CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL I-STATUTUL SOCIETĂŢII COMERCIALE………………5
1.1-Numele,prenumele,locul şi data naşterii,domiciliul si cetăţenia
asociatului unic………………………………………………………............5
1.2-Forma juridică a societăţii,denumirea,sediul şi durata societăţii.............5
1.3-Scopul,domeniul şi obiectul de activitate.................................................6
1.4-Capital social subscris şi vărsat,parţi sociale............................................7
1.5-Reducerea sau mărirea capitalului social……………………………..7
1.6-Fuziunea,divizarea şi dizolvarea societăţii…………………………...8

CAPITOLUL II-CONTABILITATEA MĂRFURILOR………………...9

2.1-Noţiuni generale privind mărfurile…………………………………...9
2.2-Evaluarea mărfurilor…………………………………………………12
2.3-Conturile utilizate…………………………………………………....13

CAPITOLUL III-CONTABILITATEA AMBALAJELOR……………...16

3.1-Noţiuni generale privind ambalajele………………………………….16
3.2-Clasificarea ambalajelor……………………………………………...16
3.3-Evaluarea ambalajelor………………………………………………..18
3.3.1-Evaluarea la intrare…………………………………………………18
3.3.2-Evaluarea la ieşire…………………………………………………..19
3.4-Conturile utilizate……………………………………………………..19
3.5-Facturarea ambalajelor………………………………………………..21
3.6-Înregistrarea conturilor privind intrările şi ieşirile de ambalaje………22
3.6.1-Ambalaje de natura imobilizărilor..................................................... 22
3.6.2-Ambalaje de natura activelor circulare............................................. .22
3.6.2.1-Ambalaje de natura obiectelor de inventar..................................... 22
3.6.2.2-Ambalaje de transport sau circulaţie.............................................. 22
3.6.2.3-Materiale de ambalat...................................................................... 26
3.6.2.4-Ambalaje provenite din producţie proprie.......................................27

CAPITOLUL IV-
APLICAŢII PRACTICE PRIVIND MĂRFURI ŞI
AMBALAJE……………………………………………………28

CAPITOLUL V-CONCLUZII ŞI PROPUNERI........................................34

BIBLIOGRAFIE

1
 INTRODUCERE

Prin geneză,contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde in plan informaţional şi

decisional la problema gestionării in condiţii de eficienţă a valorilor economice separate
patrimonial.

Datele contabilităţii trebuie:

 să fie la indemâna celor care au noţiuni asupra pieţei afacerilor şi asupra
economiei in general şi care doresc să studieze informaţiile furnizate cu o
corectitudine suficienta.
 să permită investitorilor şi creditorilor să-şi faca o opinie asupra resurselor
acesteia şi asupra circumstanţelor care le pot altera.
 să furnizeze indicaţii asupra obligaţiilor sale şi drepturilor acţionarilor
 să furnizeze date despre lichiditate,solvabilitate şi mişcarile de fonduri ale
întreprinderii.
 să constituie pentru stat un instrument de cunoaştere in vederea determinării
diferitelor impozite,a veniturilor şi averii întreprinderilor precum şi operaţiilor
realizate de acestea.
 să facă eventuale comentarii şi să dea explicaţii care să permită utilizatorilor să
exploateze mai bine datele.

Societăţile comerciale,cu calitate de comerciant au obligaţia să organizeze şi să conducă

contabilitatea proprie, conform Legii Contabilităţii.
Legea Contabilităţii prevede că evidenţa contabilă se conduce in partidă dublă,aceasta
trebuind să asigure:
 Înregistrarea cronologică şi sistematică a tuturor operaţiilor
patrimoniale,simultan în debitul şi în creditul unor conturi,denumite conturi
corespondente.
 Stabilirea totalului sumelor debitoare şi creditoare,cât şi al soldului final.
 Întocmirea lunară a balanţei de verificare

2
  Prezentarea situaţiei patrimoniului,a veniturilor,cheltuielilor prin contul de
profit şi pierderi.

În măsura in care obiectivul contabilităţii,acela de a da o imagine fidela a

patrimoniului,rezultatelor şi situaţiei financiare ale întreprinderii,a fost atins,o sinteză a
tuturor elementelor constituite ale activităţii acesteia trebuie comunicată utilizatorilor
care au nevoie şi dreptul la acesta.Acest deziderat este înfaptuit prin întocmirea unor
documente financiare ce prezinta într-o maniera sintetică,fidelă,clară şi
completă,respectând o anumită periodicitate şi anumite reguli de întocmire,ansamblul
aspectelor economico-financiare ale întreprinderii.
Nevoia de informare periodică a condus la determinarea rezultatelor sau calcularea
unor marimi necesare în stabilirea obligaţiilor fiscale,pe etape de viaţă ale întreprinderii.
Referindu-se la realităţile ţării noastre,conform regulamentelor actuale in materie
contabilă se are în vedere pentru întocmirea unor documente durata unui an calendaristic.
Ansamblul aspectelor legate de situaţia întreprinderii la sfârşitul anului şi al
exerciţiului financiar este reflectat cu ajutorul bilanţului contabil.Elaborarea acestuia
trebuie să respecte anumite reguli de întocmire,verificare,aprobare şi publicare în scopul
utilizării unei tehnologii precise şi identice pentru toţi utilizatorii informaţiei
contabile.Aceste reguli sunt prevăzute în cadrul normelor contabile cuprinse în Legea
Contabilităţii nr.82/1981 şi în Regulamentul de aplicare aprobată prin H.G:nr.704/14
decembrie 1993.
Tot in cadrul documentelor de sinteză contabilă se înscriu şi ,,Raporturile trimestriale
ale agenţilor economici” a căror întocmire e reglementată prin norme metodologice ale
Ministerului Finanţelor emise anual.

