LICEUL TEHNOLOGIC VEDEA

FILIERA: TEHNOLOGICA
PROFILUL: SERVICII
DOMENIUL: COMERT
CALIFICARE: TEHNICIAN IN TEHNICIAN IN ACTIVITATI DE
COMERȚ
NIVELUL: IV

PROIECT PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE

A COMPETENTLOR PROFESIONALE

Indrumator,
Candidat,
Prof: Motoran Luminita Neagoe
Marius George
 Argument

Contabilitatea a apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii omeneşti,

din nevoia de a cunoaşte volumul de muncă vie şi materializată cheltuită şi rezultatele
producţiei şi schimbului. Ea a izvorât din cerinţele activităţii practice şi s-a
perfecţionat continuu ca o consecinţă firească a dezvoltării relaţiilor economice de
producţie şi de schimb.
Încă din Antichitate, omul a resimţit nevoia unor liste de cheltuieli. De la
simpla evidenţă a averii şi până la afacerile negustorului, contabilitatea a devenit un
sistem informaţional cu implicaţii asupra resurselor la nivelul economiei.
Contabilitatea are deci un rol indispensabil în societatea omenească.
Obiectul contabilităţii constă în evidenţa , calculul, analiza şi controlul
raporturilor de schimb dintre alocarea şi finanţarea , destinaţia şi provenienţa ,
utilizarea şi reproducţia valorilor economice separate patrimonial , cu dezvăluirea
situaţiei nete şi financeare a patrimoniului , precum şi a rezultatelor obţinute.
Orice operator economic are nevoie de imobilizări corporale (terenuri,
construcţii, utilaje, echipamente etc.) pentru a-şi putea desfăşura activitatea în condiţii
normale şi într-un timp optim.
Activele imobilizate sunt valori economice de investiţie, active pe termen lung,
mobile sau imobile, materiale sau nemateriale, cu o perioadă de utilizare şi
lichiditatea mai mare de un an.
Pe parcursul utilizării lor, imobilizările consumă părţi din valoarea lor ce se
transmit sub forma de cheltuieli în costul noilor bunuri sau servicii obţinute care, la
rândul lor, conţin în costul lor beneficii economice viitoare pe care întreprinderea
trebuie să le recupereze de la clienţi sub formă de venituri. Ele participiă la mai multe
cicluri de exploatare, îndeplinindu-şi funcţia in mod continuu şi repetat, fără a se
integra în conţinutul material al serviciilor sau bunurilor. Ceea ce se transmite este
numai valoarea lor.
 Deci, recuperarea valorică a părţii din activele imobilizate consumate în
activitatea întreprinderii, prin includerea în cheltuieli, poartă denumirea de
amortizare.
Proiectul este menit să sintetizeze cunoştinţele acumulate în decursul anilor de
liceu, insistând asupra modului de înregistrare şi contabilizare a imobilizărilor
corporale la S.C. „VIOLIMPI” S.R.L.
Structura proiectului este dată de cele cinci capitole de dimensiuni diferite.
 În capitolul I intitulat „Prezentarea firmei : S.C. „VIOLIMPI” S.R.L.”
am prezentat activitatea societăţii, punând accent pe: denumire, sediu, forma juridică,
obiectul de activitate, structura organizatorică.
 În capitolul II intitulat „Mediul extern al firmei” am detaliat elementele
componente de micromediu şi macromediu specifice societăţii analizate.
 Capitolul III, cel mai vast, denumit „Contabilitatea imobilizărilor
corporale” cuprinde noţiuni teoretice privind imobilizările corporale, făcând referire
la concept, caracteristici, conturile de imobilizări corporale utilizate în contabilitate,
iar la sfârşitul capitolului am prezentat pe scurt documentele specifice utilizate
pentru înregistrarea operativă a imobilizărilor corporale.
 În capitolul IV am folosit datele din Bilanţul contabil încheiat în 2009 al
societăţii analizate şi am prezentat indicatorii economico-financiari, care
interpretează informaţia contabilă din Situaţiile financiare anuale.
 În capitolul V am dedus si prezentat concluziile ce reies din întreaga
lucrare şi propunerile care trebuie luate în considerare pentru îmbunătăţirea activităţii
la această societate comercială.
Proiectul se încheie cu Bibliografia în care sunt enumerate sursele de
informaţii utilizate pentru realizarea acestui proiect, precum şi Anexele în care este
este realizat studiul de caz la S.C. „VIOLIMPI” S.R.L.

CAPITOLUL I
Prezentarea generală a firmei S.C. “VIOLIMPI” S.R.L.
1.1. Denumire, sediul societăţii

Denumirea societăţii comerciale este S.C. „VIOLIMPI” S.R.L. Aceasta apare

în orice act, scrisoarea sau publicaţie ce provine de la societate, menţionându-se
obligatoriu: denumirea, forma juridică, sediul, numărul de înregistrare în registrul
Comerţului şi Codul Unic de Înregistrare.
Sediul societăţii S.C. „VIOLIMPI” S.R.L. este în municipiul Oradea,
Str. Salcâmilor nr. 28, bloc R 154, ap. 4, judeţul Bihor.

1.2. Formă juridică

Societatea comercială S.C. „VIOLIMPI” S.R.L. este persoană juridică română,

având forma de organizare: Societate cu Răspundere Limitată cu asociat unic
(S.R.L.). Societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legile Române şi cu
actul constitutiv.
În baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, a fost constituită
S.C. „VIOLIMPI” S.R.L. cu Nr. de Înmatriculare în Registrul Comerţului
J05/569/1998 şi Codul Unic de Înregistrare – C.U.I. RO10630917.

1.3. Capital social şi părţi sociale

Capitalul social subscris este de 200 lei (două sute lei) în numerar, vărsat
integral.
Capitalul social se va divide în 20 de părţi sociale, a câte 10 lei fiecare,
aparţinând în totalitate asociatului unic.

1.4. Obiect de activitate

Domeniul de activitate principal al societăţii este: Transportul cu taxiuri ,

cod CAEN 4932.

1.5. Structura organizatorică

Conducerea şi administrarea societăţii va fi exercitată de unicul asociat

fondator.
Obligaţiile principale ale acestuia sunt:
o să aprobe bilanţul contabil şi să stabilească repartizarea beneficiului net;
o să desemneze pe administratori, să-i revoce şi să le dea descărcări de
activitatea lor;
o să decidă urmărirea administratorilor pentru daunele pricinuite societăţii
desemnând şi persoana însărcinată să o exercite;
o să modifice actul constitutiv al societăţii.
Administratorul societăţii este şi unic fondator. Salarizarea se va face în
conformitate cu condiţiile legii.
 Administratorul reprezintă societatea în raporturile cu terţii, în faţa instanţelor
de arbitraj, a instanţelor judecătoreşti şi a tuturor organelor şi organizaţiilor publice,
obşteşti, semnătura lui angajând patrimonial societatea.
Modificarea statutului se face conform prevederilor legii societăţilor
comerciale.
Asociatul unic şi administratorul S.C. „VIOLIMPI” S.R.L. este
Lipovan Ioan Radu.

Personalul societăţii cuprinde: 4 angajaţi din care 3 şoferi şi o contabilă.

Structura de conducere reiese din următoarea organigramă.

Asociat unic

Administrator

Şef de coloană Contabil-cenzor

Şofer 1 Şofer 2 Şofer 3

1.6 Controlul societăţii şi activitatea financiar-contabilă

Asociatul controlează societatea în întreaga ei activitate, în care scop, în tot

cursul exerciţiului financiar, pot verifica gospodărirea mijloacelor fixe şi circulante,
casa şi registrele de evidenţă contabilă, precum şi toate documentele contabile,
indiferent de natura lor.
La încheierea exerciţiului financiar, el verifică şi controlează exactitatea
inventarului, a documentelor, a rapoartelor asupra conturilor societăţii, a bilanţului şi
a contului de profit şiu pierderi.
Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie a fiecărui
an calendaristic.
 Pentru oglindirea activului şi pasivului societăţii, contabilul va ţine evidenţa
contabilă în partidă dublă a activităţii societăţii şi evidenţa financiar operativă a
conturilor societăţii în conformitate cu normele legale şi cu respectarea metodologiei
Ministerului Finanţelor.
La sfârşitul fiecărui exerciţiu, societatea va întocmi: bilanul, contul de profit şi
pierderi, raportul asupra activităţii societăţii şi toate celelalte situaţii cerute de lege,
care se vor supune spre analiză şi aprobare asociatului fondator şi se vor depune şi
publica conform legii.
Contabilitatea S.C. „VIOLIMPI” S.R.L. este ţinută de un contabil angajat de
către asociatul unic.

