Sunteți pe pagina 1din 25

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

Auditul Stocurilor

Pintea Ana-Maria Serban Andra Stefania Grupa 948, Seria C

BUCURESTI 2011 CUPRINS Introducere............................................................................................................3 1. STOCURI .........................................................................................................4 1.1. Definitie.....................................................................................................4 1.2. Categorii de stocuri....................................................................................4 2. AUDITUL STOCURILOR...............................................................................5 2.1 Proceduri prealabile asistarii la inventar.................................................5 2.2 Obiective ale auditului stocurilor.............................................................5 2.3 Principii ale auditului stocurilor...............................................................6 3. PROCEDURI APLICATE IN AUDITAREA STOCURILOR........................6 3.1 Etapele planificarii de auditare a stocurilor..............................................7 3.2 Planificarea procedurilor de auditare a stocurilor......................................7 4. METODE DE EVALUARE A IESIRILOR DIN STOC..................................8 4.1. Formula FIFO..........................................................................................8 4.2. Formula costului mediu ponderat............................................................9 4.3. Tratament contabil alternativ.................................................................10 5. STUDIU DE CAZ...........................................................................................12 6. ANEXE............................................................................................................31 BIBLIOGRAFIE.................................................................................................38

INTRODUCERE Auditul reprezinta examinarea de catre persoane fizice sau juridice, legal abilitate, numite auditori, a fidelitatii inregistrarilor contabile, financiare si fiscale, a probitatii si credibilitatii tranzactiilor economice a unei entitati. Auditul are ca obiective principale : - reflectarea imaginii fidele a situatiei patrimoniului si a rezultatelor financiare in bilantul contabil si in contul de profit si pierdere ; - exprimarea unei opinii, de a sti daca situatiile financiare prezinta o imagine fidela a afacerilor agentului economic la data bilantului si a rezultatelor pentru exercitiul financiar incheiat, cu respectarea legilor in vigoare si a practicilor din tara in care agentul economic isi are sediul ; - mentinerea calitatii si coerentei sistemului contabil, astfel incat sa asigure certitudinea reflectarii in bilant si in contul de profit si pierdere, in mod corect, sincer si complet a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor exercitiului ; - imbunatatirea utilizarii informatiei contabile ; - aprecierea performantelor si a eficientei sistemelor de informare si organizare. Pe baza procedurilor si testelor pe care le considera necesare, auditorul determina si analizeaza riscurile care pot contribui la exprimarea unei opinii necorespunzatoare in raportul de audit.

1. 1.1. Stocuri-definitie

STOCURI

In economie, notiunea de stoc are doua sfere de cuprindere, si anume: 1- in sens general, stocul reprezinta cantitatea de active materiale si financiare existente la un moment dat intr-o unitate patrimoniala si 2- in sens restrans, stocul reprezinta un ansamblu de materii prime, materiale etc. destinate productiei, respectiv de semifabricate, produse finite, marfuri etc. destinate vanzarii In sens larg, stocurile sunt, conform definirii din Standard, elemente ce cuprind toate activele achizitionate pentru : - revanzare(inclusiv terenuri si mijloace fixe, in cazul intreprinderilor ce au ca obiect de activitate comertul cu astfel de active) ; - a fi folosite la obtinerea de active in scopul vanzarii, toate acestea in conditiile desfasurarii normale a activitatii intreprinderii. 1.2. Categori de stocuri Conform ciclului de exploatare ce este influentat de specificul activitatii desfasurate, in categoria stocurilor se includ: marfurile, respectiv bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii; materiile prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata; materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile) care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul finit, produsele, respectiv: - semifabricatele, prin care se inteleg produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor, - produse finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si u mai au nevoie de prelucrari lterioare in cadrul unitatii, 4

putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor, - produsele reziduale, materialele recuperabile sau deseurile animalele si pasarile ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care, in mod temporar, pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte productia aflata in curs de executie, precum si materialele si alte consumabile destinate utilizarii in procesul de productie.

2.

AUDITAREA STOCURILOR

2.1 Proceduri prealabile asistarii la inventar Se identific diferitele categorii de stocuri n funcie de activitatea inteprinderii: mrfuri, materii prime, n curs de fabricaie, produse finite. Se precizeaz dac inventarul fizic privete toate categoriie de stocuri, n integralitatea lor sau prin sondaj. n practic societatea nu poate proceda la inventarierea prin sondaj dac n cursu anului nu a inut evidena prin metoda inventarului permanent. Se precizeaz data cnd s-a efectuat inventarul fizic i se confrunt cu datele nregistrate n conturi la sfritul anului aducnd ajustrile necesare n funcie de operaiile dintre data inventariului i data nchiderii. Se verific dac intreprinderea a redactat i a adus la zi o procedur scris de inventar anual; se identific punctele slabe care ar putea fi ameliorate. 2.2. Obiective ale auditului stocurilor Obiectivul auditarii stocurilor il reprezinta analizarea si evaluarea, utilizand tehnici si procedee specifice, in scopul obtinerii de dovezi, numite probe de audit, pe baza carora se atesta si se certifica documentele si evidentele, sistemul contabil in ansamblu in inregistrarea si urmarirea stocurilor de bunuri ale unei entitati.. Din punct de vedere al auditului, sistemul de control intern reduce lucrarile de rutina, verificarile mecanice asupra totalizarilor contabile si implica rationamentul si judecata, accentuarea examenului de ansamblu, analiza, evaluarea 5

