Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE………………………………………………………..2
CAP. I PREZENTAREA STOCURILOR ŞI A FORMELOR DE EVALUARE A
ACESTORA
1.1.Aspecte generale.....................................................................................................3
1
INTRODUCERE
Această temă este una extrem de importantă pentru o unitate în desfăşurarea activităţii
sale.Contabilitatea stocurilor este cea care prezintă în mare parte activitatea unei firme,fie ea una de
producţie, comerţ sau prestări de servicii.
Pin contabilitatea stocurilor se poate observa cantitatea de produse realizată de firmă,
valoarea costului de obţinere a acestui produs ,respectiv preţul la care se vând produsele.
Pentru a avea o activitate cât mai profitabilă, firma ar trebui să încerce să diminueze cât de
mult posibil costul de obţinere al acestor produse,dar şi vânzarea lor la un preţ cât mai mare pentru a
obţine un profit cât se poate de consistent.
De asemenea trebuie aleasă cea mai bună metodă de evaluare a stocurilor deoarece în urma
fiecăreia rezultatele sunt diferite.
Managerul firmei trebuie să fie pe lângă un bun manager, o persoană care să cunoască
noţiunile de bază ale contabilităţii pentru a putea analiza fiecare situaţie a firmei şi pentru a lua cele
mai bune decizii în vederea armonizării activităţii unităţii pe care o gestionează.
2
CAP. I PREZENTAREA STOCURILOR ŞI A FORMELOR DE
EVALUARE A ACESTORA
1.1.Aspecte generale
Stocurile reprezintă componente ale activului patrimonial , fiind mijloace economice sub
forma activelor circulante materiale . Ele îşi transmit integral valoarea asupra bunurilor realizate cu
ajutorul lor , deci la data utilizării sau consumului.
Stocurile, sub aspectul gestionării, se pot grupa în stocuri şi producţia în curs de execuţie,
ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internaţionala a Standardelor
Contabile (I.A.S.C.), în norma de contabilitate IAS 2 „Stocurile” aplicată începând cu 1.01.1976 şi
revizuită în anul 1993 defineşte stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achiziţie al
acestora cuprinde preţul de cumpărare, taxele vamale şi alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de
transport-aprovizionare. Stocurile pot fi1:
• Bunuri achiziţionate în scopul revânzării ( marfa cumpărată de un comerciant cu
amănuntul şi destinată revânzării) sau orice altă achiziţie având acest scop;
• Bunuri finite sau în curs de execuţie fabricate de întreprindere;
• Materii prime, materiale, utilităţi ce urmează a fi folosite în procesul de producţie;
• Costul serviciului pentru care întreprinderea nu a recunoscut încă venitul aferent, în
cazul prestărilor de servicii.
1
IAS 2 - Stocurile
2
Ristea Mihai – “Contabilitatea Finaciară a Întreprinderii”, Editura Universitară, Bucureşti, 2005.
3
consumabile care participă indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în
produsul rezultat;
• Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor reziduale;
• Animale care nu au îndeplinit condiţiile de a fi trecute la animale adulte, animale
de îngrăşat, pasările şi coloniile de albine;
• Producţia în curs de fabricaţie reprezintă materii prime care nu au trecut prin
toate stadiile de fabricaţie, produse ne supuse probelor şi recepţiei tehnice, precum şi lucrările şi
serviciile în curs de execuţie sau neterminate;
• Mărfuri, respectiv bunuri pe care întreprinderea le cumpăra în vederea revânzării ;
• Ambalajele, cuprind bunurile necesare pentru protecţia mărfurilor pe timpul
transporturilor şi depozitării sau pentru prezentarea lor comercială.
În România, prin Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii nr. 82/1991 este data
următoarea definiţie acestei clase de active patrimoniale: „Contabilitatea stocurilor şi comenzilor în
curs de execuţie cuprinde ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale,
destinate3:
• fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie;
• fie a fi consumate la prima lor utilizare.