1.7. Dizolvarea şi lichidarea societăţii

Dizolvarea societăţii are loc în următoarele cazuri:

 Hotărârea Adunării Generale a Asociatţilor.

 Imposibilitatea realizării obiectului de activitate.
 Falimentul societăţii.
 Reducerea capitalului social sub minimul legal, dacă Adunarea Generală a
Asociaţilor nu hotărăşte reconstituirea lui.
 Incapacitatea, excluderea, retragerea sau moartea unora dintre asociaţi, dacă datorită
acestor cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul singur şi nu există clauză cu
moştenitorii lor, privind continuarea societăţii.
 Alte cazuri potrivit legii.

Dizolvarea societăţii va fi înscrisă în Registrul Comerţului şi publicată în

Monitorul Oficial, cu respectarea termenelor şi condiţiilor de formă prevăzute de
lege.
În urma decesului asociatului, activitatea va putea fi continuată de către
moştenitorii legali ai acestuia.
Dizolvarea societăţii determină începerea procedurii de lichidare. Lichidarea
va fi efectuată de către un lichidator numit de asociat. Din momentul intrării în
acţiune a lichidatorului, mandatul administratorului încetează, acesta nemaiputând
întreprinde noi acţiuni în numele societăţii. Lichidatorul îşi îndeplineşte mandatul în
condiţiile legii, sub controlul asociaţilor. Bilanţul de lichidare, inclusiv propunerile
lichidatorului vor fi supuse spre aprobare asociaţilor. După aprobarea bilanţului,
lichidatorul este descărcat de activitatea lui.
După terminarea lichidării, lichidatorul va cere radierea societăţii din registrul
Comerţului.
 CAPITOLUL II
MEDIUL EXTERN AL FIRMEI S.C. ,, VIOLIMPI” S.R.L.
ORADEA

Orice agent economic analizează mediul extern în care evoluează. Acest lucru
poate fi realizat ocazional (când este este vorba de apariţia unei crize), periodic (după
o programare prestabilită) sau permanent.
În condiţiile actuale, când mediul se schimbă atât de des, în atât de multe
direcţii, este necesar să apelăm la o analiză permanentă care permite agentului
economic să reacţioneze cu rapiditate la schimbările de mediu şi să preîntâmpine
eventualele influenţe negative.
Mediul extern al întreprinderii reprezintă ansamblul de factori externi eterogeni
(economici, politici, de management, tehnici şi tehnologici, socio-culturali şi naturali)
al organizaţiilor, care influenţează direct şi indirect activitatea întreprinderii,
performanţele şi relaţiile ei pe piaţă.
Mediul extern al agentului economic este alcătuit din micromediu şi
macromediu.

2.1. Micromediul

Micromediul este alcătuit din partenerii cei mai apropiaţi ai agenului

economic. În funcţie de componenţa micromediului, agentul economic ia decizii.
1. Furnizorii unui agent economic sunt cei care asigură resursele pentru
realizarea unui serviciu şi pot fi : de forţă de muncă, de materii prime şi materiale, de
servicii, de capital..etc.
Aceştia stabilesc cu societatea relaţii contractuale, în general contracte de
vânzare-cumpărare, inclusiv pentru obţinerea de documentaţii, licenţe. Obligaţiile
societăţii faţă de aceştia se sting în momentul achitării unui echivalent valoric sau
efectuarea unei contraprestaţii.

Principalii furnizori ai S.C. ,,VIOLIMPI” S.R.L.

Nr Denumire Produse oferite Date de contact

.
crt
.
Maşini pentru Oradea, Calea Clujului nr.
1. S.C. Porsche România S.R.L. serviciul 201, jud. Bihor,
de taximetrie Tel.: 0259-440.340
2. S.C. „MOL România Combustibil Oradea, Bd-ul Decebal nr.
 Petroleum Products” S.R.L.
3. S.C. „Zabava” S.R.L.
4. S.C. „Aconalex” S.R.L.
pentru taximetre 51, jud. Bihor,
Tel.: 0259-471.798
Cosmetică auto Oradea, str. Târnavelor nr.
19, Tel. 0259-262.224
Accesorii şi piese Oradea, str. Ovidiu
de schimb auto. Denuşeanu nr. 2,
Asistenţă tehnică Tel.: 0259-412.277
pentru
autovehicule

Alţi furnizori ai firmei S.C. VIOLIMPI S.R.L.

Nr Denumire Produse oferite Date de contact

.
crt
.
1. S.C.„ELECTRICA” Furnizor de Oradea, Str. Griviţei nr. 32, jud.
S.A. energie Bihor, Tel.:
electrică
2. S.C. „RDS&RCS” Furnizor de Oradea, Piaţa Independenţei nr.
S.A. telefonie 47, parter,
şi internet jud. Bihor

2. Clientul este cea mai importantă componentă a micromediului în optica de

marketing. Toate eforturile agentului economic sunt îndreptate spre satisfacerea
clienţilor.
Agentul economic trebuie să ştie să-şi menţină clienţii existenţi, să atragă noi
clienţi, iar pentru aceasta trebuie să cunoască:
 Profilul cilentului (vârsta, stil de viaţă, ocupaţia, veniturile etc.)
 Ce categorii de nevoi îşi satisface cu serviciul respectiv
 Care sunt criteriile ce intervin în alegerea unui produs sau serviciu
 Care este importanţa serviciului pentru client.
Principalii clienţi ai firmei S.C. VIOLIMPI S.R.L. sunt oamenii care nu posedă
maşină şi doresc
să ajungă intr-un loc, într-un timp cât mai scurt.
Alţi clienţi ai firmei sunt:
Denumire Date de contact
„Hotel Toscana” Oradea, str. Ioan Cantacuzino nr. 4, jud. Bihor,
Tel.:0259 479799
„Carpatair Oradea, Calea Aradului nr. 80, jud. Bihor, Tel.:0259 416082
Oradea”
„Hotel Nevis” Oradea, Str. Lăpuşului nr. 2, jud. Bihor, Tel.:0259 407970
 3. Intermediarii sunt agenţii economici ce sunt implicaţi în distribuirea,
promovarea, comercializarea produselor/serviciilor către consumatori finali.
Intermediarii firmei S.C. VIOLIMPI S.R.L. sunt Radio Zu. Radio Transilvania,
TVS, KISS FM care se ocupă cu promovarea firmei de taxi.

4. Concurenţii sunt agenţi economici care urmăresc să satisfacă aceleaşi nevoi

ale clienţilor ca şi agentul economic în cauză.

Categorii de clienţi:
 Concurenţi direcţi- care oferă acelaşi tip de produse/servicii care satisfac
aceleaşi nevoi pe aceeaşi piaţă şi la acelaşi nivel al preţului sau care oferă
acelaşi produs/servicu.
Concurenţii direcţi ai S.C. ..VIOLIMPI” S.R.L. sunt:
Nr Denumire firmă Date de contact
.
crt
.
1. S.C. „Fulger” S.R.L. Oradea, str. Dimitrie Cantemir, Tel.:0259/226.500
2. S.C. „City-Taxi” S.R.L. Oradea, str. Ştefan Simion nr. 4, Tel.: 0259/222.222
3. S.C. „Start-Taxi” S.R.L. Oradea, str. Mihai Eminescu, Tel.: 0259/477.423
 Concurenţi indirecţi- care oferă produse/ servicii similare care satisfac aceleaşi
nevoi, dar cu caracteristici diferite sau care oferă aceeaşi clasă de produse.
Concurenţii indirecţi ai S.C. VIOLIMPI S.R.L. sunt:
Nr Denumire firmă Servicii oferite Date de contact
.
crt
.
1. S.C. OTL R.A. Transport cu Oradea, str. Atelierelor nr. 12, Tel.:
tramvaie 0259/423.245
şi autobuze
2. S.C. „Puşcău Trans” Transport cu Oradea, str. Milcovului nr. 12, jud.
S.R.L. microbuze Bihor,
Tel.: 0259/159.657
3. S.C. C& I Comserv Transport cu Oradea, Str. Republiciinr. 87, Tel.:
S.R.L. microbuze 0259.471.690