si sondajul statistic. Auditorul trebuie sa planifice si sa desfasoare un angajament de audit cu o atitudine de scepticism profesional, admitand ca pot exista imprejurari in care situatiile financiare sa fie denaturate in mod semnificativ. Auditarea stocurilor implica masurarea performantei prin prisma celor 3E : - economicitate - eficienta - eficacitate Economicitatea - presupune ca un obiectiv dat sa fie atins prin minimizarea costurilorintrarilor, dar cu conditia respectarii calitatii. Eficienta reprezinta raportul dintre costuri (intrari) si rezultate (iesiri) Eficacitatea presupune maximizarea rezultatelor (iesirilor) comparativ cu intentiile si cu obiectivele propuse 2.3. Principii in auditarea stocurilor In auditarea stocurilor trebuiesc respectate toate principiile care stau la baza auditului finaciar: - exhaustivitatea(integralitatea) - toate operatiunile care privesc stocurile sunt inregistrate in contabilitate pe baza documenntelor justificative - realitatea - toate elementele din evidentele contabile sa corespunda cu cele identificate fizic - corecta inregistrare in contabilitate si corecta prezentare in conturile anuale a operatiunilor,adica ele trebuie sa fie: contabilizate in perioada corespunzatoare, urmarindu-se respectarea independentei exercitiului financiar, sa fie corect evaluate, urmarindu-se respectarea regulilor si principiilor contabile si a metodelor de evaluaare a stocurilor, sa fie corect totalizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu regulile in vigoare

3. PROCEDURI APLICATE IN AUDITAREA STOCURILOR Planificarea lucrrilor de audit contribuie la acordarea unei atenii cuvenite celor mai importante direcii ale auditului, determinarea problemelor poteniale i executarea rapid a 6

lucrrilor. Planificarea de asemenea ajut la repartizarea eficient a lucrrilor personalului lund n considerare lucrrile exercitate de ali auditori i experi.

3.1 Etapele planificarii de auditare a stocurilor: etapa preliminara-adunarea si evaluarea initiala a informatiilor despre entitate, evaluarea preliminara a sistemului contabil si de control intern, definirea obiectivelor detaliate, pe tipuri de stocuri, evaluarea initiala a resurselor necesare si stabilirea calendarului de lucru etapa de planificare elaborarea planului de audit, stabilirea legaturii cu entitatea auditata, intocmirea programului de audit ca parti componente ale planului de audit, aprobarea acestuia etapa de lucru in teren- colectarea si evaluarea probelor, prin efectuarea inventarelor pe teren, redactarea unor concluzii initiale, referitoare la depozitarea produselor, starea lor fizica, conditiile de depozitare etapa raportarii- proiectarea si analiza concluziilor, reanalizarea, aprobarea si etapa de post raportare- supravegherea impactului pe care il are asupra entitatii publicarea rezultatelor auditate. 3.2 Procedee de culegere a probelor de audit al stocurilor 3.2.1 Examenul documentar este cel mai frecvent utilizat in auditare, consta in apropierea si analiza unor operatiuni, procedee sau fenomene economice pe baza documentelor justificative care le reflecta pentru a stabili realitatea, legalitatea si eficienta acestora. 3.2.2. Examinarea faptica a) b) c) d) Inventarierea Expertiza tehnica - se recurge la serviciile unor specialisti din domeniul tehnic, etc. Observarea directa - urmarirea la fata locului a modului de desfasurarea a muncii in Inspectia fizica - examinarea activelor, controlul listelor de inventariere 7

diferite sectii

Procedurile aplicate in auditarea stocurilor presupun: - vizitarea locurilor si efectuarea inopinata a anumitor teste, de exemplu observarea stocurilor in locurile in care participarea auditorului nu a fost dinainte anuntata - inventarierea fizica a stocurilor sa fie facuta la o data apropiata de finele exercitiului - efectuarea de proceduri analitice, de exemplu examinarea soldurilor initiale cantitativ si valoric, a intrarilor si iesirilor de produse in decursul perioadei auditate, verificarea miscarilor de stocuri pe perioada auditata. - compararea valorii de intrare sau contabila cu valoarea stabilita pe baza inventarierii stocurilor - se verifica daca in cazul unor diferente constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare au fost inregistrate in contabilitate, diferentele in plus nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare sau la valoarea contabila . - se verifica daca au fost consituite provizioane in cazul existentei unor stocuri vechi degradate - rezultat al verificarii soldului de stocuri pe vechimi - se verifica bunurile care au in de cursul perioadei auditate o miscare lenta sau sunt fara miscare - auditorul trebuie sa calculeze indicatori de gestiune cum ar fi : Viteza de rotatie a stocurilor = CA/Stoc mediu global unde Stocul mediu global = (Si +Sf)/2

4. METODE DE EVALUARE A IESIRILOR DIN STOC 4.1 Formula FIFO: Formula FIFO presupune ca primele elemente cumparate sunt cele care se vand primele si prin urmare, elementele care raman in stoc la sfarsitul perioadei sunt cele care au fost cumparate sau produse cel mai recent. Deci, formula prima intrare-prima iesire are in vedere principiul potrivit caruia stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul primului lot intrat, respectiv a celui mai vechi lot sau sortiment. Dupa epuizarea acestuia, evaluarea se face la costul urmatorului lot,in ordine cronologica. Stocul de la sfarsitul perioadei este constituit din elementele de stoc cele mai recente.Metoda se aplica cu succes, in cadrul unitatilor cu o gama sortimentala diversificata si in perioade in care exista o relativa stabilitate a preturilor. 8

