaţă 40 ani.
Durată de viaţă rămasă 10 ani
2 Amenajare 011 buc 1 135.000 40.500 37.248 Fluxuri de numerar generate
teren tenis sub aşteptări.
Durată de viaţă 10 ani.
Durată de viaţă rămasă 3 ani
3 Autoturism 012 buc 1 42.000 21.000 14.030 Avariat
Durată de viaţă 6 ani.
Durată de viaţă rămasă 3 ani
4 Copiator 013 buc 1 5.00 1.000 500 Uzat moral. Neeconomic.
0 Durată de viaţă 5 ani.
Durată de viaţă rămasă 1 an.
5 Software 014 buc 1 3.500 1.166 1.166 Uzat moral.
Evaluare la preţul pieţei pentru
un soft similar. Durată de viaţă
3 ani.
Durată de viaţă rămasă 1 an

41
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Lista de inventariere a stocurilor

6 Rachete 015 buc 200 300 60.000 60.000


tenis
7 Mingi 016 buc 300 2,5 750 750
tenis
8 Vopsea 017 cutii 200 56 11200 9.520 Se constată 30 cutii inutilizabile
9 Fileuri 018 buc 10 540 5400 5400
10 Apă plată 019 sticlă 100 1,7 170 170
11 Suc 020 sticlă 60 4 240 240

Lista de inventariere a creanţelor

Nr. Denumire Cod U/M Cantitate Preţ Valoarea Valoarea de Deprecierea


crt unitar contabilă inventar
1 Abacul SRL 3.000 3.000
2 Şcoala 20 45.000 38.000 Debitorul nu confirmă soldul.
Posibil litigiu.

Lista de inventariere a disponibilului

Nr. Denumire Cod U/M Cantitate Preţ Valoarea Valoarea de Deprecierea


crt unitar contabilă inventar
1 Disponibil la bănci 132.000 132.000
în lei
2 Disponibil la bănci 58.368 58.368
în valută
3 Disponibil în 3.000 3.000
casierie

42
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Lista de inventariere a titlurilor deţinute


Nr. Denumire Cod U/M Cantitate Preţ Valoarea Valoarea de Deprecierea
crt unitar contabilă inventar
1 Titluri pe termen 15.200 13970 Evaluare pe baza cotaţiei BVB
scurt ABC
2 Titluri pe termen 4500 4940 Evaluare pe baza cotaţiei BVB
scurt CDE
3 Titluri pe termen 5600 4500 Evaluare pe baza valorii
lung CARO contabile interne

Lista de inventariere a datoriilor


Nr. Denumire Cod U/M Cantitate Preţ unitar Valoarea contabilă Valoarea de Deprecierea
crt inventar
1 SC 21.000 21.000
RACHETA
SRL
2 EWS - UK 132.000 132.000

Lista de inventariere a capitalurilor proprii


Nr. Denumire Cod U/M Cantitate Preţ Valoarea Valoarea de Deprecierea
crt unitar contabilă inventar
1 Capital 5000 5000
social
2 Rezerva 1000 1000
legală
3 Alte rezerve 1500 1500
4 Rezultat 112.300 112.300
reportat -
profit

43
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
Explicaţia sumelor înscrise în coloana valoare de inventar

Imobilizări

1. Evaluarea clădirii se face la preţul pieţei, ţinând seama de starea şi amplasarea


acesteia.

Clădirea necesită lucrări de renovare, de înlocuire a instalaţiei electrice şi sanitare


pentru restabilirea parametrilor normali de funcţionare şi pentru a mai putea fi utilizată pe
durata de viaţă rămasă. Cheltuielile estimate cu repararea, zugrăvirea, refacerea instalaţiilor
electrice şi sanitare sunt în sumă de 15.200 lei. Totodată valoarea de piaţă a clădirii a scăzut
faţă de valoarea sa contabilă. Valoarea de vânzare a clădirii în zona în care este amplasată în
condiţiile în care nu ar fi existat uzura fizică accentuată este de 63.400 lei.

Valoarea de inventar a clădirii este evaluată astfel la:


- valoarea de piaţă în condiţii normale de uzură;
- valoarea estimată a cheltuielilor necesare reabilitării clădirii şi aducerii acesteia la valoarea
normală de uzură.

Valoarea de inventar este de 63.400 lei – 15.200 lei = 48.200 lei valoare de inventar

2. Evaluarea terenului de tenis se face utilizând metoda actualizării fluxurilor


viitoare de numerar estimate a fi obţinute din utilizarea activului.

Fluxurile de numerar

Exploatarea terenului de tenis generează venituri din închirierea terenului şi venituri


din cursuri de iniţiere şi performanţă în tenis. Cheltuielile aferente veniturilor obţinute sunt:
cheltuielile salariale ale antrenorilor, de întreţinere a terenului, iluminatul terenurilor.

Perioada de estimare a fluxurilor


Estimarea fluxurilor de numerar se face pentru o perioadă egală cu durata de viaţă
rămasă a amenajării, adică 6 ani.

Rata de actualizare
Rata de actualizare determinată este de 4,5% şi reprezintă rata la care se poate
împrumuta societatea. În vederea estimării fluxurilor de numerar se au în vedere fluxurile de
numerar obţinute în exerciţiul financiar anual care se încheie. Fluxuri de numerar obţinute în
anul 2015 din exploatarea terenului de tenis.

Venituri înregistrate în anul 2016


Tip serviciu Clienţi înregistraţi Tarif lei Venit aferent serviciului
1 2 3 4=2x3
Iniţiere 1h 150 80 12.000
Avansaţi 1 ora 110 130 14.300
Închiriere teren 300 30 9.000
Total venituri 35.300

Cheltuieli înregistrate în anul 2015:

44
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
Salarii antrenori 13.000 lei
Vopsea teren 1.600 lei
Curent electric 5.503 lei
Set mingii 3.200 lei
Rachete tenis 2.000 lei
Fileu 1.000 lei
Apă udat terenul 1.200 lei

Total cheltuieli 27.503 lei

Flux net în anul 2016 = venituri – cheltuieli aferente = 35.300 lei – 27.503 lei = 7.797 lei.

Estimarea veniturilor pentru perioadele următoare:


 se estimează o creştere a numărului de clienţi cu 5% în fiecare an.
 tarifele se menţin constante în 2017, dar se prognozează o creştere cu 10% a acestora
în 2018.

2017 2018
Tip serviciu Clienţi Tarif Venit Clienţi Tarif lei Venit aferent
înregistraţi * lei aferent înregistraţi * ** serviciului
serviciului
1 2 3 4=2x3 2 3 4=2x3
Iniţiere 1h 158 80 12.640 166 88 14.608
Avansaţi 1 ora 116 130 15.080 121 143 17.303
Închiriere teren 315 30 9.450 331 33 10.923
Total venituri 37.170 42.834

2019
Tip serviciu Clienţi Tarif RON ** Venit aferent
înregistraţi * serviciului

1 2 3 4=2x3
Iniţiere 1h 174 88 15.312
Avansaţi 1 ora 127 143 18.161
Închiriere teren 346 33 11.418
Total venituri 44.891

* clienţii estimaţi în anul 2017 sunt determinaţi drept: clienţii anului 2016 (150) + clienţii
estimati ai anului 2017 (150) x 5%= 158
- clienţii estimaţi în anul 2018 sunt determinaţi drept: clienţii estimati aferenți anului 2017
(158) + clienţii estimati aferenții anului 2017 (158) x 5%= 166
- clienţii estimaţi în anul 2019 sunt determinaţi drept: (clienţii anului 2018 (166) + clienţii
anului 2018 (166) x 5%= 174

** tariful anului 2018 este obţinut prin majorarea cu 10% a tarifului anului 2017:
80 lei + 80 x 10% = 88 lei

Estimarea cheltuielilor pentru perioada 2017 – 2019


Salarii aferente antrenorilor

45
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
Societatea are angajaţi doi antrenori de tenis. Salariul brut lunar al acestora este de 50
lei/oră. Contribuţiile suportate de societate aferente acestui fond de salarii sunt de 35 lei/oră.
Rezultă cheltuieli salariale totale 85 lei/oră (50 lei + 35 lei). Pentru anul 2017 se estimează o
majorare a salariilor cu 10% faţă de anul 2016. Salarii prognozate în 2017 – 94 lei/oră.

Cheltuiala cu salariile aferentă anului 2017 este 13.000 lei + 13.000 lei x 10% =
14.300 lei. Pentru anii următori se prognozează o creştere a cheltuielilor salariale cu 7% faţă
de anul precedent. Salarii aferente anului 2018 = 14.300 lei + 14.300 lei x 7% = 15.301 lei.

Pentru celelalte cheltuieli înregistrate se estimează o creştere a preţurilor cu 5% în


fiecare an faţă de anul precedent.

Cheltuieli 2017 2018 2019


Salarii antrenori 14.300 15.301 16.372
Vopsea teren 1.680 1.764 1.852
Curent electric 5.778 6.067 6.370
Set mingii 3.360 3.528 3.704
Rachete tenis 210 221 232
Fileu 1.050 1.103 1.158
Total 26.378 27.983 29.688

Rata de actualizare considerată este 4,5%.


Factorul de actualizare este (1 + 4,5%) = 1,045

Anul faţă de Flux de Factor de Flux


anul de Venituri Cheltuieli numerar actualizare actualizat
referinţă
0 1=i 2 3 4=2-3 5 = (1 + r)i 6=4/5
2017 1 37.170 26.378 10.792 1,045 10.327
2018 2 42.834 27.983 14.851 1,092 13.599
2019 3 44.891 29.688 15.203 1,412 13.322
Total 37.248

Valoarea de inventar a terenului de tenis determinată prin metoda fluxurilor de


numerar estimate este de 37.248 lei. Aceasta este mai mică decât valoarea contabilă, prin
urmare în listele de inventariere se va înscrie valoarea de inventar. Evaluarea autoturismului
se face la valoarea de vânzare a acestuia ţinând seama de complexitatea avariilor. Pentru
repararea autoturismului, cheltuielile estimate de service sunt în sumă de 4.500 lei. Societatea
deţine asigurare CASCO şi este foarte probabil că reparaţia va fi suportată de către societatea
de asigurări.

La inventariere, se ţine seama de starea efectivă a autoturismului şi acesta este evaluat


la valoarea de inventar determinată ca valoare de piaţă – valoarea estimată a cheltuielilor
necesare remedierii avariilor. Valoarea de piaţă a autoturismului este mai mică decât valoarea
contabilă ca urmare a ieftinirii autoturismelor.

La data bilanţului la care se face inventarierea, preţul de nou al unui autoturism similar
ca marcă şi model este de 8.500 euro echivalent lei: 37.060 lei. Autoturismul este deja utilizat
pentru o perioadă de 3 ani, adică 50% din durata normală de funcţionare stabilită de entitate.

46
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
Prin urmare, valoarea de piaţă pentru un autoturism similar, cu acelaşi grad de uzură este de
37.060 lei x 50% = 18.530 lei. Din valoarea de piaţă astfel determinată se scade valoarea
estimată a cheltuielilor cu reparaţia autoturismului în sumă de 4.500 lei. Valoarea de
inventar a autoturismului este de 18.530 lei – 4.500 lei = 14.030 lei.

Evaluarea copiatorului se face la preţul pieţei pentru un copiator cu funcţii similare,


considerând o perioadă de uzură egală cu cea a copiatorului evaluat. Preţul pe piaţă al unui
copiator nou, aceeaşi marcă şi cu funcţii similare este la data efectuării inventarierii de 2.500
lei. Valoarea unui copiator model nou cu un grad de uzură similar cu cel al copiatorului
existent este de: 2500 lei – (2.500 lei / 5 ani) x 4 ani = 500 lei. Valoarea de inventar a
copiatorului este de 500 lei. Fiind uzură morală, ce nu mai poate fi recuperată, comisia de
inventariere propune înregistrarea unei amortizări suplimentare.

Evaluarea programului informatic se face pornind de la preţul pieţei pentru un


program similar, actual, considerând o perioadă de amortizare egală cu cea a programului
evaluat. Pe piaţă există programe mai performante din acelaşi domeniu cu programul supus
inventarierii.

Preţul unui astfel de program variază în funcţie de producător. Preţul unui program al
aceluiaşi producator este la data efectuării inventarierii de 5.500 lei, fiind mai performant.
Valoarea programului existent determinat ca valoare de înlocuire a acestuia cu un soft nou
este de 5.500 lei – 5.500 lei / 3 x 2 = 1.833 lei. Costul de înlocuire este mai mare decât cel al
softului existent, prin urmare acesta va fi menţinut la valoarea contabilă.

Stocuri

Stocurile sunt evaluate la valoarea realizabilă netă, aceasta fiind valoarea de


valorificare pe piaţă. Stocul de rachete de tenis şi fileuri face obiectul unui contract de
furnizare de echipament sportiv unor şcoli. Pentru acestea există piaţa de desfacere sunt
menţinute la valoarea de intrare.

Vopseaua deşi este în ambalajul original intact, prezintă semne de degradare a ambalajului
şi a calităţii produsului. În urma analizelor se constată că 30 cutii nu mai pot fi utilizate şi
vândute. Se propune scăderea din gestiune a cantităţilor deteriorate la preţul de intrare al
acestora. Valoarea de inventar a stocurilor de vopsea este de 9.520 lei.

Stocurile consumabile apă şi suc sunt evaluate la valoarea de intrare deoarece preţul de
vânzare al acestora este mai mare decât preţul de achiziţie şi nu există motive să se considere
că nu vor fi vândute.

Creanţe

Confirmarea creanţelor se face pe baza extrasului de cont. Se consideră semnificative


şi se supun confirmării acele creanţe care depăşesc pe fiecare beneficiar sau furnizor 20% din
totalul creanţelor. Confirmarea se face pe baza extrasului de cont.

EXTRAS DE CONT - Scoala nr 20

Conform dispoziţiilor în vigoare, vă înştiinţăm că, în evidenţele noastre contabile, la data

47
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

de ..31 DECEMBRIE 2016...., unitatea dvs. figurează cu următoarele debite: 45.000 lei

Documentul Explicaţii Suma


(felul, numărul şi data)
Factura nr. 100/2016 Livrare echipament sportiv 30.000 lei
conform contract nr. 5/2016
Factura nr. 143/2015 Livrare echipament sportiv 15.000 lei
conform contract nr.75/2015

În termen de 5 zile de la primire urmează să ne restituiţi acest extras confirmat pentru suma
acceptată, iar în cazul constatării de diferenţe să anexaţi nota explicativă cuprinzând
obiecţiile dvs. Prezentul extras de cont ţine loc de conciliere conform procedurii arbitrale.

Conducătorul unităţii, Conducătorul compartimentului


financiar-contabil,
L.S. ................. .............................

Unitatea debitoare Nr. de înregistrare .5. din .03.01.2017


Scoala nr. 20

Către SC SPORTUL SRL

Confirmăm prezentul extras de cont pentru suma de 38.000 lei, pentru achitarea căreia (se va
completa după caz):

Obiecţiile noastre privind sumele din prezentul extras de cont sunt cuprinse în nota
explicativă anexată.

Conducătorul unităţii, Conducătorul compartimentului


financiar-contabil,
L.S. ................. .............................
Notă explicativă de diferenţe:

Suma de 7.000 lei reprezentând diferenţa dintre valoarea debitului comunicată de


dumneavoastră şi cea existentă în evidenţele noastre contabile reprezintă contravaloarea
echipamentului sportiv livrat societăţii noastre în data de 20 septembrie 2016 respectiv:
rachete tenis, vopsea teren şi mingi de tenis în valoare de 7.000 lei care nu au corespuns
cerinţelor calitative.

Aceste materiale v-au fost returnate, urmând ca societatea dumneavoastră să storneze


factura prin care au fost livrate echipamentele şi să emită factura numai pentru
echipamentele care au fost acceptate.

Factura nu a fost stornată şi nici emisă factură nouă deşi echipamentele returnate au fost
recepţionate de către societatea dumneavoastră.

48
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
În urma primirii acestui extras de cont, societatea SPORTUL SRL va înregistra ca
valoare de inventar a creanţei, valoarea probabilă de încasat de 38.000 lei.

Disponibil la bancă şi în casierie

Disponibilul la bancă se evaluează pe baza extraselor de cont din data de 31.12.2015,


acestea fiind în sumă de 132.000 lei şi 13.400 euro. Cursul de schimb valutar comunicat de
BNR pentru data de 30 decembrie 2016 (ultima zi lucratoare a anului 2016) este de 4,3558
lei/euro (cursul considerat este fictiv). Disponibil la bănci în valută: 13.400 euro x 4,3558
lei/euro = 58.368 lei

Titluri

Societatea deţine titluri pe termen scurt şi pe termen lung. Titlurile pe termen scurt
cotate pe piaţa financiară au fost evaluate la ultima cotaţie disponibilă din anul 2016. Titlurile
ABC au fost cotate la o valoare de 4,657 lei/acţiune. Societatea deţine un număr de 300 acţiuni
în portofoliu la data de 31 decembrie 2016.

Valoarea de inventar a titlurilor 300 lei x 4,657 = 1397 lei


Tilurile CDE au fost cotate la o valoare de 2,907 lei/acţiune.
La data de 30 decembrie societatea deţine un număr de 170 acţiuni.
Valoare de inventar: 170 lei x 2,907 lei/acţiune = 494 lei

Titlurile pe termen lung deţinute la CARO SA au fost evaluate la valoarea contabilă


comunicată de emitentul acţiunilor, determinată ca raport între capitalurile proprii şi numărul
de acţiuni emise. Valoarea contabilă a acţiunilor astfel determinată a fost de 4,5 lei/acţiune.

SC SPORTUL deţine un număr de 100 acţiuni, valoarea de inventar a titlurilor fiind


de 100 x 4,5 = 450 lei.

8. Model procedură de inventariere

În vederea efectuării inventarierii, administratorii, ordonatorii de credite sau alte


persoane care au obligaţia gestionării patrimoniului aprobă proceduri scrise, adaptate
specificului activităţii, pe care le transmit comisiilor de inventariere.

PROCEDURĂ PRIVIND INVENTARIEREA

LA S.C. Denumire SRL

APROBAT
Nume Prenume.......
ADMINISTRATOR
49
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Inventarierea se efectuează în conformitate cu prevederile următoarelor acte


normative:
- Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- O.M.F.P. nr. 2.861/2009 pentru aprobarea normelor privind efectuarea inventarierii;
- O.M.F.P. nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare pentru aprobarea
reglementărilor contabile conforme cu directivele europene; sau O.M.F.P. nr.
1.969/2009;
- O.M.F.P nr. 2.634/2015.

La stabilirea comisiilor de inventariere se au în vedere şi prevederile Regulamentului


intern de organizare şi functionare al societăţii precum şi fişa postului, persoanelor angajate,
desemnate să facă parte din comisiile de inventariere.

Răspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere, potrivit Legii nr.


82/1991 revine administratorului, dl. Nume Prenume

Scopul inventarierii este stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de natura


activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale
astfel încât acestea să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performantelor SC
Denumire SRL.

Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute


se va efectua cel puţin o dată în cursul exerciţiului financiar, de regulă în luna decembrie,
astfel încât rezultatele inventarierii să poată fi cuprinse în situaţiile financiare anuale pentru
anul respectiv.