3
Legea Contabilităţii nr.82/1991
4
Epuran Mihail,Băbăiţă Valeria – „Contabilitatea financiară în noul sistem contabil” Vol.1, Editura de Vest, Timişoara,
1996.
4
cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informaţii utile cu
privire la stadiul aprovizionării.
B. Asigurarea integrităţii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare şi urmărirea
permanentă a mişcării lor. Se asigură prin organizarea contabilităţii mijloacelor circulante
materiale pe gestiuni, şi în cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ şi valoric,
înregistrarea exactă şi la timp a cuantumului mişcărilor şi a diferenţelor constatate la
inventariere, sesizarea existenţei stocurilor fără utilitate sau cu mişcare lentă, pentru luarea
măsurilor necesare lichidării lor.
C. Urmărirea utilizării raţionale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod
de organizare care să permită respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din
depozit, evidenţa economiilor sau a materialelor ne utilizate, precum şi a materialelor
recuperabile rezultate din prelucrarea în secţiile de fabricaţie.
D. Asigurarea delimitării cheltuielilor de transport-aprovizionare faţă de valoarea materialelor
aprovizionate, impune organizarea contabilităţii astfel încât acestea să poată furniza
informaţii cu privire la nivelul şi structura cheltuielilor de transport aprovizionare.
E. Înregistrarea şi controlul valorificării stocurilor de mărfuri şi a celorlalte categorii de stocuri
destinate a fi livrate terţilor.
F. Evidenţa şi urmărirea stocurilor de produse în procesul obţinerii şi livrării la preţuri
competitive.
G. Evaluarea realistă a stocurilor şi determinarea influenţelor asupra patrimoniului şi
rezultatelor, prin aplicarea corectă a regulilor de evaluare.
H. Promovarea principiului prudenţei şi principiului continuităţii activităţii la evaluarea şi
înregistrarea în contabilitate a stocurilor.
I. Realizarea acestor obiective este condiţionată de studierea şi luarea în considerare a
factorilor specifici5 care influenţează organizarea contabilităţii activelor circulante materiale
printre care:
A. mărimea întreprinderii, ca factor care determină alegerea metodei de contabilitate
sintetică a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.
B. structura organizatorică şi funcţională a gestiunilor de stocuri, determină circuitul
documentelor primare şi evidenţa analitică pe gestiuni. Modul de organizare a activităţii de
aprovizionare şi livrare, depozitare şi mişcare a stocurilor de materiale constituie premise de bază a
5
Epuran Mihail,Băbăiţă Valeria – „Contabilitatea financiară în noul sistem contabil” Vol.1, Editura de Vest, Timişoara,
1996.
5
contabilităţii, întrucât operaţiile specifice lor generează o mare diversitate de documente primare de
a căror corectă întocmire şi completare depinde gradul de exactitate a informaţiilor furnizate.
C. caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, în funcţie de
care se face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii şi conturile sintetice
corespunzătoare lor; se elaborează nomenclatorul stocurilor şi pe această bază se organizează
evidenta operativă şi contabilitatea analitică.
D. decalajul ce poate apărea, uneori, în vânzarea şi livrarea stocurilor.
E. sursele de provenienţă a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori, din
producţie proprie, din prelucrare la terţi ) influenţează, în principal, conturile sintetice utilizate şi
preţurile de evaluare.
F. modul de evaluare a activelor circulante materiale influenţează, în special, modul de
înregistrare a acestora în contabilitatea sintetică, dar şi alegerea metodelor de determinare a
preţurilor de ieşire la stocurile intersarjabile.
G. sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influenţează organizarea
contabilităţii stocurilor în vederea calculării mărimii cantitative şi valorice a intrărilor, ieşirilor şi
stocurilor, precum şi a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, în funcţie de care se aleg
metodele de contabilitate analitica a stocurilor.