In conditiile cresterii preturilor, folosirea metodei are ca efect: - evaluarea iesirilor al costurile cele mai scazute; - evaluarea stocurilor finale la preturile cele mai mari; - o majorare a profitului din exploatare si a impozitului aferent. In conditiile scaderii preturilor, folosirea metodei are ca efect: - iesirile sunt evaluate la preturile cele mai mari; - stocurile sunt evaluate la preturile cele mai mici; - reducerea profitului, a impozitului pe profit si afectarea nesemnificativa a trezoreriei. Avantajele aplicarii metodei FIFO: -evaluarea stocului final se face la cele mai recente preturi (mai realiste) si poate fi mai usor conectat la valorile actuale; - este usor de calculat; - este metoda recomandata de IAS 2. Dezavantajele aplicarii metodei FIFO: In perioada schimbarii rapide de preturi, profiturile pot fi supraevaluate fata de costurile curente, datorita faptului ca iesirile sunt evaluate la cost istoric, iar veniturile din vanzari sunt evaluate la costuri curente; Tendinta intreprinderilor de a majora preturile de vanzare o data cu cresterea costurilor de achizitie, indiferent de faptul ca unele stocuri s-ar putea sa fie achizitionate inainte de cresterea preturilor. 4.2 Formula costului mediu ponderat: Formula costului mediu ponderat presupune determinarea costului fiecarui element, in functie de media ponderata a costurilor elementelor similare existente in stoc la inceputul perioadei si a elementelor cumparate sau produse in cursul perioadei. Stocului final i se atribuie costul mediu ponderat calculat.Costul mediu ponderat poate fi determinat periodic sau ocazia receptiei fiecarei noi livrari la depozit.Momentul cand se calculeaza costul mediu ponderat este determinat de situatia particulara a intreprinderii. Costul mediu ponderat se determina conform relatiei: Cmp=Siv + Iv / Sic + Ic, in care: Siv - stocul la inceputul perioadei, exprimand valori; Iv - intrarile din cursul perioadei, exprimate valoric; Sic - stocul la inceputul perioadei, exprimat cantitativ; Ic - intrarile din cursul perioadei, exprimate cantitativ. 9

In functie de costul mediu ponderat se determina valoarea iesirilor, fie periodic (la sfarsit de luna), fie dupa receptia fiecarui lot conform relatiei: Ve=Q x Cmp, in care: Ve - valoarea iesirilor si Q - cantitatea iesita Aeasta metoda este cel mai frecvent utilizata in cazul stocurilor cumparate la preturi diferite, iar in contabilitate stocurile nu sunt individualizate in functie de costul de achizitie sau de productie al fiecarui lot. Evaluarea stocurilor, folosind formula costului mediu ponderat, se face astfel: - intrarile de stocuri sunt diferentiate la costul de achizitie sau de productie al fiecarei aprovizionari; - iesirile de stocuri se evidentieaza la costul mediu ponderat, determinat fie dupa fiecare lot intrat sau iesit, fie lunar, trimestrial sau anual; - stocul final evaluat la costul mediu ponderat. Metoda nu permite evaluarea exacta a iesirilor din cursul perioadei, in schimb atunci cand evaluarea se face dupa fiecare iesire, calculele sunt mult mai exacte.Metoda se poate utiliza cu succes in cazul organizarii contabilitatii stocurilor dupa metoda inventarului intermitent. Avantajele aplicarii metodei CMP: - niveleaza profiturile, utilizand o medie a valorilor stocurilor initial si final; - tinde sa anuleze efectele cresterii sau descresterii preturilor, deoarece costul stocului final calculat conform acestei metode este influentat de toate preturile platite pe parcursul anului si de costul stocului initial; -relativ usor de calculat; -metoda recomandata de IAS 2. Dezavantajele aplicarii metodei CMP: Fiind o medie ponderata, exista riscul ca valoarea stocurilor sa fie deformata prin ponderare, putand afecta profitabilitatea si valorile din situatiile financiare;costul unitar al stocurilor nu va fi identic cu cel mentionat in facturile furnizorilor;calculele sunt usoare dar necesita timp si trebuie facute, avandu-se in vedere acuratetea rezultatului (utilizand mai multe zecimale); pentru determinarea venitului si luarea unor decizii sunt mai relevante preturile reale. 4.3 Tratament contabil alternative permis: Formula ,,ultimul intrat, primul iesit (LIFO), presupune evaluarea stocurilor iesite in cursul perioadei la costul de achizitie sau de productie al ultimului lot intrat.La epuizarea 10

fiecarui lot, se va lua in considerare costul urmatorului lot, in ordinea cronologica inversa.Astfel, stocurile iesite din gestiune sunt considerate ca apartinand ultimului lot intrat si evaluate la costul acestuia.Este formula preferata de intreprinderi in perioadele de cresteri a preturilor, deoarece aceasta modalitate de evaluare conduce la cresterea valorii consumurilor/iesirilor si la micsorarea valorii stocurilor finale. Formula ,,ultimul intrat-primul iesit conduce la: cresterea valorii iesirilor-deci, la reducerea profitului, ca rezultat al corelatiei dintre costurile elementelor de stoc iesite si veniturile obtinute din valorificarea acestora si la reducerea valorii stocului final. Utilizarea formulei LIFO, la determinarea valorii iesirilor la elementele de stocuri, conduce la: reducerea profitului brut; scaderea impozitului pe profit si neafectarea in mod semnificativ a trezoreriei;descresterea volumului fizic al activelor la sfarsitul perioadei contabile;subevaluarea soldurilor conturilor la finele perioadei. Valorile stocurilor, trecute pe cheltuieli, au la baza costurile istorice din perioadele mai vechi ale sortimentelor iesite, ceea ce determina amplificarea efectului de desincronizare si nerespectarea principiului prudentei.Totodata, lichidarea unor stocuri, o data cu comandarea unui nou sortiment similar, conduce la anularea avantajelor acumulate, costurile vechi fiind reflectate in cheltuieli curente. Avantajele aplicarii metodei LIFO: -sunt folosite costurile actuale la data la care elmentele de stoc sunt eliberate in productie sau vandute; -este usor de calculat; -sunt folosite preturile actuale mentionate pe facturile de achizitie; -in perioadele inflationiste, metoda LIFO tinde sa stabileasca o valoare mai mica a venitului, in comparatie cu celelalte metode de evaluare, reducandu-se riscul impozitarii cresterii venitului ca urmare a inflatiei. Dezavantajele aplicarii metodei LIFO: - valoarea stocurilor declarata in situatiile financiare poate fi suevaluata, deoarece reflecta valoarea unor stocuri la preturi vechi, valoare care este ireala comparativ cu valoarea stocului la preturi curente; - este permisa de catre IAS 2 ca un tratament alternativ, dar nu ca un tratament de baza; - nu urmareste distributia normala a elementelor fizice de stoc; - in perioadele de deflatie, metoda LIFO tinde sa stabileasca o valoare mai mare a venitului, in comparatie ce celelalte metode de evaluare; 11