Inventarierea se va efectua de asemenea ori de câte ori este nevoie într-una din
situaţiile următoare:
 la încetarea activităţii sau cu ocazia unei operaţiuni de reorganizare (fuziune, divizare
etc);
 la cererea organelor de control;
 dacă sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune care nu pot fi stabilite decât
prin inventariere;
 dacă intervine o predare/primire de gestiuni;
 dacă intervine o reorganizare a gestiunilor;
 dacă intervin cazuri de forţă majoră sau calamităţi naturale.

Registrul-Inventar întocmit va cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate


actualizate cu intrările şi ieşirile realizate în perioada cuprinsă între data inventarierii şi data
de 31 decembrie a anului respectiv.

Perioada desfăşurării inventarierii anuale


Inventarierea anuală se va desfăşura de regulă în perioada ..............................

Comisia de inventariere
Comisia de inventariere cuprinde un număr membrii din care unul este desemnat
preşedintele comisiei. Persoanele desemnate în comisia de inventariere nu pot îndeplini în
cadrul societăţii funcţia de contabil, contabil-şef, director economic sau gestionar al gestiunii
supuse inventarierii. Nu pot face parte din comisia de inventariere auditorii.

50
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
Comisia de inventariere cuprinde un numar persoane cu pregătire economică, un
număr persoane cu pregătire tehnică.

Decizia de numire a comisiei de inventariere

Decizia de numire a comisiei de inventariere se emite de către administrator cu 7 zile


calendaristice înainte de începerea inventarierii şi va fi adusă la cunoştinţa persoanelor
desemnate să facă parte din comisia de inventariere.

Decizia de numire a comisiei cuprinde:


- componenţa comisiei – preşedintele (nume, prenume şi funcţia) şi membrii comisiei
(nume, prenume, funcţie)
- modul de efectuare a inventarierii
- metoda de inventariere utilizată
- gestiunea supusă inventarierii
- data de început şi terminare a operaţiunilor de inventariere.

Măsuri pregătitoare:

Anterior începerii inventarierii, administratorul:


- verifică modul de organizare a depozitării bunurilor gruparea acestora pe sorto-
tipodimensiuni, codificarea acestora şi întocmirea etichetelor de raft;
- dacă este ţinută la zi evidenţa tehnico-operativă la gestiuni şi a celei contabile;
- confruntă datele din evidenţa tehnico-operativă la gestiuni şi cea contabilă;
- se asigură ca pe perioada inventarierii este prezent personalul necesar pentru
manipularea bunurilor care se inventariază;
- verifică să fie dotată gestiunea cu aparate şi instrumente adecvate şi în număr suficient
pentru măsurare, cântărire, cu cititoare de coduri de bare etc., cu cataloage, mostre;
- verifică dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a
spaţiilor inventariate;
- se asigură că persoanele care fac parte din comisia de inventariere cunosc normele de
protecţie a muncii;
- se asigură de aplicarea normelor de protecţie a muncii pentru asigurarea protecţiei
membrilor comisiei de inventariere;
- se asigură că uşile, ferestrele, porţile sunt sigilate pe perioada inventarierii;
- verifică predarea pe bază de documente la magazii şi depozite a tuturor produselor şi
semifabricatelor a căror prelucrare a fost terminată şi colectarea produselor reziduale
şi întocmirea documentelor de constatare.

Persoana desemnată ca preşedinte al comisiei de inventariere conform deciziei


administratorului preia listele de inventariere de la departamentul financiar contabil cu viză
conducătorului acestui departament.

Departamentul financiar contabil transmite listele de inventariere completate cu


următoarele informaţii:
 gestiunea; locul de depozitare;
 numărul curent;
 denumirea bunurilor inventariate;
 codul sau numărul de inventar;
 unitatea de măsură;

51
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
 cantităţi: stocuri scriptice;
 preţ unitar

Desfăşurarea inventarierii

La inventariere participă întreaga comisie desemnată prin decizia de inventariere. Pe


toată durata inventarierii, programul şi perioada inventarierii se afişeaza la loc vizibil. Pe
perioada inventarierii se sistează operaţiunile de intrare-ieşire de bunuri.

Solicitarea declaraţiei gestionarului


Comisia solicită fiecărui gestionar declaraţia înainte de începerea operaţiunilor de
inventariere, identifică toate locurile de depozitare, sigilează în prezenţa gestionarului spaţiile
şi căile de acces la acestea, datează şi barează după ultima operaţiune, fişele de magazie,
vizează documentele de intrări/ieşiri aferente perioadei de inventariere neînregistrate şi
dispune înregistrarea lor în fişe şi predarea la contabilitate.

Operaţiuni pregătitoare
Se controlează dacă toate instrumentele şi aparatele de măsură sau de cântărire au fost
verificate şi dacă sunt în bună stare de funcţionare, dacă verificarea metrologică efectuată este
în termenul de valabilitate.

Circuitul documentelor

Varianta I
Se primesc de la departamentul financiar-contabil listele de inventariere semnate şi
completate cu informaţiile referitoare la:
- gestiunea; locul de depozitare;
- numărul curent;
- denumirea bunurilor inventariate;
- codul sau numărul de inventar;
- unitatea de măsură;
- cantităţi: stocuri scriptice;
- preţ unitar.

Subvarianta I

Comisia de inventariere stabileşte stocurile faptice prin numărare, cântărire, măsurare


sau cubare, şi înscrie datele referitoare la cantităţi stocuri faptice în listele de inventariere pe
care le semnează împreună cu gestionarul.

Aceste date sunt transmise la serviciul contabilitate în vederea determinării


diferenţelor cantitative şi/sau valorice. În urma calculelor efectuate, serviciul contabilitate
completează listele de inventariere cu informaţiile referitoate la:
 cantităţi: diferenţe în plus, diferenţe în minus;
 valoarea contabilă: valoarea, diferenţe în plus, diferenţe în minus;
 valoarea de inventar;
 deprecierea: valoarea, motivul.

Serviciul contabilitate întocmeşte o nouă listă de inventariere numai cu acele active la


care s-au constatat diferenţe cantitative pe care o semnează şi o transmite comisiei de

52
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
inventariere. Această listă se semnează de către comisia de inventariere şi de către gestionar,
după care este retransmisă la departamentul contabilitate.

Subvarianta II

Comisia de inventariere stabileşte stocurile faptice prin numărare, cântărire, măsurare


sau cubare, determină diferenţele cantitative şi/sau valorice şi completează listele de
inventariere cu datele referitoare la:
 cantităţi: stocuri faptice;
 cantităţi: diferenţe în plus, diferenţe în minus;
 valoarea contabilă: valoarea, diferenţe în plus, diferenţe în minus;
 valoarea de inventar;
 deprecierea: valoarea, motivul.

Listele de inventariere astfel completate se semnează de către comisia de inventariere


şi de către gestionar şi se transmit departamentului de contabilitate.

Varianta II

Comisia de inventariere stabileşte stocurile faptice prin numărare, cântărire, măsurare


sau cubare. Comisia de inventariere completează listele de inventariere cu informaţiile privind
bunurile inventariate referitoare la:
- gestiunea; locul de depozitare;
- numărul curent;
- denumirea bunurilor inventariate;
- codul sau numărul de inventar;
- unitatea de măsură;
- cantităţi: stocuri scriptice;
- preţ unitar;
- cantităţi: stocuri faptice;
- cantităţi: diferenţe în plus, diferenţe în minus;
- valoarea contabilă: valoarea, diferenţe în plus, diferenţe în minus;
- valoarea de inventar;
- deprecierea: valoarea, motivul.

Listele de inventariere astfel completate se semnează de către comisia de inventariere,


gestionar şi contabilitate.

Efectuarea inventarierii:
 se verifică numerarul din casă şi se stabileste suma încasărilor din ziua curentă.
 stocurile faptice se stabilesc prin numarare, cântarire, măsurare sau cubare. Bunurile
aflate în ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj pentru acoperirea unui
procent de ........ %

Determinarea stocurilor faptice se face astfel încât să se evite omiterea ori


inventarierea de două sau de mai multe ori a aceloraşi bunuri.

 Inventarierea imobilizărilor necorporale se efectuează prin constatarea existenţei şi


apartenenţei acestora pe baza documentelor care atestă dreptul de proprietate.

53
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
 Clădirile se inventariază prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate şi a
dosarului tehnic al acestora.

Construcţiile şi echipamentele speciale cum sunt: reţelele de energie electrică, termică,


gaze, apă, canal, telecomunicaţii, căile ferate şi altele similare se inventariază potrivit
regulilor stabilite de deţinătorii acestora.

 Imobilizările corporale care în perioada inventarierii se află în afara entităţii, maşinile,


utilajele şi instalaţiile de lucru, aparatele şi instalaţiile de măsurare, control şi reglare şi
mijloacele de transport trimise la reparat se inventariază prin confirmare scrisă primită
de la societatea unde acestea se găsesc.
 Imobilizările corporale, aflate în curs de execuţie, se evaluează potrivit stadiului de
execuţie, pe baza valorii din documentaţia existentă (devize) precum şi în funcţie de
volumul lucrărilor realizate pana la data inventarierii. Materialele şi utilajele primite
de la beneficiari pentru montaj şi neîncorporate în lucrări se inventariază separat.
 Materialele precum: ciment, oţel beton, produse de carieră şi balastieră, şi alte
materiale similare se inventariaza pe bază fişelor tehnice şi a devizelor întocmite.
 Bunurile aflate asupra angajaţilor la data inventarierii se inventariază şi se trec în liste
de inventariere distincte, specificându-se persoanele care răspund de păstrarea lor.
 Bunurile în curs de expediere către beneficiar se inventariază şi se înscriu în liste de
inventariere distincte.
 Bunurile în curs de aprovizionare se inventariază şi se înscriu în liste de inventariere
distincte.
 Inventarierea produselor, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie din cadrul secţiilor
auxiliare se face prin stabilirea stadiului de executare a acestora.

În liste de inventariere distincte se includ lucrările terminate dar nerecepţionate de


către beneficiar, denumirea obiectului şi valoarea determinată potrivit stadiului de execuţie,
potrivit valorii din documentaţia existentă (devize) precum şi în funcţie de volumul lucrărilor
realizate la data inventarierii. Inventarierea lucrărilor de reparaţii se face prin verificarea la
faţa locului a stadiului fizic al lucrărilor.

Valoarea acestor lucrări se determină pe baza devizelor întocmite.


 Creanţele şi datoriile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza
punctajelor reciproce scrise.
 Disponibilităţile aflate în conturi la bănci sau la unităţile Trezoreriei Statului se
inventariază prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea pentru
data de 31 decembrie cu cele din contabilitatea entităţii.
 Inventarierea titlurilor pe termen scurt şi lung se efectuează pe baza documentelor care
atestă achiziţia sau primirea cu titlu gratuit.
 Timbrele fiscale, tichetele de masă şi tichetele cadou se înscriu în listele de
inventariere la valoarea lor nominală. Pentru bunurile de această natură, constatate
expirate sau deteriorate se întocmesc liste de inventariere distincte şi se propune
scoaterea acestora din gestiune.

Disponibilităţile în lei şi în valută din casierie se inventariază în ultima zi lucrătoare a


exerciţiului financiar după înregistrarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi privind
exerciţiul respectiv prin confruntarea soldurilor din registrul de casă cu monetarul şi cu cele
din contabilitate.

54
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
În cazul elementelor de natura activelor pentru care există constituite ajustări pentru
depreciere sau ajustări pentru pierdere de valoare, în listele de inventariere se înscrie valoarea
de înregistrare în contabilitate a acestora, mai puţin ajustările pentru depreciere sau pierdere
de valoare înregistrate până la data inventarierii, care se compară cu valoarea lor actuală,
stabilită cu ocazia inventarierii, pe bază de constatări faptice. Bunurile existente în societate
închiriate, în leasing, în custodie, primite în regim de consignaţie, spre prelucrare dar care
aparţin altor societăţi se inventarieaza şi se înscriu în liste de inventariere distincte.

Listele de inventariere pentru aceste bunuri trebuie să conţină informaţii cu privire la:
numărul şi data actului de predare-primire şi ale documentului de livrare. Listele de
inventariere cuprinzând bunurile ce aparţin terţilor se trimit şi persoanei fizice sau juridice
române sau străine căreia îi aparţin bunurile în termen de 15 zile lucrătoare de la terminarea
inventarierii, urmând ca proprietarul bunurilor respective să comunice eventualele nepotriviri
în termen de 5 zile de la primirea listei de inventariere.

În caz de nepotrivire, situaţia trebuie clarificată în termen de 5 zile lucrătoare de la


primirea sesizării. Pentru bunurile primite în regim de leasing atât operaţional cât şi financiar,
inventarierea se efectuează concomitent şi similar cu bunurile în proprietatea societăţii.
Listele de inventariere sunt transmise pentru confirmare locatorilor.

Încheierea inventarierii faptice

Listele de inventariere se completează fără ştersături, cu pix sau cerneală. Eventualele


erori se corectează prin tăierea cu o linie a textului greşit, astfel încat acesta să poata fi citit şi
completarea datelor corecte alăturat. Corectarea erorilor se semnează de către persoana care
le-a efectuat.

Listele de inventar se întocmesc pe locuri de depozitare pe gestiuni şi pe categorii de


bunuri. Pe ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie să menţioneze dacă toate
bunurile şi valorile băneşti din gestiune au fost inventariate şi consemnate în listele de
inventariere în prezenţa sa si dacă are obiecţii cu privire la modul de efectuare a inventarierii.

În acest caz, comisia de inventariere va analiza obiecţiile formulate, iar concluziile la


care a ajuns se vor menţiona la sfârşitul listelor de inventariere. Listele de inventariere se
semnează pe fiecare filă de către preşedintele şi membrii comisiei de inventariere, de către
gestionar, precum şi de către specialişti solicitaţi de către preşedintele comisiei de inventariere
pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate.Inventarierea bunurilor se va executa
în aşa fel încat să exprime realitatea din ultima zi a lunii anterioare începerii inventarierii.

Rezultatele inventarierii

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea stocurilor faptice cu cele din


evidenţa tehnic-operativă şi evidenţa contabilă, plusurile sau minusurile consemnându-se în
listele de inventar separate.

Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la o analiză a tuturor


stocurilor înscrise în fişele de magazie şi a soldurilor din contabilitate pentru bunurile
inventariate. Erorile descoperite cu această ocazie trebuie corectate operativ, după care se
procedează la stabilirea rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantităţilor consemnate în
listele de inventariere cu evidenţa tehnico-operativă pentru fiecare poziţie.

55
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

În cazul în care se constată că valoarea de inventar a activelor este mai mare decât
valoarea cu care acestea sunt evidenţiate în contabilitate, în listele de inventariere se înscriu
valorile din contabilitate.

În cazul în care valoarea de inventar a bunurilor este mai mică decât valoarea din
contabilitate, în listele de inventariere se înscrie valoarea de inventar.

În cazul constatării plusurilor sau minusurilor la inventariere, se iau explicaţii scrise de


la persoanele responsabile cu gestiunea bunurilor constatate lipsă, şi se propun soluţii pentru
recuperarea eventualelor pagube.

Pe baza explicaţiilor primite şi a documentelor analizate comisia de inventariere


stabileşte natura lipsurilor, pierderilor, pagubelor şi deprecierilor constatate, precum şi natura
plusurilor. În situaţia constatării unor plusuri în gestiune, bunurile respective se evaluează la
valoarea justă.

În cazul constatării unor lipsuri imputabile în gestiune, acestea se impută persoanelor


vinovate la valoarea lor de înlocuire determinată drept cost de achiziţie al unui bun cu
caracteristici şi grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data constatării pagubei, la
care se adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare şi
alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în
gestiune a bunului respectiv.

La stabilirea valorii debitului, în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt


considerate infracţiuni, se are în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele
plusuri constatate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
- să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza asemănării
în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau
alte elemente;
- diferenţele constatate în plus sau în minus să se refere la aceeaşi perioadă de gestiune
şi la aceeaşi gestiune.

Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile constatate la


inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorată vinovăţiei
persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri.

Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate. În


cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat plusuri, sunt mai
mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat lipsuri, se va
proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenţei în plus.
Această eliminare se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute, în
ordine crescătoare.

În cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat lipsuri,
sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri,
se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a
cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face începând cu
sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute, în ordine crescătoare.

56
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
Pentru bunurile la care sunt acceptate scăzăminte, în cazul compensării lipsurilor cu
plusurile stabilite la inventariere, scăzămintele se calculează numai în situaţia în care
cantităţile lipsă sunt mai mari decât cantităţile constatate în plus. În această situaţie, cotele de
scăzăminte se aplică în primul rând la bunurile la care s-au constatat lipsurile.
Dacă în urma aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferenţe cantitative în minus,
cotele de scăzăminte se pot aplica şi asupra celorlalte bunuri admise în compensare, la care
s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferenţe. Diferenţa stabilită în minus în urma
compensării şi aplicării tuturor cotelor de scăzăminte, reprezentând prejudiciu pentru entitate,
se recuperează de la persoanele vinovate.

Întocmirea procesului-verbal

Comisia de inventariere emite procesul-verbal de inventariere care cuprinde:


- data întocmirii;
- numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere, numărul şi data deciziei de
numire a comisiei de inventariere;
- gestiunile inventariate;
- data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere;
- rezultatele inventarierii;
- concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi ale lipsurilor
constatate şi persoanele vinovate, precum şi propuneri de măsuri în legătură cu
acestea;
- volumul stocurilor depreciate, fără mişcare, cu mişcare lentă, greu vandabile, fără
desfacere asigurată şi propuneri de măsuri în vederea reintegrării lor în circuitul
economic;
- propuneri de scoatere din funcţiune a imobilizărilor corporale, respectiv din evidenţă a
imobilizărilor necorporale, propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura
obiectelor de inventar şi declasare sau casare a unor stocuri;
- constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor
din gestiune, precum şi alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.

Propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei de inventariere purtând viza


directorului compartimentului financiar-contabil şi al juristului societăţii se prezintă în termen
de 7 zile lucrătoare de la data încheierii operaţiunilor de inventariere administratorului
societăţii. Acesta, împreună cu directorul compartimentului financiar-contabil şi juristul
societăţii decide asupra soluţionării propunerilor făcute, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Înregistrarea in contabilitate a rezultatelor

Soluţiile aprobate de administratorul societăţii se înregistrează în contabilitate şi în


evidenţa tehnico-operativă în termen de cel mult 7 zile lucrătoare de la data aprobării
procesului-verbal de inventariere de către administrator, potrivit prevederilor Legii nr.
82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare prevederilor Ordinului
ministrului finanţelor publice nr. 1.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

În Registrul-Inventar se înscriu rezultatele inventarierii elementelor de natura


activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, pe baza listelor de inventariere şi a proceselor-
verbale de inventariere, grupate după natura lor, conform posturilor din bilanţ.

57
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
Pe baza Registrului-inventar şi a balanţei de verificare întocmite la finele exerciţiului
financiar se întocmeşte bilanţul, parte componentă a situaţiilor financiare anuale, ale cărui
posturi trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia
reală a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, stabilită pe baza
inventarului.