3
CAPITOLUL I-STATUTUL SOCIETĂŢII COMERCIALE

1.1 Numele,prenumele, locul şi data naşterii, domiciliu şi cetăţenia asociatului

unic.
Art.1 Numele şi prenumele,data şi locul naşterii asociatului unic:
Asociatul unic este Alexander Ioan Claudiu, în oraşul Cugir, judeţul Alba.
Art.2 Domiciliul asociatului unic:
Domiciliul asociatului unic este în oraşul Cugir,Str.Aurel Vlaicu,nr.5,judeţul
Alba,identificat prin B.I seria XB nr.025531,eliberat de Poliţia oraşului Cluj-Napoca la
data de 02.03.1984,având C.N.P 1700719080584.
Art.3 Cetăţenia asociatului unic:
Asociatul unic Alexander Ioan Claudiu are cetăţenia română.

1.2 Forma juridică a societăţii,denumirea,sediul şi durata societăţii

Art.4 Forma juridică a societăţii:

Societatea comercială ,,AMBALAJUL” este o persoană juridică română având forma
juridică de societate cu răspundere limitată,cu asociat unic,al cărei obligaţii sociale sunt
garantate cu patrimoniul social,asociatul unic răspunde numai până la concurenţa
capitalului social subscris.
Societatea se constituie,se organizează şi işi desfăşoară activitatea potrivit legislaţiei din
România şi în conformitate cu prevederile prezentului act constitutiv.Societatea
comercială este persoana juridică de la data înmatriculării în Registrul Comerţului.
Art.5 Denumirea societăţii
Societatea comercială are denumirea Societate comercială ,, AMBALAJUL” S.A şi
funcţionează sub această firmă.În orice act,scrisoarea sau publicarea emanând de la
societate,pe lângă denumirea şi numărul de ordine din Registrul Comerţului,trebuie să se
arate forma juridică,sediul societăţii şi codul fiscal.
Art.6 Sediul societăţii:
Societatea comercială ,, AMBALAJUL” S.A are sediul în localitatea Cugir, str.Donath,
nr 5,judeţul Alba.Sediul societăţii poate fi schimbat în orice alt loc din România prin

4
hotărârea asociatului unic. Societatea poate înfiinţa sedii secundare, sucursale, agenţii,
reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, în ţară sau în
străinătate, prin hotărârea asociatului unic.

Art.7 Durata societăţii

Societatea comercială ,, AMBALAJUL” se înfiinţează pe o durată nelimitată.

1.3 Scopul şi obiectul de activitate.

Art.8 Scopul societăţii este efectuarea activităţilor menţionate în obiectul de activitate
pentru promovarea şi punerea în aplicare a iniţiativei private,precum şi obţinerea de
profit.

Art.9 Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al societăţii comerciale ,, AMBALAJUL” este producerea şi
comercializarea produselor electronice şi electrocasnice.

1.4 Capital social subscris şi vărsat, parţi sociale

Art.10 Capitalul social subscris şi vărsat de asociatul unic este de 20.000.000 lei în
numerar.
Capitalul social este vărsat integral prin depunerea acestuia în contul şi la dispoziţia
societăţii potrivit actelor justificative.

Art.11 Părţile sociale :

Capitalul social subscris conform art.10 din actul constitutiv se divide în 20 părţi sociale
egale,valoarea unei părţi sociale fiind de 100 000 lei.

1.5 Reducerea şi mărirea capitalului social 

Reducerea capitalului social se face pe baza hotărârii asociatului unic în condiţiile şi cu
respectarea procedurii prevăzute în lege.

5
Reducerea capitalului social va putea fi facută numai după trecerea a două luni din ziua în
care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial. Hotărârea va trebui să respecte
minimul legal de capital social pentru societăţile cu răspundere limitată,se arată motivele
pentru care se face reducerea şi procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.

Capitalul social va putea fi majorat pe baza hotărârii asociatului unic,prin

subscrierea de noi părţi sociale,pe baza aportului în natură sau în numerar a
asociatului,prin includerea în capitalul social al fondului de rezervări sau a profitului
,precum şi prin alte modalităţi prevăzute de lege.
Mărirea capitalului social se va face cu respectarea dispoziţiilor privitoare la
construirea societăţilor comerciale cu răspundere limitată.

1.6 Fuziunea,divizarea şi dizolvarea societăţii

Art.12 Fuziunea societăţii

Fuziunea sau divizarea societăţii poate avea loc în condiţiile legii.În cazul de
fuziune sau de dizolvare societatea trebuie să îndeplinească formalităţile pentru aceste
formaţiuni şi modificarea corespunzatoare a actului constitutiv,cu respectarea
prevederilor Legii privind societăţile comerciale şi de înregistrare prevăzute de lege.

Art.13 Dizolvarea societăţii

Societatea se dizolvă în următoarele situaţii :
-imposibilitatea realizării obiectului societăţii
-hotărârea asociatului unic
-deschiderea procedurii lichidării juridice sau falimentul societăţii.