De asemenea la organizarea contabilităţii activelor circulante materiale trebuie consideraţi
şi alţi factori, ca: documentele însoţitoare la intrarea stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea
mijloacelor circulante proprii de cele ce aparţin terţilor; fazele procesului de aprovizionare, precum
şi mijloacele folosite pentru executarea lucrărilor de evidenţă şi calcul.
• Aport la capital;
• Obţinute cu titlu gratuit;
• Din donaţii.
Costul de intrare în patrimoniu este denumit şi valoare de intrare sau valoare contabilă.
7
de utilitatea bunului în întreprindere sau preţul pieţei şi se identifică, în funcţie de destinaţia lor,
astfel:
• Stocurile destinate vânzării, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete
de realizare, care este dată de preţul de vânzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport,
comisioane etc.
pentru unitate şi preţul pieţei, este mai mare decât valoarea cu care sunt acestea înregistrate în
contabilitate, în listele de inventariere vor fi înscrise valorile din contabilitate.
• În cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate, în
relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care să reflecte situaţia reală
existentă, chiar şi în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.
Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu sunt deductibile
fiscal.
• În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii vor lua măsura
imputării acestora la valoarea lor de înlocuire. Prin valoarea de înlocuire se înţelege costul de
achiziţie, în care sunt incluse costul de cumpărare practicat pe piaţă, taxele nedeductibile, inclusiv
TVA, cheltuieli de transport aprovizionare.
8
C. Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului prin bilanţ contabil
Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele
evaluărilor la inventariere, astfel pot fi posibile următoarele cazuri:
9
1. Metoda costului mediu ponderat (CMP)
Costul unitar mediu ponderat se calculează ca raport între valoarea totală a stocului iniţial
(Si) plus valoarea totală a intrărilor (Vi) şi cantitatea existentă în stocul iniţial (qs), plus cantităţile
intrate(qi):
CMP = Si + Vi
qs + qi
10
1.5. Sistemul de conturi privind organizarea contabilităţii sintetice
11
Astfel, în situaţia în care se utilizează metoda inventarului permanent se debitează cu
intrările şi se creditează cu ieşirile de valori materiale.
În cazul în care este adoptată metoda inventarului intermitent există două modalităţi de
efectuare a înregistrărilor contabile. O primă modalitate constă în aceea că la încheierea exerciţiului,
conturile de valori materiale se debitează cu valoarea stocurilor determinată pe baza inventarului
efectuat la sfârşitul anului financiar, iar ulterior, la începutul noului exerciţiu se creditează pentru
includerea valorii stocurilor în cauză în cheltuielile de exploatare sau în veniturile din producţia
stocată, după cum au fost obţinute prin achiziţionare şi respectiv din producţie proprie. La rândul
lor, intrările şi ieşirile se înregistrează direct în debitul sau creditul conturilor de cheltuieli sau de
venituri, după caz.
Cea de a doua modalitate de efectuare a înregistrărilor contabile constă în debitarea şi
creditarea conturilor de valori materiale numai cu creşterile şi respectiv diminuările de stocuri
stabilite la sfârşitul perioadei de gestiune, ceea ce determină influenţarea în sensul scăderii sau
majorării, după caz, fie a cheltuielilor, fie a veniturilor din producţia stocată. Operaţiile de intrări şi
ieşiri se înregistrează ca în cazul modalităţii anterioare.
La rândul lor, conturile privind diferenţele de preţ se încadrează în categoria celor
rectificative, corectând în plus sau în minus preţul de înregistrare prestabilit (standard) cu diferenţa
până la costul efectiv de achiziţie sau de producţie, după caz. Sunt bifuncţionale, iar soldurile finale
de la sfârşitul exerciţiului se adaugă sau se deduc la şi din preţul de înregistrare prestabilit, după cum
sunt debitoare şi respectiv creditoare, în vederea obţinerii valorii de bilanţ.