Prezentele proceduri sunt întocmite de SC ............................ cu respectarea


următoarelor acte normative:
- Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- O.M.F.P. nr. 2.861/2009 privind normele pentru organizarea şi efectuarea inventarierii
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii;
- O.M.F.P. nr. 1.802/2014 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene, cu modificările şi completările ulterioare.

9. Rezultatele inventarierii
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic şi
înscrise în listele de inventariere cu cele scriptice. Compararea rezultatelor scriptice cu cele
faptice se face pentru fiecare poziţie în parte.

În vederea determinării unor rezultate corecte ale operaţiunii de inventariere, înainte


de stabilirea rezultatelor inventarierii se corectează toate stocurile înscrise în fişele de magazie
precum şi soldurile din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile constatate în fişele
de magazie sau în evidenţele contabile trebuie corectate înainte de stabilirea rezultatelor
inventarierii.

9.1 Plusuri şi minusuri

58
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
Cu ocazia inventarierii, comisia de inventariere poate constata şi consemna diferenţe
cantitative ale bunurilor inventariate.

Prin compararea stocurilor scriptice şi faptice, se constată eventualele plusuri sau


minusuri la inventariere:
 Stoc scriptic > stoc faptic = minus inventar
 Stoc scriptic < stoc faptic = plus inventar
În cazul în care se constată diferenţe între situaţia scriptică şi cea faptică, se vor
analiza cauzele care au dus la aceste rezultate.

9.1.1 Plusuri

Bunurile de natura imobilizărilor corporale şi necorporale sau a stocurilor, constatate


plusuri în gestiune se evaluează la valoarea justă. Evaluarea la valoarea justă poate fi realizată
atât de către specialişti în evaluare recunoscuţi, membrii ai unui organism profesional (prin
Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 a fost înfiinţată Uniunea Naţională a Evaluatorilor
Autorizaţi din România ca autoritate competentă care organizează, coordonează şi autorizează
desfăşurarea activităţii de evaluator autorizat în România), cât şi cu salariaţii proprii.

Valoarea justă este, de regulă, valoarea de piaţă a bunurilor respective. Plusurile la


inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale se înregistrează în conturile
corespunzătoare de imobilizări pe seama conturilor de subvenţii pentru investiţii.

9.1.2 Minusuri

În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, comisia de inventariere trebuie să ia


declaraţii de la gestionar şi alte persoane care sunt responsabile de utilizarea, exploatarea sau
transportul bunului respectiv şi să stabilească din vina cui s-au produs lipsurile şi dacă
lipsurile constatate sunt imputabile.

Cauzele care generează minusurile pot fi:


 minusuri constatate în cadrul normelor legale de perisabilitate;
 minusuri generate de calamităţi naturale;
 minusuri cauzate din vina unor persoane fizice sau juridice (transport, receptie,
încarcare/descarcare, pază, etc);
 minusuri pentru care, la data terminării inventarierii, nu se poate stabili vinovăţia unei
persoane sau o altă cauză.

Din punct de vedere contabil minusurile în gestiune sunt asimilate ieşirilor de bunuri.
Înregistrarea minusurilor se face prin creditul conturilor de bunuri la care s-au
constatat minusurile în contrapartidă conturilor de cheltuieli corespunzatoare cauzei
minusurilor.

9.2 Lipsuri şi perisabilităţi

Ce reprezintă perisabilităţile

59
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
Perisabilităţile reprezintă scăzămintele care se produc în timpul transportului,
manipulării, depozitarii şi desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale, cum sunt:
uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, îngheţare, topire, oxidare,
aderare la pereţii vagoanelor sau vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere,
îmbibare, îngroşare, împrăştiere, fărămiţare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte
procese biofizice, în procesul de comercializare sau în reţeaua de distribuţie.

Nu reprezintă perisabilităţi pierderile incluse în normele de consum tehnologic,


precum şi cele produse prin neglijenţă, sustrageri şi cele produse din alte cauze imputabile
persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forţă majoră.

Perisabilităţile constatate în urma inventarierii se aprobă de administratorul persoanei


juridice la nivelul cantităţilor efectiv constatate până la limitele prevăzute de lege.

Înregistrarea în contabilitate

Societatea va înregistra în contabilitate şi în evidenţa operativă scăzăminte asupra


tuturor bunurilor constatate lipsă astfel încât cantităţile scriptice ale stocurilor să corespundă
cu cele faptice, iar valoarea constatată la inventariere să reprezinte valoarea înregistrată în
contabilitate a stocurilor şi implicit valoarea la care acestea vor fi prezentate în situaţiile
financiare anuale.

Limite fiscale

Limitele maxime admise din punct de vedere fiscal, ale perisabilităţilor sunt stabilite
prin Hotărârea Guvernului nr. 831/2004, pentru aprobarea Normelor privind limitele
admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare, cu modificarile şi
completarile ulterioare. Limitele maxime de perisabilitate admise se stabilesc la nivelul
întregii unităţi, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de produse la preţul de
înregistrare al produselor intrate.

Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare şi desfacere se stabilesc la


nivelul întregii activităţi a persoanei juridice plătitoare de impozit pe profit, prin aplicarea
coeficientului stabilit pentru grupa de mărfuri la preţul de înregistrare al mărfurilor intrate sau
la preţul de livrare pentru mărfurile vândute în perioada cuprinsă între două inventare.

Pentru a fi deductibile la calculul profitului impozabil, cotele de perisabilităţi


diferenţiate sortimental pe depozite, magazine, gestiuni, trebuie să se încadreze în limitele
maxime de perisabilitate prevăzute pentru grupa respectivă de mărfuri. Aceleaşi limite
maxime de perisabilitate se acordă şi pentru mărfurile din stoc.

9.3 Mijloace fixe propuse a fi casate

Mijloacele fixe care nu mai pot fi folosite pentru desfăşurarea activităţii ca urmare a
utilizării acestora pe o perioada îndelungată sau uzurii fizice accentuate, se pot casa în urma
propunerilor efectuate de către comisia de inventariere. Prin procesul-verbal de inventariere
comisia face propuneri de casare a mijloacelor fixe.

Aceste propuneri au la bază:

60
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
 note privind starea tehnică degradată a mijlocului fix întocmite de gestionar sau
persoana/persoanele care le casează;
 devize estimative ale cheltuielilor pentru reparaţia mijlocului fix din care să rezulte că
repunerea acestora în funcţiune este neeconomică;
 acte constatatoare ale avariei;
 alte documente din care să rezulte degradarea bunurilor.

Scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe a căror valoare de intrare nu este complet
amortizată se face cu aprobarea responsabilului cu gestiunea patrimoniului, administrator,
ordonator de credite, etc. Mijloacele fixe complet amortizate trebuie casate în situaţia în care
nu mai au nicio utilitate sau în cazul în care pot afecta protecţia vieţii, a sănătăţii şi a
mediului.

Ulterior inventarierii, administratorul societăţii desemneaza printr-o dispoziţie scrisă o


comisie de casare, care pe baza constatărilor faptice întocmeşte un Proces-verbal de scoatere
din funcţiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale prin care se constată
îndeplinirea condiţiilor necesare scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe. Procesul-verbal de
scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe este, de asemenea, aprobat de către administrator.

În urma aprobării procesului-verbal de casare, mijloacele fixe propuse a fi casate


se dezmembrează, piesele rezultate în urma dezmembrării urmând a fi valorificate prin:
 vânzarea componentelor rezultate în urma dezmembrării;
 utilizarea componentelor rezultate în cadrul unităţii. În acest caz evaluarea valorii
componentelor se va face de către comisia de casare;
 valorificarea ca materiale nerecuperabile.
Procedura de valorificare prin vânzare (licitaţie sau negociere directă) sau prin casare va fi
aprobată de către administrator sau ordonator de credite.

În situaţia în care mijloacele fixe au fost evaluate la valoarea justa prin reevaluare
periodica, la casarea acestora rezerva din reevaluare înregistrată în contul 105 „Rezerve din
reevaluare” este transferată asupra contului 1175 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul
realizat din rezerve din reevaluare”, articol contabil:

105 = 1175
„Rezerve din reevaluare” „Rezultatul reportat reprezentând surplusul
realizat din rezerve din reevaluare”

9.4 Diferențele din evaluare

La evaluarea şi stabilirea rezultatelor inventarierii trebuie avute în vedere


următoarele principii contabile:
 Principiul prudenţei conform căruia este interzisă:
 supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor;
 subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor;
 Principiul permanenţei metodelor conform căruia modelele şi regulile de evaluare
trebuie pastrate de la o perioada la alta pentru a se asigura comparabilitatea în timp a
informaţiilor;
 Principiul evaluării separate a elementelor de active şi de datorii. Conform acestui
principiu, componentele elementelor de active şi de datorii trebuie evaluate separat.

61
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
 Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de active şi datorii sau
între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.
Este posibilă compensarea creantelor cu datoriile în conditiile în care au fost
evidenţiate veniturile şi cheltuielile aferente acestora.

Ca urmare a aplicării principiilor contabile enumerate mai sus la inventariere pot apare
diferenţe din evaluarea la inventariere a activelor.

Pentru elementele de natura activelor la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor
de inventariere întocmite distinct comisia de inventariere face propuneri de ajustări pentru
depreciere sau ajustări pentru pierdere de valoare, după caz, ori de înregistrare a unor
amortizări suplimentare (pentru deprecierile ireversibile ale imobilizărilor amortizabile), acolo
unde este cazul, arătând totodată cauzele care au determinat aceste deprecieri.

Deprecierile constatate pentru imobilizările necorporale şi corporale sunt în


funcţie de tipul deprecierii:
 ireversibile, situaţie în care se înregistrează amortizări suplimentare. Este cazul în
care la inventariere se constată uzura fizică accentuată sau uzura morală
 reversibile, situaţie în care se constituie sau se majorează ajustările pentru
deprecierea activelor respective. Aceste tipuri de depreciere se recomandă de către
comisia de inventariere cu precădere în următoarele situaţii:
 când valoarea de inventar a fost stabilită utilizând metode bazate pe cererea
de produse sau servicii obţinute din exploatarea activului respectiv
(metodele bazate pe fluxurile de numerar prognozate)
 când se constată o uzură fizică ce poate fi compensată ulterior prin
reparaţii, lucrări de întreţinere, etc.

În situaţia în care se constată o valoare de inventar determinată de comisia de


inventariere mai mare decât valoarea contabilă netă, numai în situaţia în care pentru
imobilizarea respectivă există constituite ajustări pentru depreciere, diferenţa dintre valoarea
de inventar mai mare şi valoarea contabilă netă mai mică se înregistrează prin reducerea sau
anularea ajustărilor pentru depreciere constituite.

Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustări au la bază


constatările comisiei de inventariere. Pot exista şi unele indicii că o pierdere din depreciere
recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală sau corporală nu mai
există sau s-a redus.

La această evaluare se ţine cont de surse externe şi interne de informaţii cum


sunt:
 valoarea de piaţă a imobilizării a crescut semnificativ în cursul perioadei;
 în cursul perioadei au avut loc modificări semnificative cu efect favorabil asupra
entităţii sau se estimează că astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în
mediul tehnologic, comercial, economic sau juridic în care entitatea îşi desfăşoară
activitatea sau pe piaţa căreia îi este dedicat activul etc.
 pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect favorabil asupra
entităţii, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat în ceea ce priveşte
gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată.
Aceste modificări includ costurile efectuate în timpul perioadei pentru a îmbunătăţi şi

62
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
a creşte performanţa imobilizării sau pentru a restructura activitatea căreia îi aparţine
imobilizarea;
 raportările interne dovedesc faptul că performanţa economică a unei imobilizări este
sau va fi mai bună decât s-a prevăzut iniţial etc.

În concluzie, pentru fiecare element în parte, de natura imobilizărilor necorporale sau


corporale se procedează la următoarea analiză:

Caz Situatie Tratamentul diferentei


Caz 1 Valoarea de inventar < valoarea contabilă - amortizare suplimentară; sau
- ajustare pentru depreciere

Imobilizarea se prezintă la valoarea


de inventar.
Caz 2 Valoarea de inventar > valoarea contabilă Nu se inregistrează.

Nu există constituite ajustări pentru depreciere Imobilizarea se prezintă la valoarea


contabilă.
Caz 3 Valoarea de inventar > valoarea contabilă Se înregistrează reducerea sau
anularea ajustării pentru depreciere.
Există constituite ajustări pentru depreciere
Imobilizarea se prezintă la valoarea
(Valoarea de inventar – valoarea contabilă) < de inventar.
ajustarea pentru depreciere constituită
Caz 4 Valoarea de inventar > valoarea contabilă Se înregistrează reluarea pe venituri
Există constituite ajustări pentru depreciere a ajustării pentru depreciere în limita
sumei existente.
(Valoarea de inventar – valoarea contabilă) >
ajustarea pentru depreciere constituită Suma ce depăşeşte ajustarea pentru
depreciere constituită nu se
înregistrează.

Imobilizarea este prezentată la


valoarea contabilă.

Pentru elementele de natura stocurilor în cazul în care valoarea contabilă a stocurilor


este mai mare decât valoarea de inventar determinată ca valoare realizabilă netă, valoarea
stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări
pentru depreciere.

Caz Situaţie Tratamentul diferenţei


Caz 1 Valoarea de inventar < valoarea contabilă Constituire ajustare pentru
depreciere. Stocul se prezintă la
valoarea de inventar.
Caz 2 Valoarea de inventar > valoarea contabilă Nu se înregistrează.

Nu există constituite ajustări pentru Stocul se prezintă la valoarea


depreciere contabilă.
Caz 3 Valoarea de inventar > valoarea contabilă Se înregistrează reducerea sau
anularea ajustării pentru depreciere.
63
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
Există constituite ajustări pentru depreciere
Stocul se prezintă la valoarea de
(Valoarea de inventar – valoarea contabilă) < inventar.
ajustarea pentru depreciere constituită

Inventarierea producţiei în curs presupune recepţia tuturor reperelor, subansamblelor,


semifabricatelor, terminate până în momentul inventarierii şi depunerea lor la locul
corespunzător, aranjarea pe loturi şi etichetarea corespunzătoare a loturilor de producţie în
curs constituite în cazul comenzilor sau fazelor de fabricaţie.

Din producţia în curs se separă materialele şi semifabricatele care nu au intrat în


procesul de prelucrare. Constatarea cantităţilor de producţie neterminată se realizează de către
comisia de inventariere prin cântărire, măsurare, numărarea loturilor de repere, piese,
subansamble, semifabricate, produse incomplete etc., care se află în gestiune, în curs de
transport, la locurile speciale de depozitare şi se înscriu în listele de inventariere.

Evaluarea stocului de producţie în curs sau servicii în curs înscrise în lista de


inventar se poate efectua:
- procentual, în raport cu gradul de finalizare.

Procentul se stabileşte de regulă în urma constatării faptice a stocurilor. Valoarea produselor şi


serviciilor în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate la
sfârşitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de
efectuare a operaţiilor tehnologice.

Procentul stabilit pe loturi se înmulţeste cu costul prestabilit sau costul standard. Acest calcul
se face pe articole de calculaţie şi pe total.
- pe piese şi operaţii

Evaluarea producţiei se face pe baza fişei tehnologice, unde se află date privind
valoarea materiilor prime şi materialelor şi valoarea manoperei corespunzătoare fiecărui
stadiu de finisare în succesiunea operaţiilor de prelucrare. Costurile corespunzătoare
producţiei în curs se stabilesc ponderând stocurile constatate la inventar cu cheltuielile de
producţie unitare prevăzute în fişele tehnologice ale produselor respective.

Pentru creanţele existente în sold diferenţele constatate între valoarea de inventar


stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe
seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor. Pentru creanţele incerte se constituie ajustări
pentru pierdere de valoare.

Creanţele incerte sunt acele creanţe înregistrate în contabilitate care fac obiectul unui
litigiu şi posibilitatea încasarii acestora este incertă.

Avansurile acordate şi primite în valută sau în lei în funcţie de cursul unei valute nu
se evaluează la cursul de închidere comunicat de BNR pentru ultima zi lucratoare. Acestea
rămân evidenţiate la cursul din data la care au fost înregistrate iniţial.

Pentru titlurile pe termen scurt netranzacţionate şi titlurile pe termen lung diferenţa


dintre valoarea contabilă mai mare şi valoarea de inventar stabilită mai mică, se înregistrează
pe seama unei ajustări pentru pierdere de valoare.

64
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

10. Recuperarea pagubelor


Pentru pagubele constatate în gestiune răspund persoanele vinovate de producerea lor.
Imputarea bunurilor lipsă persoanelor vinovate se face la valoarea lor de înlocuire,
determinată drept cost de achiziţie al unui bun cu caracteristici şi grad de uzură similare celui
lipsă în gestiune la data constatării pagubei.

Costul de înlocuire se determină în mod similar costului de achiziţie şi cuprinde:


 preţul de cumpărare practicat pe piaţă;
 taxele nerecuperabile, inclusiv TVA;
 cheltuielile de transport, aprovizionare;
 alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea
în gestiune a bunului respectiv.
65
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

În cazul bunurilor constatate lipsă, ce urmează a fi imputate, care nu pot fi cumpărate


de pe piaţă, valoarea de imputare se stabileşte de către o comisie formată din specialişti în
domeniul respectiv.

În situaţia în care se face dovada că lipsurile în gestiune provin din sustragerea sau din
degradarea bunurilor respective datorată vinovăţiei persoanelor care răspund de gestionarea
acestor bunuri, nu este admisă compensarea plusurilor cu minusurile constatate, chiar dacă
există sorturi care îndeplinesc condiţiile de compensare.

Recuperarea pagubei de la salariaţi

Recuperarea pagubei de la salariaţi, constatată prin procesul-verbal al comisiei de


inventariere, se efectuează prin emiterea unei decizii de imputare de către societate şi
încasarea contravalorii acesteia în numerar, în baza angajamentului de plată asumat de catre
salariat. În acest caz salariatul recunoaşte prejudiciul produs şi completează Angajamentul de
plată.

Pe baza angajamentului asumat, societatea proprietară a bunului constatat lipsă,


întocmeşte factura pe numele salariatului, salariatul achită societăţii contravaloarea facturii
sau este de acord cu reţinerea contravalorii prin statul de plată a salariului.

Încasarea contravalorii pagubei constatate prin reţinerea sumei prin statul de salarii în
baza unei hotărâri judecătoreşti de constatare a pagubei, hotărâre rămasă definitivă şi
irevocabilă, in situaţia în care salariatul nu recunoaşte paguba.

Potrivit prevederilor Codului muncii aprobat prin Legea nr. 53/2003, republicată cu
modificarile si completarile ulterioare, salariaţii răspund patrimonial pentru pagubele
materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor. Salariaţii nu răspund de
pagubele provocate de forţă majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate
şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.

În situaţia în care se constată că salariatul a provocat o pagubă din vina şi în legătură


cu munca sa, acestuia i se va solicita printr-o notă de constatare şi evaluare a pagubei,
recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor, într-un termen de cel puţin 30 de zile
de la data comunicării. Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părţilor este limitată la
echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
Când paguba a fost produsă de mai mulţi salariaţi, cuantumul răspunderii fiecăruia se
stabileşte în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei. Dacă nu se poate determina
contribuţia la producerea pagubei, răspunderea fiecăruia se stabileşte proporţional cu salariul
său net de la data constatării pagubei şi, atunci când este cazul, şi în funcţie de timpul efectiv
lucrat de la ultimul său inventar.

Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate lunare din drepturile
salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în
muncă. Valoarea maximă a ratei nu poate depăşi o treime din salariul lunar net, fără a putea
depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul
respectiv.

În cazul în care contractul individual de muncă încetează înainte ca salariatul să îl fi


despăgubit pe angajator se procedează astfel:
66
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
 dacă se încadrează la un alt angajator reţinerile din salariu se fac de către noul
angajator pe baza titlului executoriu transmis în acest scop de către angajatorul
păgubit.
 dacă nu se încadrează în muncă la un alt angajator, în temeiul unui contract
individual de muncă, acoperirea daunei se va face prin urmărirea bunurilor sale, în
condiţiile Codului de procedură civilă.

11. Compensarea plusurilor şi minusurilor

Dacă în urma inventarierii se constată atât plusuri cât şi minusuri în gestiune,


este permisă compensarea plusurilor cu minusurile constatate dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:
 lipsurile în gestiune nu sunt considerate infracţiuni;
 există riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza asemănării în
ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte
elemente;
 diferenţele constatate în plus sau în minus se referă la aceeaşi perioadă de gestiune şi
la aceeaşi gestiune.

Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate.

67
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
În cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat plusuri,
sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri,
compensarea se va efectua la nivelul cantităţilor la care s-au constatat lipsuri.

În cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat lipsuri,
sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri,
compensarea se va efectua la nivelul cantităţilor la care s-au constatat plusuri. Limita de
compensare o constituie cantitatea cea mai mică, indiferent că este cu plus sau cu minus.
Compensarea se face atât cantitativ cât şi valoric.

Procedura de compensare

Pentru determinarea preţului la care se va face compensarea se vor elimina din


compensare acele sorturi care au preţurile unitare cele mai scăzute, în ordine crescătoare. Se
aşează în liste stocurile la care s-au înregistrat plusuri şi cele la care s-au înregistrat minusuri
în ordinea descrescătoare a preţurilor. Compensarea porneşte de la stocul cu preţul cel mai
mare către stocul cu preţul cel mai mic, până se ajunge la limita cantităţii ce poate fi
compensată.

În acest fel cheltuielile cu perisabilităţi ale întreprinderii vor fi date de stocurile cu


preţul cel mai mic, prin urmare cheltuiala cu perisabilităţile va avea cea mai mică valoare.

În compensare pot intra stocuri cu preţuri unitare diferite şi pot rezulta:


 plusuri valorice când cantitatea în plus intrată în compensare a fost epuizată, dar
valoarea plusului nu;
 minusuri valorice în situaţia în care cantitatea lipsurilor intrată în compensare a fost
epuizată, dar valoarea minusului nu.
Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul, iar minusul valoric se impută
gestionarului sau persoanei vinovate.

Exemplu de efectuare a compensării:

La societatea FEST SRL în urma inventarierii s-au constatat următoarele plusuri


şi minusuri care pot fi compensate:
Plus la inventar:
 materie primă A, 50 kg, preţ unitar 2,5 lei/kg care se poate compensa cu
următoarele stocuri constatate lipsă la inventar
 materie primă B, 10 kg, preţ unitar 2,3 lei/kg
 materie primă C, 20 kg, preţ unitar 2,6 lei/kg
 materie primă D, 50 kg, preţ unitar 2,2 lei kg

Minus la inventar:
 semifabricate A1, 30 buc, preţ unitar 15 lei/buc.
 semifabricate A2 60 buc, preţ unitar 16 lei/buc.
 semifabricate A3 10 buc, preţ unitar 14 lei/buc.

care se pot compensa cu următoarele stocuri constatate plus la inventar:


 semifabricate B1, 20 buc, preţ unitar 13 lei/buc.
 semifabricate C1, 20 buc, preţ unitar 13,5 lei/buc.
 semifabricate D1, 50 buc, preţ unitar 14 lei/buc.

68
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
1. Compensarea materiilor prime:
Plus Minus Compensare
Element kg Preţ Element kg Pret
Mat. A 50 2,5 Mat. C 20 2,6 20 kg A cu 20 kg C
Mat. B 10 2,3 10 kg A cu 10 kg B
Mat. D 50 2,2 20 kg A cu 20 kg D
Rămân necompensate 30 kg D, minus la inventar, la
Valoarea de 2,2 lei /kg

Determinarea valorică a compensării stocurilor: 50 kg x 2,5 (plus) – (20 kg x 2,6 +10 kg x 2,3
+ 20 kg x 2,2) (minus) = 125 lei (plus) – 119 lei (minus) = 6 lei (plus)

În urma compensării stocurilor în limita celei mai mici cantităţi posibilă a fi


compensată a rezultat un plus valoric deoarece cantitatea în plus intrată în compensare a fost
acoperită de cantitatea minusurilor, dar valoarea plusului constatat nu, datorat preţurilor
diferite determinate.

2. A rămas de asemenea un plus cantitativ de 30 kg materie primă D, la un preţ


de 2,2 lei/kg, în valoare de 66 lei.

A. Compensarea semifabricatelor
Plus Minus Compensare
Element buc Preţ Element buc Pret
Mat. A2 60 16 Mat. D1 50 14 50 buc D1 cu 50 buc A2
Mat. A1 30 15 Mat. C1 20 13,5 10 buc C1 cu 10 buc A2
10 buc C1 cu 10 buc A1
Mat. A3 10 14 Mat. B1 20 13 20 buc B1 cu 20 buc A1
Raman necompensate 10 buc A3 plus la inventar, la
Valoarea de 14 lei /buc.

Determinarea valorică a compensării stocurilor (numai cantităţile intrate în


compensare): 60 buc. A2 x 16 (plus) + 30 buc. A1 x 15 (plus) – (50 buc. D1 x 14 + 20 buc. C1
x 13,5 + 20 buc, B1 x 13) (minus) = 1.410 lei (plus) – 1.230 lei (minus) = 180 lei (plus)

În urma compensării stocurilor a rezultat un plus valoric deoarece cantitatea în plus


intrată în compensare a fost acoperită de cantitatea minusurilor, dar valoarea plusului
constatat nu, datorat preţurilor diferite.

B. A rămas de asemenea un plus cantitativ de 10 buc semifabricate A3, la un preţ de 14


lei/buc, în valoare de 140 lei.

69
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

12. Implicaţiile fiscale ale inventarierii


Prevederile fiscale aferente anului 2016 sunt cele cuprinse în Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal cu modificările şi completările ulterioare şi în H.G. nr. 1/2016 pentru
aprobarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare.

12.1 Deducere cheltuieli

Sunt cheltuieli deductibile limitat la calculul impozitului pe profit:


 scăzămintele, perisabilitățile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit
legii;
 pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru
fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;

70
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
 bunurile careau fost distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de
forță majoră, Cauzele de forță majoră pot fi: epidemii, accidente industriale sau
nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe și în caz de
război;
 bunurile distruse pentru care au fost încheiate contracte de asigurare;
 bunurile care au fost degradate calitativ și se face dovada distrugerii;
 bunurile care au termen de valabilitate/expirare depășit, potrivit legii.

Atenție! Condiția referitoare la distrugerea stocurilor sau a mijloacelor fixe


amortizabile se consideră îndeplinită atât în situația în care distrugerea se efectuează prin
mijloace proprii, cât și în cazul în care stocurile sau mijloacele fixe amortizabile sunt predate
către unități specializate.

 rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data
de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul
amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate.

Acestea se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, sau a cheltuielii


cu scoaterea din gestiune a imobilizării fie concomitent cu amortizarea imobilizării fie la
momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe.

Rezerva din reevaluare este transferată asupra contului 1175 ,,Rezultatul reportat
reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare” cu ocazia constatării minusului la
inventar, a cesiunii sau casării imobilizărilor corporale. Câştigul se consideră realizat la
scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezervă din reevaluare.

Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, în


următoarele cazuri:
 procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
 debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
 debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau
lichidat, fără succesor;
 debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg
patrimoniul.
 sunt deductibile ajustările pentru deprecierea creanțelor înregistrate potrivit
reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 100% din valoarea
creanțelor, dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
1. sunt deținute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de
deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această
situație, sau la o persoană fizică asupra căreia este deschisă procedura de insolvență pe
bază de:
- plan de rambursare a datoriilor;
- lichidare de active;
- procedură simplificată;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului.

 sunt deductibile ajustările pentru deprecierea creanțelor, înregistrate potrivit


reglementărilor contabile aplicabile, în limita unui procent de 30% din valoarea
acestora, dacă creanțele îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
71
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
1. sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței;
2. nu sunt garantate de altă persoană;
3. sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

Nu sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit:


 cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile,
 taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată.
 cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca
urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora.
 cheltuielile reprezentând deprecierea mijloacelor fixe înregistrată la constatarea unei
diferenţe între valoarea de inventar şi valoarea contabilă a imobilizării.
 pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor, pentru partea neacoperită
de provizion, precum și cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:
1. punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentință
judecătorească, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;
2. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești;
3. debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;
4. debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau
lichidat, fără succesor;
5. debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întreg
patrimoniul;
6. au fost încheiate contracte de asigurare.

12.2 Ajustare TVA

Bunurile lipsă din gestiune

Pentru bunurile degradate, constatate lipsa din gestiune cu ocazia inventarierii se


ajustează TVA dedusă initial la achiziţie. Persoana impozabilă nu are obligația ajustării taxei
deductibile distruse, pierdute sau furate, în condițiile în care aceste situații sunt demonstrate
sau confirmate în mod corespunzător, în situații cum ar fi, de exemplu:
 calamitățile naturale și cauzele de forță majoră, demonstrate sau confirmate în mod
corespunzător;
 furtul bunurilor demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
 contractele de leasing financiar având ca obiect bunuri mobile corporale, altele decât
bunurile de capital, care se reziliază, iar bunurile nu sunt restituite de utilizator în
termenul prevăzut în contract, caz în care locatorul/finanțatorul nu are obligația să
efectueze ajustări ale taxei deduse dacă face dovada că a inițiat și a efectuat demersuri
pentru recuperarea bunului, indiferent dacă la finalizarea acestor demersuri bunul este
sau nu recuperat de către societatea de leasing;
 bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate și
pentru care se face dovada distrugerii;
 pierderile tehnologice sau, după caz, alte consumuri proprii, ori, în lipsa acestora, în
limitele stabilite de persoana impozabilă în norma proprie de consum. În cazul
depășirii limitelor privind normele tehnologice ori consumurile proprii, se ajustează
taxa aferentă depășirii acestora.
 perisabilitățile, în limitele stabilite prin lege.

72
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
Obligația de a demonstra sau confirma în mod corespunzător că bunurile au fost
distruse, pierdute sau furate, revine persoanei impozabile. În situația în care organele de
inspecție fiscală nu consideră suficiente dovezile furnizate de persoana impozabilă, acestea
pot obliga persoana respectivă să efectueze ajustarea taxei.

Conform principiului proporționalității, organele fiscale nu pot solicita persoanei


impozabile mai mult decât ceea ce este necesar pentru dovedirea incidentului care a condus la
pierderea, distrugerea sau furtul bunului, astfel încât sarcina persoanei impozabile să nu
devină practic imposibilă sau extrem de dificilă. Ajustarea se efectuează în funcție de cota de
taxă în vigoare la data achiziției bunurilor/serviciilor prevăzute. În situația în care nu se poate
determina cota de la data achiziției se efectuează ajustarea utilizând cota de taxă în vigoare la
data la care intervine obligația/dreptul de ajustare.

Persoana impozabilă pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile


nelivrate şi serviciile neutilizate, alocarea de bunuri/servicii pentru operaţiuni care dau drept
de deducere şi, ulterior, alocarea acestora pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de
deducere sau bunuri lipsă din gestiune.

Ajustarea reprezintă anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată


deduse iniţial şi se evidenţiază în decontul de taxă aferent perioadei fiscale în care a intervenit
evenimentul care a generat ajustarea. Persoana impozabilă realizează aceste ajustări în situaţii
cum ar fi bunuri lipsă în gestiune.

În cazul bunurilor lipsă din gestiune care sunt imputate, sumele imputate nu sunt
considerate contravaloarea unor operaţiuni în sfera de aplicare a TVA, indiferent dacă pentru
acestea este sau nu obligatorie ajustarea taxei.

Situaţii în care nu se ajusteaza TVA

Pentru bunurile la care sunt acceptate scăzăminte, în cazul compensării lipsurilor cu


plusurile stabilite la inventariere, scăzămintele se calculează numai în situaţia în care
cantităţile lipsă sunt mai mari decât cantităţile constatate în plus.

Diferenţa stabilită în minus în urma compensării şi aplicării tuturor cotelor de


scăzăminte, reprezentând prejudiciu pentru entitate, se recuperează de la persoanele vinovate,
în conformitate cu dispoziţiile legale.
Ajustarea TVA în cazul bunurilor de capital

Bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, precum și operațiunile de


transformare sau modernizare a bunurilor imobile/părților de bunuri imobile, exclusiv
reparațiile ori lucrările de întreținere a acestora, chiar în condițiile în care astfel de operațiuni
sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau al oricărui altui tip de
contract prin care bunurile imobile/părțile de bunuri imobile se pun la dispoziția unei alte
persoane cu condiția ca valoarea fiecărei transformări sau modernizări să fie de cel puțin 20%
din valoarea bunului imobil/părții de bun imobil după transformare/modernizare. Bunurile
imobile sunt considerate bunuri de capital indiferent dacă în contabilitatea persoanelor
impozabile sunt înregistrate ca stocuri sau ca imobilizări corporale;

În vederea ajustării taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele


impozabile sunt obligate să ţină un registru al bunurilor de capital, în care să evidenţieze
pentru fiecare bun de capital, următoarele informaţii:
73
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
a) data achiziţiei, fabricării, finalizării construirii sau transformării/modernizării;
b) valoarea (baza de impozitare) bunului de capital;
c) taxa deductibilă aferentă bunului de capital;
d) taxa dedusă;
e) ajustările efectuate

Această situaţie trebuie păstrată pe o perioadă care începe în momentul la care taxa
aferentă achiziţiei bunului de capital devine exigibilă şi se încheie la 5 ani după expirarea
perioadei în care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte înregistrări, documente şi
jurnale privind bunurile de capital trebuie păstrate pentru aceeaşi perioadă.

Ajustarea taxei deductibile se efectuează în situaţia în care bunul de capital îşi


încetează existenţa, cu următoarele excepţii:
1. bunul de capital a făcut obiectul unei livrări sau unei livrări către sine pentru care taxa
este deductibilă;
2. bunul de capital este pierdut, distrus sau furat, în condiţiile în care aceste situaţii sunt
demonstrate sau confirmate în mod corespunzător.
3. în cazul casării unui bun de capital
În cazul bunurilor furate, persoana impozabilă demonstrează furtul bunurilor pe baza actelor
doveditoare emise de organele judiciare.

Situaţii care nu impun ajustarea TVA dedusă iniţial:


a) calamităţi naturale şi cauze de forţă majoră, demonstrate sau confirmate în mod
corespunzător;
b) furtul bunurilor, demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
c) contractele de leasing financiar având ca obiect bunuri de capital, care se reziliază, iar
bunurile nu sunt restituite de utilizator în termenul prevăzut în contract, caz în care
locatorul/finanţatorul nu are obligaţia să efectueze ajustări ale taxei deduse dacă face
dovada că a iniţiat şi a efectuat demersuri pentru recuperarea bunului, indiferent dacă
la finalizarea acestor demersuri bunul este sau nu recuperat de către societatea de
leasing.
Obligația de a demonstra sau confirma în mod corespunzător că bunurile au fost distruse,
pierdute sau furate, revine persoanei impozabile.

Perioadele de ajustare

Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, se ajustează:


 pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele
decât imobilele.
 pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui bun imobil, precum şi
pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei
transformări sau modernizări este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului
imobil astfel transformat sau modernizat.

Perioada de ajustare începe:


- de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate sau fabricate,
- de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt recepţionate, pentru bunurile
imobile, care sunt construite, şi se efectuează pentru suma integrală a taxei deductibile
aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată înainte de data
aderării, dacă anul primei utilizări este anul aderării sau un alt an ulterior anului
aderării;
74
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
- de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt folosite pentru prima dată după
transformare sau modernizare, pentru transformările sau modernizările bunurilor de
capital a căror valoare este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil
transformat sau modernizat, şi se efectuează pentru suma taxei deductibile aferente
transformării sau modernizării, inclusiv pentru suma taxei deductibile aferente
respectivei transformări sau modernizări, plătită ori datorată înainte de data aderării,
dacă anul primei utilizări după transformare sau modernizare este anul aderării sau un
an ulterior aderării.

Ajustarea se efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează


ajustarea şi se realizează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare,
incluzând anul în care apare obligaţia ajustării şi este de până la o cincime sau, după caz, o
douăzecime pe an din valoarea taxei deduse iniţial.

Ajustarea TVA se operează în decontul de TVA aferent perioadei fiscale în care


bunurile de capital îşi încetează existenţa. Casarea unui bun de capital înainte de expirarea
duratei normale de funcţionare a acestuia nu este considerată livrare către sine, dar se aplică
prevederile referitoare la ajustare, dacă bunul îşi încetează existenţa în cadrul perioadei de
ajustare.

Nu se efectueaza ajustarea în cazul în care suma care ar rezulta ca urmare a ajustărilor


aferente unui bun de capital este neglijabilă, respectiv suma este mai mică de 1.000 lei

Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, achiziţionate de persoane impozabile


care aplică sistemul TVA la încasare, precum şi a bunurilor de capital achiziţionate de
beneficiari de la persoane impozabile care aplică sistemul TVA la încasare, se ajustează taxa
efectiv dedusă aferentă sumei plătite, corespunzătoare perioadei rămase din perioada de
ajustare.

Impozitul pe clădiri

Conform prevederilor art. 460 din Codul fiscal cu modificările şi completările


ulterioare, în cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei
cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Pentru stabilirea impozitului pe clădiri,
valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la
31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa și poate fi:
 ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele organului fiscal;
 valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în
conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
 valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în cursul
anului fiscal anterior;
 valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în
cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior;
 în cazul clădirilor care sunt finanțate în baza unui contract de leasing financiar,
valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în
conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării.

Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de


evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de

75
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la
primul termen de plată din anul de referință.

Cota impozitului pe clădiri se stabileşte de consiliul local/Consiliul General al


Municipiului Bucureşti între: 0,08% şi 2%. Pentru clădirile care nu au fost reevaluate în
ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă cota de impozit este de 5%.

Impozitul pe construcţii

Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii


construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului
anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor din
care se scade:
 valoarea clădirilor, pentru care se datorează impozit pe clădiri,
 valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere
la construcții închiriate, luate în administrare sau în folosință;
 valoarea construcțiilor și a lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare,
modificare sau extindere a construcțiilor, aflate sau care urmează să fie trecute, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare, în proprietatea statului sau a unităților
administrativ-teritoriale;
 valoarea construcțiilor din subgrupa 1.2 „Construcții agricole” din Catalogul privind
clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe;
 valoarea construcțiilor din domeniul public al statului și care fac parte din baza
materială de reprezentare și protocol, precum și a celor din domeniul public și privat al
statului, închiriate sau date în folosință instituțiilor publice, construcții administrate de
Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”;
 valoarea construcțiilor deținute de structurile sportive, definite potrivit legii.