5. Alţi actori(organisme publice) reprezintă diferite grupuri, organizaţii care au un

impact real sau potenţial asupra activităţii agentului economic:
 lumea financiară: reuneşte toţi agenţii şi toate organizaţiile care furnizează
resurse financiare agentului economic:
1 Banca Transilvania Oradea, Bulevardul Dacia nr. 38-40, jud.
. Bihor,Tel.:0259/420.104
2 Astra Uniqua Oradea, str. Moscovei nr. 3, jud. Bihor
. Asigurări Tel.:0259/415.667
  mijloace de comunicare în masă(mass-media): Radio Zu, Kiss FM, TVS,
Transilvania TV, Internetul

 administraţia şi organismele puterii publice

1 Inspectoratul Teritorial de Muncă Oradea, str. Tudor Vladimirescu nr. 2,
. Bihor jud. Bihor, Tel.:0268/237.015
2 Direcţia Publică a Finanţelor Publice Oradea, str. Dimitrie Cantemir nr. 28,
. Bihor jud. Bihor, Tel.: 0259/433.056
3 Primăria Oradea Oradea, Piaţa Unirii nr. 1, jud. Bihor
. Tel.: 0259/437.000

 opinia publică- care poate avea un impact foarte mare asupra succesului pe
care un agent economic îl are pe piaţă.

2.2. Macromediul

Macromediul este constituit din factori ce nu pot fi controlaţi de agentul

economic dar care pot avea o influenţă pozitivă sau negativă aspra activităţii
acestuia.
Astfel, componentele macromediului deschid uneori adevărate oportunităţi ce
trebuiesc valorificate, iar alteori prezintă modificări nefavorabile ce restrâng
activitatea agenului economic.

1. Mediul economic:
Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influenţează
capacitatea întreprinderii de a concura în domeniul de activitate, dar şi posibilitatea şi
disponibilitatea consumatorilor de a cumpăra diverse bunuri şi servicii. Între factorii
care influenţează puterea de cumpărare se numără veniturile curente, veniturile
disponibile, preţurile, tendinţa spre economii sau consum şi politica de credite.
Rata de creştere a economiei unei ţări are un impact important asupra
eforturilor de marketing ale unei întreprinderi - o rată înaltă de creştere înseamnă o
economie puternică şi prin urmare un potenţial de marketing ridicat.
De asemenea, când veniturile nominale depăşesc rata inflaţiei are loc o creştere a
veniturilor reale şi consumatorii îşi pot procura cantităţi sporite de bunuri şi servicii. În
schimb o rată a şomajului ridicată afectează activitatea multor întreprinderi deoarece
populaţia are tendinţa să renunţe la bunurile care nu sunt de strictă necesitate.

2. Mediul natural
Mediul natural face parte din cadrul ganeral în care o firmă îşi desfăşoară
activitatea, exercitând asupra acesteia unele constrângeri sau oferindu-i anumite
oportunităţi.
 Monitorizarea tuturor factorilor de micromediu şi de macromediu trebuie să aibă
loc continuu, fiecare componentă a mediului de marketing nu trebuie ruptă din context ci
urmărită în interdependenţă cu toţi ceilalţi factori. Urmărirea evoluţiilor şi tendinţelor
mediului de marketing este o sarcină dificilă, dar orice manager ştie că o schimbare
majoră a oricărui factor amintit poate avea un impact major asupra obiectivelor şi
planurilor de marketing.
Această firmă işi plasează serviciile în întregul oraş, alegerea taximetrelor lor de
către oameni, depinzând de mai multi factori. Un factor important care îi oferă un
avantaj sunt maşinile de bună calitate, ingrijite şi aspectuoase. Un alt factor este vremea
care poate influenţi activitatea firmei, in mod pozitiv sau negativ, de aceea ponderea mai
mare de încasări sunt în anotimpul iernii şi în zilele ploioase.
3. Mediul politic şi juridic
Mediul politic este format de forţele politice ce acţionează şi de raporturile
stabilite între acestea. Toate acestea determină un climat politic stabil sau mai puţin
stabil cu influenţe directe asupra mediului de afaceri dintr-o ţară, ca şi gradul de
intervenţie a statului în economie şi atitudinea generală a administraţiei faţă de viaţa
economică a societăţii.
Mediul juridic cuprinde ansamblul normelor juridice şi actelor normative care
reglementează desfăşurarea activităţilor comerciale ale întreprinderilor. Mediul
juridic şi instituţional nu cuprinde doar legislaţia comercială internă, ci şi
reglementările stabilite de organismele internaţionale abilitate.
La modul cel mai general, legislaţia comercială poate fi împărţită în trei mari
grupe de legi:

- legi destinate reglementării concurenţei de piaţă (protejarea întreprinzătorilor

contra concurenţei neloiale, preţurilor discriminatorii etc.);
- legi pentru protecţia consumatorului (garantarea siguranţei produselor
utilizate, protecţia împotriva practicilor comerciale înşelătoare etc.);
- legi de interes general pentru societate (reducerea poluării mediului,
conservarerea unor resurse, creşterea calităţii vieţii etc.

4. Mediul demografic
Mediul demografic cuprinde populaţia din zona de activitate a întreprinderii,
prezentând interes atât ca piaţă a forţei de muncă cât şi ca piaţă de desfacere pentru
bunuri şi servicii. Întreprinderea este interesată de mai multe aspecte demografice:
numărul populaţiei din zona de interes, structura populaţiei după sex şi vârsta, structura
familiei, densitatea, mobilitatea populaţiei, speranţa de viaţă, repartiţia populaţiei în
mediul rural şi urban, etnia,
religia, educaţia etc.
Aceste atribute sunt utilizate de întreprindere în determinarea dimensiunilor pieţei
potenţiale, în elaborarea de estimări privind evoluţia cererii de produse şi servicii, în
stabilirea celui mai potrivit mix pentru piaţa respectivă. Atributele demografice pot
furniza indicii clare asupra structurii gamei de produse, asupra preţurilor pe care
consumatorii sunt dispuşi să le plătească pentru aceste produse, asupra modalităţilor
optime de distribuire a lor şi a celor mai potrivite acţiuni promoţionale.
 S.C. „VIOLIMPI” S.R.L. are în vedere toată populaţia localităţii Oradea.
Societatea se adresează celor care nu posedă o maşină, dar doresc să ajung in unele
locuri fără efort sau celo fără permis de conducere.

CAPITOLUL III.
CONTABILITATEA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE
3.1. Definirea noţiunilor teoretice în domeniul studiat

Standardul internaţional I.A.S.1 denumit “Prezentarea situaţiilor financiare”

defineşte activele imobilizate ca fiind toate acele active care nu sunt clasificate în
categoria activelor curente.
Reglementările contabile din România definesc activele imobilizate ca fiind
acele active ale unei entităţi destinate utilizării pe o perioadă îndelungată în
activitatea acesteia. Astfel, activele imobilizate reprezintă bunurile si valorile
destinate să servească pe o perioadă îndelungată în activitatea entităţii şi care nu se
consumă după prima lor utilizare şi, ca atare, nu sunt destinate comercializării.
În raport de comportamentul lor economic şi de structurile lor materiale,
activele imobilizate se grupează în:
1.     imobilizări corporale
2.     imobilizări necorporale
3.     imobilizări financiare
Imobilizările corporale sunt definite  de  I.A.S.16 ca  elemente  tangibile care
sunt deţinute de o unitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau prestare de
servicii pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative
şi pot fi utilizate pe parcursul mai multor perioade de gestiune.
Imobilizările necorporale  sunt definite de I.A.S.38 (active necorporale) ca
active identificabile, nemonetare, fără suport material şi deţinute pentru a fi utilizate
în procesul de producţie sau prestare de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau
pentru nevoi administrative.
Imobilizările financiare, denumite şi investiţii financiare sau de portofoliu,
sunt active deţinute de o societate în vederea creşterii valorii averii sale prin încasarea
unor sume din repartizări (dobânzi, redevente, dividende) prin creşterea valorii
capitalizate sau prin obţinerea unor beneficii rezultate în urma vânzării acestor
investiţii.
Imobilizările corporale
Imobilizările corporale reprezintă bunuri care au o structură materială asupra
cărora agenţii economici exercită un drept real, fiind elemente de patrimoniu care
definesc capacitatea tehnică de producţie  şi comercializare, creează venituri în
concordanţă cu obiectul de activitate al acestora.
În categoria acestora intră mijloacele fixe şi terenurile. Contabilitatea lor se
ţine cu grupa 21 “Imobilizări corporale”.
 Definirea mijloacelor fixe este cuprinsă în art. 53 din Regulamentul aplicării
Legii contabilităţii nr. 82 / 1991: “Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau
complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi îndeplineşte cumulativ următoarele
condiţii:
 are o valoare de inventar mai mare decât limita stabilită de lege;
 are o durată normală de utilizare mai mare de un an.”

