Contabilitatea Operatiunilor Speciale Suport de Curs

CAPITOLUL 1
BAZELE TEORETICE ALE CONTABILITĂŢII
1.1. SCURT ISTORIC AL CONTABILITĂŢII.

DEFINIREA CONTABILITĂŢII
 Elemente de contabilitate au început să fie folosite din comuna

primitivă,
 Contabilitatea îşi are originea în Evul Mediu fiind legată de dezvoltarea
schimburilor şi cu apariţia monedei ca echivalent general al bunurilor,
 Până în secolul XIV în contabilitate se foloseau cifrele romane. Din
acel secol, odată cu popularizarea cifrelor arabe, contabilitatea a
cunoscut o dezvoltare accelerată,
 Prima lucrare de contabilitate “TRACTATUS DE COMPUTIS ET
SCRITURIS”a apărut în anul 1494 avându-l ca autor pe
matematicianul italian LUCA PACIOLO ,
 În sec. XV-XVIII contabilitatea în partidă dublă se generalizează în
ţările Europei Occidentale şi se conturează o adevărată literatură
contabilă,
 În sec. XIX şi începutul sec. XX odată cu creşterea numărului
societăţilor pe acţiuni, a crescut numărul acţionarilor care nu se
implică în gestionarea afacerii ci pretind administratorilor prezentarea
unor rapoarte periodice cu privire la situaţia firmei şi la rezultatele
obţinute.
Se conturează astfel, cele 2 circuite contabile:
 contabilitatea financiară;
 contabilitatea de gestiune.
DEFINIREA CONTABILITĂŢII
TRIPLĂ PERSPECTIVĂ: ARTĂ, TEHNICĂ, ŞTIINŢĂ
Contabilitatea - artă:
 Luca Paciolo - contabilitatea este o artă a partidei duble
veneţiene,
 Arta este o activitate umană care solicită pricepere şi
anumite cunoştiinţe şi produce mesaje estetice,
1
 “Arta contabilităţii” constă în aplicarea unui raţionament
profesional pentru rezolvarea unei situaţii concrete
şi pentru asigurarea unor soluţii, deci contabilitatea
reprezintă abstractizarea unei realităţi economice
concrete.
Contabilitatea - tehnică:
 contabilitatea cuprinde un ansamblu de procedee de aplicare a
teoriei contabile pentru situaţii concrete economice, prin care se
urmăreşte culegerea, prelucrarea, transmiterea, utilizarea şi
stocarea informaţiilor economice (informaţii = date prelucrate).
Contabilitatea – ştiinţă (socială):
 orice ştiinţă se defineşte printr-un obiectiv propus şi prin
metode şi procedee proprii de cercetare:
→ obiectivul contabilităţii este asigurarea de informaţii prin care să
se fundamenteze deciziile managerilor sau ale terţilor;
→ procedeele proprii contabilităţii sunt:
contul;
balanţa de verificare;
bilanţul;
contul de profit şi pierdere etc.
1.2. OBIECTUL, NECESITATEA ŞI OBIECTIVELE CONTABILITĂŢII
Obiectul contabilităţii - reprezintă patrimoniul unei persoane privit