12.3 Impozitare venituri

Veniturile înregistrate ca urmare a recuperării pagubelor de la salariaţi sau terţi


se înregistrează prin articolul contabil:

461/4282 = 758
„Debitori diverşi”/„Alte creanţe în „Alte venituri din exploatare”
legătură cu personalul”

Veniturile sunt venituri impozabile având în vedere că şi cheltuielile cu scoaterea din


gestiune a bunurilor lipsă din gestiune care sunt imputabile sunt cheltuieli deductibile.

Veniturile din despăgubiri primite de la societăţile de asigurări

Veniturile din despăgubiri de primit/primite pentru bunurile asigurate se


înregistrează prin articolul contabil:

461 = 7581
„Debitori diverşi” „Venituri din despăgubiri, amenzi,

76
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

penalităţi”

Veniturile sunt impozabile la calculul profitului impozabil, având în vedere că şi


cheltuielile aferente lipsurilor sau distrugerilor constatate sunt cheltuieli deductibile.

Veniturile din reluarea ajustărilor pentru depreciere

În situaţia în care ajustarea constituită devine total sau parţial fără obiect, întrucât
motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe integral sau într-o anumită
măsură, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri.

Reluarea la venituri a ajustărilor constituite se face prin articolul contabil:


29/39/49 = 7813/7814/786
„Ajustări pentru deprecierea sau „Venituri din ajustări pentru deprecierea
pierederea de valoare a imobilizărilor”/„Venituri din ajustări
imobilizărilor”/„Ajustări pentru pentru deprecierea activelor circulante”/
deprecierea stocurilor şi producţiei „Venituri financiare din ajustări pentru
în curs de execuţie”/„Ajustări pentru pierderea de valoare”
deprecierea creanţelor”

În măsura în care cheltuielile pentru constituirea ajustărilor pentru depreciere au fost


cheltuieli nedeductibile fiscal, veniturile din reluarea acestora sunt venituri neimpozabile.

Potrivit art. 23 din Codul fiscal sunt neimpozabile veniturile reprezentând creșteri de
valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor, imobilizărilor necorporale, după
caz, care compensează cheltuielile cu descreșterile anterioare aferente aceleiași imobilizări.

13. Înregistrarea în contabilitate a rezultatelor


inventarierii
Înregistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii se face potrivit prevederilor
Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificarile si completarile ulterioare şi ale reglementărilor
contabile aplicabile de către fiecare operator economic.

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înscriu rezultatele


inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, grupate după
natura lor, conform posturilor din bilanţ.

77
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG
Elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în registrul-
inventar au la bază listele de inventariere, procesele-verbale de inventariere şi situaţiile
analitice, după caz, care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţ.

Completarea registrului-inventar se efectuează în momentul în care se stabilesc


soldurile tuturor conturilor bilanţiere, inclusiv cele aferente impozitului pe profit, şi ajustările
pentru depreciere sau pierdere de valoare, după caz.

Completarea Registrului inventar are la baza balanţa contabilă întocmită la data de 31


decembrie 2016.

Exemplu

La data de 31 decembrie 2016, în urma inventarierii efectuate, comisia de inventariere


a stabilit următoarele rezultate ale inventarierii, consemnate în listele de inventariere:

78
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Diferenţe faptice şi de evaluare


Listele de inventariere la 31.12.2016

Nrc Denumirea Cod U/M Cantităţi Preţ Valoarea contabilă Valoare Deprecierea (lei)
rt bunurilor Stocuri Diferenţe unitar Valoarea Diferenţe de Valoare Motivul
inventariate Faptice Script Plus Minus lei/um (Lei) Plus Minus inventar
ice (lei)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Active imobilizate
1. Trusa de Cod Buc. 1 - 1 - Valoare - 2.40 - 2.400 - -
filetat nou Justă 0
2400
2. Masina 071 Buc. 2 4 - 2 2000 4.800 - 2.400 2.400 - -
debitat
Amortizate
60%
Amortizat
20%
3 Soft 021 Buc. 0 1 - 1 2.300 767 - 767 0
calculator
Amortizat
67%
4 Cladire sediu 010 Buc. 1 1 - - 350.000 160.000 - - 135.000 25.000 Depreciere
reversibilă
5 Autoturism B 009 Buc. 1 1 - - 42.000 21.000 - - 14.500 6.500 Depreciere
reversibilă
6. Copiator 110 Buc. 1 1 - - 2.000 1.000 - - 400 600 Depreciere
ireversibilă
7. Software 015 Buc. 1 1 - - 3.600 1.200 - - 500 700 Depreciere
ireversibilă

79
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Active circulante - stocuri


8 Balamale 1 016 Buc . 50 45 5 15 675 75 750 - -
(cont 301)
9 Balamale 2 025 Buc. 212 220 - 8 11 2.420 88 2.332 - -
(cont 301)
10 Broască 3 026 buc 83 70 13 - 100 7.000 1.30 8.300 - -
(cont 301) 0
11 Usa metalică 031 buc. 10 12 2 750 9.000 1500 7.500 - -
4 (cont 345)
12 Stick–USB 018 buc 50 52 2 75 3.900 150 3.750 - -
albe (cont
303)
13 Vopsea (cont 040 cutii 56 56 - - 60 3.360 - - 3050 310 -
302)
14 Produse finite 035 Buc. 50 50 - - 300 1.500 - - 1200 300 -
geamuri (cont
345)

Alte elemente de activ


Denumirea elementelor de Valoare Valoare de Diferenţe Înregistrare
activ contabilă inventar

1 Numerar casă 325 315 10 da


2 Creanţă 1 2890 2500 390 da
3 Creanţă 2 45.200 45.400 200 nu
4 Titluri cotate pe termen scurt 13.900 13700 200 da
5 Titluri cotate pe termen lung 21.900 20.980 920 da
6 Contracte forward necotate pe 5000 4300 700 da
termen scurt
7 Avansuri încasate 250 250 0 nu

80
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Înregistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii

Ca urmare a încheierii operaţiunilor de inventariere, a concluziilor şi măsurilor


propuse consemnate în procesul-verbal, rezultatele acesteia se vor înregistra în contabilitate,
dupa ce au fost aprobate de conducere.

Înregistrarea în contabilitate a diferenţelor faptice stabilite în urma inventarierii

1. Înregistrarea imobilizării corporale constatată plus la inventariere:


2132 = 4754 2.400 lei
„Aparate şi instalaţii de „Plusuri de inventar de natura
măsurare, control şi reglare” imobilizărilor”

2. Înregistrarea imobilizărilor corporale constatate lipsă în gestiune


Scoaterea din gestiune a maşinilor de debitat constatate lipsă la inventariere, amortizate în
procent de 60% şi respectiv 20%: amortizare cumulată 60% x 2.000 lei + 20% x 2.000 lei =
1.600 lei:
% = 2132 4.000 lei
2813 „Aparate şi instalaţii de 1.600 lei
măsurare control şi reglare”
„Amortizarea instalaţiilor şi
mijloacelor de transport”
6583 2.400 lei
„Cheltuieli privind activele
cedate şi alte operaţiuni de
capital”

Minusul se stabileşte în sarcina altei persoane, din afara societăţii.

Imputarea minusului la imobilizări corporale în baza deciziei de imputare la


valoarea de înlocuire determinată de 2.800 lei plus TVA (20% x 2.800 lei = 560 lei):
461 = 758 3.360 lei
„Debitori diverşi” „Alte venituri din exploatare”

Ajustarea TVA
La achizitie TVA s-a dedus în cota de 24%. Ajustarea se efectuează în funcție de cota
de taxă în vigoare la data achiziției bunurilor/serviciilor. În situația în care nu se poate
determina cota de la data achiziției se efectuează ajustarea utilizând cota de taxă în vigoare la
data la care intervine obligația/dreptul de ajustare.

TVA aferentă achiziţiei x Durata de viaţă rămasă


Durata de viaţă atribuită

81
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Potrivit prevederilor art. 306 din Codul fiscal, se ajustează taxa deductibilă aferentă
activelor corporale fixe care până la data de 31 decembrie 2015 nu erau considerate bunuri de
capital, respectiv pentru:
a) activele corporale fixe amortizabile a căror durată normală de utilizare stabilită pentru
amortizarea fiscală este mai mică de 5 ani, care au fost achiziționate sau fabricate după
data aderării până la data 31 decembrie 2015 inclusiv;
b) activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul
leasingului a căror limită minimă a duratei normale de utilizare este mai mică de 5 ani,
care au fost achiziționate sau fabricate după data aderării până la data 31 decembrie
2015 inclusiv.

Ajustarea taxei în cazul activelor corporale fixe se efectuează proporțional cu valoarea


rămasă neamortizată la momentul la care intervin evenimentele care generează ajustarea.

Maşina de debitat 1
- TVA dedusă initial 480 lei
- Durata de viaţă atribuită 3 ani – 36 luni
- Durata de viaţă rămasă – 14 luni
- TVA de ajustat 480 lei x 14 / 36 = 187 lei

Maşina de debitat 2
- TVA dedusă iniţial 480 lei
- Durata de viaţă atribuită 3 ani – 36 luni
- Durata de viaţă rămasă – 29 luni
- TVA de ajustat: 480 lei x 29 / 36 = 387 lei

Ajustarea TVA aferenta valorii neamortizate 187 lei + 387 lei = 574 lei:
635/analitic ajustare = 4426 574 lei
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe și „TVA deductibilă”
vărsăminte asimilate”

Scoaterea din gestiune a programului informatic constatat lipsă:


% = 208 2.300 lei
2808 „Alte imobilizări necorporale” 1.533 lei
„Amortizarea altor imobilizări
necorporale”
658 767 lei
„Alte cheltuieli de exploatare”

Imputarea softului persoanei responsabile cu gestiunea programelor informatice


la valoarea neamortizată de 767 lei:
4282 = 758 767 lei
„Alte creanţe în legătură cu personalul” „Alte venituri din exploatare”

TVA de ajustat
82
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

TVA dedusă iniţial 552 lei


Durata de viaţă atribuită 3 ani – 36 luni
Durata de viaţă rămasă – 12 luni
TVA de ajustat 552 lei x 12 / 36 = 184 lei
Ajustarea TVA aferenta valorii neamortizate 184 lei:
635/analitic ajustare = 4426 184 lei
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe și „TVA deductibilă”
vărsăminte asimilate”

3. Pentru sortimentul de balamale tip 1 constatate plus la inventariere şi


sortimentul de balamale tip 2 constatate minus la inventariere se constată că sunt îndeplinite
condiţiile pentru compensarea plusurilor cu minusurile constatate, respectiv:
 culoarea: argintiu metaliza;
 dimensiuni 7 cm;
 greutate 15 g.

Element Preţ unitar Cantitate


balamale tip 1 constatate plus 15 5
balamale tip 2 constatate minus 11 8

Compensarea se va face în limita a 5 bucăţi, cantitatea cea mai mică.


Compensarea se va opera în fişele de magazie şi în contabilitate.

(Plus) 5 buc x 15 lei – (minus) 5 buc x 11 lei =75 - 55= 20 lei, plus de valoare
rezultat în urma compensării:
301 = 601 20 lei
„Materii prime” „Cheltuieli cu materiile prime”

Înregistrarea diferenţei rămase necompensate de 3 bucăţi constatate lipsă la


inventar: 3 buc x 11 lei = 33 lei:
601 = 301 33 lei
„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”

Ajustarea TVA aferent minusurilor înregistrate 33 lei x 20% = 6,6 lei:


635 = 4426 6,6 lei
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe și „TVA deductibilă”
vărsăminte asimilate”

4. Înregistrarea materiilor prime Broască constatate plus la inventariere:


301 = 601 1.300 lei
„Materii prime” „Cheltuieli cu materiile prime”

5. Înregistrarea produselor finite uşi metalice constatate lipsă la inventariere 2 x


750 lei = 1.500 lei:

83
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

711 = 345 1.500 lei


„Venituri aferente costurilor „Produse finite”
stocurilor de produse”

Imputarea minusului la produse finite în baza deciziei de imputare la valoarea de


înlocuire determinată de 1500 lei, de la salariaţii găsiţi vinovaţi:
4282 = 758 1.500 lei
„Alte creante în legătură cu „Alte venituri din exploatare”
personalul”

6. Înregistrarea materialelor de natura obiectelor de inventar memory-stick


constatate minus la inventariere 2 buc x 75 lei =150 lei:
603 = 303 150 lei
„Cheltuieli privind materialele de „Materiale de natura obiectelor de
natura obiectelor de inventar” inventar”

Ajustarea TVA aferent minusurilor de stocuri înregistrate şi neimputabile 150 x


20% = 30 lei:
635 = 4426 30 lei
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe și „TVA deductibilă”
vărsăminte asimilate”

Înregistrarea în contabilitate a diferenţelor dintre valoarea contabilă netă şi


valoarea de inventar a elementelor inventariate

1. Deprecierea reversibilă pentru clădire:


6813 = 2912 25.000 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea construcţiilor”
imobilizărilor”

2. Înregistrarea deprecierii reversibile a autoturismului:


6813 = 2913 6.500 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea instalaţiilor si mijloacelor de
imobilizărilor” transport”

3. Înregistrarea deprecierii ireversibile a copiatorului:


6811 = 2814 600 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea altor imobilizări
ajustările pentru deprecierea corporale”
imobilizărilor”

84
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

4. Înregistrarea deprecierii ireversibile a software-ului:


6811 = 2808 700 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea altor imobilizări
ajustările pentru deprecierea necorporale”
imobilizărilor”

5. Înregistrarea deprecierii ireversibile a vopselei ca urmare a expirarii şi


alterării acesteia:
602 = 302 310 lei
„Cheltuieli cu materialele „Materiale consumabile”
consumabile”

Cheltuiala cu perisabilitatea vopselei este cheltuială nedeductibilă.

Pentru cheltuiala nedeductibilă de 310 lei se ajusteaza TVA: 310 le x 20%= 62 lei
635 = 4426 62 lei
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe și „TVA deductibilă”
vărsăminte asimilate”

6. Înregistrarea deprecierii reversibile a produselor finite ca urmare a scăderii


valorii de piaţă:
6814 = 3945 300 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea produselor finite”
activelor circulante”

Înregistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii altor elemente

1. Înregistrarea minusului în Casa şi imputarea acestuia casierului:


4282 = 5311 10 lei
„Alte creanţe în legătură cu „Casa în lei”
personalul”

2. Înregistrarea ajustării valorii creanţei asupra unui client:


6814 = 491 390 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea creanţelor – clienţi”
activelor circulante”

3. Înregistrarea ajustării valorii titlurilor pe termen scurt cotate pe piaţa


financiară:
668 = 5081 200 lei
„Alte cheltuieli financiare” „Alte titluri de plasament”

85
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

4. Înregistrarea ajustării valorii titlurilor pe termen lung cotate pe piaţa


financiară:
6863 = 2963 920 lei
„Cheltuieli financiare privind „Ajustări pentru pierderea de
ajustările pentru pierderea de valoare valoare a altor titluri imobilizate”
a imobilizărilor financiare”

5. Înregistrarea ajustării valorii titlurilor pe termen scurt necotate pe piaţa


financiară:
6864 = 598 700 lei
„Cheltuieli financiare privind „Ajustări pentru pierderea de
ajustările pentru pierderea de valoare valoare a altor investiţii pe termen
a activelor circulante” scurt şi creanţe asimilate”

6. Avansurile în valută încasate nu se evalueaza la finele exercitiului financiar la


cursul BNR valabil la 31 decembrie 2016. Acestea raman evidentiate la cursul din ziua
înregistrării.

86
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

14. Inventarierea în partidă simplă


Persoanele care obţin venituri din activităţi independente şi sunt obligate, potrivit legii,
să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă în partidă simplă potrivit prevederilor
Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 170/2015 sunt obligate să efectueze inventarierea
generală a patrimoniului:
- la începutul activităţii;
- cel puţin o dată pe an, de regulă la sfârşitul exerciţiului financiar;
- la încetarea activităţii;
- în alte situaţii prevăzute de lege.

Inventarierea se efectuează potrivit prevederilor Ordinului ministrului finanţelor


publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii. În cazul
persoanelor fizice autorizate, reies unele particularităţi în ceea ce priveşte organizarea şi
efectuarea inventarierii. Astfel, comisia de inventariere este formată dintr-o singură persoană,
dacă persoana fizică autorizată nu are salariaţi.

Persoana care face parte din comisia de inventariere va întocmi listele de inventariere,
potrivit modelului din O.M.F.P. nr. 2.861/2009 şi va proceda la efectuarea inventarierii. În
listele de inventariere se vor consemna atât cantităţile constatate cât şi valoarea acestora.
Constatările inventarierii sunt recapitulate în procesul verbal de inventariere. Rezultatele
inventarierii se consemnează în Registrul-Inventar. Registrul-inventar serveşte la înregistrarea
elementelor de natura activelor şi datoriilor inventariate.

Plusurile de inventar se evaluează la valoarea probabilă de vânzare a acestora şi se


înregistrează în Registrul-Inventar. În cazul în care la inventariere se constată lipsuri în
gestiune, cheltuielile aferente bunurilor constatate lipsă se pot deduce numai dacă există o
asigurare aferentă acestor bunuri.

În cazul unor plusuri de gestiune şi a unor lipsuri pentru care se pot efectua
compensări, se efectuează întâi compensarea plusurilor cu minusurilor din gestiune şi ulterior
se procedează la înregistrarea cantităţilor constate în plus sau în minus, ulterior compensării.

Pentru compensarea plusurilor cu minusurile trebuie să fie îndeplinite


următoarele condiţii:

87
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

 să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza asemănării
în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau
alte elemente;
 diferenţele constatate în plus sau în minus să se refere la aceeaşi perioadă de gestiune
şi la aceeaşi gestiune.

Registrul-inventar este document contabil obligatoriu, în care se înscriu rezultatele


inventarierii elementelor de natura activelor - stocuri materiale, obiecte de inventar, mijloace
fixe etc. şi a datoriilor. Registrul-Inventar nu mai are începând cu anul 2015 regim de
înregistrare la organele fiscale.

Registrele parafate şi înregistrate la organele fiscale teritoriale existente pot fi utilizate


până la epuizare, cu condiţia respectării conţinutului de informaţii şi a normelor de întocmire
şi utilizare a acestora.

Termenul de păstrare a Registrului-inventar este de 10 ani.

Unitatea........................
REGISTRUL-INVENTAR
la data de ...........................
Nr. pagina .......…

Nr. crt. Denumirea elementelor Valoarea de inventar


inventariate
1 2 3

Întocmit, Verificat,

Registrul-inventar serveşte ca document contabil de înregistrare a elementelor de


natura activelor şi datoriilor inventariate (elementele patrimoniale, creanţele şi datoriile).
Registrul-inventar se întocmeşte într-un exemplar. Registrul-inventar se completează la
începutul activităţii, la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi cu ocazia încetării activităţii.

