Gestiune Si Contabilitate 'A La Carte' Pentru Restaurant 2021

2021
Gestiunea si contabilitatea a la
carte a restaurantelor
Contzilla.ro
2021
2021 Gestiunea si contabilitatea a la carte a restaurantelor Contzilla.ro
Publicat de Contzilla.ro, 2019, Cluj-Napoca.

Actualizat 29.01.2021
Nici o parte a acestei publicatii nu poate fi reprodusa, incarcata intr-un mediu public devenind astfel
disponibila spre citire/ descarcare sau transmisa catre alte persoane in orice forma, fara
permisiunea prealabila a Contzilla.ro.
Editorii Contzilla au depus cel mai mare efort in vederea asigurarii acuratetei si completitudinii
informatiei publicate in acest document. Cu toate acestea, este posibil ca sa nu acopere anumite
aspecte particulare in unele domenii specifice de activitate.
Pentru mai multe informatii despre lucrarile din libraria Contzilla, vizitati site-ul nostru:
www.contzilla.ro.
Circula in format electronic, fara forma tiparita.
1
Cuprins:
1.Stocuri si gestiuni in organizarea unui restaurant ........................................................................ 3

1.1.Tipuri de stocuri care pot exista in gestiunea unui restaurant .............................................. 3
1.2. Costul si evidenta analitica a stocurilor ................................................................................ 4
1.3. Elemente care tin de specificul activitatii restaurantelor ..................................................... 5
1.4. Reteta de productie .............................................................................................................. 6
1.5. Perisabilitati .......................................................................................................................... 7
1.6. Calculul costului de productie ............................................................................................ 10
2. Monografii contabile ................................................................................................................. 13
2.1.Produse care se vand in forma in care au fost cumparate (marfuri) ................................... 13
2.1.1. Calcul TVA neexigibil 9% la achizitie si 9% la vanzare ................................................... 13
2.1.1. Calcul TVA neexigibil 9% la achizitie si vanzare 5 % sau 9% ......................................... 17
2.2.Produse care se vand in forma prelucrata ........................................................................... 20
2.2.1.Metoda costului efectiv –inventar permanent ............................................................. 20
2.2.2.Metoda costului efectiv –inventar intermitent ............................................................. 23
2.2.3. Metoda costului standard – inventar permanent ........................................................ 26
2.2.4. Metoda costului standard – inventar intermitent........................................................ 29
2.3. Alte monografii, cu exceptia stocurilor ............................................................................... 31
3.Obligatia de a detine casa de marcat ......................................................................................... 39
3.1. Obligatia de a emite factura in baza bonului fiscal ............................................................. 40
4. Cota TVA la restaurant .............................................................................................................. 42
4.1. Instructiuni de aplicare corecta a cotelor TVA pentru restaurante si exemple .................. 43
4.2. Ce cota de TVA folosim pentru vanzarea ambalajelor dintr-un restaurant? ...................... 51
4.3. Produse comercializate in pachete ..................................................................................... 52
5. Taxa pentru eliberarea autorizatiilor pentru desfasurarea unor activitati ................................ 52
6. Impozitarea activitatii -microintreprindere sau impozit specific ............................................... 53
7. Afise obligatorii in restaurant .................................................................................................... 59
2
8.Coduri CAEN ............................................................................................................................... 62
1.Stocuri si gestiuni in organizarea unui restaurant
Un restaurant presupune un complex de activitati care trebuie tratate diferit din punct de vedere
contabil. La fel se trateaza si monografiile contabile pentru un fast-food, unitate de catering,
cafenea, etc.
Restaurantele comercializeaza doua tipuri de produse:
• cele pe care le cumpara si le revand fara sa suporte modificari (ex.apa, sucuri, bauturi in
general)
• produse pe care le vand in urma unei prelucrari de materii prime (sortimentele de mancare
din meniul restaurantului: salate, pizza, deserturi, cocktailuri care presupun si ele un
amestec de bauturi, fructe sau specialitatile de cafea, in cazul unei cafenele).
Pentru fiecare din aceste produse se tine o gestiune separata, metodele utilizate in cadrul fiecarei
gestiuni fiind diferite.
1.1.Tipuri de stocuri care pot exista in gestiunea unui restaurant
Sa delimitam mai intai tipurile de stocuri care pot exista in gestiunea unui restaurant:
➢ marfurile adica bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii (apa, sucuri);
➢ materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul
finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata (ingredientele pentru
retete);
➢ materialele consumabile (materiale auxiliare, pentru ambalat si alte materiale
consumabile), care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se
regasi, de regula, in produsul finit (ex. folia care acopera produsele in cuptor);
3
➢ materialele de natura obiectelor de inventar (ustensile de bucatarie, vase, aparate de

bucatarie, masina de spalat vase);
➢ produsele, si anume:
• semifabricatele, prin care se intelege produsele al caror proces tehnologic a fost

terminat intr-o faza de fabricatiesi care trec in continuare in procesul tehnologic al
altei faze de fabricatie sau se livreaza tertilor (ex. carnea pusa la marinat, produse de
cofetarie care necesita mai multe zile pentru a putea fi aduse in forma finala, prin
adaugarea treptata de ingrediente);
• produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de
fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii, putand fi
depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor (diferitele feluri de
mancare servite in restaurant)
Prin urmare, daca in prima situatie descrisa, din punct de vedere contabil se lucreaza cu marfa
(cumparare si revanzare la care intervine adaosul comercial), in situatia a doua se lucreaza cu
productie (si implicit contul 711).
1.2. Costul si evidenta analitica a stocurilor

In ce priveste costul stocurilor se pot utiliza mai multe metode:
• metoda costului efectiv – de achizitie sau de productie;

• metoda costului standard care este un cost bugetat sau
• metoda pretului de vanzare cu amanuntul care se utilizeaza in comertul cu amanuntul.
Evidenta analitica a stocurilor se poate tine utilizand metoda inventarului permanent sau
intermitent, cu o exceptie: metoda inventarului intermitent nu se poate utiliza in comertul cu
amanuntul in situatia in care se aplica metoda global valorica.
4
• Inventarul permanent – inseamna ca in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de

intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat
cantitativ, cat si valoric.
• Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe
baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei.
Aceasta metoda este utilizata de regula de firmele mici cu volum de activitate redus sau cu
un numar mic de produse si miscari ale stocurilor.
1.3. Elemente care tin de specificul activitatii restaurantelor
In ce priveste activitatea restaurantelor, fast-food-urilor, etc trebuie sa se aiba in vedere specificul

activitatii si unele provocari legate de acestea:
• numarul foarte mare de retete care la randul lor au ingrediente numeroase; de asemenea,
oricat ai incerca sa standardizezi retetele intervine si factorul uman: de exemplu, bucatarul
poate decide atunci cand gateste un anumit fel ca ar putea avea nevoie de mai mult dintr-
un anumit ingredient, sau un client solicita ca in meniul lui sa nu fie cuprins un anumit
ingredient. Toate acestea fac ca reteta in cazul restaurantelor sa nu fie privita ca un
element rigid, si sa se accepte faptul ca vor exista diferente care vor trebui regularizate.
• tinerea evidentei materiei prime este de asemenea dificila – de multe ori se achizitioneaza
produse cu o unitate de masura si in reteta sunt introduse cu alta unitate de masura. De
aceea trebuie stabilite unitar pentru fiecare produs, unitatile de masura.
• faptul ca se lucreaza cu produse foarte perisabile - alimente care se altereaza usor sau
expira– prin urmare vor aparea pierderi neprevazute, dincolo de pierderile normale din
productie.
Avand in vedere aceste dificultati cea mai buna solutie pentru tinerea gestiunii ar fi implementarea
unui soft de gestiune specializat in care vor fi introduse:
• intrarile de materii prime, pe baza facturilor de achizitie de la furnizori. Softul ar trebui sa
fie in masura sa genereze si notele de receptie (NIR).
• retetele de productie.
5
Ideal ar fi ca acest program sa fie legat si la casa de marcat si atunci cand se vinde un produs, sa
se descarce automat si gestiunea, pe baza retetei.
Recapituland, programul va tine astfel evidenta intrarilor si iesirilor si va stii in orice moment stocul
de materie prima din gestiune.
Desigur ca, in situatia ideala, cand nu exista pierderi sau alte miscari in gestiune, situatia din
aplicatie va fi aceeasi cu situatia faptica. Insa in realitate vor exista diferente care vor trebui
identificate si efectuate reconcilierile necesare.
1.4. Reteta de productie
In orice gestiune in care se face productie exista asa numita reteta de productie, un document in
care sunt enumerate materiile prime care intra in productie si cantitatile lor, precum si pierderile
normale din productie.
Nu are un format standard si nu este reglementat de un act legislativ anume.

Iata un model:
Reteta pui cu orez si legume
Ingredient Unitate de masura Cantitate Procent Pierdere normala

Carne pui gram 300 2%
Orez gram 200 0%
Rosii gram 50 1%
Ardei gram 50 1%
Morcov gram 50 1%
Cateva aspecte merita mentionate:

• cantitatile din reteta se refera la cantitatile brute- ex. carne cruda
6
• in productie exista si un procent de pierdere normala care apare in cursul normal al

derularii procesului de productie (al procesului de gatire in cazul nostru).
Importanta retetei este legata de reflectarea consumurilor.
Pasii in utilizarea retetei sunt:
• personalul din cadrul bucatariei va stabili ingredientele si cantitatile necesare pentru
fiecare fel de produs din meniu;
• pe masura ce clientii din restaurant comanda produsele si le platesc, la vanzarea pe casa
de marcat va trebui descarcata si gestiunea automat conform retetei respectivului produs.
De regula aplicatiile pentru restaurante fac acest lucru automat la efectuarea unei vanzari.
Este important ca personalul din bucatarie sa cunoasca si sa aplice reteta, in caz contrar se va
ajunge la descarcari incorecte de stoc.
Desigur ca in practica sunt frecvente cazurile in care nu se respecta reteta de productie de catre
personalul din bucatarie ceea ce duce la diferente care vor trebui reglate intr-un fel sau altul.
1.5. Perisabilitati
In plus fata de aceste pierderi existente in procesul tehnologic exista perisabilitatile.
Perisabilitatile reprezinta scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii,

depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale, cum sunt: uscare, evaporare,
volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor
sau vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere,
faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de
comercializare sau in reteaua de distributie.
Nu reprezinta perisabilitati pierderile incluse in normele de consum tehnologic, precum si cele
produse prin neglijenta, sustrageri si cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate
sau cele determinate de cauze de forta majora.
Perisabilitatile produse in conditiile mentionate mai sus se aproba de managerul, directorul sau
administratorul persoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi
7
naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii,

pana la limitele prevazute de lege.
Actul legislativ care face referire la perisabilitati si la limitele admise este Hotararea
831/2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in
procesul de comercializare.
Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse existente
in gestiune, stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea procedee si dupa
efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare.
Limitele pot fi gasite aici.
Inregistrarea contabila
In ceea ce priveste inregistrarea lor in contabilitate, aceste pierderi aferente produselor perisabile
se vor inregistra ca si un cost, respectiv o cheltuiala, dupa care se procedeaza la scoaterea acestora
din evidenta (scoaterea din gestiune).
Deductibilitatea cheltuielii din perspectiva impozitului pe profit
Potrivit art. 25 din Codul fiscal, alin. (3) pct. 4 lit d), sunt deductibile limitat scazamintele,
perisabilitatile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii.
Asadar, cat timp perisabilitatile se inscriu in limitele legale, acestea sunt cheltuieli deductibile.
Necesitatea de a ajusta TVA la inregistrarea perisabilitatilor
Normele metodologice la Codul Fiscal date pentru aplicarea art.304 prevad ca : “(10) In sensul art.
304 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, persoana impozabila nu are obligatia ajustarii taxei deductibile
in cazul bunurilor de natura celor prevazute la alin. (1) distruse, pierdute sau furate, in conditiile
8
in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator, in situatii cum ar fi,
de exemplu, urmatoarele, dar fara a se limita la acestea:
…f) perisabilitatile, in limitele stabilite prin lege”
Asadar, in ce priveste perisabilitatile care se inscriu in limitele stabilite prin lege, nu se ajusteaza
TVA.
Exemplu
Un restaurant achizitioneaza 100 kg branza de vaci la pret de 10 lei plus TVA/kg.
% = 401 Furnizori 1.090