6
CAPITOLUL II.
CONTABILITATEA MĂRFURILOR

2.1 NOŢIUNI GENERALE PRIVIND MĂRFURILE

Mărfurile sunt bunurile achiziţionate din afara unităţii pentru a fi vândute in aceeaşi
stare,fără vreo prelucrare suplimentară.Sunt asimilate mărfuri:
 stocurile achiziţionate pentru utilizarea proprie, (materii
prime,materiale,obiecte de inventar,etc)care şi-au schimbat destinaţia şi se oferă
spre vânzare terţilor.
 stocurile provenite din producţia proprie,care se vând prin magazine proprii
(semifabricate,produse finite etc.)

Pe traseul producător-consumator,mărfurile parcurg două stadii şi anume:

1.circulaţia cu ridicata a mărfurilor-care constă în achiziţionarea de mărfuri în cantităţi
mari de la producători sau de la alţi furnizori în scopul revânzării acestora către alte
unităţi comerciale,îndeosebi celor de vânzare cu amănuntul.
2.circulaţia cu amănuntul a mărfurilor-care constă în vânzarea mărfurilor consumatorilor
individuali,precum şi unor unităţi pentru consumul propriu.

Organizarea contabilităţii mărfurilor este influenţată de mai mulţi factori:

Un prim factor îl reprezintă forma circulaţiei: cu ridicata (en gros) sau cu

amănuntul(en detail).În cazul circulaţiei mărfurilor en gross,vânzarea se face pe bază de
documente,încasarea urmând a se realiza ulterior,prin virament,şi , de aici,necesitatea
intervenţiei unui cont anume ,,Clienţi”,care să evidenţieze creanţele din momentul
vânzării mărfurilor până în momentul încasării lor.În cazul circulaţiei en detail,vânzarea
se face,de regulă,cu plata imediată,în numerar.

Un alt factor de influenţă îl constituie metoda de contabilitate a stocurilor,folosită:

inventarul permanent sau inventarul intermitent.În primul caz contul de mărfuri este

7
folosit pe măsură ce au loc operaţiuni cu mărfuri,evidenţiind toate intrările şi toate
ieşirile,astfel încât în orice moment,prin soldul său,acest cont indică valoarea mărfurilor
în stoc,permiţând controlul gestionar,dacă in acest scop se efectueaza şi inventarierea
faptică a stocurilor.În cazul inventarului intermitent,contul de mărfuri intervine numai la
sfârşitul lunii, când, pe baza inventarului faptic se determină valoarea mărfurilor în
stoc,care se blocheaza în acest cont,diminându-se cheltuielile cu mărfuri,înregistrate la
un cont anume, destinat acestui scop, cu ocazia intrărilor de mărfuri. La începutul
exerciţiului financiar următor intervine din nou contul de mărfuri care se crediteaza,
valoarea stocului iniţial fiind preluată din nou de contul de cheltuieli privind mărfurile.

Metoda de contabilitate analitică a stocurilor de mărfuri-evidenţa cantitativ-

valorică pe feluri de mărfuri sau evidenţa global-valorică la nivel de gestiune
influenţeaza,de asemenea organizarea contabilităţii sintetice a mărfurilor,prin preţurile
diferite utilizate ca preţuri de înregistrare a mărfurilor.
Astfel, în cazul în care evidenţa analitică se ţine cantitativ-valorică, se poate
utiliza ca preţ de înregistrare preţul de cumpărare a mărfurilor,în schimb în cazul în care
evidenţa analitică a mărfurilor se ţine global valoric,la nivelul gestiunii(aşa cum se
procedeaza în comerţul cu amănuntul), pentru înregistrare se utilizeaza preţul cu
amănuntul,inclusiv TVA.

De aici decurg următoarele consecinţe asupra contabilităţii:

 Când evidenţa mărfurilor se ţine la preţul de cumpărare nu este necesară
folosirea contului 378 ,,Diferenţe de preş la mărfuri” pentru evidenţa
adaosului comercial.
 Dacă evidenţa mărfurilor se ţine la preţul cu amănuntul,intervenţia contului
378 ,,Diferenţa de preţ la mărfuri” este necesară pentru evidenţa adaosului
comercial conţinut în preţul de înregistrare a mărfurilor.
 În condiţiile în care evidenţa mărfurilor se ţine la preţul cu amănuntul,
inclusiv taxa pa valoare adăugată,apare necesitatea evidenţierii acestei taxe
până în momentul vânzării mărfurilor,în contul 4428 ,,TVA
neexigibilă”.Evident,în momentul vânzării mărfurilor,această taxă va fi

8
 transferată,devine exigibilă şi apare la contul 4427 ,,TVA colectată”.Pentru
taxa pe valoarea adăugată cuvenită furnizorilor se va folosi contul 4426
,,TVA deductibilă”.

2.2. EVALUAREA MĂRFURILOR

Evaluarea mărfurilor diferă în funcţie de sediul în care se află mărfurile în circuitul lor
economic.
A. La unităţile economice cu ridicata,evaluarea mărfurilor se poate face la:
a.) Costul de achiziţie-pentru mărfurile ce sunt procurate de la terţi.Costul de achiziţie
format din preţul de cumpărare al mărfurilor,taxe nerecuperabile,cheltuieli de
transport,aprovizionare şi alte cheltuieli necesare intrării in gestiune.
b.) Produsele de vânzare-este format din costul de achiziţie şi adaosul
comercial,adaosul comercial este suma destinată să acopere cheltuielile
angrosistului(cheltuieli de circulaţie)şi obţinerea de produse.