Conturile din grupa a noua privind provizioanele pentru deprecierea stocurilor şi producţiei
în curs de execuţie au funcţia contabilă de pasiv şi funcţionează după regulile generale
corespunzătoare conturilor de aceeaşi natură. Soldurile finale creditoare pe care le pot prezenta la
încheierea exerciţiului sau în alte situaţii se deduc din soldurile finale debitoare aferente conturilor
de active circulante materiale corespondente în vederea determinării valorii contabile nete ce se
înscrie în bilanţul contabil.
Conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie sunt astfel elaborate şi grupate încât
asigură urmărirea în contabilitate a activelor circulante materiale atât pe structură şi categorii de
stocuri, aşa cum sunt delimitate în cadrul Regulamentului contabil, cât şi după locul unde se găsesc
în păstrare, în depozitele proprii sau la terţi.
12
CAP. II PREZENTAREA SOCIETĂŢII S.C.MAGIC CAKE S.R.L.
2.2.Scurt istoric
Societatea MAGIC CAKE S.R.L a luat fiinţă în anul 2002, având ca domeniu de activitate
principală fabricarea pâinii,fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie, conform
COD CAEN 1071.Activitatea a fost începută într-un spaţiu închiriat de 90mp, având următoarele
utilaje:cuptor, dospitor, malaxor, un dulap frigorific şi un număr de 6 angajaţi.Paleta de produse a
firmei cuprindea peste 60 de sortimente de prăjituri de cofetărie şi cu specific de casă,de post sau nu,
la bucată sau la kilogram, torturi şi aranjamente speciale pentru ocazii deosebite.Reţetele cu care
lucrează laboratorul sunt proprietatea acestuia.Acestea fac obiectul unei clauze de confidenţialitate
în contractele de muncă pe care firma le încheie cu angajaţii săi. Seriozitatea şi determinarea cu care
lucrează firma au dus la propulsarea în topul firmelor din domeniu pe plan local.
În anul 2003 firma accesează o finanţare prin care se construieşte un spaţiu propriu de 300
mp,pe un teren proprietate personală.În acelaşi an se achiziţionează următoarele utilaje noi:
cuptor;
robot malaxor;
cameră frigorifică;
maşină pentru distribuţie.
În anul 2004 numărul angajaţilor a ajuns la 12 iar în anul 2005 firma extinde construcţia cu
încă 200 mp,această suprafaţă fiind folosită pentru completarea fluxului de producţie şi pentru
înfiinţarea unor birouri.Totodată numărul angajaţilor ajunge la 16.Toate aceste investiţii au fost
realizate din fonduri proprii.
13
În anul 2009 firma finanţează implementarea HACCP,fiind printre firmele de referinţă din
acest punct de vedere.
În anul 2009 firma achiziţionează, modernizează şi inaugurează una dintre cele mai elegante
cofetării din oraş, în incinta aceteia fiind amenajat un spaţiu de joacă destinat petrecerilor pentru
copii.
Pentru anul 2009,reflectarea anului economic în documentele contabile arată o creştere atât a
cifrei de afaceri,cât şi a profitului.Astfel,dacă anul 2008 s-a încheiat cu o cifră de afaceri de 782671
lei, anul 2009 a adus o creştere a acesteia la 1488529 lei.De asemenea şi profitul net a crescut
considerabil, dublându-se în anul 2009 faţă de 2008.Astfel dacă anul 2008 s-a încheiat cu un profit
net de 40639 lei, în anul 2009 s-a înregistrat o creştere a profitului net până la 104253 lei.
2008
2009
2.3.Obiecte de activitate
14
2.4.Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniu
15
crema
Vitrină frigorifică 2009 7.252 1
3.ANIMALE - - -
4.ALTE 101.020
AUTOVEHICULE
Fiat Doblo 2003 38.345 1
Peugeot 2005 62.675 1
5.TERENURI 2003 27.000 1
16
CAP.III CONTABILITATEA STOCURILOR LA
S.C. MAGIC CAKE S.R.L
3.1.Contabilitatea materialelor
Societatea are un stoc de materiale de 1.000 lei. În cursul lunii decembrie se achiziţioneaza
materiale în valoare de 3.000 lei, TVA 24%. Tot în luna decembrie se dau în consum materiale în
valoare de 3.500 lei la cost de achiziţie. Stocul faptic la sfârşitul lunii este da 400 lei.