301 Materii prime 1.000
4426 TVA deductibila 90
Pe parcursul depozitarii 3 kg de branza s-au stricat.

Limita de perisabilitate conform H 831/2004 este de 1,25 % – adica 1,25% * 100 kg = 1,25 kg
Se scoate din gestiune marfa: 3 kg* 10 lei/kg = 30 lei
Asadar, cheltuiala deductibila va fi: 1,25 kg * 10 lei/kg = 12,5 lei iar cheltuiala nedeductibila va fi
(3 kg- 1,25 kg)* 10 lei/kg = 17,5 lei
601 Cheltuieli cu materii prime/deductibil = 301 Materii prime 12,5
601 Cheltuieli cu materii prime/nedeductibil = 301 Materii prime 17,5
In ce priveste TVA, pentru baza de 12,5 lei nu exista obligatia ajustarii TVA-ului.
In schimb, pentru suma de 17,5 lei se ajusteaza TVA-ul, astfel:
9
601 Cheltuieli cu materii prime = 4427 TVA colectata 1,6
TVA colectata= 9%*17,5 lei = 1,6 lei
1.6. Calculul costului de productie
O alta etapa importanta si nu neaparat usoara este calculul costului de productie.

Cu alte cuvinte – daca produci si vinzi pizza, care este costul de productie al acesteia?
Iata cateva principii pentru a stabili acest cost.
Productia este procesul prin care se prelucreaza materiile prime in vederea obtinerii unui produs
finit.
Orice producator achizitioneaza materia prima pe care o prelucreaza in propria unitate utilizand
echipamente si forta de munca. De exemplu, pentru un fast food materia prima o reprezinta
ingredientele, echipamentele sunt cuptoarele, iar forta de munca este reprezentata de angajatii
din bucatarie care pregatesc mancarea.
Ca sa prelucreze bunurile are nevoie de un spatiu pentru care plateste chirie sau daca este in
proprietate inregistreaza amortizare, plateste salariati –pentru activitatea directa de productie dar
si indirecti (ex. contabilul), plateste utilitati, abonamente telefonice, internet.
Toate acestea sunt costurile unitatii, care se regasesc in contul de profit si pierdere, dar nu toate
sunt si costuri de productie.
Multi antreprenori nu fac foarte bine diferenta intre costurile totale si costurile de productie, fiidca
ei considera ca toate cheltuielile angrenate in functionarea business-ului sunt costuri de productie.
De aceea, vom aduce cateva clarificari mai jos:
Cost de productie inseamna:

• pretul de achizitie al materiilor prime si al materialelor consumabile si
• alte cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului in cauza.
10
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente

productiei, si anume:
• materiale directe
• energie consumata in scopuri tehnologice
• manopera directa
• alte cheltuieli directe de productie
• costul proiectarii produselor
• cota cheltuielilor indirecte de productie (cheltuielilor indirecte li se mai spune si regie de
productie) alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora. Acestea pot fi fixe
sau variabile:
✓ Regia fixa de productie consta in acele costuri indirecte de productie care raman relativ
constante, indiferent de volumul productiei, cum sunt:
▪ amortizarea
▪ intretinerea sectiilor si utilajelor, precum si
▪ costurile cu conducerea si administrarea sectiilor.
✓ Regia variabila de productie consta in acele costuri indirecte de productie care variaza
direct proportional sau aproape direct proportional cu volumul productiei, cum sunt :
▪ materiale indirecte si
▪ forta de munca indirecta.
Asadar, aceste cheltuieli indirecte nu se repartizeaza integral asupra costurilor de productie, ci
intr-o anumita cota, asa cum se va vedea mai jos.
Cum se repartizeaza regia fixa asupra costurilor de productie?
Criteriu de repartizare: Distribuirea regiei fixe de productie asupra costurilor de productie se face
pe baza capacitatii normale a instalatiilor de productie.
Mentiune: Valoarea cheltuielilor cu regia fixa alocate fiecarei unitati de productie nu se majoreaza
ca urmare a obtinerii unei productii scazute sau a neutilizarii unor echipamente.
11
Asadar, daca in procesul de productie sunt implicate utilaje care au o amortizare de 10.000 lei, dar
utilajele sunt utilizate la capacitate de 50%, atunci doar 10.000 lei din valoarea amortizarii se va
include in costul de productie, restul fiind incluse in cheltuielile perioadei respective.
Cheltuielile de regie nealocate sunt recunoscute drept cheltuiala in perioada in care sunt
suportate. In perioadele in care se inregistreaza o productie neobisnuit de mare, valoarea
cheltuielilor cu regia fixa alocate fiecarei unitati de productie este diminuata, astfel incat stocurile
sa nu fie evaluate la o valoare mai mare decat costul lor.
Cum se repartizeaza regia variabila asupra costurilor de productie?
Criteriu de repartizare: Regia variabila de productie este alocata fiecarei unitati de productie pe
baza folosirii reale a instalatiilor de productie.
Un proces de productie poate conduce la obtinerea simultana a mai multor produse, de exemplu,
in cazul obtinerii produselor cuplate sau in cazul in care exista un produs principal si altul secundar.
Atunci cand costurile de conversie nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs in parte,
acestea se aloca pe baza unei metode rationale, aplicate cu consecventa.
Exemplu de criteriu de alocare a regiei variabile in astfel de cazuri:
• valoarea de vanzare relativa a fiecarui produs fie in stadiul de productie in care produsele
devin identificabile in mod distinct fie in momentul finalizarii procesului de productie.
In situatia in care anumite costuri generale sau costuri de proiectare a produselor pot fi identificate
ca avand legatura cu unele stocuri, acestea se includ in costul stocurilor respective.
Ce NU trebuie sa se includa in costul de productie?
✓ pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele
normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;
✓ cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in
procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie (de exemplu in cazul
unui vin care trebuie sa stea in depozit pana ajunge la o anumita vechime);
12
✓ regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in

forma si locul final;
✓ regia fixa nealocata costului, care se recunoaste drept cheltuiala in perioada in care a
aparut.
2. Monografii contabile
Detaliem mai jos principalele monografii, in functie de activitate si metoda aleasa de contabilizare:
2.1. Produse care se vand in forma in care au fost cumparate (marfuri)
Aceasta activitate este o activitate de comert cu amanuntul, prin urmare metoda recomandata
pentru evidentierea acestor marfuri este metoda pretului de vanzare cu amanuntul. Asa cum
spuneam, metoda analitica recomandata este inventarul permanent. Aceasta metoda o vom
detalia mai jos:
Achizitia acestor produse care nu se mai prelucreaza in restaurant si se vand ca atare (exemplu:
apa, suc) si vanzarea lor este prezentata mai jos.
Am prezentat monografiile diferentiat in functie de cotele de TVA care se aplica in restaurant (cota
de 9% sau 5% sua combinatii ale celor doua).
2.1.1. Calcul TVA neexigibil 9% la achizitie si 9% la vanzare
2.1.1.1 Cota de adaos comercial unica pentru toate produsele
Presupunem ca un fast food se alimenteaza cu apa si suc, cota de TVA fiind 9% la achizitie.
Presupunem ca vinde produsele tot cu 9%, clientii luand mancarea la pachet.
13
Exemplu:
➢ Un restaurant achizitioneaza in vederea vanzarii 100 buc. apa la pret de 2 lei + TVA (9%):
% = 401 Furnizori 218

371 Marfuri 200
➢ Inregistrarea adaosului comercial 100%:
Presupunem ca entitatea utilizeaza un procent unic de adaos comercial pentru toate produsele
(100%). In cazul in care ar utiliza mai multe cote de adaos va trebui sa utilizeze la descarcarea de
gestiune coeficientul k, asa cum vom vedea in exemplul urmator.
Adaosul comercial = 100% * pretul de achizitie = 100% * 200 lei = 200 lei
TVA neexigibila = (cost de achizitie + adaos comercial) * 9 % = (200 lei +200 lei) * 9 % = 36 lei
Pretul total de vanzare cu amanuntul = 200 lei + 200 lei + 36 lei = 436 lei
Pret unitar de vanzare cu amanuntul = 436/100 buc = 4,36 lei
371 Marfuri = % 236

378 Diferente de pret la marfuri 200
4428 TVA neexigibila 36
➢ In restaurant un client achizitioneaza 1 suc si plateste suma in numerar:
5311 Casa in lei = % 4,36

707 Venituri din vanzarea marfurilor 4
4427 TVA colectata 0,36
➢ Descarcarea de gestiune:
14
Avand in vedere ca pretul de vanzare este de 4,36 lei, cota TVA aplicata este de 9%, deci suma TVA
colectata = 4,36*9/109 =0,36 lei
Adaosul comercial fiind de 100%, inseamna ca acesta este 4*1/2 =2 lei
Aceasta metoda a calculului invers se preteaza atunci cand avem cota unica de adaos comercial.
Ce se intampla in cazul in care avem cote diferite vom vedea in capitolul 2.1.1.2.
% = 371 Marfuri 4,36

607 Cheltuieli privind marfurile 2
308 Diferente de pret la materii prime si materiale 2
4428 TVA neexigibila 0,36
2.1.1.2. Cota de adaos comercial diferita
Presupunem ca un fast food se alimenteaza cu apa -100 buc pret de achizitie 2 lei plus TVA si 100
buc suc- pret de achizitie 4 lei plus TVA. Presupunem ca vinde produsele tot cu 9%, clientii luand
produsele la pachet. Pretul de vanzare al apei este de 4 lei si al sucului de 6 lei (TVA inclus):
➢ Achizitia marfurilor:

371 Marfuri 600
➢ Inregistrarea adaosului comercial si a TVA-ului neexigibil:
Avand in vedere ca evidenta se tine la pret de vanzare cu amanuntul care este de 4 lei pentru apa
si respectiv 6 lei pentru suc, valoarea de vanzare este 1.000 lei (100*4+100*6). Rezulta ca mai
avem de inregistrat 400 lei in debit pe contul 371, suma care se compune din adaos si TVA
neexigibil.
15
Sa vedem cum calculam cat este adaosul si cat TVA-ul neexigibil.
adaos comercial + TVA neexigibil= 400 lei
adaos comercial + 9% (cost de achizitie + adaos comercial) = 400 lei
adaos comercial+ 9%* (600+adaos comercial) = 400 lei => adaos comercial = 317,43 iar TVA
neexigibil =9%*(600+317,43) =82,57
371 Marfuri = % 400

378 Diferente de pret la marfuri 317,43
➢ Se vand 50 buc. apa cu incasare in numerar:
5311 Casa in lei = % 200

707 Venituri din vanzarea marfurilor 183,49
Fiindca in acest caz avem adaosuri comerciale diferite la produse, nu se mai poate utiliza calculul
invers asa cum am procedat in exemplu precedent. Pentru descarcare se utilizeaza coeficientul k
care se calculeaza dupa formula:
k = (sold initial C 378 + rulaj creditor 378)/ (sold initial D 371 + rulaj debitor 371),
iar
adaosul comercial = k * rulaj creditor 371
In exemplul nostru presupune ca soldurile initiale sunt 0 atat pentru contul 371 cat si pentru 378.
16
Atunci k = 317,43 /1.000 =0,317
Adaosul comercial de descarcat = 0,317* 200 =63,4
% = 371 Marfuri 200

607 Cheltuieli privind marfurile 120,09
2.1.1. Calcul TVA neexigibil 9% la achizitie si vanzare 5 % sau 9%
Presupunem acum cazul mai complicat in care marfa se achizitioneaza cu 9% dar poate fi vanduta
cu 5% sau 9% dupa cum clientul o consuma in restaurant sau o ia la pachet.
➢ Un restaurant achizitioneaza in vederea vanzarii 100 buc. apa la pret de 2 lei + TVA (9%).