B. La unităţile comerciale cu amănuntul se recomandă evaluarea mărfurilor la preţul de

vânzare cu amănuntul,care este format din costul de cheltuieli+adaosul comercial+TVA.
Evaluarea ieşirilor se face prin parcurgerea următoarelor etape :
I. Determinarea cotei medii de rabat,care se poate calcula in 2 variante:
1.) Dacă unitatea practică o cotă unică de adaos comercial(Ca),cota de rabat(Cr) se
calculează folosind procedeul sutei majore.

Cr=(Ca x 100) : (Ca x 100)

2.) Dacă unitatea practică cota de adaos diferenţiată pe sortiment de mărfuri,cota medie
de rabat se calculează astfel:

K=(Si + Rc) ct.378 : (Si + Rd) ct.371 (exclusive TVA neexigibilă)

II.Calculul rabatului comercial aferent mărfurilor vândute,cumulate de la începutul

anului,până la sfârşitul lunii în cursul (RCC):

9
 RCC=rulajul creditor acumulat al ct.707 x ta

III.Calculul rabatului comercial aferent mărfurilor vândute în luna curentă (RCL):

RCL=RCC - rulaj debitor al contului 378

IV.Determinarea cheltuielilor privind mărfurile vândute în luna curentă (CM):

CM=RC din luna curentă a contului 707 – RCL

2.3CONTURILE UTILIZATE

Contabilitatea sintetică a mărfurilor se realizeaza cu ajutorul grupei 37 ,,Mărfuri”

cuprinde conturile sintetice de gradul I:
 371 ,,Mărfuri”
 378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri”

CONTUL 371 ,,Mărfuri”

Este cont de activ,serveşte pentru evidenţa existenţei şi mişcării mărfurilor aflate în
depozit,în unităţile comerciale.
În debitul contului se evidenţiază valoarea de preţ de înregistrare a mărfurilor intrate
în gestiunea unităţii prin aprovizionare sau pe alte căi.
În creditul contului se evidenţiază valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor ieşite
din patrimoniul unităţii prin vânzare sau alte căi.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea mărfurilor existente în stoc.
În cazul utilizării inventarului intermitent,contul 371 ,,Mărfuri” se debiteaza la sfârşitul
lunii cu valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor existente în stoc şi se înregistrează la
începutul lunii cu valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor existente.

CONTUL 378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri”

Este folosit pentru evidenţa adaosului comercial aferent mărfurilor existente în
gestiunea unităţii cu activitate comercială.
În debitul contului se înregistrează adaosul comercial aferent mărfurilor vândute.

10
 În creditul contului se înregistrează adaosul comercial aferent mărfurilor intrate.
Soldul creditor al contului reprezintă adaosul comercial aferent mărfurilor existente în
stoc.

În cazul utilizării inventarului intermitent,contul 378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri” se

creditează la sfârşitul lunii cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în
stoc şi se debitează la începutul lunii cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor
existente în stoc la sfârşitul lunii precedente.

CONTUL 607 ,,Cheltuieli privind mărfurile”

Este cont de activ,evidenţiază costul mărfurilor vândute de către unitate.În
cazul,,inventarului intermitent” acest cont evidenţiază şi mărfurile aprovizionate.

În cazul ,,inventarului permanent” în debitul contului 607-se înregistrează costul

mărfurilor vândute odată cu descărcarea contului de mărfuri şi se creditează prin
transferul acestor cheltuieli în debitul contului de rezultate,după care se soldează.

În cazul ,,inventarului intermitent” în debitul contului 607 ,,Cheltuieli privind

mărfurile” se înregistrează costul mărfurilor aprovizionate,iar în credit la sfârşitul lunii
costul mărfurilor vândute transferat ăn debitul contului de rezultate şi costul mărfurilor în
stoc translocate,cu această ocazie,în debitul contului de mărfuri.

CONTUL 707 ,,Venituri din vânzarea de mărfuri”

Este un cont de pasiv.În credit se înregistrează valoarea mărfurilor vândute,iar în
debit aceeaşi valoare transferată la sfârşitul lunii în creditul contului de rezultate,după
care se soldează.

Diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de achiziţie al mărfurilor poartă numele

de adaos comercial sau rabat comercial.Cu toate că exprimă aceaşi realitate,între cele
două noţiuni există deosebiri în ceea ce priveşte modul de calcul şi momentul în care se
face calculul.

11
Astfel:
 adaosul comercial se determină în momentul achiziţionării mărfurilor prin
aplicarea cotei de adaos asupra costului de achiziţie.
 rabatul comercial se stabileşte în momentul scoaterii din gestiune a
mărfurilor vândute,prin aplicarea cotei de rabat asupra preţului de vânzare al
mărfurilor. Transformarea cotei de adaos în cotă de rabat se realizează
aplicând procedeul sutei majorate astfel:

COTA DE RABAT(%) = (cota de adaos x 100) : (cota de adaos + 100)

12
CAPITOLUL III.
CONTABILITATEA AMBALAJELOR

3.1 NOŢIUNI GENERALE PRIVIND AMBALAJELE

Ambalajele sunt bunuri destinate păstrării şi protejării mărfurilor pe timpul

transportului depozitării şi desfacerii.