Mijloacele fixe se pot clasifica după mai multe criterii, fiecare avându-şi
raţiunile sale:

a) Din punct de vedere al domeniului în care se utilizează, mijloacele fixe se

clasifică în :
 Mijloace fixe de producţie, care participă direct sau indirect la procesul
de producţie sau exploatare,
 Mijloace fixe de comercializare utilizate pentru scopuri sociale.

b)   După apartenenţa lor, mijloacele fixe se împart în:

 Mijloace fixe proprietate a unităţii patrimoniale
 Mijloace fixe în folosinţă temporară: închiriere, locaţie de gestiune,
concesiune pentru care evidenţa se organizează separat de cele proprii;

c)  După structură, respectiv natura şi particularităţile tehnico – constructive,

mijloacele fixe amortizabile se grupează în trei grupe principale
 Constructţi;
 Instalaţii tehnice,mijloace de transport,animale si plantaţii;
 Mobilier, aparatură birotica, echipamente de protecţie a valorilor umane
şi materiale şi alte active corporale.
Evaluarea activelor imobilizate
     În funcţie de regulile generale de evaluare şi de momentul evaluării, imobilizările
corporale se evalueaază la următoarele valori:valoarea de intrare,de
inventar,contabilă netă,bilanţieră,reziduală.
a) Valoarea de intrare sau contabilă
Se determină în funcţie de modul de dobândire ,astfel:
 imobilizările procurate cu titlu oneros se evaluaează la cost de achiziţie;
 imobilizările obţinute din producţie proprie se evaluează la cost de producţie;
 imobilizările aduse ca aport la capitalul social se evaluează la valoarea de aport;
 imobilizările primite gratuit se evaluează la valoarea justă,care reprezintă suma
pentru care un activ  ar putea fi schimbat în cadrul unei tranzacţii,cu preţul
determinat în mod obiectiv.
b) Valoarea de inventar
Evaluarea imobilizarilor la inventariere se face la valoarea actuală,denumită şi
valoare de inventar,care este stabilită în funcţie de utilitatea bunului,starea acestuia şi
preţul pieţei.
c) Valoarea contabilă netă
 Valoarea contabilă netă sau valoarea ramasă se calculeaza prin deducerea din
ajustările, echivalentul valoric al deprecierilor sau pierderilor de valoare reversibile a
imobilizărilor.

d) Valoarea bilanţieră
La închiderea exerciţiului financiar se compară valoarea contabilă sau
contabilă netă cu valoarea actuală cu ocazia inventarierii. În urma acestei comparaţii
rezultă două situaţii:
1.când valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă netă se
obţine un plus de valoare, care, potrivit principiului prudenţei, nu se înregistrează în
contabilitate;
2.când valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă netă se
obţine un minus de valoare, care se înregistrează în contabilitate astfel:
 sub forma unei amortizări suplimentare,când deprecierea este ireversibilă
(uzură fizică sau morală)
 prin ajustări  pentru pierdere de valoare, când deprecierea este reversibilă
(scăderea cotaţiilor la bursă,diminuarea preţurilor,scăderea cursului valutar
etc.)
e) Valoarea reziduală
Valoarea reziduală reprezintă valoarea netă pe  care o entitate estimează să o
obţină prin cedarea unui activ la încheierea duratei sale de utilizare, după deducerea
cheltuielilor aferente cedării. În cazul casării,valoarea reziduală reprezintă diferenţa
dintre valoarea materialelor şi pieselor recuperate şi cheltuielile efectuate în vederea
dezmembrării.

Amortizarea imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale îşi pierd treptat o parte din valoarea lor de

întrebuinţare ca urmare a folosirii lor, a acţiunii agenţilor naturali, a progresului
tehnic.
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează, pe baza unui plan de
amortizare ,din luna următoare punerii acestora în funcţiune şi până la recuperarea
integrală a valorii de intrare.
Amortizarea cheltuielilor de investiţii efectuate la mijloacele fixe concesionate,
închiriate, luate în locaţie  de gestiune se calculeză de către cel care a efectuat
investiţia, pe perioadă sau pe durată normală de utilizare, după caz.
În cazul imobilizărilor corporale achiziţionate, care au durata normală de
utilizare expirată, valoarea de intrare (costul de achiziţie) se va recupera pe o
perioadă stabilită de către o comisie tehnică.
Duratele normale de utilizare corespund în principiu, cu duratele economice de
utilizare, în cadrul cărora  veniturile obţinute din utilizarea imobilizărilor corporale
sunt mai mari decat cheltuielile necesare pentru funcţionare , întreţinere şi reparare.
Regimuri de amortizare
Entităţile economice işi amortizează imobilizătile corporale  utilizând unul din
următoarele regimuri de amortizare:
Amortizarea liniară se calculează prin aplicarea cotei  anuale de amortizare la
valoarea de intrare a imobilizărilor corporale.
Cota anuală de amortizare liniară se calculează prin divizarea numărului 100 la
durata normală de utilizare.
În cazul constucţiilor se aplică în mod obligatoriu  regimul de amortizare
liniară. De asemenea se amortizeză liniar , pe o perioadă de 10 ani , cheltuielile de
investiţii pentru amenajarea terenurilor.
Amortizarea liniară reprezintă regimul classic, tradiţional, fiind cel mai simplu
de utilizat,insă nu ţine  seama de influenţa  uzurii morale, care duce la întocmirea
activelor într-un interval de timp scurt.
 
Amortizarea degresivă presupune o amortizare mai accentuată a imobilizărilor 
corporale în primii ani de la punerea în funcţiune. Utilizarea  acestiu regim de
amortizare presupune calcularea cotei de amortizare degresive prin multiplicarea
cotei de amortizare liniară cu unil din coeficienţi următori: :
 1,5 pentru o durată de viaţă de 2-5 ani
 2 pentru o durată de viaţă  de 5-10 ani
 2,5 pentru o durată de viaţă mai mare de 10 ani.

  Amortizarea accelerată constă în primul an de funcţionare, în cheltuielile de

exploatare a unei amortizări  în cotă de 50% din valoarea de intrare .
Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare  următoare sunt calculate  după
sistemul liniar, prin divizarea valorii rămase la numărul de ani de utilizare rămaşi.
Amortizarea degresivă şi accelerată au avantajul că atenuează influenţa uzurii
morale, datorită faptului că prin aceste metode se recuperează într-un interval de
timp  mai scurt scurt un cuantum mai mare din valoarea de intrare a imobilizărilor
corporale. Aceste doua regimuri produc şi un  avantaj fiscal, prin amânarea la plată a
impozitului pe profit, corespunzător creşterii cheltuielilor privind amortizarea în
primii ani de utilizare a imobilizărilor corporale.
Utilizarea regimurilor de amortizare se aprobă  de către Consiliul de
Administraţie  al entităţii economice. Pentru fiecare imobilizare corporală intrată in
patrimoniu entităţile economice vor intocmii un plan de amortizare, în  care se vor
determina cu anticipaţie  amortizarea anuală(anuitatea) şi valoarea contabilă netă sau
rămasă  la sfârşitul  fiecărui an de funcţionare, luându-se în calcul valoarea contabilă,
durata  de utilizare şi regimul de amortizare ales.
 3.2. Prezentarea conturilor şi a corespondenţei lor în funcţiune

Conturile de imobilizări corporale sunt conturi de activ. Acestea se debitează in

momentul intrării bunurilor în patrimoniul unităţilor economice la valoarea de aport,
de cost de achiziţie sau cost de producţie după vaz. Se creditează in caz de
concesiune, expropiere sau dispariţie, la preţul de înregistrare. Soldul debitor
reprezintă valoarea de înregistrare a imobilizărilor corporale existente la un moment
dat în unitate.
Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie să asigure evidenţa permanentă a
existenţei si a micşorării, precum şi calculul amortizării şi al provizioanelor
constituite prin deprecierea acestora.
Contabilitatea mijloacelor fixe se ţine pe următoarele categorii: clădiri,
construcţii speciale, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de
măsurare si reglare, mijloace de transpor, animale şi plantaţii, unelte dispozitive,
instrumente, mobilier şi aparatură birotică.
Amortizarea imobilizărilor corporale se înregiostrează în contul 281
„Amortizări privind imobilizările corporale”, care este un cont de pasiv. Se crediteayă
cu cheltuielile aferente amortizării imobilizărilor corporale şi se debitează cu valoarea
amortizării imobilizărilor corporale, vândute sau scoase din activ. Soldul creditor
reprezintă amortizarea imobilizărilor corporale. Conturile operative de gradul II au
cifra a 4-a identică cu cifra a 4-a din simbolizarea conturilor de mijloace fixe.