371 Marfuri 200
➢ Pretul de vanzare cu amanuntul este de 5 lei
Pret de vanzare cu amanuntul = cost de achizitie + adaos + tva neexigibila
Entitatea pesupune initial ca vinde toate produsele cu 9% fiindca nu stie la inceputul lunii care
produse se vor consuma in restaurant si care se vor lua la pachet.
500 = 200+ adaos + 9% *(200 + adaos)
De aici rezulta ca adosul comercial este de (500-200-18)/1,09 = 258,72 lei
Tva neexigibila = 9%*(200+258,71) = 41,28
Se inregistreaza adaosul si TVA neexigibila, constituindu-se astfel pretul cu amanuntul:
17
371 Marfuri = % 300

➢ La final de luna se constata ca s-au vandut 50 de ape cu TVA 9% si 25 de ape cu 5%.
Este recomandat in acest caz sa fie reflectate veniturile pe doua analitice separate. In cazul
nostru vom utiliza 707,5 pentru cota de 5% si 707,9 pentru cota de 9%. Idem pentru TVA
colectat.
Pentru apele care s-au vandut cu 9%, TVA colectat = 50*5*9/109= 20,64
Suma care se va inregistra pe venit cu 9% este 5*50-20,64= 229,36
Pentru apele care s-au vandut cu 5%, Tva colectat = 25*5*5/105 =5,95
Suma care se va inregistra pe venit cu 5% este 25*5-5,95 = 119,05
5311 Casa in lei = % 375

707.5 Venituri din vanzarea marfurilor 5% 119,05
707.9 Venituri din vanzarea marfurilor 9% 229,36
4427.5 TVA colectata 5% 5,95
4427.9 TVA colectata 9% 20,64
Se pune acum problema cum descarcam TVA-ul neexigibil in contextul in care calculele initiale si
inregistrarile au fost facute cu 9%.
Solutie:
Stornam nota initiala care inregistra adaosul si TVA neexigibila integral cu cota de 9%:
371 Marfuri = % -300

378 Diferente de pret la marfuri -258,72
4428 TVA neexigibila -41,28
18
Astfel, daca initial aveam 100 buc. apa achizitionate la pret de 2 lei + TVA (9%) si cu pret de vanzare
5 lei, acum din cele 100 buc stim ca 25 sunt cu TVA 5%.
Reinregistram adaosul si tva-ul neexigibil conform noilor informatii:
Pret de vanzare = cost de achizitie + adaos comercial + tva neexigibila
Pentru 5%: 25*5 = 25*2 +adaos + 5%*(25*2+adaos) => 125 = 50 +adaos+2,5 +5% *adaos => adaos
= 69,05 lei
Pentru 9%: 75*5=75*2+adaos +9%*(75*2+adaos) =>375 = 150+adaos+13,5+9%*adaos =>adaos

=194,04 lei
Tva neexigibil 5% = (cost de achizitie+adaos) * 5% = (25*2+69,05) * 5% = 5,95
Tva neexigibil 9% = (cost de achizitie+adaos) * 9% = (75*2+194) * 9% = 30,96
371.5 Marfuri = % 75
378.5 Diferente de pret la marfuri 69,05
4428.5 TVA neexigibila 5% 5,95
371.9 Marfuri = % 225

378.9 Diferente de pret la marfuri 194,04
4428.9 TVA neexigibila 5% 30,96
Acum adaosurile sunt inregistrate corect pe cotele de TVA corespunzatoare.
Urmeaza descarcarea de gestiune, dupa formulele:
k = (sold initial C 378 + rulaj creditor 378)/ (sold initial D 371 + rulaj debitor 371), iar
adaosul comercial = k * rulaj creditor 371
In exemplul nostru presupune ca soldurile initiale 371 si 378 sunt nule.
19
K (5%) = 69,05 / (25*2+ 75) = 0,55
K (9%) = 194,04 / (75*2+225) = 0,517
Adaos comercial de descarcat cu 5% =0,55 * 125 = 68,75
Adaos comercial de descarcat cu 9% =0,517* 250 = 129,25
% = 371 Marfuri 375

607 Cheltuieli privind marfurile 150
378.5 Diferente de pret la marfuri 68.75
378.9 Diferente de pret la marfuri 129.25
4428.5 TVA neexigibila 5.95
4428.9 TVA neexigibila 20.64
2.2. Produse care se vand in forma prelucrata
Exemplu: specialitatile de mancare, cocktail-uri, etc.
Aici sunt pretabile ambele metode de inregistare: atat cost efectiv cat si cost standard. De
asemenea, ca metode analitice se poate utiliza atat inventarul permanent cat si cel intermitent.
Prezentam mai jos, monografii contabile pentru toate combinatiile de metode:
2.2.1. Metoda costului efectiv –inventar permanent
• Achizitionarea materiilor prime destinate obtinerii meniurilor:
Exemplu: Se achizitioneaza materii prime pentru bucatarie astfel:
20
100 kg faina - pret unitar 3 lei +TVA;
20 l ulei – 4 lei+ TVA;
10 l lapte- pret 5 lei+TVA;
5 kg zahar – 5 lei/kg;
50 kg cartofi – 1 leu + TVA.
Costul materiei prime: 100*3 lei +20*4 lei+10*5 lei +5*5 lei +5*1 lei=505 lei
Tva deductibila: 505 lei *9% = 45,45 lei
% = 401 Furnizori 550,45

301 Materii prime 505
4426 TVA deductibila 45,45
Se pot deschide analitice pe fiecare tip de materie prima.
Documentul utilizat pentru a justifica intrarea in gestiune este: Nota de Intrare- Receptie.
Conform O 2634/2015, nota de receptie si constatare de diferente (NIR) serveste ca:

- document pentru receptia bunurilor aprovizionate;
- document justificativ pentru incarcare in gestiune;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate.
Nota de receptie si constatare de diferente se foloseste ca document de receptie obligatoriu
numai in cazul:
- bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii, care fac parte din gestiuni
diferite;
- bunurilor materiale primite spre prelucrare, in custodie sau in pastrare;
- bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
- bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare;
- bunurilor materiale care prezinta diferente la receptie;
21
- marfurilor intrate in gestiunile la care evidenta se tine la pret de vanzare.

In cazurile in care nu este obligatorie intocmirea NIR-ului, receptia si incarcarea in gestiune, dupa
caz, si inregistrarea in contabilitate se fac pe baza documentului de livrare care insoteste
transportul (factura, avizul de insotire a marfii etc.).
• Se lanseaza o comanda de productie pentru obtinerea a 3 buc. desert pentru care se

consuma: 2 kg faina, ½ kg ulei, 1 l lapte, 1 kg zahar.
Costul de productie al produsului finit (desert X) rezultat in urma calculelor facute de gestionarul
magazinului presupunem ca este de 10 lei/buc. Pretul de vanzare stabilit de restaurant este de 15
lei/buc plus TVA.
Modul in care se stabileste costul stocurilor depinde de structura fiecarei unitati: in baza legii, el
trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate
pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
In cazul nostru costul ingredientelor este de: 2 kg faina * 3lei/k + ½ kg ulei *4 lei/l+ 1*=8 lei
➢ Obtinerea produselor finite:
Produse finite /analitic Venituri aferente costurilor stocurilor de

345 X = 711 produse 30
➢ Concomitent se realizeaza descarcarea gestiunii de materii prime pe baza retetei de

productie:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 18
Reteta de fabricatie este un document care contine pentru fiecare produs finit o lista cu cantitatile
din ingredientele necesare obtinerii produsului finit. Reteta de fabricatie nu are un format
22
prevazut in Ordinul 2634/2015 de aceea se poate constitui in forma cea mai utila pentru unitatea
respectiva.
• Inregistrarea descarcarii de gestiune pentru produsele finite (desert X)
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 30
• Inregistrarea vanzarii produselor finite
5311 Casa in lei = % 49,05

701 Venituri din vanzarea produselor finite 45
2.2.2. Metoda costului efectiv –inventar intermitent
Concret, metoda inventarului intermitent consta in faptul ca:
✓ intrarile de stocuri nu se inregistreaza prin conturile de stocuri, ci prin conturile de

cheltuieli
✓ stabilirea iesirilor de stocuri in cursul perioadei are la baza inventarierea faptica a
stocurilor la sfarsitul perioadei
✓ iesirile de stocuri se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale, la care se
adauga valoarea intrarilor si valoarea stocurilor la sfarsitul perioadei stabilite pe baza
inventarului.
Iesiri = Si+ I-SF
✓ la inceputul lunii (perioadei) urmatoare se anuleaza stocul existent, prin creditarea contului
de stoc si debitarea contului de cheltuiala;
Nota contabila este: 6xx = 3xx
23
✓ la sfarsitul perioadei stocurile determinate in baza inventarierii efectuate, respectiv cele

care nu au fost consumate in procesul de productie sau vandute, dupa caz, se inregistreaza
ca o intrare de stoc .
Nota contabila este: 6xx = 3xx
La aceasta metoda este necesara efectuarea inventarului faptic periodic, cel putin o data cu
depunerea declaratiilor fiscale – de exemplu o data la trei luni - pentru platitorii de impozit pe,
pentru a se putea reflecta corect cheltuiala cu stocurile.
Exemplu:
Un restaurant are un stoc initial de faina (materie prima) de 1.000 lei. In cursul lunii s-a mai
efectuat o cumparare de faina de 200 lei plus TVA. La inventarierea de la sfarsitul perioadei se
constata un sold de faina de 500 lei.
- trecerea pe cheltuieli a soldului initial:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 1.000
- achizitionarea de noi materii prime:

601 Cheltuieli cu materiile prime 200
- inregistrarea stocului final stabilit la inventariere:
301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu materiile prime 500
In ce priveste activitatea de productie, presupunem ca la inceputul lunii, in sold sunt produse finite
in sold in suma de 60 lei.
24
Pe parcursul lunii, se produc si se vand urmatoarele sortimente:
Produs finit X - 100 buc. * 30 lei (cost de productie)
Produs finit Y - 200 buc. * 20 lei (cost de productie)
Valoarea totala a vanzarilor presupunem ca este 8.500 lei.
In sold raman 10 buc. produs finit X si 10 buc. produs finit Y, conform inventarului.
Presupunem ca incasarea se face in numerar.
Notele contabile sunt:
- descarcarea gestiunii pentru poduselele in sold:
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 Produse finite 60
- Vanzarea in cursul lunii:
5311 Casa in lei = % 8.500
701 Venituri din vanzarea produselor finite 7.798,17
- Inregistarea stocului final de produse finite (valoarea totala = 10 * 30 + 10 * 20 =500 lei)
345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 500
25
2.2.3. Metoda costului standard – inventar permanent
Costul standard este un cost bugetat pe unitatea de produs si presupune un anumit nivel, normal,
al materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Multe companii
de productie utilizeaza acest cost deoarece, pana la finalul perioadei este greu de contabilizat
toate costurile care au generat acele produse.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in
contabilitate. Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor
se efectueaza cu ajutorul unui coeficient k, calculat asa cum se vede in exemplul de mai jos.
Exemplu:
Un restaurant are urmatoarele date:

• Sold initial faina = 500 lei, reprezentand 100 kg produs la pretul standard de 5 lei/kg;
• Sold initial diferente de pret aferente stocurilor de faina = 50 lei
• Se achizitioneaza de la furnizorul X 50 de kg de faina la pretul de 6 lei/kg plus TVA.
• O data cu achizitia de la X se factureaza si transportul aferent in suma de 100 lei plus TVA
• Se achizitioneaza de la furnizorul Y 10 kg de aceeasi materie prima la pretul de 4 lei/kg plus TVA.
• Se consuma 100 kg faina in procesul de productie.
Care este valoarea consumului de stocuri si valoarea soldului final al contului de materii prime si
de diferente de pret?
• Inregistrarea achizitiei de la furnizorul X:
Pe contul 301 suma se inregistreaza la pret standard: 50 kg * 5 lei/kg = 250 lei

Diferenta de pret intre pretul de achizitie 6 lei/kg si pretul standard 5 lei/kg se inregistreaza pe
contul 308 (50 kg* (6lei -5lei)/kg = 50 lei).
26

Pe contul de materii prime/faina se inregistreaza achizitia la cost standard 50 kg * 5 lei/kg, iar

diferenta pana la 6 lei/kg cat este costul efectiv de achizitie, se inregistreaza pe contul 308 ca
diferente de pret.
• Inregistrarea facturii de transport:

Pentru achizitia de la furnizorul Y se inregistreaza diferente de pret negative, in sensul ca pretul

standard este mai mare decat cel de achizitie, diferenta care se inregistreaza astfel:
• Inregistrarea facturii de achizitie de la furnizorul Y
% = 401 Furnizori 43,6

308 Diferente de pret la materii prime si materiale -10
4426 TVA deductibila 3,6
In aceasta situatie, datorita faptului ca avem un cost de achizitie sub costul standard, vom avea
diferente de pret negative.
27
• Inregistrarea consumului celor 100 kg de faina:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 500
Consumul de pe contul de materii prime se inregistreaza la cost standard de 5 lei/kg.
• Descarcarea diferentelor de pret:

Se calculeaza coeficientul k, dupa formula:
K = ((Sold initial diferente de pret+ diferente de pret aferente periodei, cumulat de la inceputul
exercitiului financiar) / (Sold initial al stocurilor la pret de inregistrare + valoarea intrarilor la pret
de inregistrare, cumulat de la inceputul perioadei))
K = ((50 + 50+100-10) / (500+250+50))*100 =23,75 %
Valoarea diferentelor de pret care se descarca = 500 lei * 23,75% = 118,75 lei
Cheltuieli cu materiile Diferente de pret la materii prime si

601 prime = 308 materiale 118,75
Prin urmare consumul de stocuri = 500 lei + 118,75 lei = 618,75 lei
Stocul final = sold cont 301 + sold cont 308 = (500+250+50-500) + (50+50+100-10-118,75) = 300+
71,25 = 371,25 lei
In ce priveste productia:
- Presupunem ca se obtine produs finit x 100 buc la cost standard 100 lei
Costul efectiv a fost de 105 lei/buc.
28
Produse Venituri aferente costurilor stocurilor de

345 finite = 711 produse 10.000
si
Diferente de pret la Venituri aferente costurilor stocurilor de
348 produse = 711 produse 500
Se vand 60 buc. produs – se descarca gestiunea de produse finite si diferentele de pret aferente
utilizandu-se coeficientul k, calculat ca si mai sus.
Presupunem ca soldul initial debitor al contului 348 a fost de 100 de lei, iar soldul initial debitor al
contului 345 a fost de 1000 lei
K= (Sid 348+ rd 348) / (Sid 345 + Rd 345) = (100 + 500)/(1000+10.000) =0,0545
Diferentele de pret de descarcat = 0,0545 * 6.000 =327
Produse
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse = 345 finite 6.000
si
Diferente de pret la Venituri aferente costurilor stocurilor

348 produse = 711 de produse 327
2.2.4. Metoda costului standard – inventar intermitent
Un restaurant are un stoc initial de faina (materie prima) de 1.000 lei si un sold al diferentelor de
pret de 100 lei. In cursul lunii s-a mai efectuat o cumparare de faina de de 200 lei plus TVA. La
inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de materii prime de 500 lei.
29
- trecerea pe cheltuieli a soldului initial:
% = 601 Cheltuieli cu materiile prime 1.100

301 Materii prime 1.000
Diferente de pret la materii prime si
308 materiale 100
- achizitionarea de noi materii prime:

601 Cheltuieli cu materiile prime 200
- inregistrarea stocului final de materii prime, stabilit la inventariere:
% = 601 Cheltuieli cu materiile prime 560

Diferente de pret la materii prime si
308
materiale 60
In contul 308 se inregistreaza diferenta intre pretul de achizitie si costul standard.
In exemplul de mai sus, pretul de vanzare este mai mare decat costul standard, rezultand astfel
diferenta de pret pozitiva.
Daca diferenta este negativa, inregistrarea este urmatoarea:
301 Materii prime = %

601 Cheltuieli cu materiile prime
30
308 Diferente de pret la materii prime si materiale

La fel se procedeaza si in cazul productiei.
- Se anuleaza soldul initial de produse finite si diferentele de pret aferente:
345 Produse finite = %

Venituri aferente costurilor stocurilor de
711
produse
348 Diferente de pret la produse
Se tine cont si de semnul diferentelor de pret.
2.3. Alte monografii, cu exceptia stocurilor
• Restaurantul, la fel ca si orice unitate de productie inregistreaza cheltuieli cu spatiul (chirie,

cu utilitati, telefon, intretinere si reparatii, etc).
% = 401 Furnizori
605 Cheltuieli privind energia si apa
612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
Cheltuieli cu intretinerea si
611 reparatiile
4426 TVA deductibila
• Achizitia tacamurilor si farfuriilor si inregistrarea lor ca obiecte de inventar. Concomitent

cu achizitia se inregistreaza si darea in folosinta.
Valoarea tacamurilor si farfuriilor: 1.000 lei + TVA
31
% = 401 Furnizori 1.190

303 Materiale de natura obiectelor de inventar 1.000
Cheltuieli privind materialele de natura Materiale de natura

603 303
obiectelor de inventar = obiectelor de inventar 1.000
• Achizitia de materiale consumabile pentru bucatarie :
% = 401 Furnizori
3028 Alte materiale consumabile
4426 TVA deductibila
• Achizitia aparatelor electrocasnice pentru bucatarie (mijloace fixe) si amortizarea lor

lunara, incepand cu luna urmatoare punerii in folosinta.
% = 404 Furnizori de imobilizari 4.760

Mobilier, aparatura birotica,
echipamente de protectie a
214
valorilor umane si materiale si
alte active corporale 4.000
Electrocasnicele se incadreaza la codul 3.1.5. Aparate electrocasnice; aparate radio-receptoare,

televizoare, aparatura video, masini de spalat rufe, masini de spalat vase, frigidere, aspiratoare de
32
praf, etc, durata de amortizare fiind intre 4-6 ani. Presupunem ca entitatea alege 5 ani, rezultand
astfel o amortizare lunara de 4.000 lei / (5*12 luni) = 67 lei.
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea altor
6811 amortizarea imobilizarilor = 2814 imobilizari corporale 67
• Incasarile de la clienti pot avea loc in numerar, prin plata cu cardul bancar sau cu tichete
de masa.
Exemplu:
- Incasare in numerar a contravalorii mesei servite:
5311 Casa in lei = %

701 Venituri din vanzarea produselor finite
4427 TVA colectata
-incasarea cu cardul bancar, prin POS:

5125 Sume in curs de decontare = %
4427 TVA colectata
- si apoi la incasarea pe extras:
5121 Conturi la banci in lei = 5125 Sume in curs de decontare
-incasarea cu tichete de masa:
5328 Alte valori = %

4427 TVA colectata
33
si recuperarea sumelor de la furnizorii de tichete:
461 Debitori diversi = 5328 Alte valori
5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi
• Inregistrarea cheltuielii cu salariile si taxele aferente personalului:
• Inregistrarea cheltuielii cu salariul brut:
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal - salarii datorate
• Inregistrarea CAS individuala retinuta de la angajati din salariul brut:
421 Personal - salarii datorate = 4315 Contributia de asigurari sociale (25%)

• Inregistrarea retinerii CASS de la angajati, din salariul brut:
Contributia de asigurari
421 Personal - salarii datorate = 4316 sociale de sanatate (10%)
• Inregistrarea impozitului pe salarii retinut din salariul brut:
Impozitul pe venituri de natura

421 Personal - salarii datorate = 444 salariilor (10%)
• Inregistrarea cheltuielii societatii privind CAM
Cheltuieli privind contributia Contributia asiguratorie pentru

646 asiguratorie de munca = 436 munca (2,25%)
34
Plata salariului si a impozitelor:
• Plata impozitelor si contributiilor la bugetul de stat si la bugetul asigurarilor sociale:
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor = 5121 Conturi la banci in lei
436 /4315/4316 = 5121 Conturi la banci in lei
• Plata salariului net catre salariat:
-prin banca:
421 Personal - salarii datorate = 5121 Conturi la banci in lei
-prin casa:
421 Personal - salarii datorate = 5311 Casa in lei
In cazul in care se lucreaza cu avansuri la salarii:
• Plata avansului:
425 Avansuri acordate personalului = 5311 Casa in lei
• Regularizare avans, la lichidare:
35
421 Personal - salarii datorate = 425 Avansuri acordate personalului
• Inregistrarea retinerilor din salariu (daca este cazul):
Retineri din salarii datorate

421 Personal - salarii datorate = 427 tertilor
Important:
• Pentru orice produs alimentar intrat in gestiune este bine sa fiti atenti de la inceput ce
reprezinta: materie prima sau marfa. La iesirea din gestiune, prin vanzare, de asemenea
trebuie sa fiti atenti ce ati vandut: produs finit sau marfa, fiindca inregistrarea in
contabilitate se face diferit, asa cum am aratat mai sus. Marea majoritate a aplicatiilor
informatice fac automat inregistrarile, de aceea este bine sa setati corect de la inceput
modul de lucru.
• Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni
economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.
• Cand introduceti stocurile de materie prima sau obtineti produsele finite trebuie sa
acordati atentie si unitatii de masura utilizate- buc, gr, kg, alegere ca va avea importanta in
descarcarea de gestiune conform retetei.
• Pentru bunurile produse este important sa existe retete de productie. De regula aceste
retete se introduc in aplicatia informatica, urmand ca inregistrarile cu privire la
descarcarea de gestiune, si respectiv receptia produselor finite sa fie efectuate
automat.
• Reteta de productie are si un rol de ajutor in stabilirea necesarului de productie respectiv
de planificare: de exemplu, daca se stie ca in ziua urmatoare trebuie sa se produca 100
36
bucati de pizza si 200 de deserturi, pe baza retei, mergand invers, se poate calcula cata
materie prima este necesara.
• Este utila deschiderea de analitice pe contul 345, pentru fiecare sortiment de produs finit.
• Restaurantele au un ciclu de productie de regula foarte scurt, astfel incat este putin
probabil sa existe pe stoc foarte multe produse finite la sfarsit de perioda.
• Un restaurant poate avea si productie in curs de executie, care se inregistreaza distinct pe
contul 331 Produse in curs de executie- de exemplu in cazul prajiturilor – se poate face mai
intai blatul, iar in perioade si etape ulterioare se pun cremele si se finalizeaza produsul.
• Ca orice business, pentru a supravietui, restaurantul are nevoie de:
- un bun management al numerarului – iar un restaurant este avantajat deoarece incaseaza
pe loc contravaloarea in numerar a bunurilor vandute si pe de alta parte isi plateste
furnizorii la termen;
- un bun management al stocurilor – aici existand dezavantajul ca multe produse alimentare
sunt perisabile. De exemplu, un restaurant care are ca specific pestele, si care nu reuseste
sa vanda tot in timp util, poate avea cheltuieli mari cu scoaterea din gestiune a produselor
degradate.
Iata si cateva sfaturi practice:
• este importanta inregistrarea zilnica in contabilitate a vanzarilor si incasarilor. In felul

acesta veti sti in orice moment care sunt rezervele de numerar pe care va puteti baza.
• Inregistrarea detaliata a costurilor din facturile de achizitii – cat mai analitic pe fiecare tip
de cheltuiala.
• Urmarirea evolutiei saptamanale a cheltuielii cu stocurile si cu forta de munca.
• Efectuarea inventarierii cat mai des posibil – de exemplu lunar;
• Urmarirea consumurilor pe tipuri de stocuri, daca se poate chiar zilnic; aceasta va ajuta la
o planificare mai buna.
• Desemnarea unor angajati pentru efectuarea anumitor sarcini cu implicatii in contabilitate:
de exemplu, verificarea pontajelor, verificarea ca au fost intocmite documentele
37
justificative de intrare in gestiune a stocurilor, verificarea descarcarii corecte de gestiune,

arhivarea rapoartelor casei de marcat, etc.
• Intocmirea unui cont de profit si pierdere cel putin lunar.
In tabelul de mai jos am sintetizat principalele tipuri de cheltuieli care pot sa apara si conturile
contabile pe care ar trebui sa fie inregistrate:
Cheltuiela Cont Denumire cont