-reflectarea stocurilor in situatiile financiare la valori subevaluate denatureaza informatiile redate de anumiti indicatori bilantieri (lichiditatea, solvabilitatea, fondul de rulment etc.). La inchiderea exercitiului, stocurile aflate in stoc sunt inventariate, ocazie cu care se analizeaza posibilitatile de recuperare a costurilor acestor stocuri in perioada urmatoare.In conditiile in care, valoarea estimata de recuperare, adica pretul la care vor putea fi valorificate este mai mic decat costul, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.

5. STUDIU DE CAZ S.C. COMART S.A. - DOSARUL EXERCIIULUI Autor independent P.A.M., S.A.S. Ctre S.C. COMART S.A. n atenia D-lui Preedinte al Consiliului de Administraie Raport de audit al situaiilor financiare ale exerciiului financiar 2001 n executarea contractului nr. 1275/15.02.2001 v prezentm raportul de audit al situaiilor financiare ale exerciiului financiar 2001 ale S.C.COMART S.A. Conturile anuale auditate pentru exerciiul anului 2001, aa cum sunt prezentate n anexele A Bilanul contabil i B Contul de profit i pierdere, se refer la: Total bilan Cifra de afaceri Contul de profit i pierdere cu un rezultat 58.643.960 mii lei 53.943.647 mii lei

net al exerciiului - profit 3.837.283 mii lei Aceste conturi au fost stabilite sub responsabilitate conducerii societii, auditorul avnd responsabilitatea ca, pe baza prezentului raport, s exprime o opinie asupra conturilor anuale i a bilanului contabil ntocmit de S.C. COMART S.A. la data de 31.12.2001. 12

Verificarea i certificarea bilanului a fost realizat n conformitate cu reglementrile legale n vigoare la data realizrii auditului, i anume: - Legea societilor comerciale nr. 31/1990 - Legea Contabilitii nr. 82/1991 i Regulamentul de aplicare a acesteia; -Normele metodologice ale Ministerului Finanelor nr. 460050/29.01.2001 privind ntocmirea, verificarea i centralizarea bilanurilor contabile ale agenilor economici pe anul 2001; - Normele de audit financiar i certificare a bilanului contabil elaborate de C.E.C.C.A.R.. Aceste norme i reglementri impun ca auditul s fie planificat i executat astfel nct s se obin o asigurare rezonabil potrivit creia nu exist anomalii semnificative n conturile anuale. Pentru edificare am consultat, prin sondaj, notele contabile, documentele justificative, suporturile de informaii contabile care mpreun cu concluziile verificrilor efectuate pe parcursul exerciiului au permis pronunarea asupra concordanei bilanului cu balanele de verificare a conturilor, att sintetic, ct i analitic. n urma examinrii prezentrii de ansamblu a bilanului contabil, a contului de profit i pierdere i a anexelor la bilan, se poate afirma c situaiile financiare ale societii se caracterizeaz prin urmtoarele: - sunt coerent innd seama de cunoaterea general a societii i a sectorului de activitate; - sunt prezentate potrivit principiilor contabile i reglementrilor n vigoare; - in cont de evenimentele posterioare datei de ncheiere a exerciiului; - prezint o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a rezultatelor i a situaiei financiare. n unitate sunt elaborate procedurile corespunztoare, a cror respectare de ctre personalul cu atribuii financiar contabile asigur un control intern eficient asupra proceselor economice, n final obinndu-se o protecie asiguratorie asupra valorilor patrimoniale. Referitor la activitatea economic desfurat pentru realizarea obiectului de activitate, aa cum este ea reflectat n bilanul ntocmit la 31.12.2001, se constat c exerciiul financiar s-a ncheiat cu un profit brut de 4.855.897 mii lei. De subliniat este faptul c societatea are o situaie financiar deosebit, n sensul c trezoreria este deficitar. La finele anului 2001, totalul datoriilor este de 24.135.521 mii lei (din care furnizori 4.141.668 13