3.2.1. Contabilitatea terenurilor şi amenajărilor de teren

Contabilitatea terenurilor se ţine pe diuă categorii: terenuri şi amenajări de

terenuri.
În contabilitatea analitică, terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele grupe:
terenuri agricole şi silvice, terenuri fără construcţii, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu
construcţii şi altele.
Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu, la valoarea
stabilită conform legii, în funcţia de clasele de calitate, suprafaţă şi amplasarea
acestora, dar şi supă alte criterii, la costul de achiziţie sau la valoarea de aport, după
caz. Terenurile nu sunt supuse amortizării.
Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, terenurilor şi a altor
lucrări similare sunt supuse amortizării.
Contul 211 ,,Terenuri si amenajări de terenuri” este cont de activ şi se dezvoltă
pe două conturi sintetice de gradul II:
Contul 2111 ,,Terenuri”
Contul 2112 ,,Amenajări de terenuri”
În debit se înregistrează:
  valoarea terenurilor achiziţionate, a celor reprezentând aport la
capital, valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit şi a celor primite în regim de
leasing financiar (404, 456, 131, 167);
 valoarea la cost de producţie a amenajărilor de terenuri realizate
pe cont propriu (231, 722);
 valoarea creşterii rezultate din reevaluarea terenurilor (105).

În credit se înregistrează:
 valoarea terenurilor respectiv amenajărilor de terenuri cedate,
amortizate (281, 658);
 valoarea terenurilor aportate, retrase (456);
 valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea terenurilor (105);
 valoarea terenurilor care fac obiectul participării în natură la
capitalul social al altei societăţi comerciale (261, 262, 263).
Soldul contului reprezintă valoarea terenurilor şi costul efectiv al amenajărilor
de terenuri.

Exemple privind corespondenţa contului 2111:

1. Intrarea în unitate din mai multe surse:

a) achiziţionare de la furnizori
% = 404 (Furnizori de imobilizări)
(Terenuri) 2111
(TVA deductibilă) 4426

b) de la asociaţi, ca aport în natură

(Terenuri) 2111 = 456 (Decontări cu acţionarii/

asociaţii privind capitalul )
c) cu titlu gratuit, prin dinaţie sau subvenţie
(Terenuri) 2111 = 131 (Subvenţii guvernamentale
pentru investiţii)
d) preluate in leasing, concesiune etc.
(Terenuri) 2111 = 167 (Alte împrumuturi şi datorii
asmiliate)
e) creşteri de valoare la reevaluare
(Terenuri) 2111 = 105 (Rezerve din reevaluare)

2. Ieşirea terenurilor din unitate prin:

a) retragerea asociaţilor din societatea comercială
(Decontări cu acţionarii/ 456 = 2111 (Terenuri)
asociaţii privind capitalul)

b) vânzarea unor terenuri

  vânzarea propriu-zisă
(Debitori diverşi) 461 = %
7583 (Venituri din cedarea
activelor şi alte operaţii
de capital)
4427 (TVA colectată)

 scăderea din gestiune a terenurilor vândute

(Cheltuieli privind activele 6583 = 2111 (Terenuri)
cedate şi alte operaţii
de capital )

3. Scoaterea din evidenţă a terenurilor aportate şi retrase

(Decontări cu acţionarii/ 456 = 2111 (Terenuri)
asociaţii privind capitalul )

4. Descreşteri în urma reevaluării terenurilor

(Terenuri) 2111 = 105 (Rezerve din reevaluare)

5. Participarea cu terenuri la capitalul altor societăţi

(Acţiuni deţinute la 261 = 2111 (Terenuri)
entităţile afiliate)

Exemple privind corespondenţa contului 2112:

1. Amenajarea cu :
 mijloacele proprii pe parcursul mai multor perioade şi apoi puse în
funcţiune:
(Amenajări de 2112 = 231 (Imobilizări corporale în
terenuri) curs de execuţie)
 mijloacele proprii direct, fără evidenţierea executării:

(Amenajări de 2112 = 722 (Venituri din producţia de

terenuri) imobilizări corporale)
 printr-o unitate specializată din afara societăţii comerciale:

% = 404 (Furnizori de imobilizări)

(Amenajări de 2112
terenuri)
(TVA deductibilă) 4426
2. Amortizarea treptată a amenajării terenurilor:
(Cheltuieli de exploatare 6811 = 2811 (Amortizarea amenajărilor
privind amortizarea de terenuri)
imobilizărilor)
 3. Concomitent cu ultima rată

(Amortizarea amenajărilor 2811 = 2112 (Amenajări de terenuri)

de terenuri)

3.2.2. Contabilitatea mijloacelor fixe

Mijloacele fixe se caracterizează prin aceea că participă la mai multe cicluri
de exploatare, păstrându-şi de regulă, forma fizică initială şi îşi transmit treptat
valoarea sub formă de amortizare, asupra produselor obţinute, a lucrărilor executate,
a serviciilor prestate sau a altor activităţi desfăşurate.
3.2.2.1. Contabilitatea construcţiilor
Contul 212 ,, Construcţii” este un cont de activ. Cu ajutorul acestui cont se
ţine evidenţa existenţei şi mişcării construcţiilor.
În debit se înregistrează:
 valoarea constructiilor achizitionate, realizate din productie proprie,
primite cu titlu gratuit, aport la capitalul social, primite in regim de leasing financiar
(404, 231, 722, 131, 456, 167);
 valoarea cresterii rezultate din reevaluarea constructiilor (105);
 valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la constructiile
primite cu chirie si restituite proprietarului (281).
În credit se înregistrează:
 valoarea constructiilor cedate sau scoase din evidenta (281, 658);
 valoarea constructiilor distruse de calamitati (671);
 valoarea constructiilor aportate si retrase (456);
 valoarea constructiilor cedate in regim de leasing financiar (267);
 valoarea descresterii rezultate din reevaluarea constructiilor (105).
 valoarea cladirilor care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al
altei societati comerciale (261, 262, 263).
Soldul contului reprezinta valoarea constructiilor existente.
Exemple privind corespondenţa contului 212:
1. Intrarea mijloacelor fixe în unitate pe următoarele căi:
a) de la asociaţi, ca aport la capitalul social subscris
(Construcţii) 212 = 456 (Decontări cu acţionarii/
asociaţii privind capitalul)
b) intrare prin leasing financiar la locatar
(Construcţii) 212 = 167 (Alte împrumuturi şi datorii
similare)
c) la proprietar şi locatar pentru investiţiile executate şi amortizate către
chiriaş sau locatar
(Construcţii) 212 = 2812 (Amortizarea construcţiilor)

d) pentru partea neamortizată preluată gratuit

 (Construcţii) 212 = 133 (Donaţii pentru investiţii)

2. Amortizarea activelor: înregistrarea amortizării lunare, indiferent de metoda

folosită pentru calculatea ei

(Cheltuieli de exploatare 6811 = 281 (Amortizări privind

privind amortizarea imobilizările corporale)
imobilizărilor)
3. Ieşirea imobilizărilor corporale din unitate
a) scoaterea din folosinţă a activelor
 amortizate integral
(Amortizări privind 281 = 212 (Construcţii)
Imobilizările corporale)
 amortizate parţial
% = 212 (Construcţii)
(Amortizări privind 281
imobilizările corporale)
(Cheltuieli înregistrate 471
în avans)
(Cheltuieli privind (6583)
Activele cedate si alte
Operaţii de capital)

b) restituirea activelor către locatar sau proprietar pentru investiţiile la

imobilizările corporale luate în chirie, concesiune, leasing amortizate

(Amortizări privind 281 = 212 (Construcţii)

imobilizările cedate)

c) scăderea din gestiune a celor amortizate integral

(Amortizări privind 281 = 212 (Construcţii)

imobilizările cedate)