Chiria cu spatiul in care functioneaza Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune
restaurantul 612 si chiriile
Cheltuieli cu intretinerea spatiului si a
echipamentelor de bucatarie 611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
Asigurarea spatiului 613 Cheltuieli cu primele de asigurare
Marketing 6232 Cheltuieli de reclama si publicitate
Acces internet si telefonie 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
Comisioane bancare 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
Cheltuieli cu salariile 641 Cheltuieli cu salariile personalului
Cheltuieli cu decoratiuni pentru evenimente
speciale 6231 Cheltuieli de protocol
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte
Cheltuieli cu impozitul local pe cladire 635 asimilate
Cheltuieli cu intocmirea si tiparirea
actualizata a meniurilor 6232 Cheltuieli de reclama si publicitate
Cheltuieli cu muzica si spectacolele oferite
la diverse evenimente 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
Cheltuieli cu onorarii achitate avocatilor 622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
Cheltuieli pentru serviciile de contabilitate 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
38
Cheltuieli cu intretinerea fetelor de masa

(spalat, calcat, reparat) 611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
Cheltuieli cu amortizarea 6811 imobilizarilor
Cheltuieli cu amenzi 6581 Despagubiri, amenzi si penalitati
Cheltuieli cu securitatea 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
Cheltuieli cu igienizarea 611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
3.Obligatia de a detine casa de marcat
Agentii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii
direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. La sfarsitul
zilei se genereaza raportul Z este documentul de finalizare a gestiunii pe termen scurt, respectiv zi
de lucru, care contine in mod detaliat date ce se vor inregistra in memoria fiscala ca date de sinteza
pe termen lung, o data cu emiterea acestui raport.
In raportul Z se inscriu urmatoarele date:
a) antetul bonului fiscal;
b) numarul de ordine al raportului Z, care va fi numai crescator si care se inregistreaza in

contorul Z;
c) data emiterii raportului Z, respectiv ora, ziua, luna si anul;
d) numarul avariilor care determina stergerea memoriei RAM si ora producerii acestora. In
cazul stergerii memoriei RAM, utilizatorul are obligatia de a reintroduce datele inscrise pe rola-
jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima inchidere zilnica pana in momentul stergerii
memoriei RAM. La aparatele de marcat electronice fiscale echipate cu dispozitiv simplu de
imprimare, unde nu este posibila reintroducerea datelor continute in rola-jurnal, datele de
sinteza la nivel de zi trebuie recalculate automat din continutul jurnalului electronic;
39
e) numarul bonurilor fiscale emise in ziua raportata;
f) logotipul si seria fiscala ale aparatului;
g) valoarea totala zilnica a operatiunilor si totalul taxei pe valoarea adaugata;
h) valoarea totala zilnica a operatiunilor si taxa pe valoarea adaugata defalcata pe cote ale
acesteia, cu indicarea nivelului de cota;
i) valoarea totala zilnica a operatiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugata;
j) valoarea altor taxe care nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata.
Baza legala: Hotararea nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza
aparate de marcat electronice fiscal)
3.1. Obligatia de a emite factura in baza bonului fiscal
In practica se intampla foarte frecvent ca dupa emiterea bonului fiscal, clientul sa solicite in baza
bonului fiscal si o factura.
Iata cateva aspecte pe care trebuie sa le cunosti cu privire la emiterea facturilor in baza bonului
fiscal:
A. Persoana impozabila este scutita de obligatia emiterii facturii pentru urmatoarele operatiuni,
cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita factura:
a) livrarile de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestarile de servicii catre

populatie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale, conform OUG nr. 28/1999
40
privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale,

republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel ca, societatea poate emite facturi pentru incasarile realizate cu bonuri fiscale, insa doar la
solicitarea clientului. Facturile se vor evidentia in jurnalele de vanzari, fara a evidentia si bonurile
fiscale, deoarece aceasta ar insemna o dublare a evidentei vanzarilor.
B. Pentru alte operatiuni decat cele prevazute la alin. (15), persoana impozabila are obligatia de a
emite o factura cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul
generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa.
C. Daca se emite si factura in baza bonului fiscal, la solicitarea clientilor, nu mai este necesar ca pe
aceasta sa se mentioneze toate bunurile livrate si/sau serviciile prestate. Este suficient sa se
mentioneze: “produse/servicii conform bonului fiscal cu nr. / din data de _”.
D. Daca clientul solicita in baza bonului fiscal sa i se intocmeasca factura fiscala, atunci societatea
in niciun caz nu va mai emite si chitanta pentru acesta. Dovada achitarii in numerar fiind chiar
bonul fiscal.
41
4. Cota TVA la restaurant
Cotele TVA aplicabile in acest domeniu sunt:
✓ 9% pentru:
-livrarea urmatoarelor bunuri: alimente, inclusiv bauturi, cu exceptia bauturilor alcoolice,

destinate consumului uman si animal, animale si pasari vii din specii domestice, seminte, plante si
ingrediente utilizate in prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau inlocui
alimentele.
✓ 5% pentru:
42
-serviciile de restaurant si de catering, cu exceptia bauturilor alcoolice, altele decat berea care se
incadreaza la codul NC 22 03 00 10;
✓ 19% pentru restul
4.1. Instructiuni de aplicare corecta a cotelor TVA pentru restaurante si exemple
Pentru a aduce clarificari in ce priveste cota corecta aplicabila in domeniul restaurantelor, a fost
publicat Ordinul nr. 3659/2018 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare unitara a prevederilor
art. 291 alin. (2) lit. e) si alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Iata prevederile si exemplele practice:
Prin aceste instructiuni se stabilesc principalele elemente care stau la baza incadrarii din punctul
de vedere al TVA a operatiunilor realizate de persoanele impozabile ca reprezentand:
a) livrari de alimente, pentru care se aplica cota redusa de TVA de 9%;
b) prestari de servicii de restaurant sau catering, pentru care se aplica cota redusa de TVA de 5%,
cu exceptia bauturilor alcoolice, altele decat berea, care se incadreaza la codul NC 22 03 00 10 si
pentru care se aplica, de asemenea, cota de TVA de 5%.
In sensul TVA, serviciile de restaurant si de catering reprezinta servicii care constau in furnizarea
de produse alimentare si/sau de bautura, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman,
insotita de servicii conexe suficiente, care sa permita consumul imediat al acestora( pct. 18 alin.
(1) din Normele metodologice).
Furnizarea de produse alimentare si/sau de bautura este numai unul dintre elementele unui intreg
in care predomina serviciile. Serviciile de restaurant constau in prestarea unor astfel de servicii in
spatiile prestatorului, iar serviciile de catering constau in prestarea unor astfel de servicii in afara
localurilor prestatorului.
43
Regula: Furnizarea de produse alimentare si/sau de bauturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie
fara, dar fara vreun alt serviciu conex, nu se considera a fi servicii de restaurant sau catering (pct.
18 alin. (2) din Normele metodologice).
Pentru incadrarea din punct de vedere al TVA a unei operatiuni ca livrare de bunuri sau prestare
de servicii de restaurant sau catering trebuie efectuata o examinare calitativa a intregii operatiuni,
din care sa reiasa daca elementele de prestare de servicii care preceda si insotesc livrarea
alimentelor sunt sau nu preponderente, astfel cum rezulta si din Hotararea Curtii de Justitie a
Uniunii Europene in cauzele conexate C-497/09 Manfred Bog, C-499/09 CinemaxX Entertainment
GmbH & Co. K, C-501/09 Lothar Lohmeyer si C-502/09 Fleischerei Nier GmbH & Co. KG.
In situatia in care o persoana impozabila se limiteaza la livrarea unor feluri de mancare
standardizate la o locatie precizata de client, fara niciun alt element suplimentar de prestare de
servicii, sau atunci cand livrarea felurilor de mancare reprezinta elementul predominant al unei
operatiuni, operatiunea reprezinta o livrare de alimente.
Elementele de prestare de servicii care insotesc in mod normal o livrare de alimente si sunt
accesorii acesteia, nefiind de natura a conduce la incadrarea operatiunilor ca prestari de servicii
din punctul de vedere al TVA, includ:
✓ prezentarea alimentelor la raft
✓ prepararea alimentelor
✓ transportul alimentelor la destinatia indicata de client
✓ racirea sau incalzirea alimentelor
✓ ambalarea alimentelor
✓ punerea la dispozitia clientului de tacamuri de unica folosinta
✓ furnizarea de servetele de hartie, de mustar, ketchup, maioneza sau altele similar
✓ furnizarea de cutii de gunoi
✓ prezentarea generala a ofertei/meniului.
Elementele de prestare de servicii care pot conduce la incadrarea operatiunii drept prestare de
servicii de restaurant sau catering in sensul TVA trebuie sa fie diferite de cele prevazute mai sus.
44
Astfel de elemente includ, fara a se limita la acestea:

✓ furnizarea unui cadru adecvat care permite consumul alimentelor
✓ servirea alimentelor
✓ furnizarea/punerea la dispozitie de personal de servire, de bucatari sau de personal pentru
curatenie
✓ punerea la dispozitie a veselei sau a tacamurilor
✓ punerea la dispozitie a unui mobilier adecvat consumului alimentelor, cum sunt mesele si
scaunele
✓ curatarea sau debarasarea meselor
✓ consultanta individuala privind alegerea alimentelor
✓ consilierea clientilor cu privire la compozitia si cantitatea mancarii pentru anumite
evenimente.
Atentie! Punerea la dispozitie a unor elemente de mobilier intr-o zona a carei destinatie principala
nu este facilitarea consumului de alimente nu constituie un element de natura a conduce la
incadrarea operatiunii drept prestare de servicii de restaurant. De semenea, punerea la dispozitia
clientilor a unor elemente de mobilier rudimentar, cum ar fi o tejghea sau mesele de bar, care nu
permit clientilor sa ia loc, nu constituie decat prestatii minore, accesorii livrarii de alimente, care
nu sunt de natura sa conduca la calificarea operatiunii drept prestare de servicii de restaurant.
Prin spatiul/locatia prestatorului se intelege o locatie detinuta in proprietate, inchiriata sau in

folosinta prestatorului de servicii de restaurant. Se considera ca prestatorul de servicii de
restaurant detine folosinta spatiului si in situatia in care, conform contractului incheiat cu
proprietarul, acesta din urma acorda dreptul de acces la un spatiu comun mai multor beneficiari,
percepand de la acestia costurile de intretinere ale spatiului comun.
Pentru incadrarea operatiunilor efectuate de o persoana impozabila ca livrare de alimente sau

prestare de servicii de restaurant sau catering nu are relevanta codul CAEN atribuit activitatii sale.
45
De asemenea, complexitatea prepararii mancarii nu are nicio influenta asupra incadrarii

operatiunii.
In situatia persoanelor impozabile care ofera clientilor atat servicii de restaurant, cat si livrari de
alimente “la pachet”, pentru calificarea operatiunii drept livrare de alimente sau prestare de
servicii de restaurant, este definitorie optiunea clientului la momentul efectuarii comenzii.
In scopul incadrarii unei operatiuni drept prestare de servicii de catering, mai multe combinatii de
operatiuni pot fi luate in considerare in functie de dorintele clientilor, de la simpla pregatire si
livrare a felurilor de mancare pana la prestatia completa, care cuprinde, in plus, punerea la
dispozitie a veselei, a mobilierului, cum ar fi mese si scaune, prezentarea felurilor de mancare,
decoratiunile, punerea la dispozitie a personalului care se ocupa cu servirea si cu consilierea
pentru alcatuirea meniului si, daca este necesar, pentru alegerea bauturilor.
46
Exemple de operatiuni
Exemplul nr. 1
O societate livreaza mici, carnati, cartofi prajiti etc. clientilor sai, in recipiente de unica folosinta
sau reutilizabile. Clientul primeste servetele, tacamuri de unica folosinta sau reutilizabile si
ketchup, maioneza sau mustar. Societatea a instalat trei mese de bar in fata standului. O parte din
mancare este livrata pentru consumul imediat si o parte este livrata pentru a fi luata la pachet.
Indiferent daca mancarea este achizitionata de clienti pentru consumul la pachet sau pentru
47
consumul la fata locului, in ambele situatii se considera ca societatea efectueaza livrari de alimente
pentru care este aplicabila cota de TVA de 9%. Serviciile conexe furnizate, constand in punerea la
dispozitie a meselor de bar si a recipientelor/tacamurilor de unica folosinta sau reutilizabile,
reprezinta servicii accesorii livrarii de bunuri, si nu servicii de natura a conduce la incadrarea
operatiunii drept prestare de servicii de restaurant.
Exemplul nr. 2
In cadrul unui eveniment, cum ar fi un concert/festival/targ de Craciun, o societate livreaza mici,
carnati, cartofi prajiti, vin fiert etc. clientilor sai, in recipiente din carton/plastic sau in recipiente
reutilizabile. Clientul primeste servetele, tacamuri de unica folosinta sau reutilizabile si ketchup,
maioneza sau mustar. Societatea pune la dispozitia clientilor mese cu scaune in spatiul detinut in
folosinta, precum si servicii de debarasare si curatare a meselor. O parte din produse se consuma
la fata locului si o parte este livrata pentru a fi luata la pachet. In situatia in care clientul isi exprima
optiunea de a consuma alimentele la fata locului, se considera ca societatea realizeaza prestari de
servicii de restaurant pentru care se aplica cota de TVA de 5%, cu exceptia vinului fiert pentru care
se aplica cota standard de TVA. In situatia in care clientii isi exprima optiunea de a lua alimentele
la pachet, se considera ca societatea realizeaza livrari de bunuri. Punerea la dispozitie a scaunelor
este relevanta, insa nu si utilizarea efectiva a acestora de catre clienti. Pentru incadrarea
operatiunii din perspectiva TVA este decisiva intentia exprimata de client de a consuma alimente
in acel loc sau nu.
Exemplul nr. 3
O pizzerie pune la dispozitia clientilor mese cu scaune in spatiul detinut in folosinta, precum si
servicii de debarasare si curatare a meselor. O parte din produse se consuma la fata locului si o
parte este livrata la destinatia indicata de client. In cazul in care pizza este consumata de client in
locatia pizzeriei, se considera ca are loc o prestare de servicii de restaurant. In situatia in care
clientul isi exprima optiunea de a lua pizza la pachet, se considera ca are loc o livrare de bunuri.
Daca pizza este transportata de personalul pizzeriei la destinatia indicata de client, fara alte servicii
conexe, se considera, de asemenea, ca are loc o livrare de bunuri.
48
Exemplul nr. 4
Un restaurant care se afla in zona comuna pentru servirea mesei a unui magazin de tip mall
serveste produse alimentare (preparate sau preambalate) si bauturi (inclusiv alcoolice). Clientul
are posibilitatea de a consuma in cadrul zonei respective produsele astfel achizitionate, avand
acces la zona de mese si scaune, fara insa ca restaurantul sa aiba delimitata o zona proprie de
mese sau o parte dintre acestea sa ii fie dedicata exclusiv. Zona de mese si scaune este folosita de
catre toti agentii economici care activeaza in mall in zona respectiva, pe baza unor contracte
incheiate de agentii economici cu proprietarul mall-ului.
Restaurantul pune la dispozitia clientilor tavi, farfurii/recipiente si tacamuri de unica
folosinta/reutilizabile. Desi restaurantul nu detine propriile mese si scaune pentru servirea mesei,
acestea apartinand proprietarului, dar suporta costurile de intretinere a spatiului de servire,
precum si alte costuri comune, cum ar fi debarasarea meselor, curatenia spatiilor respective,
accesul la toaleta etc., se considera ca ofera suficiente servicii conexe necesare servirii mesei la
locatia sa.
Prin urmare, in situatia in care clientul isi exprima optiunea de a consuma alimentele la fata locului,
se considera ca restaurantul realizeaza prestari de servicii de restaurant.
Exemplul nr. 5
Un restaurant ofera alimente si bauturi in regim de autoservire, punand la dispozitia clientilor
mese cu scaune in spatiul detinut in folosinta, tavi, farfurii/recipiente, tacamuri de unica
folosinta/reutilizabile, precum si servicii de debarasare si curatare a meselor. In situatia in care
clientul isi exprima optiunea de a consuma alimentele la fata locului, se considera ca restaurantul
realizeaza prestari de servicii de restaurant.
Exemplul nr. 6
49
Un hipermarket/supermarket ofera posibilitatea clientilor de a consuma in cadrul locatiei sale

produse alimentare si bauturi, prin punerea la dispozitie a unei zone de mese si scaune, insotita
de posibilitatea de a utiliza tavi, farfurii/recipiente si tacamuri de unica folosinta, precum si servicii
de debarasare si curatare a meselor. In situatia in care clientul isi exprima optiunea de a consuma
alimentele la fata locului, se considera ca hypermarketul/supermarketul realizeaza prestari de
servicii pentru care se aplica cota de TVA de 5%, cu exceptia bauturilor alcoolice, altele decat berea
la draft.
Exemplul nr. 7
O firma furnizeaza servicii de mese festive si ofera mese gata pentru consum la o anumita ora si la
cererea speciala a clientului pentru o sarbatoare a acestuia. Firma consiliaza clientul cu privire la
cantitatea de produse alimentare optima pentru numarul de persoane specificat de client, pune
la dispozitia clientului vesela si tacamuri. Personalul firmei aranjeaza bufetul introducand
alimentele in dispozitivele de incalzire, aranjeaza mesele clientului, debaraseaza si curata mesele
la finalul evenimentului. Avand in vedere serviciile conexe furnizate clientului, conform solicitarii
acestuia, se considera ca firma realizeaza servicii de catering.
Exemplul nr. 8
O firma de catering furnizeaza in spital alimente pentru pacienti. Firma de catering pregateste
mancarea si o preda altei societati terte. Aceasta societate preia mancarea, o transporta la locatia
spitalului, unde o portioneaza si o serveste pacientilor. Ulterior consumului alimentelor, societatea
terta preia tacamurile si vesela pentru a le curata. In situatia in care cele doua societati actioneaza
independent, se considera ca firma de catering realizeaza o livrare de alimente catre spital supusa
cotei de TVA de 9%, iar societatea terta efectueaza o prestare de servicii catre spital supusa cotei
standard de TVA. Daca societatea terta, ca subcontractor, factureaza serviciile prestate catre firma
de catering, se considera ca in relatia cu spitalul firma de catering realizeaza prestari de servicii
supuse cotei de TVA de 5%, intrucat, spre deosebire de situatia de mai sus, in acest caz, livrarea
de alimente este insotita de servicii conexe suficiente pentru incadrarea operatiunii ca prestare de
servicii de catering, din punct de vedere al TVA.
50
Exemplul nr. 9
O scoala ofera elevilor masa de pranz. Mancarea gata de consum este livrata de catre o firma de
catering catre scoala, cutiile cu alimente fiind furnizate elevilor de catre personalul scolii, la
intervale de timp prestabilite. Alimentele sunt consumate de elevi intr-o sala cu mese si scaune,
in cadrul scolii. Personalul scolii se ocupa, de asemenea, de curatarea salii, a meselor, vaselor si
tacamurilor. Se considera ca firma de catering A efectueaza livrari de alimente, deoarece
realizeaza doar livrarea de feluri de mancare preparate si transportul acestora, fara alte servicii
conexe.
Exemplul nr. 10
O firma de catering furnizeaza catre clienti masa de pranz. Portiile sunt livrate in recipiente care o
mentin calda, care urmeaza a fi preluate de firma si curatate. Operatiunea este considerata livrare
de alimente, recipientele indeplinind in primul rand o functie de ambalare, iar preluarea si
curatarea finala a acestora nu reprezinta servicii suficiente pentru a conduce la calificarea
operatiunii drept serviciu de catering.”
4.2. Ce cota de TVA folosim pentru vanzarea ambalajelor dintr-un restaurant?
Exemplu: Un restaurant care vinde si mancare pentru a fi servita in afara locatiei restaurantului nu
este considerata prestare de servicii de restaurant, ci livrare de bunuri, dar pentru care se aplica
cota redusa de TVA de 9%, inclusiv pentru caserola sau paharele in care sunt servite alimentele sau
bauturile nealcoolice, chiar daca contravaloarea acestora ar fi evidentiata separat pe bonul fiscal.
In acest caz se considera ca livrarea alimentelor este livrarea principala care atrage aceeasi cota
de TVA livrarii caserolei sau a paharului, acestea fiind livrari accesorii, nu un scop in sine pentru
client.
Astfel ca, pentru intrebarea: “Ce cota de TVA folosim pentru vanzarea ambalajelor dintr-un
restaurant?” – raspunsul este cota de 9%.
51
4.3. Produse comercializate in pachete
In situatia in care se comercializeaza un pachet care cuprinde bunuri/servicii supuse atat cotei
reduse de TVA, cat si cotei standard de TVA si se poate stabili o operatiune principala, cota de TVA
aplicabila pachetului este cota de TVA aplicabila operatiunii principale, chiar daca pretul fiecarui
element care compune pretul total platit de un consumator pentru a putea beneficia de aceasta
prestatie poate fi identificat, astfel cum s-a pronuntat si Curtea Europeana de Justitie in Cauza C-
463/16 Stadion Amsterdam CV.
Exemplu: O persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA ofera posibilitatea achizitionarii