printr-o triplă perspectivă: juridică, economică şi financiară.
În concepţie juridică - patrimoniul juridic = totalitatea drepturilor,
obligaţiilor şi bunurilor pe care le deţine o entitate.
Drepturile patrimoniale (drepturi de creanţă) reflectă dreptul firmei de
a pretinde debitorului său să îşi îndeplinească o anumită obligaţie.
Datoriile patrimoniale includ obligaţiile firmei faţă de proprietarii săi şi
faţă de terţi.
Patrimoniul juridic este definit prin subiectul de patrimoniu şi prin
obiectul patrimoniului:
o Subiectul patrimoniului este persoana care gestionează
elementele patrimoniale şi care îşi asumă drepturi şi obligaţii
legate de acestea.
o Bunurile care formează obiectul patrimoniului =
active imobilizate + active circulante + elemente cu caracter
nematerial (active fictive) + bunuri luate cu chirie sau deţinute în
leasing operaţional.
Concepţia economică - obiectul contabilităţii este dat de capitalurile
firmei privite pe modalităţi de folosinţă în activ, respectiv pe surse de
finanţare în pasiv.
2
Din punct de vedere financiar în contabilitate sunt reflectate
activele şi pasivele unei firme ordonate după lichiditate, respectiv după
exigibilitate.
Necesitatea contabilităţii:
. reflectarea unei situaţii clare a bunurilor unei firme şi a modului lor
de utilizare (caracterul aposteriori), precum şi asigurarea de informaţii
pentru fundamentarea deciziilor (caracterul apriori).
Obiectivele de bază ale contabilităţii sunt:
1. înregistrarea cronologică şi sistematică a existenţei şi mişcării
elementelor patrimoniale;
2. furnizarea de informaţii pentru fundamentarea deciziilor;
3. întocmirea situaţiilor financiare anuale cu respectarea
principiilor contabile.
Prin urmare atribuţiile contabilităţii sunt:
1. înregistrarea şi prelucrarea datelor cu privire la tranzacţiile
economice;
2. verificarea de formă şi fond a documentelor care conţin
informaţii economice;
3. controlul tranzacţiilor efectuate;
4. analiza activităţii desfăşurate.
1.3. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII
Baza legală: Legea Contabilităţii nr. 82/1991 republicată.

 Conform Legii Contabilităţii toate persoanele juridice (inclusiv
statul) ca şi o parte din persoanele fizice au obligaţia organizării
contabilităţii,
 Persoanele fizice au obligaţia organizării contabilităţii dacă obţin
venituri din activităţi independente, din activităţi agricole şi din
cedarea folosinţei bunurilor,
 Contabilitatea poate fi organizată în partidă simplă sau în partidă
dublă,
 Contabilitatea în partidă simplă presupune redactarea unor
formulare şi a unor registre fără a fi necesar să se întocmească
situaţiile financiare,
 Contabilitatea în partidă dublă se realizează prin intermediul
articolelor contabile prin care se evidenţiază tranzacţiile sau
operaţiunile unei firme.
1.4. MIJLOACELE DE ORGANIZARE A CONTABILITĂŢII

FINANCIARE
Principalele mijloace sunt:
1. documentele justificative,
2. planul contabil general,
3. registrele contabile.
3
CAPITOLUL 2
OPERAŢIUNI ÎN PARTICIPAŢI(UN)E
 Asocierea poate interveni numai între persoane fizice sau/şi