4. Scoaterea din evidenţă a activelor neamortizate integral dacă Adunarea

Generală a Acţionarilor a hotărât diminuarea capitalurilor proprii
% = 212 (Construcţii)
(Amortizări privind 281
Imobilizările corporale)
(Rezerve) 106
(Capital subscris (1012)
vărsat)

5. Rezerve din reevaluare:

  pentru creşteri de valoare faţă de valoarea contabilă netă sau brută
(Construcţii) 212 = 105 (Rezerve din reevaluare)

 diferenţa în minus
(Rezerve din 105 = 212 (Construcţii)
reevaluare)
6. Evidenţierea creşterii valorii de înregistrare a imobilizărilor corporale prin
includerea în valoarea de intrare a acestora, a investiţiilor efectuate de
concesionari sau chiriaşi şi transferată fără plată proprietarilor
(Construcţii) 212 = %
281 (Amortizări privind
Imobilizările corporale)
133 (Donaţii pentru investiţii)

3.2.2.2. Contabilitatea instalaţiilor tehnice, a mijloacelor de transport,

animalelor si plantaţiilor

Contul 213 ,,Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale si plantaţii” este

un cont de activ. Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării
instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantaţiilor.
Este un cont operativ de gradul II, respectiv:
Contul 2131 ,,Echipamente tehnologice”(maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
Contul 2132 ,,Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare”
Contul 2133 ,,Mijloace de transport”
Contul 2134 ,,Animale şi plantaţii”

În debit se înregistrează:
 valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si
plantaţiilor achiziţionate, realizate din producţie proprie, primite cu titlu gratuit, aport
la capitalul social, primite în regim de leasing financiar(404, 231, 722, 131, 456,
167);
 valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările
corporale primite cu chirie şi restituite proprietarului (281);
 valoarea creşterii rezultate din reevaluare (105);
 valoarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import (446);
 plusurile de inventar la imobilizări (131).

În credite se inregistrează:
 valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi
plantaţiilor cedate sau scoase din evidentă (281, 658);
  valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi
plantaţiilor aportate, retrase (456);
 valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi
plantaţiilor cedate în regim de leasing financiar, distruse de calamităţi (267, 671);
 valoarea descreşterii rezultate din reevaluare (105);
 valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor şi
plantaţiilor care fac obiectul participării la filiale din cadrul grupului, la societăţi din
afara grupului, la alte societăţi sub forma intereselor de participare sau altor titluri de
valoare (261, 262, 263, 265).
Soldul contului reprezintă valoarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor şi plantaţiilor existente.

Exemple privind corespondenţa contului 213:

1.Intrarea mijloacelor fixe în unitate pe următoarele căi:
a) de la furnizori, pentru bunurile care nu necesită montaj, probe
tehnologice de punere în funcţiune:

% = 404 (Furnizori de imobilizări)

(Instalaţii tehnice, 213
mijloace de transport,
animale şi plantaţii)
(TVA deductibilă) 4426
b) taxa vamală aferentă unui activ achiziţionat prin import
(Instalaţii tehnice, 213 = 446 (Alte impozite, taxe şi )
mijloace de transport, vărsăminte asimilate)
animale şi plantaţii)
c) creşteri de valoare cu ocazia reevaluărilor
(Instalaţii tehnice, 213 = 105 (Rezerve din reevaluare)
mijloace de transport,
animale şi plantaţii)

d) din producţia proprie

(Instalaţii tehnice, 213 = 722 (Venituri din producţia )

mijloace de transport, de imobilizări corporale
animale şi plantaţii)

2. Ieşirea imobilizărilor corporale din unitate

 a) restituirea acticelor către locatar sau proprietar pentru investiţiile la
imobilizările corporale luate in chirie, concesiune, leasing amortizate

% = 213 (Instalaţii tehnice, mijloace

(Amortizări privind 281 de transport, animale
imobilizările corporale) şi plantaţii)
(Cheltuieli privind 6583
activele cedate şi alte
operaţii de capital)
sau
% = 213 (Instalaţii tehnice, mijloace
(Amortizări privind 281 de transport, animale
imobilizările corporale) şi plantaţii)
(Cheltuieli înregistrate 471
în avans)
(Cheltuieli privind 6583
activele cedate şi alte
operaţii de capital)
b) scoaterea din gestiunea a celor neamortizate integral
% = 213 (Instalaţii tehnice, mijloace
(Amortizări privind 281 de transport, animale
imobilizările corporale) şi plantaţii)
(Cheltuieli privind 6583
activele cedate şi alte
operaţii de capital)

3. Aportul în natură sub formă de active corporale la capitalul altor societăţi

% = 213 (Instalaţii tehnice, mijloace
(Amortizări privind 281 de transport, animale
imobilizările corporale) şi plantaţii)
(Acţiuni deţinute la 261
entităţile afiliate)
4. Ieşirea de imobilizări corporale
a) în leasing financiar la locatar
(Creanţe imobilizate) 267 = 213 (Instalaţii tehnice, mijloace
de transport, animale şi
plantaţii)
b) din cauza unor calamităţi
% = 213 (Instalaţii tehnice, mijloace
(Amortizarea instalaţiilor, 2813 de transport, animale şi
mijloacelor de transport, plantaţii)
animalelor şi plantaţiilor)
(Cheltuieli privind 674
Calamităţile si alte evenimente extraordinare)

5. Rezerve din reevaluare pentru creşteri de valoare faţă de valoarea contabilă

netă sau brută

(Instalaţii tehnice, 213 = 105 (Rezerve din reevaluare)

mijloace de transport,
animale şi plantaţii)

6. Încorporarea accesoriilor cumpărate şi recepţionate în valoarea activelor

imobilizate

(Instalaţii tehnice, 213 = 302 (Materiale consumabile)

mijloace de transport,
animale şi plantaţii)
sau
(Instalaţii tehnice, 213 = 231 (Imobilizări corporale)
mijloace de transport, în curs de execuţie)
animale şi plantaţii)

7. Înregistrarea scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe

(Amortizări privind 281 = 213 (Instalaţii tehnice. mijloace)

Imobilizările corporale) de transport, animale şi
plantaţii)

8. Cota de T.V.A. nedeductibilă în cazul mijloacelor fixe realizate din producţie

proprie

(Instalaţii tehnice, 213 = 4426 (TVA deductibilă)

mijloace de transport,
animale şi plantaţii)

 Potrivit normei contabile a mijloacelor fixe

(Cheltuieli cu alte 635 = 4426 (TVA deductibilă)

impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate )
 3.2.2.3. Contabilitatea mobilierului, a aparaturii birotice, echipamentelor
de protecţie a valorilor umane şi materiale
şi altor active corporale

Contul 214 ,,Mobilier, aparatură birotică, echipamente de portecţie a valorilor

umane şi materiale şi alte active corporale” este un cont de activ. Cu ajutorul acestui
cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării mobilierului, a aparaturii birotice,
echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi altor active corporale.
În debit se înregistrează:
 valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale achiziţionate, realizate din
producţie proprie, primite cu titlu gratuit, aport la capitalul social, primite în regim de
leasing financiar (404, 231, 722, 131, 456, 167);
 valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările
corporale primite cu chirie si restituite proprietarului (281);
 valoarea creşterii rezultate din reevaluare (105);
 valoarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import (446);
 plusurile de inventar la imobilizări (131).
În credit se înregistrează:
 valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie şi
a altor active corporale cedate sau scoase din evidenţă (281, 658);
 valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie şi
altor active corporale distruse de calamităţi (671);
 valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie şi
altor active corporale aportate şi retrase (456);
 valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie şi
altor active corporale cedate în regim de leasing financiar (267);
 valoarea descreşterii rezultate din reevaluare (105);
 valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentului de protecţie
care fac obiectul participării la filiale din cadrul grupului, la societăţi sub forma
intereselor de participare sau a altor titluri de valoare (261, 262, 263, 265).
Soldul contului reprezintă valoarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protecţie şi altor active corporale existente..