unui pachet de bunuri si servicii constand in acces la un eveniment sportiv si facilitati in cadrul
evenimentului sportiv, precum: servicii de catering/ restaurant, produse alimentare, acces la
parcare. In aceasta situatie, chiar daca pretul fiecarui element care compune pretul total platit de
un consumator pentru a putea beneficia de aceasta prestatie ar putea fi identificat, cota de TVA
aplicabila pachetului este de 5%, respectiv cota de TVA aferenta accesului la evenimentul sportiv
care reprezinta prestatia principala.
Baza legala: Hotararea nr. 213 din 10 aprilie 2019 pentru modificarea si completarea titlului VII
"Taxa pe valoarea adaugata" din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1/2016.
5. Taxa pentru eliberarea autorizatiilor pentru desfasurarea unor activitati
Persoanele a caror activitate este inregistrata in grupele CAEN 561 - Restaurante, 563 - Baruri si
alte activitati de servire a bauturilor si 932 - Alte activitati recreative si distractive, potrivit
Clasificarii activitatilor din economia nationala - CAEN, actualizata prin Ordinul presedintelui
Institutului National de Statistica nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din
52
economia nationala - CAEN, datoreaza bugetului local al comunei, orasului sau municipiului, dupa
caz, in a carui raza administrativ-teritoriala se desfasoara activitatea, o taxa pentru
eliberarea/vizarea anuala a autorizatiei privind desfasurarea acestor activitati, in functie de
suprafata aferenta activitatilor respective, in suma de:
a) pana la 4.000 lei, pentru o suprafata de pana la 500 m2, inclusiv;

b) pana la 8.000 lei pentru o suprafata mai mare de 500 m2.
Nivelul taxei se stabileste prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta
taxa se stabileste de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti si se face venit la bugetul
local al sectorului in a carui raza teritoriala se desfasoara activitatea.
Autorizatia privind desfasurarea activitatilor prevazute mai sus, in cazul in care persoana
indeplineste conditiile prevazute de lege, se emite de catre primarul in a carui raza de competenta
se afla sediul sau punctul de lucru.
6. Impozitarea activitatii -microintreprindere sau impozit specific
Un restaurant, fast food sau alta unitate publica functioneaza dupa urmatoarea schema de
impozitare:
1. Microintreprindere: este prima modalitate de impozitare pe care o are o entitate cu acest

profil de activitate care indeplineste cumulativ conditiile:
• a realizat venituri la 31 decembrie care nu au depasit echivalentul in lei a 1.000.000 euro.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului in euro este cel valabil la inchiderea
exercitiului financiar in care s-au inregistrat veniturile;
• capitalul social al acesteia este detinut de persoane, altele decat statul si unitatile
administrativ-teritoriale;
53
• nu se afla in dizolvare, urmata de lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la

instantele judecatoresti.
O persoana juridica romana care este nou-infiintata este obligata sa plateasca impozit pe
veniturile microintreprinderilor incepand cu primul an fiscal, daca respecta conditia cu privire la
capitalul social mentionata mai sus.
Cota de impozitare este:
➢ 1% pentru unitatile care au unul sau mai mult salariati;

➢ 3% pentru unitatile fara salarati;
2. Impozit specific
Daca nu indeplinesti conditiile de a fi microintreprindere, atunci vei intra sub incidenta

impozitulul specific.
Prin derogare de la prevederile care reglementeaza impozitul pe profit, pentru persoanele

juridice romane care desfasoara activitati corespunzatoare codurilor CAEN:
➢ 5510 - "Hoteluri si alte facilitati de cazare similare"

➢ 5520 - "Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata"
➢ 5530 - "Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere"
➢ 5590 - "Alte servicii de cazare"
➢ 5610 - "Restaurante"
➢ 5621 - "Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente"
➢ 5629 - "Alte servicii de alimentatie n.c.a."
➢ 5630 - "Baruri si alte activitati de servire a bauturilor"
datoreaza impozit specific.
54
Acest impozit specific anual este impozitul datorat de contribuabilii care au inscrisa ca
activitate principala sau secundara activitatea corespunzatoare codurilor CAEN enumerate
mai sus.
Persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit, care au inscrisa in actele

constitutive, potrivit legii, ca activitate principala sau secundara una dintre activitatile
corespunzatoare codurilor CAEN de mai sus, dar nu desfasoara efectiv activitate in domeniile
respective, nu sunt obligate la plata impozitului specific unor activitati.
Cum se calculeaza impozitul specific?
Daca restaurantul are mai multe unitati, impozitul specific anual se calculeaza prin insumarea
impozitului specific aferent fiecarei unitati;
Formula de calcul al impozitului specific anual pentru contribuabilii care au inscrisa ca

activitate principala sau secundara activitatea cu codul CAEN: 5610 - "Restaurante", 5621 -
"Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente", 5629 - "Alte servicii de alimentatie"
Impozit specific anual/unitate = k * (x + y * q) * z
unde:
k - 1400, valoarea impozitului standard (lei);
x - variabila in functie de rangul localitatii;
y - variabila in functie de suprafata utila comerciala/de servire/de desfasurare a activitatii;
✓ Suprafata utila comerciala/de servire pentru codurile CAEN 5610 -

"Restaurante" este- suma suprafetelor saloanelor, teraselor si gradinilor de
vara, conform certificatului de clasificare/autorizatie.
✓ Suprafata utila de desfasurare a activitatii specifice codurilor CAEN 5621 -
"Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente", 5629 - "Alte servicii
55
de alimentatie n.c.a." – este suprafata totala construita, conform certificatului

de clasificare/autorizatiei;
z - coeficient de sezonalitate;
q = 0.9 si reprezinta coeficient de ajustare pentru spatiu tehnic unitate-locatie de desfasurare

a activitatilor.
56
57
Pentru urmatoarele categorii de activitati, aferente codului CAEN 5610:
a) vanzatori ambulanti la tonete de inghetata;
b) carucioare mobile care vand mancare;
c) prepararea hranei la standuri din piete, impozitul specific anual/unitate este in suma de
1.500 lei.
Declararea si plata impozitului specific se efectueaza semestrial, pana la data de 25 inclusiv a

lunii urmatoare. Suma de plata reprezinta o jumatate din impozitul specific anual, stabilit.
58
7. Afise obligatorii in restaurant
In orice restaurant sunt obligatorii urmatoarele afise:
• Copie dupa CUI din care sa rezulte obiectul/obiectele de activitate pentru care entitatea
este autorizata sa functioneze.
• Copie extras ONRC cu punctul de lucru; autorizatia de functionare;
• Orarul de functionare;
• Anuntul privind obligativitatea eliberarii bonului;
• Numarul de telefon denumit Telefonul Consumatorului ;
• Afisul cu fumatul interzis
Adaosul commercial nu mai trebuie afisat si declarat prin abrogarea Legii 12/1990.
Baza legala:
✓ Art.26 OG 21/1992 privind protectia consumatorilor;

✓ Art 1 alin (1) si (3) al O 72/2010 privind unele masuri de informare a consumatorilor
✓ L 159/2015 pentru stabilirea modelului si continutului anuntului de atentionare a clientilor
referitor la obligatia de respectare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice
fiscale
✓ Legea nr. 15 din 29 ianuarie 2016 privind modificarea si completarea Legii nr. 349/2002
pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun.
59
60
61
Placheta ANPC -exemplu pentru Cluj
8. Coduri CAEN
Potrivit Hotararii nr. 843 din 14 octombrie 1999 privind incadrarea pe tipuri a unitatilor de
alimentatie publica neincluse in structurile de primire turistice, ca regula generala, unitatea de
alimentatie publica reprezinta localul public in care se servesc preparate culinare, produse de
cofetarie-patiserie, bauturi, caracterizandu-se prin aceea ca in cadrul lui se imbina activitatea de
pregatire/preparare cu activitatea de comercializare, insotita de servicii specifice care asigura
consumul acestora pe loc.
62
Potrivit acestui act legislativ, tipurile de unitati sunt:
1. Restaurant clasic - unitate de alimentatie publica in care consumatorii sunt serviti cu un variat
sortiment de preparate culinare de cofetarie-patiserie, cafea, bauturi etc. Pentru crearea unei
atmosfere recreative se pot oferi programe artistice sau alte mijloace de distractie. Personalul de
productie si de servire are o calificare de profil.
2. Restaurant cu specific - unitate de alimentatie publica care prin amenajari, dotari, tinuta
lucratorilor si preparatele culinare oferite corespunde unui specific local, regional, national
(restaurant "romanesc", "moldovenesc", "dobrogean", "banatean" etc.) sau reprezinta unitati
traditionale - han, crama, coliba, sura etc.
3. Restaurant specializat - unitate de alimentatie publica in care consumatorilor li se ofera, in
principal, un sortiment specializat de preparate culinare si bauturi, aflat in permanenta in lista-
meniu a unitatii, in conditiile unor amenajari si dotari clasice sau adecvate structurii sortimentale
(vanatoresc, pescaresc etc.) care formeaza obiectul specializarii.
3.1. Restaurant-zahana - unitate de alimentatie publica in care se servesc, in special la comanda,
in tot timpul zilei, produse si subproduse din carne neportionate (organe), pregatite la gratar si
alese de consumatori din vitrinele de expunere sau de pe platou, o data cu luarea comenzii.
Sortimentul oferit mai poate cuprinde: ciorbe, borsuri, tuslama, tochitura, salate, dulciuri de
bucatarie si bauturi.
3.2. Restaurant lacto-vegetarian, dietetic - unitate de alimentatie publica in care se desfac in
exclusivitate sortimente de preparate culinare pe baza de lapte si derivate din lapte, oua, carne de
pasare sau de vaca, paste fainoase, orez, salate din legume, precum si dulciuri de bucatarie,
inghetata si bauturi nealcoolice.
3.3. Restaurant-pensiune - unitate de alimentatie publica care ofera mai multe variante de meniuri
complete cu baremuri fixe. Bauturile cuprinse in meniu sunt limitate la sortimentele de racoritoare
si ape minerale. Poate functiona si pe baza de abonament.
In aceste unitati se pot oferi suplimentar diferite sortimente de preparate si bauturi, inclusiv
alcoolice, altele decat cele cuprinse in cadrul meniurilor zilnice.
63
4. Braserie - unitate de alimentatie publica care asigura in tot cursul zilei servirea consumatorilor
cu un sortiment mai restrans de preparate culinare (preparate reci, minuturi, 1-2 feluri de
mancare), produse de cofetarie-patiserie si bauturi.
5. Pizzerie - unitate specializata care ofera, cu preponderenta, sortimente de pizza si de paste
fainoase. Suplimentar se pot oferi gustari, salate, produse de patiserie si sortiment variat de
bauturi, cu preponderenta slab alcoolizate.
6. Berarie - unitate de alimentatie publica caracterizata prin vanzarea cu preponderenta a berii de
diverse sortimente, oferita consumatorilor in recipiente specifice (tap, halba, cana, sonde) de
diferite capacitati, alaturi de produse si preparate care se asociaza in consum cu aceasta, precum:
gustari calde si reci, minuturi (din oua, legume etc.), specialitati de zahana (1-2 preparate). Se mai
poate oferi un sortiment restrans de bauturi alcoolice, precum si bauturi nealcoolice.
7. Bar - unitate de alimentatie publica cu program de zi sau de noapte in care se desfac bauturi
alcoolice si nealcoolice, un sortiment restrans de produse culinare. Cadrul ambiental este
completat cu program artistic, auditii muzicale, jocuri electronice si video.
7.1. Bar de zi - unitate care poate functiona ca subunitate distincta in cadrul restaurantelor,
precum si ca unitate independenta. Ofera consumatorilor o gama variata de bauturi alcoolice si
nealcoolice, simple sau in amestec, cafea, gustari in sortiment restrans, specialitati de cofetarie.
7.2. Bar de noapte - unitate de alimentatie publica cu caracter distractiv, avand orar de functionare
pe timpul noptii. Prezinta un program variat de divertisment, de music-hall si dans, iar
consumatorilor li se ofera o gama variata de bauturi, mai ales de cocteiluri, gustari, sortiment
restrans de preparate la gratar, specialitati de cofetarie-patiserie.
7.3. Cafe-bar, cafenea - unitati specifice desfacerii, cu prioritate, a sortimentelor variate de cafea
si derivate din ciocolata, cacao, ceai, bauturi alcoolice fine la pahar, bauturi racoritoare, sandvisuri,
produse de cofetarie-patiserie. In dotarea unitatilor un rol important revine utilajelor pentru
pregatirea cafelei si, in primul rand, a cafelei expresso.
7.4. Disco-bar, Video-bar, Discoteca - unitati cu profil de divertisment pentru tineret,
divertismentul fiind realizat prin intermediul muzicii si al dansului, in acest sens unitatea fiind
dotata si amenajata corespunzator. Sortimentele oferite sunt asemanatoare celor din baruri, cu
64
deosebirea ca bauturile vor fi prioritar nealcoolice sau slab alcoolizate, avand in vedere ca
majoritatea clientelei o reprezinta tineretul.
7.5. Bar biliard - unitate cu profil preponderent recreativ, realizat prin posibilitatea practicarii
biliardului, unde se servesc bauturi si un sortiment restrans de sandvisuri, produse de patiserie-
cofetarie.
7.6. Snack-bar - unitate de alimentatie publica care asigura clientilor o servire rapida pe tot
parcursul zilei, cu sortiment restrans de minuturi, preparate la gratar, produse de cofetarie-
patiserie, bauturi nealcoolice, ceaiuri, cafele si un sortiment restrans de bauturi alcoolice. Specific
acestui tip de unitate este prezenta unei tejghele-bar, in spatele careia preparatele se pregatesc
la vederea clientilor, cu un front de desfacere care sa permita si servirea directa a consumatorilor.
8. Fast-Food - unitate care propune clientelei sale, in principal tineri, o servire rapida de produse,
la preturi unitare. Oferta de produse se reduce la un sortiment limitat si standardizat, de regula
bazat pe un singur produs de baza, si este prezentata de obicei pe panouri luminoase. Preparatele
sunt preluate de clienti la casa in momentul platii si consumate pe loc sau in afara unitatii.
Produsele sunt oferite in inventar de servire de unica folosinta.
9. Unitati tip bufet, bodega, birt, rotiserie
9.1. Bufet - unitate de alimentatie publica care functioneaza de obicei independent sau in incinta
unor institutii. Se ofera, in general, un sortiment restrans de preparate culinare, calde si reci,
pregatite in bucataria proprie sau aduse din afara, si de bauturi.
9.2. Bodega - unitate de alimentatie publica cu spatiu restrans de servire, de larga accesibilitate,
care ofera un sortiment restrans de gustari si preparate la gratar, bauturi alcoolice, servite de
regula la pahar, si nealcoolice, cafea. Servirea se face de regula la tejghea-bar.
9.3. Birt - unitate de alimentatie publica asemanatoare cu bodega, amplasata de regula in piete,
gari, autogari.
9.4. Rotiserie - unitate de alimentatie publica cu spatiu restrans de servire, care ofera clientilor, in
principal, produse preparate la rotisor, salate, sortiment restrans de bauturi alcoolice, produse de
patiserie-cofetarie, cafea. Mobilierul caracteristic il constituie rotisorul amplasat in interiorul
spatiului de servire si vitrina frigorifica in care sunt expusi pui si alte specialitati din carne pentru
preparat in prezenta clientilor.
65
10. Unitati tip pub si bistro