3.2 CLASIFICAREA AMBALAJELOR

Ambalajele se pot clasifica după mai multe criterii:

a.) după posibilitatea de folosire:
-ambalaje refolosite-care sunt redate circuitului economic după anumite
operaţii:spălare,recondiţionare,etc.
-ambalaje pierdute(de unică folosinţă)-care nu mai pot fi utilizate pentru un nou
proces de circulaţie,dar pot fi valorificate ca şi deşeuri(ex:siringi,ace de seringă,etc)
b.)după durata de utilizare:
-ambalaje de natura imobilizărilor
-ambalaje de natura activelor circulante-care la rândul lor pot fi:
-ambalajele de natura obiectelor de inventar
-ambalajele de transport sau de circulaţie
-materiale de ambalat,al căror cost se suportă de către magazine sau de către
cumpărător.

c.)după modul de facturare şi decontare:

-ambalajele de transport facturate distinct-indiferent că sunt de natura imobilizărilor
sau activelor circulante.Ele se folosesc pentru depozitarea,transportul intern al

13
bunurilor,dar uneori se pot folosi şi pentru livrarea la terţi.Aceste ambalaje se oglindesc
în contabilitate în conturile de imobilizări sau de materiale.
-ambalajele de transport al căror preţ este inclus în preţul mărfurilor-fie s-au primit
mărfurile,fie se valorifică către alţi clienţi sub forma de produse reziduale.Exemple:pungi
pentru împachetarea siringilor,ambalaje pentru medicamente,etc.
d.)după modul de circulaţie şi recuperare:
-ambalaje care circulă şi se recuperează prin vânzare-cumpărare,fiind facturate
separat.
-ambalaje care circulă prin restituire
-ambalaje de transport al căror preţ este inclus în preţul mărfurilor.
e.)după sursa de provenienţă:
-ambalaje indigene- care pot proveni din producţie proprie sau de la furnizorii interni.
-ambalaje din import-care nu se restituie furnizorului extern,nu se mai folosesc fiind
valorificate ca deşeuri.
-ambalaje care circulă la schimb-când se înregistrează doar mărfurile,făcându-se
abstracţie de ambalaje care circulă în regim ,,plin-gol’’.

3.3 EVALUAREA AMBALAJELOR

3.3.1.Evaluarea la intrare

Ambalajele pot fi evaluate şi înregistrate în contabilitate la:

Costuri de achiziţie,la preţuri nestabilite sau la preţuri de factură.
a) Evaluarea la costul de achiziţie,ambalajele se evaluează la costul de achiziţie în
cazul în care acestea sunt cumpărate de la terţi.
b) Evaluarea la preţul de factură,ambalajele se evaluează la preţul de factură atunci
când sunt evaluate la preţul înscris în factura furnizorului.
c) Evaluarea la preţul prestabilit,preţul standard(prestabilit) sunt calculate pe baza
preţurilor medii ale stocurilor din perioada precedentă.

14
În cazul în care ambalajele se înregistrează în contabilitate la preţuri
prestabilite,diferenţele dintre preţurile prestabilite şi costul de achiziţie se înregistrează
distinct în contul 388 ,,Diferenţele de preţ la ambalaje’’Este un cont rectificativ al valorii
de înregistrare a ambalajelor.

Se debitează cu diferenţele de preţ în plus sau în minus aferente ambalajelor intrate din
gestiune,în roşu sau în negru,după caz.

Se creditează cu diferenţele de preţ în plus sau în minus aferente ambalajelor ieşite din
gestiune,în roşu sau în negru,după caz.

Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ,aferente ambalajelor existente în stoc. Dacă

pentru evaluarea şi înregistrarea ambalajelor se foloseşte preţul de facturare,cheltuielile
de transport-aprovizionare se vor înregistra distinct în contul 388 ,,Diferenţe de preţ la
ambalaje’’.În acest caz în debitul contului 388 ,,Diferenţe de preţ la ambalaje” se vor
înregistra cheltuieli de transport-aprovizionare aferente ambalajelor.

Soldul contului 388 ,,Diferenţe de preţ la ambalaje” reprezintă cheltuielile de transport-

aprovizionare aferente ambalajelor aflate în stoc.

3.3.2 Evaluarea la ieşire

La ieşirea din patrimoniu,ambalajele se evaluează utilizând următoarele metode :

a.) metoda costului mediu ponderat
b.) metoda ,,prima intrare-prima ieşire”
c.) metoda ,,ultima intrare-ultima ieşire”

3.4 CONTURILE UTILIZATE

Contabilitatea ambalajelor se realizează cu ajutorul grupei 38 ,,Ambalaje” care cuprinde

conturile:
 381 ,,Ambalaje”

15
  388 ,,Diferenţe de preţ la ambalaje”

CONTUL 381 ,,Ambalaje”

Este după conţinutul economic un cont de active circulante materialelor,iar după
funcţia contabilă,este un cont de activ.
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor intrate.
Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor ieţite din gestiune.
Soldul debitor reprezintă valoarea ambalajelor existente în gestiune.

CONTUL 388 ,,Diferenţe de preţ la ambalaje”

Este după conţinutul economic,un cont rectificativ al activelor circulante materiale,iar
după funcţia contabilă,este cont bifuncţional.

Se debitează cu diferenţele de preţ în plus (costul de achiziţie mai mare decât preţul
standard) aferente ambalajelor intrate şi cu diferenţele de preţ în minus (costul de
achiziţie mai mic decât preţul standard) aferente ambalajelor ieşite din gestiune.

Se creditează cu diferenţele în minus aferente ambalajelor intrate şi cu diferenţele de preţ

în plus aferente ambalajelor ieşite din gestiune.

Soldul debitor reprezintă diferenţele în plus (nefavorabile) aferente ambalajelor existente

în stoc,iar soldul creditor,diferenţele de preţ în minus (favorabile) aferente ambalajelor
existente în stoc.