Exemple privind corespondenţa contului 214:

1. Intrarea mijloacelor fixe în unitate pe următoarele căi:
a) de la asociaţi, ca aport la capitalul social subscris
(Mobilier, aparatură 214 = 456 (Decontări cu acţionarii/)
birotică, echipamente de asociaţii privind capitalul)
protecţie umană şi
materiale şi alte active corporale)

b) de la furnizori, pentru bunurile care nu necesită montaj, probe

tehnologice, de punere în funcţiune etc

% = 404 (Furnizori de imobilizări)

(Mobilier, aparatură 214
birotică, echipamente de
protecţie umană şi
materiale şi alte active corporale)
(TVA deductibilă) 4426

c) donaţii cu titlu gratuit, subvenţii şi plus la inventariere

(Mobilier, aparatură 214 = %

birotică, echipamente de 131 (Subvenţii guvernamentale
protecţie umană şi pentru investiţii)
materiale şi alte active corporale) 133 (Donaţii pentru investiţii)
134 (Plusuri de inventar
de natura obiectelor
de inventar)
d) din producţia proprie

(Mobilier, aparatură 214 = 722 (Venituri din producţia de )

birotică, echipamente de imobilizări corporale)
protecţie umană şi
materiale şi alte active corporale)

2. Amortizarea activelor: înregistrarea amortizării lunare, indiferent de metoda

folosită pentru calcularea ei

(Cheltuieli de exploatare 6811 = 281 (Amortizări privind

privind amortizarea imobilizările corporale)
imobilizarilor)

3. Ieşirea imobilizărilor corporale din unitate

a) scoaterea din folosinţă a activelor

 amortizate integral
(Amortizări privind 281 = 214 (Mobilier, aparatură birotică,
Imobilizările corporale) echipamente de protecţie
umană şi materiale şi alte
 active corporale)

 amortizate parţial
% = 214 (Mobilier, aparatură birotică,
(Amortizări privind 281 echipamente de protecţie
imobilizările corporale) umană şi materiale şi alte
(Cheltuieli înregistrate 471 active corporale
in avans)
(Cheltuieli privind activele (6583)
cedate şi alte operaţii
de capital)

b) restituirea activelor
(Decontări cu acţionarii/ 456
asociaţiiprivind capitalul)
= 214 (Mobilier, aparatură birotică
echipamente de protecţie
umană şi materiale şi alte
active corporale)

4. Ieşirea prin imputaţie

a) imputarea unui mijloc fix

(Alte creanţe în legătură 4282 = %

cu personalul) 7583 (Venituri din cedarea
activelor şi alte operaţii de
capital)
4427 (TVA colectată)

b) concomitent, scoaterea din evidenţă a bunului

% = 214 (Mobilier, aparatură birotică

(Amortizări privind
imobilizările corporale)
(Cheltuieli privind activele
cedate şi alte operaţii de
capital)
281 echipamente de protecţie
umană şi materiale şi alte
6583 active corporale)

c) scoaterea din evidenţă a activelor neamrtizate integral dacă Adunarea

Generală a Asociaţilor a hotărât diminuarea capitalurilor proprii

% = 214 (Mobilier, aparatură birotică

(Amortizări privind 281 echipamente de protecţie
imobilizările corporale) umană şi materiale şi alte
(Rezerve) 106 active corporale)
(Capital subscris (1012)
vărsat)

5. Rezerve din reevaluare

 pentru creşteri de valoare faţă de valoarea contabilă netă sau brută

(Mobilier, aparatură 214 = 105 (Rezerve din reevaluare )

birotică, echipamente de
protecţie umană şi
materiale şi alte active corporale)

 diferenţe în minus

(Rezerve din reevaluare) 105 = 214 (Mobilier, aparatură birotică,

echipamente de protecţie
umană şi materiale şi alte
active corporale)

6. Înregistrarea scoaterii din funcţiune mijloacelor fixe de natura obiectelor de

inventar

(Amortizări privind 281 = 214 (Mobilier, aparatură birotică,

Imobilizările corporale) echipamente de protecţie
umană şi materiale şi alte
active corporale)

3.3. Prezentarea documentelor de evidenţă utilizate

În derularea unei afaceri sunt folosite o serie de documente şi registre

contabile.
Legea contabilităţii prevede că orice operaţie economico-financiară efectuată
se consemnează într-un document carestă şa baza înregistrării în contabilitate.
Principalele documente privind evidenţa tehnico-operativă privind
imobilizările corporale sunt:
 chitanţa fiscală, registru de casă;
 ordin de plată, extras de cont;
 factură fiscală;
 bon de predare, transfer, restituire;
 proces verbal de recepţie;
  proces verbal de recepţie provizorie;
 proces verbal de punere în funcţiune;
 proces verbal de recepţie finală;
 contract de concesionare sau locaţie de gestiune;
 contract de închiriere sau proces verbal de închiriere;
 proces verbal de dare în custodie;
 bon de mişcare a mijloacelor fixe;
 proces verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe-de declarare a unor
bunuri materiale;
 liste de inventar, proces verbal de inventariere;
 registrul numerelor de inventar, fişa mijlocului fix-document de evidenţă
operativă;
 registrul numerelor de inventar privind investiţiile, dotările şi alte utilităţi;

Factura fiscală serveşte ca document de bază pentru decontarea produselor şi

serviciilor, a lucrărilor executate şi seviciilor prestate.
Chitanţa serveşte ca document justificativ pentru depunerea unor sume în numerar
la casieria unităţii.
Registrul de casă lei si valută este un formular tipizat cu ajutorul căruia ţine
evidenţa încasărilor şi plăţilor zilnice, în numerar (lei sau valută). Se întocmeşte de
casieră, zilnic, în două exemplare: un exemplar rămâne la casierie, iar celălalt se
arhivează în compartimentul financiar-contabil unde se şi operează înregistrările în
evidenţa contabilă a unităţii.
Ordinul de plată este instrumentul prin care ordonatorul dă o instrucţiune băncii
sale de a pune la dispoziţia beneficiarului, în contul de la banca acestuia, o anumită
sumă de bani în vederea stingerii unei obligaţii băneşti existentă între parteneri.
Procesul verbal de punere în funcţiune a mijlocului fix se întocmeşte pentru
utilajele şi instalaţiile care necesită montaj şi probe tehnologice, precum clădirile şi
construcţiile speciale care deservesc pocese tehnologice, acestea considerându-se
puse în funcţiune la terminarea probelor tehnologice.
Procesul verbal de scoatere din funcţiune a mijlocului fix serveşte ca document de
constatare a îndeplinirii condiţiilor scoaterii din funcţiune a mijloacelor fixe, de
scoatere din uz.
Registrul jurnal de încasări şi plăţi se editează lunar, iar paginile sunt numerotate
pe măsura editării lor. Registrul jurnal de încasări şi plăţi parafat şi înregistrat la
organul fiscal este completat lunar, prin preluarea totalului sumelor din Registrul-
jurnal de încasări şi plăţi obţinut cu ajutorul tehnicii de calcul.
Fişa mijlocului fix serveşte ca document pentru evidenţa analitică a mijloacelor
fixe. Se întocmeşte de serviciul Financiar-contabil, într-un exemplar, pentru fiecare
mijloc fix.
 CAPITOLUL IV
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO-FINANCIARE
LA S.C. “VIOLIMPI” S.R.L.

Pe baza datelor preluate din Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere pe anul

2009 al S.C. “VIOLIMPI” S.R.L., am calculat indicatorii economico-financiari, care
interpretează iinformaţia contabilă din Situaţiile financiare anuale.

1. Indicatori de lichiditate

Lichiditatea reprezintă capacitatea entităţii a-şi onora la termen obligaţiile de

plată cu resursele băneşti de care dispune.