Sunt unitati de alimentatie publica de influenta englezeasca, respectiv frantuzeasca, care ofera
sortimente de bauturi si preparate culinare specifice zonelor de influenta.
11. Cabaret - unitate de alimentatie publica cu caracter de recreere si divertisment in care se
desfasoara spectacole complexe cu valoare artistica deosebita. Se ofera consumatorilor preparate
culinare de cofetarie-patiserie, diverse bauturi alcoolice si nealcoolice. De obicei, suprafata de
servire este realizata in amfiteatru, pentru ca programul artistic muzical sa poata fi vizionat de la
toate mesele.
12. Unitati tip cofetarie, patiserie
Sunt unitati de alimentatie publica care ofera consumatorilor preparate de cofetarie-patiserie
produse in laboratoarele proprii sau in laboratoarele altor unitati de profil, biscuiti si produse
zaharoase ale producatorilor specializati, bauturi nealcoolice, cafea, ceai, fructe, produse specifice
micului dejun, precum si diferite sortimente de bauturi fine pentru consum la domiciliu.
Majoritatea unitatilor de acest tip, pe langa asigurarea conditiilor pentru consumul pe loc, vinde
si produse pentru consum la domiciliu.
In aceasta tipologie se incadreaza:
12.1. Cofetariile si bomboneriile - unitati specializate in vanzarea de produse de cofetarie-
patiserie, sortimente de bomboane.
12.2. Patiserie-placintarie - unitati care vand, in general, produse de patiserie in stare calda, in
acest scop fiind preferabil ca produsele sa fie realizate in laboratoarele proprii. La vanzarea acestor
produse se poate oferi si bere.
12.3. Simigerie-covrigarie-gogoserie - unitati cu spatiu restrans de servire sau chiosc, amplasate in
zone de trafic pietonal intens, care se pot organiza fie ca spatii ce reunesc cele trei specialitati, fie
ca unitati profilate pe o singura specialitate. Produsele acestor unitati se vand, de regula, in stare
calda.
13. Ceainarie - unitate de alimentatie publica, specializata in pregatirea si servirea unei game largi
de ceaiuri, alaturi de care se ofera sandvisuri si produse de cofetarie-patiserie.
14. Restaurantele cu caracter social
66
Aceste unitati sunt restaurante pentru colectivitati si sunt amplasate in incinta institutiilor sau se
pot organiza ca unitati independente care livreaza, pe baze contractuale, preparate culinare la
sediul/domiciliul persoanelor juridice/fizice.
Principalele tipuri de restaurante pentru colectivitati sunt:
14.1. Cantina-restaurant - unitate de alimentatie publica in care mesele sunt servite in general pe
baza de abonamente pentru meniuri unice; dotarea acestor unitati se face cu mobilier si inventar
simplu.
14.2. Restaurant cu autoservire (self-service) - unitate de alimentatie publica cu desfacere rapida,
in care consumatorii isi aleg si se servesc singuri cu preparate culinare, de cofetarie-patiserie, cu
bauturi, expuse in linii de autoservire cu flux dirijat. Consumul produselor are loc la mese.
15. Terasa/gradina de vara - functioneaza in sezonul cald fie in structura unei unitati de alimentatie
publica, fie ca unitate independenta, de sine statatoare, oferind un sortiment de bauturi si/sau de
preparate specific tipologiei anterior prezentate.
In cazul in care terasa/gradina de vara functioneaza ca unitate de sine statatoare, agentul
economic este obligat sa inscrie pe firma denumirea "TERASA", urmata de tipul unitatii respective
(Terasa-bar, terasa-bufet, terasa-restaurant etc.).
Pentru unitatile de alimentatie publica cu activitate complexa, care cumuleaza caracteristici
specifice mai multor tipuri, tipul unitatii va fi declarat in functie de activitatea predominanta.
Codurile CAEN disponibile pentru restaurant sunt:
5610 Restaurante
5621 Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente
5629 Alte servicii de alimentatie n.c.a.
5630 Baruri si alte activitati de servire a bauturilor.
67

Gestiune Si Contabilitate 'A La Carte' Pentru Restaurant 2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gestiune Si Contabilitate 'A La Carte' Pentru Restaurant 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2021

Publicat de Contzilla.ro, 2019, Cluj-Napoca.

Circula in format electronic, fara forma tiparita.

1.Stocuri si gestiuni in organizarea unui restaurant ........................................................................ 3

8.Coduri CAEN ............................................................................................................................... 62

1.Stocuri si gestiuni in organizarea unui restaurant

Restaurantele comercializeaza doua tipuri de produse:

1.1.Tipuri de stocuri care pot exista in gestiunea unui restaurant

➢ materialele de natura obiectelor de inventar (ustensile de bucatarie, vase, aparate de

• semifabricatele, prin care se intelege produsele al caror proces tehnologic a fost

1.2. Costul si evidenta analitica a stocurilor

• metoda costului efectiv – de achizitie sau de productie;

• Inventarul permanent – inseamna ca in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de

1.3. Elemente care tin de specificul activitatii restaurantelor

In ce priveste activitatea restaurantelor, fast-food-urilor, etc trebuie sa se aiba in vedere specificul

1.4. Reteta de productie

Nu are un format standard si nu este reglementat de un act legislativ anume.

Reteta pui cu orez si legume

Ingredient Unitate de masura Cantitate Procent Pierdere normala

Cateva aspecte merita mentionate:

• in productie exista si un procent de pierdere normala care apare in cursul normal al

In plus fata de aceste pierderi existente in procesul tehnologic exista perisabilitatile.

Perisabilitatile reprezinta scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii,

naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii,

Deductibilitatea cheltuielii din perspectiva impozitului pe profit

Necesitatea de a ajusta TVA la inregistrarea perisabilitatilor

% = 401 Furnizori 1.090

Pe parcursul depozitarii 3 kg de branza s-au stricat.

601 Cheltuieli cu materii prime/deductibil = 301 Materii prime 12,5

601 Cheltuieli cu materii prime/nedeductibil = 301 Materii prime 17,5

In schimb, pentru suma de 17,5 lei se ajusteaza TVA-ul, astfel:

601 Cheltuieli cu materii prime = 4427 TVA colectata 1,6

TVA colectata= 9%*17,5 lei = 1,6 lei

1.6. Calculul costului de productie

O alta etapa importanta si nu neaparat usoara este calculul costului de productie.

Cost de productie inseamna:

Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor cuprinde cheltuielile directe aferente

Cum se repartizeaza regia fixa asupra costurilor de productie?

Cum se repartizeaza regia variabila asupra costurilor de productie?

Ce NU trebuie sa se includa in costul de productie?

✓ regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor in

2.1. Produse care se vand in forma in care au fost cumparate (marfuri)

2.1.1. Calcul TVA neexigibil 9% la achizitie si 9% la vanzare

2.1.1.1 Cota de adaos comercial unica pentru toate produsele

% = 401 Furnizori 218

➢ Inregistrarea adaosului comercial 100%:

Pret unitar de vanzare cu amanuntul = 436/100 buc = 4,36 lei

371 Marfuri = % 236

➢ In restaurant un client achizitioneaza 1 suc si plateste suma in numerar:

5311 Casa in lei = % 4,36

Adaosul comercial fiind de 100%, inseamna ca acesta este 4*1/2 =2 lei

% = 371 Marfuri 4,36

2.1.1.2. Cota de adaos comercial diferita

% = 401 Furnizori 654

➢ Inregistrarea adaosului comercial si a TVA-ului neexigibil:

Sa vedem cum calculam cat este adaosul si cat TVA-ul neexigibil.

adaos comercial + TVA neexigibil= 400 lei

adaos comercial + 9% (cost de achizitie + adaos comercial) = 400 lei

371 Marfuri = % 400

➢ Se vand 50 buc. apa cu incasare in numerar:

5311 Casa in lei = % 200

adaosul comercial = k * rulaj creditor 371

Atunci k = 317,43 /1.000 =0,317

Pentru 9%: 755=752+adaos +9%(752+adaos) =>375 = 150+adaos+13,5+9%*adaos =>adaos

Tva neexigibil 5% = (cost de achizitie+adaos) * 5% = (252+69,05) 5% = 5,95

Tva neexigibil 9% = (cost de achizitie+adaos) * 9% = (752+194) 9% = 30,96