mii lei), n timp ce totalul creanelor se ridic la 9.735.583 mii lei. Societatea are contract la Banca Comercial Romn un credit global de exploatare n valoare de 3.996.900 mii lei. Comparativ cu anul 2000 a crescut ponderea produciei pentru export, n sistem lohn, cu 22%, n timp ce producia de semifabricate (piei moi, piei tari i talp artificial) i cea de produse finite destinat pieei interne a sczut drastic. mbuntirea organizrii procesului de producie i acoperirea n cea mai mare parte cu contracte pentru export au condus la realizarea unei cifre de afaceri/salariat superioar anului precedent, respectiv 37.357 mii lei CA/salariat comparativ cu 25.828 mii lei CA/salariat n 2000. Veniturile totale obinute n anul 2001 sunt superioare celor aferente anului 2000, n principal datoria veniturilor realizate din activitatea magazinelor, din vnzri de utilaje i materiale aflate n stoc fr micare sau cu micare lent, precum i datorit unor venituri excepionale n sum de 5.491.169 mii lei. Profitul realizat de societate provine att din activitatea de exploatare, care a nregistrat un rezultat brut pozitiv de 2.545.165 mii lei, ct i din cea excepional care s-a soldat cu un profit de 2.484.256 mii lei. Activitatea financiar a nregistrat o pierdere de 173.524 mii lei generat de dobnzile pltite pentru creditele contractate. Profitul obinut din activitatea excepional provine din vnzarea unor active disponibile ale societii (utilaje, terenuri, cldiri dezafectate). Pe ansamblu, societatea a nregistrat n anul 2001 un profit net de 3.837.283 mii lei care a condus la o rat a rentabilitii totale de 7,18%. Deoarece prezentul raport a fost ntocmit n perioada 03.2002 06.2002, nu am avut posibilitatea s urmrim modul de realizare a inventarierii conturilor anuale. Cu toate c perioada de realizare a fost scurt, nu am fcut derogri de la normele existente care reglementeaz auditul financiar, dar menionez c nu a fost posibil o supraveghere continu a gestiunii societii de ctre auditor pe ntregul parcursul anului. Lund n considerare aceste rezerve, se poate concluziona c bilanul contabil ntocmit pentru exerciiul financiar al anului 2001, contul de profit i pierdere i celelalte situaii financiare anexe sunt regulamentare, sincere i conforme cu normele de contabilitate din Romnia. Ele reflect corespunztor rezultatul exerciiului i situaia financiar i patrimonial a S.C. COMART S.A. la data de 31.12.2001.

14

Auditor independent P.A.M Foaia de lucru nr. 1 DOSAR nr. 1275 PREZENTAREA SOCIETII Ref. Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M Data: 02.03.2002 S.C. COMART S.A. Bucureti este, conform Contractului, persoan juridic romn, cu forma juridic de societate pe aciuni. Aceasta i desfoar activitatea n conformitate cu legile romne, cu prevederile Contractului de Societate. Sediul societii este n Romnia, Bucureti, b-dul Iuliu Maniu nr. 26, Sector 6 i poate fi schimbat numai pe baza hotrrii Adunrii Generale a Acionarilor. Durata de funcionare a societii este nelimitat, cu ncepere de la data nregistrrii ca persoan juridic n Registrul Comerului: 19.02.1991 (nr. Registrul Comerului: J40/474/1991). n prezent capitalul societii este n ntregime privat. Societatea continu activitatea cu aceeai denumire, cu capital integral de stat, nfiinat prin H.G. 1296/13.12.1990. Capitalul social al S.C. COMART S.A. Bucureti a fost stabilit, prin Contract, la suma de 26.986.621 mii lei, fiind mprit n 7.580.650 de aciuni nominative, numerotate de la 000.000.1 la 7.580.650. Valoarea nominal este de 3.560 lei/aciune. Valoarea aciunilor este subscris i vrsat n ntregime astfel: 10.794.648.400 lei (40% din capitalul social), reprezentnd un numr de 3.032.260 aciuni, aparin Asociaiei salariailor COMART. Aciunile subscrise de Asociaie sunt numerotate de la 4.548.391 la 7.580.650. Capitalul social menionat mai sus a fost cesionat de FPS n baza Contractului de vnzare cumprare de aciuni nr. 336/30.04.1996, ct i conform Actului Adiional la respectivul Contract. 16.191.163.000 lei (59,997% din capitalul social), reprezentnd un numr de 4.548.149 aciuni, au fost subscrise de un numr de 5.240 de persoane fizice care au optat n baza legii privatizrii (Legea nr. 55/1995) s i depun Carnetele cu certificatele de proprietate i/sau Cupoanele nominative de privatizare n contul S.C. COMART S.A. Bucureti. Aciunile astfel subscrise sunt numerotate de la 000.000.1 la 4.548.149. 809.600 lei (0,003% din capitalul social), reprezentnd un numr de 241 aciuni, au rmas la dispoziia societii. Aceste aciuni sunt numerotate de la 4.548.150 la 4.548.390. Foaia de lucru nr. 2 DOSAR nr. 1275 Exerciiul financiar 2001 NOTE ASUPRA CONTRACTULUI ntocmit de P.A.M Ref. Data: 05.03.2002 15

Principalele obiecte de activitate prevzute n Contractul societii sunt: - proiectarea, producerea i comercializarea de nclminte, semifabricate din piele i talp pentru nclminte, marochinrie; - producerea i comercializarea semifabricatelor obinute din deeuri de piele, talp i alte materiale; - comercializarea de materii prime, materiale, produse industriale, produse de larg consum, produse agroalimentare, materiale de construcii; - colectarea i comercializarea deeurilor rezultate din activitatea proprie a societii; - prepararea i comercializarea de produse agroalimentare (pentru bufet i cantin); - executarea de lucrri i servicii pentru teri, urmnd ca n acest scop s ncheie Contract de prestri servicii; - executarea de S.D.V. uri, piese de schimb, lucrri de construcii de maini, construcii metalice din lemn; - activiti de comer intern n toate formele de comercializare, cu bunuri de larg consum, produse alimentare i nealimentare, mrfuri neindustriale, produse petroliere i derivai petrolieri; - import export de produse specifice produciei desfurate; - activiti de reprezentare, intermediere i/sau orice alt form de colaborare comercial intern i extern; - orice operaiuni de import i export n condiiile legii, n numele i pe contul societii, precum i n regim de comision sau mandat comercial; - participarea cu capital n lei sau n valut la constituirea n Romnia sau n strintate de societi comerciale de producie, servicii, transport i orice alt domeniu prevzut de legea aplicabil; - valorificarea spaiilor disponibile prin nchirierea ca sedii de societi, depozite, activiti lucrative i locuine. Anumite elemente din Contractul de societate redactat iniial i depus la Registrul Comerului au fost ulterior modificate, prin 9 Cereri de nscriere de meniuni, acestea referindu-se n principal la capitalul social (modificrile acestuia din 1991 pn n prezent) i la obiectul de activitate (neexistnd modificri eseniale de coninut, ci mai mult de form). Foaia de lucru nr. 3 DOSAR nr. 1275 STUDIEREA Ref. 16