Registrul-inventar se completează prin înscrierea tuturor elementelor inventariate,


element cu element, sau prin preluarea totalurilor din listele de inventariere a elementelor
grupate după natura lor, potrivit opţiunii persoanei respective. În acest caz, listele de
inventariere se anexează la Registrul-inventar.
88
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

În cazul încetării activităţii, Registrul-inventar se completează cu valoarea elementelor


inventariate faptic la acea dată. În coloana 1 se înscrie numărul curent al fiecărei operaţiuni
înregistrate în ordine cronologică. În coloana 2 se înscriu elementele inventariate, fie element
cu element, fie denumirea grupei de elemente inventariate preluată din lista de inventariere.

În coloana 3 se înscrie valoarea de inventar reprezentată de:


 valoarea de intrare a elementelor patrimoniale inventariate, potrivit documentelor
justificative, sau totalurile din listele de inventariere a elementelor patrimoniale
grupate după natura lor;
 valoarea rămasă de încasat, respectiv de plată, rezultată în urma inventarierii
creanţelor şi a datoriilor.

În condiţiile conducerii evidenţei contabile în partidă simplă cu ajutorul tehnicii de


calcul, Registrul-inventar se editează anual sau la cererea organului de control. Registrul-
inventar se arhivează împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.

În Registrul-Inventar se vor înscrie atât elementele de natura activelor cum sunt


activele circulante, imobilizările şi creanţele cât şi datoriile. Valoarea de inventar reprezintă
valoarea de intrare a imobilizarilor, creanţelor şi datoriilor sau a stocurilor.

Plusurile si minusurile la inventar

Înregistrarea în evidenţa contabilă în partidă simplă a bunurilor mobile şi imobile


constatate plus la inventariere se face la preţul pieţei. În cazul constatării unor lipsuri
imputabile în gestiune, acestea se impută persoanelor vinovate la valoarea lor de înlocuire.

Potrivit art. 68 alin. (7) din Codul fiscal, nu sunt cheltuieli deductibile cheltuielile
privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul
nu este acoperit de o poliţă de asigurare.

Prin valoare de înlocuire, se înţelege costul de achiziţie al unui bun cu caracteristici şi


grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data constatării pagubei, care cuprinde preţul
de cumpărare practicat pe piaţă, la care se adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv TVA,
cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea în
stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv.

În cazul bunurilor constatate lipsă, ce urmează a fi imputate, care nu pot fi cumpărate


de pe piaţă, valoarea de imputare se stabileşte de către o comisie formată din specialişti în
domeniul respectiv.

89
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

15. Înregistrarea rezultatelor inventarierii la societăţile


care aplică Standardele Internaţionale de Raportare
Financiară
În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale în baza IFRS, entităţile procedează la
inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii şi evaluarea
acestora potrivit prevederilor cuprinse în IFRS. Pentru efectuarea inventarierii societatile
intocmesc şi respecta procedurile de inventariere aprobate.

Stocurile

La inventarierea stocurilor se aplică prevederile generale privind inventarierea.


Valoarea de inventar a stocurilor se determină pe baza valorii realizabile nete. Costul
stocurilor poate să nu fie recuperabil dacă acele stocuri au suferit deteriorări, dacă au fost
uzate moral, integral sau parţial, sau dacă preţurile lor de vânzare s-au diminuat.

Costul stocurilor poate, de asemenea, să nu fie recuperabil şi în cazul în care au crescut


costurile estimate pentru finalizare sau costurile estimate a fi suportate pentru a efectua
vânzarea.

Estimările valorii realizabile nete au la bază:


 fluctuaţiile de preţ sau de cost care sunt direct legate de evenimentele survenite după
sfârşitul perioadei, în măsura în care aceste evenimente confirmă condiţiile existente la
sfârşitul perioadei;
 scopul pentru care stocurile sunt deţinute.

Valoarea realizabilă netă determinată în condiţiile aplicării IAS 2 ţine seama de


circumstanţele concrete în care îşi desfăşoară activitatea societatea. Orice diminuare a valorii
stocurilor până la valoarea realizabilă netă trebuie recunoscută drept cheltuială în perioada în
care aceasta are loc. Reducerea se realizează pentru fiecare element în parte.

Înregistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii se face potrivit prevederilor


Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale O.M.F.P. nr.
1.286/2012 cu modificările şi completările ulterioare.

Înregistrarea în contabilitate a ajustarilor pentru depreciere constatate în cazul


stocurilor:
6814 = 39x
„Cheltuieli de exploatare privind ajustările „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi
pentru deprecierea activelor curente” producţiei în curs de execuţie”

Valoarea oricărei reluări a oricărei reduceri a valorii contabile a stocurilor ca urmare a


unei creşteri a valorii realizabile nete trebuie recunoscută drept o diminuare a ajustării
stocurilor recunoscute anterior drept cheltuială, în perioada în care are loc reluarea.

90
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Înregistrarea în contabilitate a ajustarilor pentru depreciere ce urmează a fi


reluate în cazul stocurilor:
39x = 7814
„Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi „Venituri din ajustări pentru deprecierea
producţiei în curs de execuţie” activelor curente”

Imobilizările corporale şi investiţiile imobiliare


În cazul imobilizarilor corporale pierderea din depreciere reprezintă valoarea cu care
valoarea contabilă a unui activ depăşeşte valoarea sa recuperabilă. Pentru determinarea valorii
de inventar a bunurilor de natura imobilizarilor corporale este necesară aplicarea atât a IAS 16
cât şi a prevederilor IAS 36.

Evaluarea imobilizarilor corporale


La data inventarierii pentru determinarea valorii de inventar a imobilizarilor corporale
este necesar să se determine valoarea recuperabilă a imobilizarii respective. Potrivit
prevederilor IAS 16 – Imobilizari corporale valoarea recuperabilă este cea mai mare valoare
dintre valoarea justă a unui activ minus costurile generate de vânzare şi valoarea sa de
utilizare.

Nu este întotdeauna necesară determinarea atât a valorii juste a unui activ minus costul
său generat de vânzare, cât şi a valorii sale de utilizare. Dacă oricare dintre aceste valori
depăşeşte valoarea contabilă a activului, activul nu este depreciat, si nu este necesară
estimarea celeilalte valori. Valoarea recuperabilă se determină pentru fiecare activ individual,
cu excepţia cazului în care un activ nu generează intrări de numerar care să fie în mare măsură
independente de cele generate de alte active sau grupuri de active.

În acest caz valoarea recuperabilă se determină pentru unitatea generatoare de numerar


căreia îi aparţine activul.

Valoarea de utilizare a unui activ se determină în funcţie de:


 estimarea fluxurilor de trezorerie viitoare pe care entitatea se aşteaptă să le obţină de la
activul respectiv;
 preconizările privind posibilele variaţii ale valorii sau plasării în timp a acelor fluxuri
de trezorerie viitoare;
 valoarea-timp a banilor, în funcţie de rata actuală a dobânzii la plasamentele fără risc
de pe piaţă;
 preţul suportării incertitudinii inerente activului; şi
 alţi factori, cum ar fi absenţa lichidităţii.

Valoarea de utilizare se determină prin actualizarea fluxurilor de numerar estimate,


utilizând o rată de actualizare adecvată.

Pentru determinarea valorii juste a unui activ se utilizează informaţii precum:


 preţul dintr-un contract de vânzare irevocabil din cadrul unei tranzacţii desfăşurate în
condiţii obiective, ajustat în funcţie de costurile marginale care se pot atribui direct
cedării activului respectiv.
91
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

 preţul activului pe o piaţă activă minus costurile asociate cedării activului.


 se calculează pe baza celor mai bune informaţii disponibile cu privire la suma pe care
entitatea o poate obţine la finalul perioadei de raportare, de la cedarea activului în
cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii obiective între părţi interesate şi în
cunoştinţă de cauză, după deducerea costurilor asociate cedării.

Recunoasterea şi înregistrarea pierderilor din depreciere

Atunci când valoarea contabilă este mai mare decât valoarea recuperabilă se impune
recunoasterea unei pierderi din depreciere. O pierdere din depreciere trebuie recunoscută
imediat în profit sau pierdere, cu excepţia situaţiilor în care activul este contabilizat la
valoarea reevaluată.

După recunoaşterea unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu amortizarea aferentă


activului trebuie ajustată în perioadele viitoare, în vederea alocării valorii contabile revizuite a
activului, minus valoarea sa reziduală în mod sistematic, pe toată durata de viaţă utilă rămasă.

În cazul estimarii valorilor recuperabile pentru unităţi generatoare de numerar


pierderea din depreciere se aloca astfel:
 întâi valorii contabile a oricărui fond comercial alocat unităţii generatoare de numerar;
şi
 apoi oricăror alte active ale unităţii în mod proporţional, pe baza ponderii valorii
contabile a fiecărui activ din unitate.

Înregistrarea în contabilitate a pierderilor din depreciere reversibile constatate la


imobilizarile şi investitiile imobiliare evaluate la cost:
6913 = 29x
„Cheltuieli de exploatare privind ajustările „Ajustări pentru deprecierea
pentru deprecierea imobilizărilor imobilizărilor, a investiţiilor imobiliare şi
corporale şi a investiţiilor imobiliare a activelor biologice evaluate la cost”
evaluate la cost ”

şi a celor ireversibile:
6811 = 281
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizari privind imobilizarile
amortizarea imobilizărilor, a investiţiilor corporale şi investitiile evaluate la cost”
imobiliare şi a activelor biologice evaluate
la cost”

Dacă la inventariere se constată o valoare recuperabilă mai mare decât valoarea


contabila şi pentru activul respectiv au existat constituite ajustari pentru depreciere aceste
pierderi se reiau prin înregistrarea corespunzătoare pe venituri.

În cazul pierderilor din depreciere înregistrate pentru unităţile generatoare de numerar


reluarea unei pierderi din depreciere pentru o unitate generatoare de numerar trebuie alocată

92
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

activelor unităţii, cu excepţia fondului comercial, în mod proporţional cu valorile contabile ale
acelor active.

După recunoaşterea reluării unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu amortizarea


aferentă acelui activ trebuie ajustată ulterior pentru a aloca, pe o bază sistematică pe parcursul
perioadei rămase din durata de viaţă utilă a activului, valoarea contabilă revizuită a activului
minus valoarea sa reziduală.

În conturile 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea


imobilizărilor, a investiţiilor imobiliare şi a activelor biologice evaluate la cost”, respectiv
7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor, a investiţiilor imobiliare şi a
activelor biologice evaluate la cost” se evidenţiază numai deprecierile aferente imobilizărilor
necorporale şi corporale a căror evidenţă este efectuată la cost şi nu la valoare reevaluată.

În cazul imobilizarilor pentru care se aplică reevaluarea în cazul în care valoarea


reevaluata se situează sub nivelul valorii contabile diferenţa dintre valoarea contabilă şi
valoarea reevaluată se înregistrează pe seama conturilor de cheltuieli din reevaluarea
imobilizarilor corporale

Eliminarea amortizării cumulate:


281 = 21x
„Amortizari privind imobilizarile „Imobilizari corporale”
corporale şi investiţiile evaluate la cost”

Înregistrarea diferenţei din reevaluare:


6552 = 21x
„Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor „Imobilizari corporale”
corporale”

Imobilizarile necorporale

În cazul constatării unor diferenţe între valoarea contabilă şi valoarea de inventar a


imobilizărilor necorporale acestea conduc la recunoaşterea unor ajustări pentru depreciere. O
particularitate deosebită în cazul societatilor comerciale care aplică IFRS o reprezintă Fondul
comercial.

Fondul comercial dobândit dintr-o combinare de întreprinderi trebuie alocat, de la data


achiziţiei, fiecărei unităţi generatoare de numerar a dobânditorului despre care se consideră că
va beneficia de sinergiile combinării de întreprinderi.

O unitate generatoare de numerar căreia i-a fost alocat fondul comercial trebuie testată
pentru depreciere anual şi oricând există un indiciu că unitatea ar putea fi depreciată, prin
compararea valorii contabile a unităţii, inclusiv fondul comercial, cu valoarea recuperabilă a
unităţii.

În cazul alocării unei pierderi din depreciere unităţii generatoare de numerar, aceasta
se va reflectă în primul rând asupra fondului comercial. O pierdere din depreciere recunoscută
93
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

pentru fondul comercial nu trebuie reluată într-o perioadă ulterioară. Cheltuiala reprezentând
pierderea din deprecierea fondului comercial, determinată potrivit prevederilor IFRS, se
înregistrează în contul 6817 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
fondului comercial”. Imobilizari necorporale cu durata de viaţă utilă nedeterminată. Aceste
imobilizari nu sunt amortizate.

O imobilizare necorporală cu durata de viaţă nedeterminată trebuie testată pentru


depreciere prin compararea valorii sale recuperabile cu valoarea sa contabilă anual şi oricând
există indicii conform cărora imobilizarea necorporală ar putea fi depreciată.

Periodic trebuie revizuită durata de viaţă a unei astfel de imobilizări şi dacă există
indici potrivit carora durata de viaţă poate fi estimată modificarea în evaluarea duratei de viaţă
utilă de la nedeterminată la determinată trebuie contabilizată ca modificare în estimarea
contabilă.

Aceste imobilizari nu se amortizează dar se constituie ajustări pentru depreciere.


Pentru înregistrarea constituirii, respectiv a reluării deprecierii imobilizărilor necorporale cu
durata de viaţă utilă nedeterminată, se utilizează conturi distincte.

Înregistrarea deprecierii imobilizarilor necorporale

 deprecierea imobilizarilor cu durata de viaţa nedeterminată:


6816 = 2906
„Cheltuieli de exploatare privind ajustările „Ajustări pentru deprecierea
pentru deprecierea imobilizărilor imobilizărilor necorporale cu durata de
necorporale cu durata de viaţă utilă viaţă utilă nedeterminată”
nedeterminată”

 deprecierea altor imobilizari comerciale:


6813 = 290
„Cheltuieli de exploatare privind ajustările „Ajustări pentru deprecierea
pentru deprecierea imobilizărilor, a imobilizărilor necorporale”
investiţiilor imobiliare şi a activelor
biologice evaluate la cost”

 deprecierea fondului comercial:


6817 = 207
„Cheltuieli de exploatare privind ajustările „Fond comercial”
pentru deprecierea fondului comercial”

Creanţele şi datoriile

Creantele şi datoriile exprimate în valută precum şi creantele şi datoriile în lei a caror


decontare se face în funcţie de cursul unei valute se evaluează la finele fiecărei perioade de
raportare conform prevederilor IAS 21.

94
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Pentru evaluarea la finele fiecărei perioade de raportare, a elementelor exprimate în


valută, se utilizează cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a
României din ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în
contabilitate şi se prezintă în situaţia rezultatului global.

Diferenţele de curs valutar ce apar cu ocazia decontării elementelor monetare sau a


convertirii elementelor monetare la cursuri diferite faţă de cele la care au fost convertite la
recunoaşterea iniţială pe parcursul perioadei sau în situaţiile financiare anterioare se recunosc
în profit sau pierdere în perioada în care apar.

În cazul elementelor monetare în lei a caror decontare se face în funcţie de cursul unei
valute diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare (contul
7688 ,,Alte venituri financiare”) sau alte cheltuieli financiare (contul 6688 ,,Alte cheltuieli
financiare”).

Înregistrarea diferenţelor de curs valutar


 favorabile pentru elementele monetare exprimate în valută:
411 = 7651
„Clienţi” „Diferenţe favorabile de curs valutar legate
de elementele monetare exprimate în valută”

 favorabile pentru elementele monetare exprimate în lei cu decontare în funcţie de


cursul unei valute:
411 = 7688
„Clienţi” „Alte venituri financiare”

 nefavorabile pentru elementele monetare exprimate în valută:


6651 = 411
„Diferenţe nefavorabile de curs „Clienţi”
valutar legate de elementele
monetare exprimate în valută”

 nefavorabile pentru elementele monetare în lei cu decontare în funcţie de cursul


unei valute:
668 = 411
„Alte cheltuieli financiare ” „Clienti”

95
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

16. Inventarierea în cadrul organizaţiilor fără scop


patrimonial
În cadrul organizaţiilor fără scop patrimonial regulile privind inventarierea sunt
similare cu cele pentru societăţile comerciale. Inventarierea este operaţiune efectuată în
vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale. Efectuarea inventarierii este obligatorie şi în
cadrul asociaţiilor fără scop patrimonial potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere, potrivit prevederilor


Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, revine
administratorului sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii. Nerespectarea
reglementărilor emise de Ministerul Finanţelor Publice, cu privire la efectuarea inventarierii,
aprobarea procedurilor contabile prevăzute de legislaţie, constituie contravenţie potrivit Legii
contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi se
sancţionează cu amendă de la 400 lei la 5.000 lei.

Evaluarea elementelor de natura imobilizărilor necorporale şi corporale, a stocurilor,


creanţelor şi datoriilor se face potrivit reglementarilor contabile aprobate prin O.M.F.P. nr.
1.969/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Înregistrarea în contabilitate a
rezultatelor inventarierii se face în conformitate cu reglementările contabile aplicabile
respectiv cu Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.969/2007, cu modificările şi
completările ulterioare.

Elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate,


cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi
raportate utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la
data încheierii exerciţiului financiar.

Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data


înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută sau cursul la care au fost raportate în situaţiile
financiare anuale anterioare şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se
înregistrează, la venituri sau cheltuieli financiare, după caz. Creanţele şi datoriile, exprimate
în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe
favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la venituri sau
cheltuieli financiare, după caz.

Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric


(imobilizări, stocuri) trebuie raportate utilizând cursul de schimb de la data efectuării
tranzacţiei. Imobilizările financiare, trebuie evaluate la cea mai mică valoare atribuită acestora
la data bilanţului. Pentru pierderea de valoare se înregistrează ajustări. Valoarea justă a
activelor se determină, în general, după datele de evidenţă de pe piaţă, sau prin alte metode.

Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor
de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică
valoare atribuibilă acestora la data bilanţului, dacă se estimează că reducerea valorii acestora
este permanentă.

96
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Activele necorporale se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustările


cumulate de valoare.

Imobilizarile corporale se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin


ajustările cumulate de valoare. Imobilizarile corporale se pot reevalua la data bilantului.
Reevaluarea imobilizărilor corporale existente se efectueaza la sfârşitul exerciţiului financiar,
astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă, cu reflectarea
rezultatelor acestor reevaluări în situaţiile financiare întocmite pentru acel exerciţiu.

Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. În


acest caz, imobilizarile corporale se prezintă în bilanţ la valoarea reevaluată. Ajustările de
valoare se calculează în fiecare exerciţiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizării pentru
acel exerciţiu financiar.

Imobilizările financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin


ajustările cumulate pentru pierdere de valoare.

Stocurile se reflectă în bilanţ la valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau
vânzarea lor. În vederea reflectării în situaţiile financiare anuale valoarea stocurilor se
diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.
Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât
valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor.

Activele constatate plus în gestiune se evaluează la valoarea de intrare care este


valoarea justă. Valoarea justă este suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie
între părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

Activele constatate lipsă se evaluează şi se impută persoanelor vinovate la valoarea


lor de înlocuire. În cazul bunurilor constatate lipsă, ce urmează a fi imputate, care nu pot fi
cumpărate de pe piaţă, valoarea de imputare se stabileşte de către o comisie de evaluare.