Există 2 metode de contab. a inventarului:
- metoda inventarului permanent (MIP);
- metoda inventarului intermitent (MII).
1) Achiziţia materialelor
% = 401 3.720
302 3.000
4426 720
17
• Dacă se cunoaşte vinovatul se impută minusul astfel:
1) Achiziţia materialelor:
% = 401 3.720
602 3.000
4426 720
18
3) Anularea soldului iniţial al contului 302
3.2.Stocurile fabricate
Societatea obţine un produs finit pentru care s-a stabilit un cost standard de 10 lei/buc.La
începutul exerciţiului soldul iniţial al contului de produse finite era de 80 buc.* 10 lei = 800 lei.
Diferenţele în contul 348 la începutul perioadei sunt favorabile de 10 lei. În cursul exerciţiului au loc
următoarele operaţii:
b) se vând produse finite la preţ de vanzare de 15 lei/buc., TVA 24%, număr bucăţi vândute 50.
cost standard = 10
cost efectiv = 10,1
diferenta nefavorabila = 0,1
411 = % 930
701 750
4427 180
Scăderea din gestiune a produselor la cost standard
711 = 345 500 (50 buc * 10 lei)
20
RC 348= K348 * RC 345 = 0,012 * 500 = 6
711 = 348 6
b.LIFO
SI 02.12.N 150 buc.* 6,1 lei
I 11.12.N 100 buc.* 6,5 lei
E 12.12.N 190 buc.: 100 buc.* 6,5 = 650
90 buc.* 6,1 = 549
21
1199
SI 02.12.N 60 buc.* 6,1 lei
I 22.12.N 200 buc.* 6,3 lei
E 30.12.N 160 buc.* 6,3 = 1008
Total ieşiri: 2207 lei
I. La sfârşitul lunii
22
Se achiziţionează un stoc de marfă la cost de achiziţie (CA) de 1000 lei, adaos comercial
(AC) 20%, TVA 24%. Sold iniţial al contului de mărfuri este 200 lei şi al celui de diferenţe de preţ
de 10 nefavorabilă. Ulterior mărfurile sunt vândute la preţ de vânzare cu amănuntul de 500 lei.
Înregistrarea achiziţiei şi vânzarea mărfurilor dacă evaluarea acestora se face la preţ de
vânzare cu amănuntul (PVA) este următoarea.
PVA = CA + AC + TVA neexigibilă = 1000 + 200 + 288 = 1488
1. Achiziţia mărfurilor
% = 401 1240
371 1000
4426 240
3. Vânzarea mărfurilor
5311 = % 500
707 403,2258
4427 96,7741
378 60,4839
4428 96,7741
K378 = (Si378 + Rc378) / [(Si371 + Rd371) - (Si4428 + Rc4428)] = (10+ 200) / [(200 + 1428 – 288)] = 0,15
Cota de adaos comercial aferentă ieşiri (K378 ) = 0,15* Rc707 = 0,15* 403,2258 = 60,4839
23
3.5.Ajustări pentru deprecierea stocurilor
La sfârşitul anului următor, situaţie celor trei categorii de stocuri se prezintă astfel:
NC Sortiment Valoarea istorică (contabilă) Valoarea de inventar Deprecierea
1 A 50 45 5
2 B 100 90 10
3 C 20 20 _
TOTAL 170 155 15
24
CAP IV. CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Contabilitatea stocurilor este considerată una dintre cele mai importante secţiuni ale
contabilităţii deoarece ea priveşte situaţia efectivă a producţiei,în urma ei putându-se stabili efectiv
costurile de producţie ale bunurilor produse, respectiv preţurile de vânzare astfel încât firma să poată
obţine profit.