ORGANIGRAMEI Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M Data: 07.03.2002 Din punct de vedere al organizrii, remarcm o structur piramidal. Componena Consiliului de Administraie este aleas prin hotrrea AGA. n vrful piramidei este Director General care are n subordine mai muli directori: general adjunct, tehnic, de export i economic. Fiecare dintre acetia conduce un numr de servicii i departamente, a cror activitate o coordoneaz i pentru care rspunde, conform prevederilor din fia postului. Fluxurile informaionale i cele decizionale sunt bine definite n cadrul organigramei. Se poate spune c, din acest punct de vedere, societatea este bine organizat, astfel ca fiecare angajat tie care i sunt responsabilitile, pe cine are n subordine i n faa cui rspunde pentru activitatea depus. Foaia de lucru nr. 4 DOSAR nr. 1275 SISTEMUL INFORMAIONAL CONTABIL Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M Data: 08.03.2002 Pentru realizarea proceselor de cunoatere i gestiune a patrimoniului se procedeaz la organizarea datelor i informaiilor ntr-un sistem informaional. n acest scop, se identific evenimentele i faptele ce genereaz date, se delimiteaz obiectivele cunoaterii i conducerii, se stabilesc purttorii materiali de informaii i modul n care se culeg i nregistreaz datele, se aleg metodele i instrumentele de prelucrare a acestor date, se definete destinaia informaiilor i se organizeaz transmiterea lor la destinatari. Discutat sub acest aspect, contabilitatea reprezint un sistem informaional orientat spre cunoaterea i gestiunea valorilor economice separate patrimonial. n aceast calitate ea se delimiteaz ca un ansamblu de elemente interdependente orientat spre culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza i transmiterea informaiilor privind starea i micarea patrimoniului. Aceste elemente sunt: fondul sau sistemul de informaii, suporturile materiale ale informaiilor, mijloacele de prelucrare a datelor, metodele i procedurile de prelucrare a datelor; circuitele informaionale. Sistemul informaional asigur toate informaiile necesare lurii deciziilor pe toate nivelele de responsabilitate, conducere i control. El trebuie vzut ca o interfa ntre mediul intern al ntreprinderii i cel exterior lui (mediul economic, financiar, bancar). Sistemul informatic reprezint ansamblul structurat i corelat de proceduri i echipamente 17 Ref.

electronice de calcul care permit culegerea, transmiterea, stocarea i prelucrarea datelor precum i difuzarea de informaii astfel obinute. Societatea comercial COMART S.A. deine o reea de calculatoare, achiziionate n luna ianuarie 1997, utilizat deocamdat n activitile de eviden contabil, folosind programul de contabilitate Ciel v.6.1. Foaia de lucru nr. 5 DOSAR nr. 1275 NTOCMIREA Ref. BILANULUI Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M Data: 10.03.2002 Bilanul contabil a fost ntocmit conform reglementrilor legale n vigoare, asigurndu-se respectarea urmtoarelor: - principiul prudenei i cel al continuitii activitii; - principiul independenei exerciiilor, prin verificarea veniturilor i cheltuielilor aferente exerciiului respectiv; - principiul permanenei metodelor, metodele de evaluare i prezentare folosite fiind identice cu cele ale anului 1999. Bilanul contabil prezint o imagine real a patrimoniului, asigurndu-se respectarea urmtoarelor reguli: a) Existena inventarierii integrale a tuturor elementelor patrimoniale, a corectei verificri a acestora, precum i cuprinderea rezultatelor n bilan Inventarierea patrimoniului s-a efectuat cu respectarea reglementrilor legale prevzute de Legea Contabilitii i de Regulamentul de aplicare a acesteia i cele ale OMF nr. 2388/15.12.1995 privind organizarea i efectuarea inventarierii. Rezultatele inventarierii, respectiv totalitatea elementelor de activ i pasiv, inventariate potrivit normelor i grupate dup natura lor, au fost nregistrate n evidenele contabile. Inventarierea general a fost nceput n baza deciziei nr. 1158/28.10.2001. Rezultatele inventarelor efectuate de CFI, n baza proceselor verbale ntocmite, semnate de conducerea societii, au fost i ele nscrise n contabilitate. b) Organizarea gestiunii de valori materiale, n numr de 12, pe feluri de materiale, iar gestiunile de produse finite i semifabricate, n numr de 8, sunt organizate pe destinaii, respectiv intern i extern c) inerea corect i la zi a contabilitii Verificrile efectuate asupra conturilor permit aprecierea potrivit creia contabilitatea este 18