Creanţele se reflectă la valoarea probabilă de încasat. Pentru deprecierea creanţelor


din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu ocazia inventarierii la
sfârşitul exerciţiului financiar, se reflectă ajustări pentru depreciere.

Înregistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii potrivit celor constatate în


urma inventarierii şi a propunerilor formulate prin procesul-verbal de inventariere. În urma
efectuării înregistrărilor în contabilitate se obţine situaţia reală a datoriilor şi activelor la data
bilanţului.

Exemplu

O organizatie fara scop patrimonial efectueaza inventarierea la data de 31 decembrie


2016. Asociatia are ca scop recuperarea şi îngrijirea animalelor fără stăpân şi facilitarea
adopţiei acestora de către diverse persoane.
În urma inventarierii faptice şi a evaluărilor efectuate de către comisia de inventariere, se
întocmesc liste de inventariere astfel:

97
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Liste de inventariere

N Denumirea Cod U/M Cantităţi Preţ Valoarea contabilă Valoare Deprecierea (lei)
rc bunurilor Stocuri Diferenţe unitar Valoarea Diferenţe de Valoar Motivul
rt inventariate Faptice Scriptice Plus Minus lei/um (Lei) Plus Minus inventar e
(lei)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Active imobilizate
1. Construcţii Buc. 2 2 0 - 14.500 - 10.300 4.200 Necesita
adăposturi reparatii

2 Autoturism 002 Buc. 1 1 - 11.200 11.200 - 9.500 1.700 Avariat partial


3 Cladire sediu 010 Buc. 1 1 - - 557.00 557.000 - - 585.000
0
4. Copiator 110 Buc. 3 2 1 - 2.400 5.000 2.400 - 2.600
Active circulante - stocuri
5 Hrană câini 21 kg . 50 45 5 5 225 25 250 - -
6 Hrană câini 25 kg. 135 150 15 10 1.500 150 1.350 - -
tip 2
7 Materiale 27 buc 10 9 1 18 162 18 180
igienizare
8 Vaccin 29 buc 120 120 25 3.000 2.750 250 Expirate
9 Plasă 35 ml 350 400 50 7 2.800 350 2.450
împrejmuire

98
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

În urma inventarierii au rezultat următoarele datorii si creante:


Element Suma Curs iniţial Valoare inventar Diferenta
Datorie faţă de 2.000 euro 4,3 lei /Euro
A
Datorie 1.000 euro cu plata 4,7 lei/Euro
leasing în lei
Creanţă faţă 3.200 lei 1.800 lei rezultată 1.400 lei
de salariat 1 în urma estimării Ajustare
căştigării parţiale pentru
a litigiului de pierdere de
către salariat valoare

Soldul contului bancar în valută este de:


 5124/euro = 200 euro, respectiv 810 lei;
 5124/USD = 1000 USD respectiv 4.050 lei

Cursul de schimb valutar la 31.12.2016 comunicat de BNR este de 4,54 lei/euro şi 3,98
lei/USD (cursurile utilizate în acest exemplu sunt ipotetice).

Înregistrarea în contabilitate a rezultatelor inventarierii


1. Înregistrarea deprecierii constructiilor:
6813 = 291 4.200 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea imobilizărilor corporale”
imobilizărilor”

2. Înregistrarea deprecierii autoturismului:


6813 = 291 1.700 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea imobilizărilor corporale”
imobilizărilor”

3. Înregistrarea diferenţei aferentă clădirii sediu:


Pentru aceasta imobilizare există constituită o ajustare pentru depreciere în sumă de 38.000
lei. Diferenţa de valoare între valoarea de inventar şi valoarea contabilă este de: 585.000 lei -
557.000 lei = 28.000 lei

Reluarea parţială a ajustării pentru deprecierea existentă:


291 = 7813 28.000 lei
„Ajustări pentru deprecierea „Venituri din ajustări pentru
imobilizărilor corporale” deprecierea imobilizărilor”

4. Înregistrarea copiatorului plus la inventar:


2141.01 = 134 2.400 lei

99
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

„Mobilier, aparatură birotică, „Plusuri de inventar de natura


echipamente de protecţie a valorilor imobilizărilor”
umane şi materiale şi
alte active corporale pentru
activităţile fără scop patrimonial”

5. Înregistrarea plusului de inventar la hrană caini 5 kg x 5 lei = 25 lei:


3028 = 6028 25 lei
„Alte materiale consumabile” „Cheltuieli privind alte
materiale consumabile”

6. Înregistrarea minusului de inventar la hrană tip 2: 15 kg x 10 lei/kg = 150 lei


6028 = 3028 150 lei
„Cheltuieli privind alte materiale „Alte materiale consumabile”
consumabile”

7. Înregistrarea plus de inventar materiale igienizare 1 x 18 lei = 18 lei:


3028 = 6028 18 lei
„Alte materiale consumabile” „Cheltuieli privind alte
materiale consumabile”

8. Înregistrarea deprecierii ireversibile a vaccinurilor expirate:


6028 = 3028 250 lei
„Cheltuieli privind alte materiale „Alte materiale consumabile”
consumabile”

9. Înregistrarea minusului de inventar la plasa imprejmuire 50 ml x 7 lei = 350 lei


6028 = 3028 350 lei
„Cheltuieli privind alte materiale „Alte materiale consumabile”
consumabile”

10. Înregistrarea diferenţelor de curs valutar:


 aferente datoriei în euro faţă de A 2.000 euro x (4,54 lei/euro – 4,3 lei/euro) = 480
lei:
665 = 401/A 480 lei
„Cheltuieli din diferenţe de curs „Furnizori”
valutar”

 aferente datoriei în euro cu decontare în lei 1.000 euro x (4,7 lei/euro - 4,54
lei/euro) =160 lei:

167 = 7399 160 lei


„Alte împrumuturi şi datorii „Alte venituri din activităţile

100
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

asimilate” fără scop patrimonial”

11. Evaluarea disponibilului în valută – 200 euro x 4,54 lei/euro = 908 lei

Diferenţa de curs valutar 908 lei – 810 lei = 98 lei:


665 = 5124/euro 98 lei
„Cheltuieli din diferenţe de curs „Conturi la bănci în valută”
valutar”

1.000 USD x 3,98 lei/USD = 3.980 lei

Diferenţa de curs valutar: 4.050 lei – 3.980 lei = 70 lei:


5124/USD = 7394 70 lei
„Conturi la bănci în valută” „Venituri din diferenţe de curs
valutar rezultate din
activităţile fără scop
patrimonial”

101
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

17. Alte documente emise în cursul procesului de


inventariere
17.1 Proces-verbal de scoatere din funcţiune
a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale

Acest document este întocmit cu scopul de a se constata îndeplinirea condiţiilor


necesare scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz a materialelor de natura
obiectelor de inventar în folosinţă şi de declasare a altor bunuri materiale decât mijloacele
fixe, potrivit dispoziţiilor legale.

În baza procesului-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe se consemnează


scoaterea efectivă din funcţiune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz a materialelor de natura
obiectelor de inventar în folosinţă precum şi predarea la magazie a ansamblelor,
subansamblelor, pieselor componente şi materialelor rezultate din scoaterea din funcţiune a
mijloacelor fixe, precum şi din scoaterea din uz a bunurilor materiale propuse pentru
declasare.

Se întocmeşte în două exemplare, separat pentru mijloace fixe, materiale de natura


obiectelor de inventar în folosinţă şi bunuri materiale aflate în gestiunea unui singur gestionar.

Model de proces-verbal
Unitatea............... Aprobat

Data
Proces-verbal de casare a mijloacelor fixe şi
declasare sau casare a mijloacelor materiale

Numar document Data Predător


Ziua Luna Anul

I. CONCLUZIILE COMISIEI

Comisia numităp prin decizia administratorului nr………din……………, pe baza


documentelor anexate, constată următoarele:
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………...................
………………………………………………………………………………………...................
………………………………………………………………………………………...................
propune……………………………………………………………………………......................
………………………………………………………………………………………...................
………………………………………………………………………………………...................
………………………………………………………………………………………

102
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………

II. Mijloacele fixe scoase din funcţiune sau bunurile materiale declasate

Nr.crt Denumirea Cod U/M Cantitatea Preţ Valoarea Amortizarea până la


unitar scoaterea din
funcţiune

III. Ansamble, subansamble, piese, componente şi materiale rezultate

Numar Data Predător Primitor


document
Ziua Luna Anul

Nr.crt Denumirea Cod U/M Cantitatea Preţ unitar Valoarea

Comisia Delegaţi la Primit în


dezmembrare sau la gestiune
declasare
Nume şi Semnătură Nume şi Semnătură Nume şi Semnătură Nume şi Semnătură
prenume prenume prenume prenume

17.2 Proces-verbal inventariere casierie

Unitatea
.....................................

103
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Proces-verbal inventariere casierie


Nr………………din data..........…..

Subsemnaţii:
- ______________________________________________
- ______________________________________________
- ______________________________________________
- ______________________________________________
- ______________________________________________

în calitate de membrii ai comisiei de inventariere, numită prin decizia nr.________ din data de
_______________ am efectuat inventarierea casieriei SC.........................., SRL/SA cu sediul
în localitatea ____________________ str. ____________________ nr. _____, CUI
________________

Inventarierea s-a desfăşurat în perioada............................................., în prezenţa casierului


(casierei), dl. (dna).......................................................................

Ultima încasare a fost înregistrata cu chitanţa nr……………… din data de............în valoare
de………………………lei.

Ultima plata a fost înregistrata cu chitanţa nr……………din data de ..........în valoare de


……………………………lei.

Stoc scriptic Stoc faptic Diferenţă Cauzele diferenţelor


1 2 3=2-1 4

Monetar

Valoare Bucăţi Valoare totală


monede/bancnote
1 2 3=1 x 2
0,1
0,5
1
5
10
50
100
200

Concluzii………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………

104
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Comisia de inventariere:

18. Întocmirea și arhivarea Registrului inventar


Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, grupate în funcţie de natura
lor, inventariate de entitate, potrivit legii. Registrul-inventar se completează pe baza
inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv.

Elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii înscrise în Registrul-


inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică natura acestor
elemente existente la sfârşitul exerciţiului financiar.

Registrul-inventar se întocmeşte:
 la începutul activităţii,
 la sfârşitul exerciţiului financiar sau
 cu ocazia încetării activităţii.

Acesta se completează fără ştersături şi fără spaţii libere, pe baza datelor cuprinse în
listele de inventariere şi, în procesele-verbale de inventariere a elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de
conturi, după caz. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a
elementelor de natura activelor si a datoriilor. Capitalurile proprii se inventariaza pe baza
informatiilor scriptice.

Atenție! Inventarierea se poate efectua și în cursul anului, la altă dată decât data
bilanțului.

În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din
operaţiunea de inventariere se actualizează cu intrările şi ieşirile din perioada cuprinsă între
data inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse
în Registrul-inventar.

Operaţiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât


la sfârşitul exerciţiului financiar să fie reflectată situaţia reală a elementelor de natura
activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

Inventarierea la data încetării activității


În cazul încetării activităţii, Registrul-inventar se completează cu valoarea elementelor
de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii inventariate faptic la acea dată.

Inventarierea la subunitati

În cazul subunităţilor dispersate teritorial care conduc contabilitatea până la nivel de


balanţă de verificare, Registrul-inventar se întocmeşte de către fiecare subunitate in parte.
Registrul Inventar cuprinde:

105
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

 elementele inventariate, detaliat pe fiecare cont de activ şi de pasiv,


 valoarea contabilă a elementelor inventariate. Valoarea contabilă a unui activ este
valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru
activele amortizabile şi ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare.
 valoarea de inventar a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii, stabilită cu ocazia evaluării la inventariere (pe baza listelor de inventariere şi a
proceselor-verbale de inventariere).
 diferenţele din evaluare, calculate ca diferenţă între valoarea contabilă şi valoarea de
inventar.
 cauzele diferenţelor (deprecieri, dezmembrări, dezasortări, calamităţi, terţi
neidentificaţi etc.).

Pastrarea și arhivarea Registrului Inventar

Registrul inventar se păstreaza în arhiva societății .impreună cu documentele


justificative atasate. Păstrarea registrului Inventar se face, după caz, la domiciliul fiscal, la
sediul social sau la sediile secundare. Registrul Inventar se poate pastra pe hârtie sau pe
suport electronic. Registrul Inventar si documentele financiar-contabile se pot păstra, în baza
unor contracte de prestări de servicii, cu titlu oneros, şi de către operatori economici
autorizaţi, potrivit legii, în prestarea de servicii arhivistice.

Şi în acest caz răspunderea privind păstrarea documentelor financiar-contabile revine


administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării
entităţii beneficiare.

Cu ocazia controalelor efectuate de organele abilitate, entităţile trebuie să prezinte, la


cererea acestora, documentele solicitate. Termenul de păstrare a registrului Inventar este de 10
ani, cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.

În caz de încetare a activităţii societăţilor, documentele financiar-contabile se


păstrează în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, sau se predau la arhivele statului, în conformitate cu
prevederile legale în materie, după caz.

Eliminarea din arhiva entităţii a documentelor financiar-contabile, al căror termen de


păstrare prevăzut în prezentele norme a expirat, se face de către o comisie constituită potrivit
procedurilor proprii ale entităţii. În această situaţie se întocmeşte un proces-verbal şi se
consemnează scăderea documentelor eliminate din Registrul de evidenţă al arhivei.

106
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

19. Inventarierea în agricultură


Activitatea agricolă presupune un risc crescut de înregistrare a unor pierderi şi
deteriorare definitivă a culturilor sau a morţii animalelor. În situaţii precum seceta, inundaţii,
epidemii întreaga producţie sau o mare parte a acesteia poate fi calamitată.

În temeiul prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, entităţile au


obligaţia să efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii deţinute, la începutul activităţii, cel puţin o dată în cursul exerciţiului financiar pe
parcursul funcţionării lor, în cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în următoarele
situatii:
a) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuării controlului, sau a altor organe
prevăzute de lege;
b) ori de cate ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune, care nu pot fi
stabilite cert decât prin inventariere;
c) ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune;
d) cu prilejul reorganizării gestiunilor;
e) ca urmare a calamităţilor naturale sau a unor cazuri de forţă majoră;
f) în alte cazuri prevăzute de lege.

O inventariere parţială se poate face numai la acele stocuri sau active unde există
indicii privind lipsuri, degradări, etc. Această inventariere parţială nu va ţine loc de
inventariere generală la finele exerciţiului.

În toate cazurile, inventarierea se efectuează de către o comisie de inventariere, numită


prin decizie a administratorului. Constatările comisiei sunt cuprinse în procesul-verbal de
inventariere prin care se constată starea deteriorată a unor bunuri necesitatea casării acestora.

În urma concluziilor din procesul-verbal de inventariere se întocmeşte procesul-verbal


de de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale. În cazul
în care inventarierea are loc în altă perioadă decât la finele exerciţiului financiar aceasta
inventariere este o inventariere parţială (pentru produsele agricole afectate) şi nu ţine locul
unei inventarieri generale.

Pentru inventarierea efectuată în cursul exerciţiului financiar cu scopul stabilirii


pierderilor nu este necesara completarea Registrului-Inventar.
În luna în care se constată o pierdere în cazul culturilor se înregistrează o pierdere.

In mod curent înregistrarea în contabilitatea în agricultură presupune colectarea


cheltuielilor şi înregistrarea la finele lunii a producţiei în curs:
6xx = 3xx/4xx/5xx
„Conturi de cheltuieli” „Conturi de stocuri şi producţie în curs
107
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

de execuţie”/„Conturi de terţi”/„Conturi
de trezorerie”

La finele lunii se inregistreaza productia in curs cu suma cumulată a cheltuielilor


înregistrate de la începutul plantării până la finele lunii respective:
331 = 711
„Produse în curs de execuţie” „Venituri aferente costurilor stocurilor
de produse”

În luna în care se constată pierderi în activitatea agricolă se efectuează inventarierea


producţiei în curs şi se înregistrează numai producţia în curs efectivă rămasă, indiferent de
valoarea cheltuielilor cumulate până la acel moment.

Înregistrarea producţiei efective în curs la valoarea constatată la inventariere:


331 = 711
„Produse în curs de execuţie” „Venituri aferente costurilor stocurilor
de produse”

Dacă în luna în care se realizează inventarierea se obţine şi producţia agricolă se


înregistrează producţia agricolă obţinută în baza inventarierii:
347 = 711
„Produse agricole” „Venituri aferente costurilor stocurilor
de produse”

Potrivit art. 25 alin. (4) lit. c) şi normelor date în aplicarea acestui articol, sunt
nedeductibile la calculul profitului impozabil: cheltuielile privind bunurile de natura
stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate,
neimputabile, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată.

Sunt deductibile la calculul impozitului pe profit:


 cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor şi mijloacelor fixe distruse ca urmare
a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră în măsura în care acestea
se găsesc situate în zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare
domeniu, afectate de calamităţi naturale sau de alte cauze de forţă majoră Cauzele de
forță majoră pot fi: epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii,
fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe și în caz de război. Pentru a
beneficia de deductibilitate aferentă acestor cheltuieli este necesar ca zona respectivă
să fie declarată zonă calamitată. de către autorităţile locale.
 cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsă
din gestiune sau degradate şi neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată
aferentă, pentru care s-au încheiat contracte de asigurare.
 cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor ce au fost degradate calitativ și se face
dovada distrugerii. Distrugerea se poate efectua atât prin mijloace proprii, cât și în
prin predarea către unități specializate.
 cheltuieliele aferente bunurilor scoase din gestiune deoarece au termen de
valabilitate/expirare depășit, potrivit legii
108
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

În sensul art. 304 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, o persoană impozabilă nu are
obligația ajustării taxei deductibile în cazul bunurilor distruse, pierdute sau furate, în
condițiile în care aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător, în
situații cum ar fi, de exemplu:
 calamitățile naturale și cauzele de forță majoră, demonstrate sau confirmate în mod
corespunzător;
 furtul bunurilor demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;
 bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate și
pentru care se face dovada distrugerii;
 pierderile tehnologice sau, după caz, alte consumuri proprii, caz în care persoana
impozabilă nu are obligația ajustării taxei în limitele stabilite potrivit legii ori, în lipsa
acestora, în limitele stabilite de persoana impozabilă în norma proprie de consum. În
cazul depășirii limitelor privind normele tehnologice ori consumurile proprii, se
ajustează taxa aferentă depășirii acestora.
 perisabilitățile, în limitele stabilite prin lege.

Obligația de a demonstra sau confirma în mod corespunzător că bunurile au fost


distruse, pierdute sau furate, revine persoanei impozabile. Ajustarea se efectuează în funcție
de cota de taxă în vigoare la data achiziției bunurilor/serviciilor. În situația în care nu se poate
determina cota de la data achiziției se efectuează ajustarea utilizând cota de taxă în vigoare la
data la care intervine obligația/dreptul de ajustare.

 calamităţile naturale şi cauzele de forţă majoră, demonstrate sau confirmate în


mod corespunzător.