CONTUL 388 ,,Diferenţe de preţ la ambalaje”poate fi utilizat şi ca un cont de active.

Se debitează cu diferenţele de preţ în plus(în negru)sau în minus(în roşu)
Aferente ambalajelor intrate.
Se creditează cu diferenţele de preţ în plus sau în minus aferente ambalajelor ieşite
din gestiune.
Soldul debitor al contului reprezintă diferenţele de preţ în plus şi în minus aferente
ambalajelor existente în stoc.

16
3.5 FACTURAREA AMBALAJELOR

Sunt frecvente cazurile de facturi care suportă majorări pentru ambalaje.

1.) În cadrul acestui subiect trebuie tratate separat,,ambalajele pierdute” care,după
cum le indică şi numele,sunt vândute împreună cu mărfurile sau produsele.Costul
lor este inclus în consecinţă în ,,preţ”,adesea implicit(fără detaliu
particular,exemplu:o cutie de medicamente cumpărat cu 10 lei include în aceste
preţ un ambalaj(cutia + flaconul) în valoare de 1 sau 2 lei,câteodată preţul
ambalajului pierdut este adăugat preţului mărfurilor din factură:deci adevăratul
preţ care trebuie considerat (conturile 60/70) este totalul obţinut.
2.) În schimb ,,ambalajele consemnate” sunt de altă natură tahnică şi juridică şi
înainte de a fi înregistrate trebuie analizate.

Tehnic un ambalaj consemnat este,prin natură,durabil,deoarece este recuperabil şi

recuperat,fiind deci un mijloc de producţie de natura unei investiţii,înregistrat în
ansamblul imobilizărilor.

Acesta va fi cazul unor ambalaje denumite ,,identificabile”,în general numerotate şi care

pot fi urmărite individual la ieşire şi la retur.
În schimb,deşi durabile,unele ambalaje consemnate sunt adesea neidentificabile,caz în
care,cu toate că au natura unei investiţii,se înregistrează în ,,stocuri” drept aprovizionări.

3.6 ÎNREGISTRAREA CONTURILOR PRIVIND INTRĂRILE ŞI

IEŞIRILE DE AMBALAJE

3.6.1 Ambalaje de natura imobilizărilor

17
 Se include în această categorie a ambalajelor care au o durată de utilizare mai mare de
1 an şi o valoare mai mare decât limita prevăzută de lege. Ele folosesc pentru
depozitarea,transportul intern al bunurilor,dar uneori se pot folosi şi pentru livrarea la
terţi:
-aceste ambalaje se oglindesc în contabilitate în contul de imobilizări,se supun
amortizării şi se scot din funcţiune la fel ca şi celelalte imobilizări corporale.

3.6.2 Ambalaje de natura activelor circulare

3.6.2.1 De natura obiectelor de inventar

Ele sunt utilizate de regulă pentru transportul intern al bunurilor.

3.6.2.2 Ambalaje de transport sau circulaţie:

1.Ambalaje de transport care circulă după principiul vânzării-cumpărării.
Aceste ambalaje se facturează separat de mărfuri şi valoarea lor se recuperează de la
clienţi.

ÎNREGISTRAREA CONTABILĂ
-recepţia ambalajelor cumpărate

% = 401 ,,Furnizori”
,,Ambalaje” 381
,,TVA deductibilă” 442.6

-vânzarea ambalajelor

,,Clienţi” 411 = %
708 ,,Venituri din activităţi diverse”
442.7 ,,TVA colectată”

-descărcarea gestiunii de ambalaje vândute

,,Chelt.privind ambalajele” 608 = 381 ,,Ambalaje”

18
2. Ambalajele de transport care circulă după principiul restituirii
În această categorie intră:ambalaje pentru băuturi nealcoolice şi pentru care proprietarul
acestora este furnizorul de mărfuri.Aceste ambalaje,furnizorul nu le facturează
clientului(circulă pe bază de aviz a mărfii) şi nu se supun taxei de valoare
adăugată,clientul fiind obligat să le restituie.Pentru ambalajele nerestituite de
client,furnizorul va întocmi o factură în care va înregistra şi TVA aferentă ambalajelor
nerestituite.

ÎNREGISTRAREA DIN CONTABILITATEA FURNIZORULUI:

-livrarea ambalajelor

,,Clienţi” 411 = 419 ,,Clienţi-creditori”

,,Ambalaje aflate la terţi” 358 = 381 ,,Ambalaje”

-restituirea ambalajelor de către clienţi

,,Clienţi-creditori” 419 = 411 ,,Clienţi”

,,Ambalaje” 381 = 358 ,,Ambalaje aflate la terţi”

-în cazul nerestituirii ambalajelor,se întocmeşte o factură pentru ambalajele nerestituite

,,Clienţi-creditori” 419 = 708 ,,Venituri din activităţi diverse”

,,Clienţi” 411 = 442.7 ,,TVA colectată”

-scoaterea din evidenţă a ambalajelor nerestituite

,,Chelt.privind ambalajele” 608 = 381 ,,Ambalaje”

-încasarea contravalorii ambalajelor nerestituite

,,Conturi la bănci în lei” 512.1 = 411 ,,Clienţi”

19
ÎNREGISTRAREA DIN CONTABILITATEA CLIENTULUI:
-primirea ambalajelor

,,Furnizori-debitori” 409 = 401 ,,Furnizori”

-restituirea ambalajelor către furnizori

,,Furnizori” 401 = 409 ,,Furnizori-debitori”

-primirea facturii pentru ambalajele nerestituite

,,Ambalaje” 381 = 409 ,,Furnizori-debitori”

,,TVA deductibilă” 442.6 = 401 ,,Furnizori”

-achitarea contravalorii ambalajelor nerestituite

,,Furnizori” 401 = 512.1 ,,Conturi la bănci în lei”

3.Ambalajele incluse în preţul mărfurilor

Aceste ambalaje,după golire,se valorifică fie prin restituire către furnizorul de la care sau
primit mărfurile,fie se valorifică înspre alti clienţi sub forma de produse reziduale.