În ceea ce priveşte materiile prime, este foarte important de analizat toate ofertele
furnizorilor,deoarece acestea pot diferii atât la preţ, cât şi la calitate.Este foarte important ca firma să
obţina materii prime şi materiale la cele mai bune preţuri şi având o bună calitate.În contabilitate
preţul materiilor prime constituie baza de calculaţie a preţului de producţie.
În ceea ce priveşte produsele pe care firma le obţine, acestea trebuie să fie în conformitate cu
cerinţele clienţilor, iar în cazul produselor de patiserie este foarte important modul de
producţie,păstrare şi distribuire a acestora.În contabilitate produsele obţinute sunt reprezentate la
preţul lor de producţie urmând a fi însă vândute la un preţ mai bun pentru a obţine un profit.
Mărfurile sunt ,de asemenea, importante pentru unitate.În cazul fimei analizate aceste
mărfuri se referă, de obicei, la tot ceea ce ţine de decor. De obicei în cazul torturilor de nuntă se
folosesc ca şi mărfuri diferite obiecte care simbolizează căsătoria, respectiv cei doi miri din
porţelan.În contabilitate, mărfurile sunt evidenţiate prin 3 metode în funcţie de specificul unităţii, iar
de cele mai multe ori firma doreşte obţinerea unui profit suplimentar şi din această activitate.
S.C. MAGIC CAKE S.R.L a încercat dea lungul timpului ,şi a şi reuşit, să facă din
activitatea sa una profitabilă.Acest lucru se poate observa şi din creşterea profitului, a cifrei de
afaceri, a investiţiilor făcute din fonduri proprii pentru a avea un spaţiu propriu de desfăşurare a
activităţii, dar şi din deschiderea unei cofetării proprii.
Se poate observa faptul că unitatea a implementat şi HACCP, ceea ce înseamnă un pas
înainte pentru ea,dar şi seriozitatea pe care o are în activitatea desfăşurată.
În ceea ce priveşte stocurile, firma îşi desfăşoara activitatea în cele mai bune condiţii.Stocul
pe care îl deţine este unul relativ mic, aceasta datorându-se şi naturii produselor realizate de ea, dar
şi datorită preţurilor excelente pe care le practică, ceea ce face ca aceste produse să poată fi
cumpărate de o gama foarte variată de clienţi.
Prin faptul că realizează peste 60 de feluri de prăjitură, atât prăjituri de post cât şi de casă,
arată interesul firmei pentru ca tot mai mulţi clienţi să guste prăjiturile produse de ea, indiferent de
perioada din an în care ne aflăm (post sau nu) cât şi gusturile pe care le avem fiecare (unii preferă
doar prăjiturile de casă).
25
De asemenea dublarea profitului în anul 2009 faţă de anul 2009 se datorează deschiderii
cofetăriei.Acest local a fost foarte bine gândit, realizându-se şi un loc de aniversări pentru cei mici,
astfel scutindu-i pe părinţi de organizarea unei petreceri acasă şi chiar de supravegherea celor
mici,deoarece există personal special pregătit pentru aceste aniversări.
În ceea ce privesc propunerile pentru firmă, consider că aceasta ar trebui să încerce să-şi
extindă activitatea prin deschiderea unor alte puncte de lucru în judeţ pentru a satisface tot mai mulţi
clienţi şi a realiza o cifră de afaceri şi un profit din ce în ce mai mare.
De asemenea ar trebui să găsească soluţii noi pentru ca bunurile produse să aibă o
valabilitate mai mare şi de ce nu metode de păstrare a acestora în condiţii optime.
În cazul extinderii activităţii, firma ar putea să încerce producerea unoi noi sortimente de
prăjituri dar şi de produse de patiserie, astfel încât să realizeze anumite produse unice, care de altfel
să poarte şi nume unice şi să poată fi uşor asimilate cu numele firmei.
26
BIBLIOGRAFIE
27