inut n mod regulat i sincer, respectndu-se nregistrarea cronologic i sistematic a tuturor documentelor justificative privind bunurile mobile i imobile, disponibilitile bneti, drepturile i obligaiile, micrile i modificrile intervenite n urma operaiunilor patrimoniale efectuate, veniturile, cheltuielile i rezultatele obinute. d) Preluarea corect n balana de verificare a datelor din conturile sintetice i concordana dintre contabilitatea sintetic i cea analitic Relaia de control privind nregistrarea n conturi a tuturor documentelor justificative este asigurat prin totalul rulajului debitor sau creditor din balanele de verificare. Ca instrument de verificare a coninutului conturilor, balana de verificare asigur reflectarea operaiunilor economice i financiare reale, consemnate n documentele justificative i nregistrate n contabilitate n concordan cu normele metodologice de utilizare a conturilor. e) ntocmirea bilanului contabil pe baza balanei de verificare a conturilor sintetice i respectarea normelor cu privire la ntocmirea acestuia i a anexelor sale n urma examinrii i verificrii efectuate s-a constat concordana datelor bilaniere cu datele nscrise n balane i registre contabile. Foaia de lucru nr. 6 DOSAR nr. 1275 IMOBILIZRI I Ref. Data: 20.03.2002 AMORTISMENTE Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M n anul 2001, situaia imobilizrilor se prezint astfel: - mii lei Felul imobilizrilor Imobilizri necorporale Imobilizri corporale Imobilizri financiare TOTAL Valori brute la nceputul anului 43.979 44.208.081 500 44.252.560 Creteri 66.299 890.015 10.921.820 11.878.134 Diminuri 37.045 3.609.853 10.922.320 14.569.212 Valori brute la sfritul anului 73.233 41.488.243 41.561.476

n cursul anului 2001, amortizarea pentru imobilizrile corporale s-a calculat dup metoda liniar. Valoarea total a amortizrii care a fost nregistrat este de 2.227.165 mii lei, din care: 9.317 mii lei pentru imobilizri necorporale; 2.217.848 mii lei pentru imobilizri corporale; 19

Amortizarea aferent imobilizrilor corporale scoase din eviden este de 650.850 mii lei.

Foaia de lucru nr. 7 DOSAR nr. 1275 SITUAIA Ref. CREANELOR Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M Data: 25.03.2002 La data de 31.12.2001, totalul creanelor nregistrate n bilanul contabil nsumeaz 9.735.583 mii lei, din care: 9.713.472 mii lei creane din active circulante; 22.111 mii lei creane din cheltuieli nregistrate n avans. Din totalul creanelor, clienii dein o pondere de aproximativ 95%, adic 9.254.976 mii lei, n aceast sum intrnd i clienii inceri. Din situaia analitic a clienilor nencasai rezult c exist cazuri n care unii clieni au ridicat n mod repetat produse, fr ns a achita facturile. Pentru ncasarea facturilor mai vechi, societatea a ntreprins demersurile necesare, inclusiv acionarea n instan. Important de subliniat este faptul c n soldul contului 416, Clieni inceri, societatea are nregistrate la 31.12.2001 facturi nencasate nsumnd 461.161 mii lei destinate unor clieni interni i 13.265 mii lei destinate unor clieni externi. Soldul contului Clieni la 31.12.2001 este de 8.793.815 mii lei. Repartizarea acestei sume se face ntre foarte muli clieni, dar cei mai importani sunt: Monterosa 1.364.254 mii lei Ciao Bimbi .. 580.013 mii lei Dacia S.A. ....838.278 mii lei Faur S.A. ..510.335 mii lei Romsand Grup .321.127 mii lei General Grup ...378.599 mii lei. Pentru a confirma soldurile conturilor analitice de clieni, s-a utilizat procedura confirmrii directe, iar sumele primite de la clieni au coincis cu cele nregistrate n contabilitate.

Foaia de lucru nr. 8 20

DOSAR nr. 1275

SITUAIA

Ref.

DATORIILOR Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M Data: 31.03.2002 Potrivit anexei la bilanul contabil ntocmit la data de 31.12.2001, situaia datoriilor se prezint astfel: - mii lei Total din care: - credite bancare pe termen scurt - dobnzi - furnizori - clieni creditori - datorii cu personalul i asigurrile sociale - impozit pe profit - taxa pe valoarea adugat - alte datorii ctre stat i instituii publice - grupuri i conturi cu asociaii - creditori diveri 24.135.521 3.996.900 196.560 4.141.668 70.485 2.252.639 3.192. 413 4.334.615 3.610.370 2.309.761 30.010

n funcie de perioada n care devin exigibile, am mprit datoriile n felul urmtor: - datorii cu termen de exigibilitate sub un 1 an. - datorii cu termen de exigibilitate mai mare de 1 an 22.234.781 mii lei 1.900.740 mii lei

De menionat este faptul c, n cadrul datoriilor am regsit suma de 3.180.309 mii lei, reprezentnd majorri de ntrziere care au fost incluse pe cheltuieli excepionale pentru datorii restante. Ca i n cazul creanelor, am utilizat, pentru confirmarea soldurilor conturilor analitice de furnizori i n cazul datoriilor ctre stat, procedura confirmrii directe, rezultatele creia au condus la obinerea certitudinii c sumele nregistrate n conturi sunt cele corecte. Foaia de lucru nr. 9 DOSAR nr. 1275 TRATAREA CONFIRMRII DIRECTE - CLIENI Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M Nr. Nume, adres, Suma de Confirmat sau Data: 02.04.2002 Neconfirmat i Nu s-a 21 Ref.

crt. numr de cont 1 2 total client Monterosa Faur S.A.

confirmat (mii lei) 1.364.254 510.335 1.874.589

justificat (mii lei) 1.364.254 510.335 1.874.589

nejustificat -

rspuns -

Foaia de lucru nr. 10 DOSAR nr. 1275 TRATAREA CONFIRMRII DIRECTE - FURNIZORI Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M Nr. Nume, adres, Suma de Confirmat sau crt. numr de cont confirmat justificat (mii lei) 305.245 124.387 429.632 FURNIZOR (mii lei) 1 Med Impact S.A. 305.245 2 Coop. Munca 124.387 total 429.632 Data: 04.04.2002 Neconfirmat i Nu s-a nejustificat rspuns Ref.