PRINCIPALELE ÎNREGISTRĂRI generale de recuperarea şi modificarea către terţi a

acestor ambalaje sunt:
-recuperarea ambalajelor sub forma de produse reziduale

,,Produse reziduale” 346 = 711 ,,Variaţia stocurilor”

-livrarea către terţi a ambalajelor recuperate:

,,Clienţi” 411 = %
703 ,,Venituri din vânzarea produselor reziduale”
442.7 ,,TVA colectată”

20
-descărcarea gestiunii de ambalajele livrate:

,,Variaţia stocurilor’’ 711 = 346 ,,Produse reziduale’’

3.6.2.3 Materiale de ambalat

Materialele de ambalat se grupează după destinaţia lor astfel:
 materialele de ambalat folosite de vânzarea cu bucata,când costul lor se
suportă de către magazine
 materialele de ambalat folosite la desfacerea mărfurilor,pe care cumpărătorul
le plăteşte o dată cu marfa.

ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE
-recepţia materialelor de ambalat:
% = 401 ,,Furnizori
,,Materiale pentru ambalat” 302.3
,,TVA deductibilă” 442.6

-materiale pentru ambalat folosite pentru vânzarea cu bucata:

,,Chelt.privind mat.de ambalat”602.3 = 302.3 ,,Materiale pentru ambalat”

-vânzarea materialelor pentru ambalajele cumpărătorilor:

,,Casa în lei” 531.1 = %

708 ,,Venituri din activităţi diverse”
442.7 ,,TVA colectată”

3.6.2.4 Ambalaje provenite din producţie proprie

PRINCIPALELE ÎNREGISTRĂRI
-ambalajele provenite din producţie proprie:

,,Ambalaje” 381 = 711 ,,Variaţia stocurilor”

21
-trecerea ambalajelor în categoria mărfurilor spre a fi vândute:

,,Mărfuri” 371 = 381 ,,Ambalaje”

-vânzarea ambalajelor trecute în categoria mărfurilor:

,,Clienţi” 411 = %
707 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor”
442.7,,TVA colectată”
-scoaterea din evidenţă a ambalajelor vândute a mărfurilor:

,,Variaţia stocurilor” 711 = 371 ,,Mărfuri”

22
CAPITOLUL IV.
APLICAŢII PRACTICE PRIVIND MĂRFURILE ŞI AMBALAJELE

 Se cumpără mărfuri de la furnizori,preţ de factură a mărfurilor 50 lei,TVA 19 %.

% = 401 ,,Furnizori” 59,5

371 ,,mărfuri” 50
442.6 ,,TVA deductibilă” 9.5

 Se vând materii prime,materiale consumabile,obiecte de inventar fără

prelucrare,în valoare totală de 2.500 lei.

371 ,,mărfuri” = % 2.500

301 ,,materii prime” 1.500
302 ,,materiale consumabile” 550
303 ,,obiecte de inventar” 450

 Se înregistrează ieşirea din gestiune a mărfurilor prin vânzare.

1.vânzarea către clienţi:mărfuri la preţ de vânzare 158 lei,TVA 19 %

411 ,,Clienţi” = % 188,020

707 ,,venituri din vânzarea de mărfuri” 158
442.7,,TVA colectată” 30.020

23
2. scăderea din gestiune a mărfurilor vândute pe baza,,dispoziţiei de livrare” la costul de
achiziţie a mărfurilor vândute 158 lei.

607 ,,Cheltuieli cu mărfuri vândute” = 371 ,,Mărfuri” 158

 lipsurile constatate la inventar se vor înregistra pe baza,,procesului verbal de

inventariere” astfel:

607 ,,Cheltuieli cu mărfuri vândute” = 371 ,,Mărfuri” 132

 dacă lipsurile sunt imputabile se va înregistra concomitent şi imputarea lor:

461 ,,Debitori” = % 157,08

758 ,,alte venituri din exploatare” 132
442.7,,TVA colectată” 25.08

 Pe baza ,,Facturii” se înregistrează cumpărări de mărfuri în valoare de 895

lei,TVA 19 %.

1.recepţia mărfurilor

% = 401 ,,Furnizori” 1.065,05

371 ,,Mărfuri” 895
442.6 ,,TVA colectată” 170,05

2.înregistrarea adaosului comercial:

371 ,,Mărfuri” = 378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri” 268,5

3.se înregistrează vânzarea acestor mărfuri,la unităţile cu amănuntul,deci pe baza

,,facturii” se va înregistra:

4111 ,,Clienţi” = % 1.384,565

707 ,,Venituri din vânzarea de mărfuri” 1.163,5

24
 442.7,,TVA colectată” 221,065
SAU

1.se înregistrează vânzarea acestor mărfuri,la unităţile cu amănuntul,deci pe baza de

,,monetar” se va înregistra:

531.1 ,,Casa în lei” = %

707 ,,venituri din vânzarea de mărfuri” 1.163,5
442.7,,TVA colectată” 221,065

2.descărcarea gestiunii de mărfuri:

% = 371 ,,Mărfuri” 1.163,5

607 ,,Cheltuieli cu mărfuri vândute” 895
378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri” 268,5

 Se cumpără ambalaje de la furnizori,preţ de factură,55 lei,cheltuieli de transport-

aprovizionare facturate 5 lei,TVA 19 %.
-pe baza facturii se face înregistrarea:

% = 401 ,,Furnizori” 71,4

381 ,,Ambalaje” 60
442.6,,TVA deductibilă” 11,4

 ambalajele aduse ca aport la capital evaluate la valoarea de aport:

381 ,,Ambalaje” = % 500

456 ,,Decontări cu asociaţii privind capitalul” 220
108,,Contul întreprinzătorului individual” 280

 plusurile constatate la inventariere se vor înregistra în roşu astfel:

608 ,,Cheltuieli privind ambalajele” = 381 ,,Ambalaje” 92

 ambalajele primite prin donaţii se vor înregistra:

25
381,,Ambalaje” = 771,,Ven. excepţionale priv. operaţiunile de gestiune” 750

 se înregistrează cumpărări de ambalaje de la furnizori,preţ stabilit 55,5 lei,preţ de

factură 58 lei,cheltuieli de transport-aprovizionare facturate 0,925 lei,TVA 19 %.

% = 401 ,,Furnizori” 69.020

381 ,,Ambalaje” 55.500
388 ,,Diferenţe de preţ la ambalaje” 2.5
442.6 ,,TVA deductibilă” 11.020

 se scad din gestiune ambalajele vândute odată cu produsele finite,la preţ

standard,prin înregistrarea:
608 ,,Cheltuieli privind ambalajele” = 381 ,,Ambalaje” 50

 pentru ambalajele ieşite din gestiune,înregistrarea diferenţelor de preţ se va face în

roşu sau în negru:

608,,Chelt. privind ambalajele” = 388,,Diferenţe de preţ la ambalaje” 55

1.Mărfuri vândute cu plata în rate

Un angrosist livrează la începutul lunii unui detailist un lot de mărfuri cu plata în 4 rate
lunare în valoare de 2.000 lei,TVA 19 %,la preţ de vânzare.Costul de achiziţie al
mărfurilor este de 1.800 lei.Dobânda lunară este de 1 %.Decontările se fac cu ordin de
plată la sfârşitul fiecărei luni.Adaosul comercial al detailistului este de 25 %.Furnizorul
ţine evidenţa mărfurilor la costul de achiziţie,iar clientul,la preţ de vânzare cu amănuntul.

a.)Înregistrarea din contabilitatea furnizorului(angrosistului)

 livrarea mărfurilor cu plata în rate

 dobânda cuvenită 2.000 x 1%+1.500 x 1%+1.000 x 1%+500 x 1%=50 lei

4111 ,,Clienţi” = % 2.439,5

707 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor” 2.000
472 ,, Venituri înregistrate în avans” 50

26
 442.7,,TVA colectată” 389,5
 scoaterea din evidenţă a mărfurilor vândute

671 ,,Chelt.excepţionale privind operaţiile de gestiune”=371,,Mărfuri” 1.800

 încasarea primei rate 2.000 : 4 + 389,5 + 2.000 x 1 % = 909,5lei

512.1 ,,Conturi la bănci în lei” = 411.1 ,,Clienţi” 909,5

 includerea în venituri a dobânzii încasate în prima lună

2.000 x 1 % = 20 lei

472 ,,Venituri înregistrate în avans” = 766 ,,Venituri din dobânzi” 20

b.) Înregistrarea din contabilitate a clientului(detailistului)

 recepţia mărfurilor achiziţionate cu plata în rate

% = 401,,Furnizori” 2.439,5
371 ,,Mărfuri” 2.000
471 ,,Cheltuieli înregistrate în avans” 50
442.6,,TVA deductibilă” 389,5

 înregistrarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate

2000 x 25 % = 500 lei

371 ,,Mărfuri” = 378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri” 500

 TVA neexigibilă aferentă mărfurilor intrate(2.000+500)x19%=475lei

371 ,,Mărfuri” = 442.8 ,,TVA neexigibilă” 475

 achitarea primei rate 500 + 389,5 + 20 = 909,5

401 ,,Furnizori” = 512.1 ,,Conturi la bănci în lei” 909,5

 trecerea la cheltuieli a dobânzii incluse în rata plătită

666 ,,Cheltuieli privind dobânzile”=471 ,,Cheltuieli înregistrate în avans” 20

27
CAPITOLUL V.
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Am căutat prin intermediul întocmirii acestei lucrări,să îmi ămbogăţesc cunoştiinţele

pe care le-am acumulat în timpul orelor de curs şi de practică.
Conform tematicilor pe care le-am prezentat,am studiat diverse materiale cu ajutorul
cărora am acumulat mai multe cunoştiinţe despre contabilitatea mărfurilor şi ambalajelor.
Această lucrare m-a ajutat să cunosc problemele cu care se confruntă cei care lucrează
în domeniul comerţului şi să le găsesc rezolvarea pe cale legală.

28
 BIBLIOGRAFIE

1. Iacob P. Pântea, Gh. Badea, Contabilitatea financiară românească conformă cu

directivele europene,ediţia a-II-a, Editura Intelcredo Deva, 2007

2. Toni Rațiu, Cartea contabilului autodidact, Editura Gestiunea, Bucureşti, 1995

3.

4.

29