Lichiditatea curentă
Indicatorul lichidităţii curente (indicatorul capitalului circulant) stabileşte garanţia
acoperirii datoriilor curente din activele curente. Se exprimă în coeficienţi şi se
calculeză după formula:

Lichiditate Active curente

= --------------------
curentă Datorii curente

Lichiditate curentă = 114516/60590 = 1,89

Valoarea recomandată acceptabilă se află în jurul valorii 2. Acest indicator al

lichidităţii curente oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

Lichiditatea imediată
Indicatorul lichidităţii imediate arată posibilitatea achitării datoriilor curente din
valorile de trezorerie existente şi din cele care se vor încasa din creanţe la scadenţă.
Se exprimă în coeficienţi şi se calculează după formula :

Lichiditate Active Curente - Stocuri

= ----------------------------------
imediată Datorii curente

Lichiditate imediată = (114516 - 4561)/ 60590 = 1,81

Valoarea recomandată este mai mare de 1, daca valoarea este sub 1 înseamnă
că sunt dificultăţi de achitare a datoriilor curente.
 2. Indicatori de risc

Riscul este incertitudinea, nesiguranţa obţinerii anumitor rezultate din

activitatea economică a entităţii.
Indicatorul gradului de îndatorare stabileşte ponderea creditelor pe termen lung
(capital împrumutat) în capitalul propriu sau ponderea în capitalul angajat (capital
propriu + capital împrumutat ). Se exprimă în procente şi se calculează după formula:

Gradul de Credite curente

= ----------------------- x 100
îndatorare Capital propriu

Gradul de îndatorare = 0

Deoarece societatea analizată nu are credite peste un an, capitalul împrumutat

are valoarea 0, iar indicatorul repsectiv este 0.

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor arată de câte entitatea poate

achita cheltuielile cu dobânzile. cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât
poziţia entităţii este considerată mai riscantă în achitarea preţului creditului:
dobânda. Se calculează după formula:

Indicatorul privind Profit înaintea plăţii dobânzii şi a impozitului pe profit

= --------------------------------------------------------------------
acoperirea dobânzilor Cheltuieli cu dobânda

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor = 37420/ 178,01 =210,21

Indicatorul arată că entitatea nu are dificultăţi în achitarea datoriilor scadente

din dobânzi.

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune)

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate evaluează eficacitatea activelor

imobilizate prin analiza cifrei de afaceri raportate la activele imobilizate . Se
calculează după formula:

Viteza de rotaţie a Cifra de afaceri

= --------------------------
activelor imobilizate Active imobilizate

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate = 175421 / 114516 = 1,53

 4. Indicatori de profitabilitate

Acest indicator exprimă eficienţa persoanei juridice în realizarea de profit din

resursele disponibile.
Rentabilitatea capitalului angajat reprezintă profitul pe care îl obţine
persoana juridică din banii investiţi în afacere. Se calculează după formula:

Rentabilitatea capitaluilui Profitul înaintea plăţii dobânzii şi a impozitului pe profit

= -------------------------------------------------------------------------
angajat Capital angajat

Rentabilitatea capitalului angajat = 37420 / 200= 187,1

Marja brută din vânzări arată procentul de profit brut din vânzări care revine
cifrei de afaceri sau valoarea profitului obţinut la 100 lei vânzări. Se exprimă în
procente şi se calculează astfel :

Marja brută Profitul brut din vânzări

= ----------------------------------x 100
din vânzări Cifra de afaceri

Marja brută din vânzări =  29450 X 100 / 175421 = 16,79%.

O scădere a procentului poate scoate în evidenţă faptul că societatea nu este

capabilă să-şi controleze costurile de producţie sau să obţină preţul de vânzare optim.

Ponderea profitului în vânzări pe anul 2009

16%

Vânzări pe anul 2009

Profit pe anul 2009

84%

Veniturile de pe anul 2009 au fost de 175421 lei, iar cheltuielile efectuate

pentru profitul realizat este de 129499 lei. Impozitul calculat plus cheltuielile
nedeductibile este de 6736 lei, rezultând un profit net de 32450 lei.
 Evoluţia profitabilităţii

200000
180000
160000
140000
120000 Evoluţia veniturilor
100000 Evoluţia cheltuielilor
80000 Evoluţia profitului
60000
40000
20000
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009

În ultimii şase ani, societatea a înregistrat o creştere lentă a cifrei de afaceri. În

anul 2006, datorită achiziţionării unui autoturism, profitul firmei a scăzut, dar a
început să se dezvolte şi să mai angajeze un şofer. Din anul 2007 a avut din nou o
creştere economică, care s-a menţinut până in anul 2009.
 CAPITOLUL V
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

5.1. Concluzii

În urma efectuării analizei economico-financiare la S.C.“VIOLIMPI”S.R.L., s-

au desprins următoarele concluzii:

 Situaţia economico-financiară s-a îmbunătăţit faţă de anul precedent, fapt

demonstrat prin calculul indicatorilor economico-finanicari prezenţi în capitolul
anterior, care au înregistrat creşteri în 2009 faţă de 2008.
 Societatea a reuşit să obţină un profit net de 32.450 de lei datorită influenţei
pozitive a activităţii de exploatare. Astfel, veniturile obţinute în valoare de 175.421
de lei au acoperit cheltuielile de 129.499 de lei, societatea obţinând un profit brut de
45.922 de lei.
 Toate elementele de trezorerie au înregistrat creşteri în 2009 faţă de anul
precedent. Ponderea lor în totalul activului a crescut şi odată cu aceasta s-a mărit
capacitatea trezoreriei societăţii comerciale analizate. Factorii care au dus la aceste
rezultate au fost: creşterea volumului de prestări de servicii taxi, creşterea calităţii
serviciului.
 Rentabilitatea efectivă a fost mai mare comparativ cu rentabilitateaprogramată,
ceea ce constituie un aspect pozitiv al activităţii unităţii.
 Societatea constituie un partener pentru o investişie profitabilă, iar printre
avantajele oferite se află profesionalismul, siguranţa, promptitudinea, echipa
dinamică şi entuziastă.

5.2. Propuneri

Pe viitor, pentru a se îmbunătăţii situaţia imobilizărilor corporale la societatea

analizată se pot contura următoarele propuneri:
 achitarea la timp a datoriilor societăţii şi rambursarea creditelor scadente;
 obţinerea unor preţuri de cumpărare a combustibilului şi a pieselor auto, cât
mai mici;
 evaluarea periodică a profitabilităţii serviciilor şi a categoriilor de clienţi;
 optimizarea utilizării timpului de lucru;
 înregistrarea la timp a imobilizărilor corporale, acestea fiind expresia bănească
a uzurii;
 recuperarea treptată a imobilizărilor corporale uzate, pentru ca societatea să
facă faţă şi altor obligaţii legate de activitatea ei.
 BIBLIOGRAFIE

1). Bălcescu, Marius -„Compediu de macroeconomie”, Editura

Bălcescu, Angelic Economică, Bucureşti, 1997
2). Chirică, Lefter - „Curs complet de contabilitate şi
fiscalitate” Volumul IV, editura Economică,
Bucureşti, 2001
3). Colasse, Bernard - „Contabilitatea generală”, editura
Moldova, Iaşi, 1990
4). Kotler, Philip - „ Managementul marketingului”, ediţia a
IV-a, editura Teora, Bucureşti, 2006
5). Paşca, Camelia - „Contabilitate-ghid de pregătire BAC
2006”, Editura Universsităţii din Oradea,
Oradea, 2005
6.) Popovici, Ilie - „Funcţiile conturilor în cazul utilizării
Planului general de conturi”, Editura
Danubius, Bucureşti, 2003
7). Vonea, Octavian - „Culegere de probleme la contabilitate”,
Vonea, Răzvan Ediţia revizuită şi adăugită, editura
Didactic[ Militans, casa Corpului Didactic,
Oradea 2006
8). Cicilia, Ionescu - „Bazele contabilităţii”, editura Fundaţiei de
Mâine, Bucureşti, 2005
9). Matei, - „Contabilitatea evenimentelor şi
Alexandrina Ana tranzacţiilor”, Editura CD Press, Bucureşti,
2006
10) Popan, Maria - „Realizarea situaţiilro financiare şi
. calculaţia costurilor”, Editura Oscar Print,
Bucureşti, 2007
11) Tanislav, Cristina - „Marketingul afacerilor”, Editura Oscar
, Poştovel, Cătălina Print, Bucureşti, 2006
12) ************ -Legea Societăţilor Comerciale (nr. 31/1990)
.
13) ************ -Legea Contabilităţii (nr. 82/1991)
. Republicată în 26.08.2002
14) ************ -Planul general de conturi
.
15) ************ -Regulament privind aplicarea legii
. contabilităţii