Foaia de lucru nr. 11 DOSAR nr. 1275 TREZORERIE Ref. Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M Data: 10.04.2002 Dup cum este nscris n bilanul contabil al anului 2001, conturile de trezorerie nsumau 1.977.019 mii lei, din care: Conturi la bnci n lei Conturi la bnci n devize (n ar) Casa n lei Casa n devize Alte valori 518.347 mii lei 1.372.636 mii lei 36.497 mii lei 1.550 mii lei 47.989 mii lei

Ca urmare a confruntrii situaiei scriptice cu cea faptic, s-a constatat c sumele nscrise n bilan sunt corecte i prezint n mod corect realitatea. Foaia de lucru nr. 12 DOSAR nr. 1275 CAPITALURI PROPRII Ref. Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M Data: 15.04.2002 La data de 31.12.2001, capitalurile proprii totalizau 34.398.951 mii lei, fa de 33.079.956 mii lei ct erau la finele anului precedent. Modificrile n conturile de capitaluri au fost 22

determinate de constituirea de rezerve legale n sum de 242.795 mii lei, constituirea de fonduri din profit n sum de 1.000.000 mii lei i primirea de fonduri de la FPS, n sum de 76.200 mii lei. Au existat, de asemenea, i modificri structurale prin majorarea capitalului social cu diferenele de reevaluare. Foaia de lucru nr. 13 DOSAR nr. 1275 PROVIZIOANE PENTRU Ref. RISCURI I CHELTUIELI Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M Data: 16.04.2002 Soldul final al contului 1514 Provizioane pentru pierderi din schimb valutar, este de 48.891 mii lei. Acestea sunt singurul tip de provizion pe care societatea l-a constituit, necesitatea calculrii i nregistrrii sale provenind din nsi caracteristica definitorie a activitii desfurate n ntreprindere: lohn pentru export. Ca urmare, innd cont de faptul c att moneda naional, ct i devizele pe care le ncaseaz ntreprinderea (euro i lire sterline) au cursuri fluctuante, era necesar constituirea unor astfel de provizioane pentru diminuarea riscurilor. Foaia de lucru nr. 14 DOSAR nr. 1275 Alte grupe sau posturi din Ref. bilanul contabil Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M Data: 18.04.2002 n cadrul conturilor de regularizare i asimilate din activ, societatea are nregistrate diferene de conversie activ (contul 476) n sum total de 109.488 mii lei. Exist i cheltuieli nregistrate n avans, cu abonamentele pentru publicaiile juridice i economice, n valoare de 22.111 mii lei. Foaia de lucru nr.15 DOSAR nr. 1275 CONTUL DE PROFIT I Ref. PIERDERE Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M Data: 20.04.2002 Contul de profit i pierdere a fost ntocmit n baza datelor din contabilitate i reflect corect veniturile, cheltuielile i rezultatele perioadei raportate. Structura sa, pentru anul 2001 este urmtoarea: - mii lei Nr. crt. 1 Exploatare 56.404.996 53.859.831 ACTIVITATEA VENITURI CHELTUIELI PROFIT/ PIERDERE 2.545.165 23

2 Financiar 3 Excepional TOTAL

5.676.746 5.491.169 67.572.911

5.850.270 3.006.913 62.717.014

- 173.524 2.484.256 4.855.897

Din analiza contului de profit i pierdere rezult ca n anul 2000, numai din activitatea de exploatare s-a obinut un profit de 2.545.165 mii lei. n acelai timp, rezultatul nregistrat din activitatea financiar este o pierdere de 173.524 mii lei a crei cauz o constituie dobnzile pltite pentru creditele primite, dobnzi care n suma total se ridic la 2.402.865 mii lei. Din activitatea excepional s-a obinut un profit nsemnat, n sum de 2.484.256 mii lei, obinut ca urmare a vnzrii unor active disponibile ale societii. Se constat prin urmare faptul c activitile de exploatare i excepionale au contribuit aproape parte n parte la obinerea unui profit brut de 4.855.897 mii lei i prin urmare un profit net de 3.837.283 mii lei. Foaia de lucru nr. 16 DOSAR nr. 1275 Note asupra contului de profit i Ref. Data: 22.04.2002 pierdere Exerciiul financiar 2001 ntocmit de P.A.M Volumul i structura cifrei de afaceri 5.800.286 mii lei mai mare dect cea aferent anului 2000. n componena cifrei de afaceri regsim: vnzarea produselor finite .. 48.554.705 mii lei vnzarea semifabricatelor . 1.769.155 mii lei vnzarea produselor reziduale ..450.045 mii lei redevene, locaii de gestiune i chirii 58.833 mii lei vnzarea mrfurilor 1.741.273 mii lei activiti diverse .1.369.635 mii lei Pentru anul 2001, managerii ntreprinderii au prognozat i nscris n bugetele de cheltuieli previzionale, o cretere a cifrei de afaceri cu aproximativ 10%. Structura i evoluia efectivului de salariai n anul 2001, numrul mediu de salariai a fost de 1.444 fa de 1.864 n anul precedent. La nchiderea exerciiului financiar 2001, numrul efectiv de salariai a fost de 1.360, din care: - muncitori 1.191 24

n anul 2001 a fost realizat i nregistrat o cifr de afaceri de 53.943.647 mii lei, cu

- personal TESA - maitri 43

126

Conducerea societii a fost asigurat pe parcursul ntregului an 2001 de ctre Consiliul de Administraie format din 7 persoane din cadrul societii i de un Comitet de Direcie compus din: Director General, Director Adjunct, Director Economic, Director Tehnic i Director de Export.

25