În măsura în care zonă este declarată calamitată de către autorităţile locale, nu este
necesară ajustarea TVA. În măsura în care nu se poate dovedi cu documente emise de
autorităţile locale existenta zonei calamitate este necesară ajustarea TVA dedus la achiziţia
materiei prime, pesticide, energie, apa etc. utilizate pentru stocurile scoase din gestiune.

Articol contabil:
635 = 4426
„Cheltuieli cu alte impozite şi taxe” „TVA deductibilă”

Constatarea şi evaluarea pagubelor ca urmare a fenomenelor meteorologice


nefavorabile se face la cererea persoanelor afectate de condiţii nefavorabile. Sub aspect
cantitativ, producţia în curs de execuţie se stabileşte pe calea inventarierii la locurile de
producţie sau de depozitare iar sub aspect valoric, prin evaluare, la costul efectiv de
producţie.

Specific producţiei agricole vegetale sunt scăzămintele înregistrate ca urmare a


reducerii umidităţii şi conţinutului de impurităţi şi/sau corpuri străine ce determină scăderea în
greutate a seminţelor de consum. Scăzămintele sunt scăderi în greutate ale seminţelor de
consum, ca urmare a reducerii umidităţii şi/sau a conţinutului de impurităţi şi/sau corpuri
străine; Perisabilităţi - scăderi în greutate ale seminţelor de consum, rezultate în urma
depozitării, manipulării, transportului, precum şi a proceselor de respiraţie a acestora;

109
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

În activitatea specifică depozitării seminţelor de consum se produc scăderi în greutate


inerente, din următoarele cauze:
 reducerea conţinutului de impurităţi şi/sau corpuri străine;
 reducerea umidităţii;
 depozitare;
 manipulare;
 transport;
 respiraţie.

Scăzămintele se referă la cantităţile de seminţe de consum care au înregistrat


îmbunătăţiri de calitate, prin reducerea umidităţii şi/sau a conţinutului de impurităţi şi/sau
corpuri străine în perioada de gestiune şi se determină prin calcul, aplicându-se formula de
calcul specifică.

Scăzămintele se calculează în baza documentelor care atestă oficial atât umiditatea şi


conţinutul de impurităţi şi/sau corpuri străine la intrarea şi la ieşirea seminţelor de consum
în/din gestiune, cât şi cantitatea şi componenţa gozurilor rezultate în urma condiţionărilor
efectuate în perioada de gestiune.

Perisabilităţile reprezintă scăderile în greutate ce se produc în perioada de gestiune a


seminţelor de consum, prin depozitarea, manipularea, transportul şi respiraţia acestora.

Scăzămintele şi perisabilităţile determinate se aplică la diferenţa rezultată între


cantitatea intrată şi cantitatea ieşită în/din perioada de gestiune, la încheierea acesteia prin
lichidare, sau în cazul inventarierii prin cântărire, la diferenţa rezultată dintre cantitatea intrată
şi suma cantităţilor ieşite şi stocul existent.

 Scăderile în greutate la seminţele de consum, din care s-a diminuat prin curăţare
conţinutul de impurităţi şi/sau corpuri străine, precum și scăderea în greutate prin
reducerea umidităţii seminţelor de consum se calculează aplicându-se formula:

SG = [G (a - b)] / (100 - b)

unde:
SG = scăderea în greutate, exprimată în kg;
G = greutatea produsului la intrarea în gestiune;
a = conţinutul de impurităţi şi/sau corpuri străine al produsului la intrarea în gestiune,
exprimat în %;
b = conţinutul de impurităţi şi/sau corpuri străine al produsului la un moment dat (lichidare,
inventariere) exprimat în %;

Determinarea umiditatii seminţelor pentru aplicarea formulelor de calcul se realizează


pe baza analizelor de laborator. Dacă într-o gestiune au avut loc intrări şi/sau ieşiri succesive
cu diferite valori de impurităţi şi/sau corpuri străine, se va calcula media ponderată a acestora
la cantităţile intrate şi separat la cele ieşite, valoarea exprimându-se cu două zecimale.

110
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

În cazul în care într-o gestiune au avut loc intrări şi/sau ieşiri succesive cu diferite
valori de umiditate, se va calcula media ponderată a umidităţii la intrări şi separat la ieşiri.
Valoarea mediei ponderate se va exprima cu două zecimale.

Scăderea în greutate a seminţelor de consum, pe durata depozitării, se determină


aplicându-se formula:

SG = SM x [(d x n) / 100]

în care:
SG = scăderea procentuală în greutate;
SM = stocul mediu;
d = durata de depozitare exprimată în luni;
n = norma de perisabilitate

Documentele necesare pentru justificarea înregistrării scăzămintelor şi perisabilităţilor


în contabilitate sunt:
 în cazul scăzămintelor, dovada reducerii corpurilor străine şi umidităţii, o reprezintă
analizele de laborator care să ateste oficial atât umiditatea şi conţinutul de impurităţi
şi/sau corpuri străine la intrarea şi la ieşirea seminţelor de consum în/din gestiune, cât
şi cantitatea şi componenţa gozurilor rezultate în urma conditionărilor efectuate în
perioada de gestiune;
 în cazul perisabilităţilor, dovada scăderilor în greutate sunt documentele care atestă
efectuarea fiecărei operaţiuni privind manipularea şi transportul seminţelor de consum.

Operaţiunea contabilă de înregistrare a scoaterii din evidenţă a cantităţilor constate ca


scăzăminte:
6025 = 3025
„Cheltuieli privind seminţele şi „Seminţe şi materiale de plantat”
materialele de plantat”

Exemplu

O societate are ca obiect de activitate cultivarea grâului și creșterea porcilor pentru


carne. În luna noiembrie 2016 se declanşează o epidemie în urma căreia se pierde un număr
de 250 animale. Animalele provin din producţia proprie. Soldul contului 361 „Active
biologice de natura stocurilor” este de 185.460 lei. În urma constatării decesului la animalele
afectate de epidemie se operează scăderea din gestiune în fişele de magazie şi se face o
inventariere a efectivului rămas. În urma inventarierii se constată că au mai rămas un număr
de 300 animale. Prin cântarirea acestora se constată o greutate totală a animalelor de 14.500
kg. Costul unui kg/greutate, determinat este de 7,4 lei/kg. În luna decembrie se înregistrează
un spor total de greutate la animalele rămase de 5.200 kg.

Totodată pentru cultura de grâu înființată în luna octombrie se constată cu ocazia


inventarierii în luna decembrie ca aceasta a fost compromisă în procent de 30% datorită
calității slabe a semințelor folosite. La finele lunii noiembrie producția în curs înregistrată se
ridică la costul de 26.000 lei. Cheltuielile aferente lunii decembrie sunt de 1.000 lei și
corespund unor servicii prestate de terți.
111
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Înregistrarea pierderii animalelor:


 în luna noiembrie se efectueaza inventarierea și se întocmeste procesul-verbal
de inventariere iar valoarea activelor biologice de natura stocurilor este de:
14.500 kg x 7,4 lei/kg = 107.300 lei
 pe baza procesului-verbal de inventariere se înregistrează ieșirea animalelor în
fișele de magazie
 determinarea valorică a stocului în luna noiembrie este de 107.300 lei.
Diferența față de soldul contului 361 anterior inventarierii este 185.460 lei –
107.300 lei = 78.160 lei

Înregistrarea în contabilitate a scăderii stocului:


711 = 361 78.160 lei
„Venituri aferente costurilor „Active biologice de natura
stocurilor de produse” stocurilor”

Deoarece se face dovada distrugerii parțiale a stocului de porci prin transmiterea către
o societate de valorificare a deseurilor nu este necesară ajustarea TVA.

În luna decembrie se înregistrează sporul de greutate la animalele rămase - 5.200


kg x 7,4 lei/kg = 38.480 lei:
361 = 711 38.480 lei
„Active biologice de natura „Venituri aferente costurilor
stocurilor” stocurilor de produse”

Pentru data de 31 decembrie valoarea de inventar a animalelor se poate determina pe


baza inventarului din luna noiembrie la care se adaugă sporul de greutate din luna decembrie.
Valoarea de inventar: 107.300 lei + 38.430 lei = 145.780 lei

Pentru producția de grau

Înregistrarea cheltuielilor specifice, pe baza facturilor, aferente lunii decembrie:


% = 401 1.200 lei
628 „Furnizori” 1.000 lei
„Active biologice de natura
stocurilor”
4426 200 lei
„TVA deductibilă”

În urma inventarierii faptice la finele lunii decembrie se constată o pierdere a


productiei de 30%. Costul total al productiei: 26.000 (finele lunii noiembrie) + 1.000 lei (luna
decembrie) = 27.000 lei. Determinarea valorica aproductiei in curs (la nivelul a 70% din
costuri) = 27.000 lei x 70% = 18.900 lei.

112
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

La sfarsitul lunii decembrie se vor prelua cheltuielile efectuate, de la inceputul


productiei pana la fienle lunii, în costul producţiei în curs de execuţie, pe baza inventarului
efectuat, la costul de productie:
331 = 711 18.900 lei
„Produse în curs de execuție” „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”

Pentru producția în curs de grâu a fost dedusă TVA în cotă de 9% (aferentă semințelor)
în sumă de 500 lei și TVA în cotă de 20% aferentă altor servicii și consumului de utilități și
pesticide în sumă de 2.300 lei.

Ajustarea TVA dedusă corespunzator culturii pierdute: (500 lei + 2.300 lei) x 30%
= 840 lei:
635 = 4426 840 lei
„ Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi „TVA deductibilă”
vărsăminte asimilate”

113
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

20. Inventarierea în producție


Produsele cuprind:
 semifabricatele, respectiv produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o
secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii
(faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;
 produsele finite, sunt produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de
fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi
depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;
 rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
 produsele agricole;

Producția în curs de execuție este reprezentată de producţia în curs de execuţie,


reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în
procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau
necompletate în întregime.

Valoarea produselor în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei


neterminate la sfârşitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare
sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de
producţie. Evaluarea stocului de producție se poate efectua procentual în raport cu gradul de
finisare tehnică sau pe piese și operații specifice.

Evaluarea producției în curs în raport cu gradul de finisare tehnică implică stabilirea


acestui grad de finisare, procentual, de către comisia tehnică de inventariere cu ocazia
constatării faptice a stocurilor. Procentul stabilit pe loturi se înmulțeste cu costul standard sau
cu cel efectiv din perioada precedentă al produsului căruia îi corespunde respectiva producție
neterminată.

Exemplu

114
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Societatea Elmet are la sfârșitul lunii noiembrie un stoc de produse în curs de execuție
în sumă de 50.460 lei. În cursul lunii decembrie s-au înregistrat cheltuieli de producție în
sumă de 15.450 lei. Au fost obținute în luna decembrie produse finite în sumă de 31.000 lei,
recepționate. Produsele obținute în cursul perioadei de gestiune se înregistrează pe
baza bonurilor de predare transfer-restituire la costul de producție.

În urma inventarierii la data de 31 decembrie:


 produse în curs de execuție ce cuprind un număr de 8 ore manopera din 10 necesare
finalizării producției – producție finalizată în procent de 80% - 150 bucati;
 produse în curs de execuție ce cuprind un numar de 6 ore manoperă din 10 necesare
finalizării producției – producție finalizată în procent de 60% - 100 bucăți;
 produse ce cuprind un numar de 2,5 ore manoperă din 10 necesare finalizării
producției – grad de finalizare 25% - 100 bucați.

Costul efectiv al producției neterminate (în curs de execuție) =

Cn = Ch n0 + Chc - Ch f1

Unde:
- Cn – costul producției neterminate
- Chn0 – cheltuieli privind producția neterminată la începutul perioadei
- Chc – cheltuieli de producție ale perioadei curente
- Chf1 – cheltuieli privind produsele finite înregistrate în cursul perioadei

50.460 lei + 15.450 lei – 31.000 lei = 34.910 lei

Costul efectiv al producției în curs de execuție în funcție de gradul de finalizare determinat:


Costul standard al unei piese finisate în procent de100% este de 150 lei.

Procent de finisare Cost unitar determinat Cantitate Cost total


la inventariere
80% 120 150 18.000
60% 90 100 9.000
25% 37,5 100 3.750
TOTAL 30.750 lei

Valoare inventariată Valoare contabilă Diferență

30.750 lei 34.910 lei - 3.160 lei

Înregistrarea producției în curs la finele perioadei (valoarea rezultată din


inventariere):
331 = 711 3.160 lei
„Produse în curs de execuție” „Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse”

115
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

21. Inventarierea în turism


O societate cu activitate în domeniul turismului deține un hotel în cadrul unei stațiuni
montane. La data de 31 decembrie 2016 cu ocazia efectuarii inventarierii, se constată
urmatoarele, conform procesului-verbal de inventariere:
Imobilizari
Cladire - 22 camere, din care:
- 2 camere necesită zugravire, cost necesar materiale 500 lei, ore muncă 1.700 lei;
- 3 camere necesită reparații la instalația electrică, cost manoperă necesară 890 lei
- 4 camere necesită schimbarea instalațiilor sanitare, cost materiale 2.600 lei, manopera 1.200
lei;
- o camera necesită înlocuirea unui geam spart, cost înlocuire geam 600 lei.

Total necesar resurse renovare = 500 lei + 1.700 lei + 890 lei + 2.600 lei +1.200 lei + 600 lei=
6.290 lei

Mobilier
- paturi 50 din care 3 trebuie schimbate fiind deteriorate semnificativ, cost estimat înlocuire
7.000 lei;
- dulapuri 22 din care două necesită reparații, cost manopera și materiale 450 lei

Materiale de natura obiectelor de inventar stoc rezultat la inventariere:


- Aspirator - 5 bucăți;
- Camere supraveghere - 6 bucăți;
- Dozator apă - 3 bucăți;
- Aparate aer conditionat - 25 bucăți din care 3 nu funcționează;
- Rack - 3 bucăți.

Din listele de inventariere au rezultat urmatoarele:


Denumire Cantitate Cantitate Diferențe Valoare Valoare Valoare Diferențe Explicaț
inventariată scriptică diferență Contabilă inventariată

116
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

netă
Clădire 1 1 0 0 589.600 583.310 lei 6.290 lei Deprecie
lei instalatț
tencuial
Paturi 50 50 0 0 45.000 lei 38.000 lei 7.000 lei Deprecie
permanen
Dulapuri 22 22 0 0 8.960 lei 8.510 lei 450 lei Necesită
reparați
Aspirator 5 6 1 120 lei 720 600 120 Lipsă
inventa
Camere 6 6 0 0 1.500 1.500 0 -
Dozator 3 3 0 - 3.000 3.000 0 -
apă
Aparate aer 25 25 0 0 50.000 42.000 8.000 Necesită
condiționat înlocuir
Rack 3 3 0 0 4.500 4.500 0 -
Avansuri 9.500 9.500 0 -
încasate
Sold 4.500 4.500 0 - 4.500 4.500 0 -
numerar

Înregistrarea diferențelor constatate la inventar:

1. Înregistrarea unei ajustări pentru deprecierea clădirii:


6813 = 2912 6.290 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustări pentru deprecierea
ajustările pentru deprecierea creanțelor”
imobilizărilor”

2. Înregistrare ajustari pentru deprecierea mobilierului:


6813 = 2914 450 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Ajustări pentru deprecierea altor
ajustările pentru deprecierea imobilizări corporale”
imobilizărilor”

3. Înregistrarea ajustării pentru deprecierea permanentă a mobilierului:


6811 = 2814 7.000 lei
„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea altor imobilizări
amortizarea imobilizărilor” corporale”

4. Înregistrarea obiectelor de inventar constatate lipsă (nedate în folosință):


603 = 303 120 lei
„Cheltuieli de privind materialele de „Materiale de natura obiectelor de
natura obiectelorde inventar” inventar”

Ajustarea TVA 120 lei x 20% = 24 lei:


635 = 4426 24 lei
117
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

„Cheltuieli cu alte impozite și taxe” „TVA deductibilă”

Aparatele de aer condiționat au fost deja înregistrate pe cheltuială, prin urmare


ajustarea nu se va înregistra în contabilitate și numai in fișele de magazie.

22. Inventarierea serviciilor în curs (construcții)


Stadiul de execuţie al contractelor de construcții poate fi determinat în mai multe
moduri:
 ponderea pe care costurile contractuale suportate pentru lucrările executate până la
data luată în considerare o au în totalul costurilor contractuale estimate. Sunt incluse
doar acele costuri contractuale care reflectă lucrările executate în costurile suportate la
zi.
 studii privind lucrările executate; sau
 finalizarea, din punct de vedere fizic, a unei părţi din lucrările contractate.

Exemplu:
O societate de construcții încheie un contract în antrepriză ce are ca obiect construcția
unui imobil. Pregătirea șantierului începe în data de 01.02.2016. Valoarea contractului de
prestări servicii este de 4.500.000 lei. Costurile totale estimate pentru construcția imobilului
sunt de 3.365.400 lei.

Cheltuielile înregistrate de prestator până la finele exercițiului financiar sunt,


după cum urmează:
Cheltuieli după natuă Valoare
Cheltuieli cu taxe și autorizații 37.400
Cheltuieli cu materiile prime cont 601 758.900
Cheltuieli cu materiale cont 6021 325.400
Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de 175.560
inventar cont 603
Cheltuieli cu utilități cont 605 196.340
Cheltuieli cu serviciile prestate de terți 85.475
Cheltuieli cu salarii cont 641 + 645 aferente 460.400
Amortizări - cont 6811 69.400
Total cheltuieli 2.108.875

Determinarea stadiului de execuție al contractului:


2016
118
Manual de Inventariere. Societăţi comerciale. PFA. ONG

Costuri efective aferente contractului conform devizelor 2.108.875


și înregistrărilor în contabilitate, cumulate
Total costuri contractuale estimate 3,365,400
% de execuție = costuri cumulate /costuri totale estimate 62,66%
Venit estimat conform contractului 4.500.000

Din inventarierea faptică a lucrarilor de construcții la data de 31 decembrie 2016 se


constată că pe șantier se regăsesc stocuri ce au fost incluse în cheltuielile societății dar nu au
fost efectiv consumate, astfel:

Stocuri Valoare
Materii prime 120.000
Materiale 41.200
Obiecte de inventar 25.415
Total stocuri neconsumate 186.615
Determinarea procentului efectiv de execuție prin ajustarea cheltuielilor efectiv
înregistrate cu materialele și materiile prime neconsumate, care nu au participat la realizarea
efectiva a lucrarilor.
Costuri recalculate: 2.108.875 lei – 186.615 lei = 1.922.260 lei
Procent de executie efectiv 1.922.260 lei / 3.365.400 lei = 57,12%

Înregistrarea producției de servicii în curs de execuție rezultată în urma


inventarierii:
332 = 712 1.922.260 lei
„Servicii în curs de execuție” „Venituri aferente costurilor
serviciilor în curs de execuție”

Înregistrarea stocurilor neconsumate constatate plus la inventariere:


- Materii prime:
601 = 301 120.000 lei
„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”

- Materiale:
6021 = 3021 41.200 lei
„Cheltuieli cu materiale „Materiale auxiliare”
auxiliare”

- Obiecte de inventar:
603 = 303 25.415 lei
„Cheltuieli cu materialele de „Materiale de natura obiectelor de
natura obiectelor de inventar” inventar”

119