juridice.
Observaţie: asocierea nu se poate realiza asocierea între societăţi simple fără
personalitate juridică (cum ar fi o serie de instituţii ale societăţilor civile: societăţile de
avocaţi, medici, asociaţiile profesionale, sindicate, organizaţii ecologiste, de media
etc), asociaţiile cu personalitate juridică dar cu scopuri nepatrimoniale (asociaţii,
fundaţii),
 Nu au un statut propriu de funcţionare şi nici personalitate
juridică (nu dispun de capital propriu, nu întocmesc situaţii financiare,
nu pot acţiona şi nu pot fi acţionate în judecată, iar fiecare participant
rămâne proprietar asupra bunurilor proprii).
Bunurile comune figurează în contabilitatea girantului sau
administratorului.
 Raporturile dintre coparticipanţi sunt reglementate prin
contractul de asociere, care are trebuie să fie obligatoriu scris.
Principalele clauze contactuale sunt:
1. durata societăţii (de regulă determinată);
2. activităţile economice care se vor desfăşura;
3. contribuţia participanţilor la aceste activităţi (bani, mijloace fixe,
drepturi de folosinţă, terenuri etc);
4. modul de împărţire a profitului şi de suportare a pierderii
(proporţional sau neproporţional cu contribuţia fiecăruia);
5. condiţiile de administrare ale societăţii;
6. situaţia bunurilor post asociere;
7. schimbarea cotelor de participare şi reajustarea aporturilor;
8. reinvestirea profitului;
9. clauze de încetare a contractului (nedesfăşurarea a minim o operaţiune,
nerealizarea aporturilor convenite, utilizarea aporturilor aferente asocierii în scopul
de a produce beneficii doar pentru asociatul care le foloseşte, îndeplinirea scopurilor
asocierii, lipsa voinţei părţilor de continuare sub această formă a activităţii etc).
10. clauze de dizolvare/ lichidare etc.
Contractul se depune la organul fiscal la care asocierea este
înregistrată, respectiv acolo unde se găseşte locul principal de desfăşurare a
activităţii în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia.
ALTE CARACERISTICI:
 contabilitatea se organizează şi se conduce distinct de către
unul dintre coparticipanţi (administrator, girant, asociat principal,
asociat titular),
 evidenţa asocierii, se organizează cu ajutorul contului 458
analitic distinct pentru fiecare coparticipant.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenţa decontărilor din operaţii în
participaţie, respectiv a decontării cheltuielilor şi veniturilor realizate
4
din operaţii în participaţie, precum şi a sumelor virate între
coparticipanţi,
 entitatea care conduce evidenţa asociarii va întocmi o balanţă
de verificare distinctă de balanţa proprie,
 activele şi datoriile asocierii se încorporează în situaţiile
financiare ale administratorului,
 imobilizările puse la dispoziţia asocierii sunt cuprinse în
evidenţa contabilă a celui care le deţine în proprietate, urmând ca în
evidenţa asocierii să fie evidenţiate doar cheltuielile cu amortizarea
corespunzătoare acestora,
 veniturile şi cheltuielile se contabilizează distinct de către
administrator. Se recomandă constituirea de analitice pentru
conturile de venituri şi cheltuieli generate de asocierea în participaţie
pentru a putea face diferenţa între ele şi cheltuielile şi veniturile
generate de activitatea proprie,
 la sfârşitul perioadei de raportare, cheltuielile şi veniturile
înregistrate pe natura acestora, se transmit pe bază de decont fiecărui
asociat,
 din punct de vedere al TVA, asociatul administrator efectuează
achiziţiile asocierii pe numele său şi emite facturi în nume propriu
către terţi pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii realizate
de asociere,
 decontul de TVA se depune de asociatul care conduce
contabilitatea asocierii.
În decont se înscriu operaţiunile din desfăşurarea activităţii proprii şi
operaţiunile din asociere.
 jurnalul de vânzări şi de cumpărări se ţine separat pentru
operaţiunile asocierii de către societatea responsabilă.
Potrivit prevederilor normelor la Codul fiscal, bunurile/serviciile care
sunt puse la dispoziţia asocierii de către membrii săi fără plată, ca aport la
asociere în limita cotei de participare stabilite prin contract, nu constituie
prestare de servicii/livrare de bunuri cu plată.
Bunurile/serviciile care sunt puse la dispoziţia asocierii de către
membrii săi, altele decât cele ce reprezintă aport la asociere, reprezintă
livrare de bunuri sau prestare de servicii cu plată.
Particularităţi la asocierea cu o persoană fizică română sau cu un
nerezident:
5
1. evidenţa fiscală a asocierii se realizează obligatoriu de persoana
juridică,
2. modul de impozitare a veniturilor primite de către persoana fizică din
asociere depinde de regimul de impozitare a persoanei juridice (dacă
aceasta este plătitoare de impozit pe profit sau de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor).
3. persoana juridică are obligaţia calculării, declarării şi plăţii
impozitului pe profit datorat de persoana fizică (Declaraţia 100).
Totodată, persoana juridică are şi obligaţia de a depune formularul
104 „Declaraţie privind distribuirea între asociaţi a veniturilor şi
cheltuielilor”. Declaraţia cuprinde informaţii privind asociaţii
persoane juridice străine şi/sau persoane fizice. Declaraţia se depune
trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul
următor, de către asociatul desemnat prin contract pentru
îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin fiecărui asociat, persoană juridică
străină sau persoană fizică.
4. în cazul în care persoana juridică este plătitoare pe veniturile
microîntreprinderilor, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice,
se aplică regulile impozitării venitului din activităţi independente, din
care se deduc contribuţiile obligatorii în vederea obţinerii venitului net
anual.
Impozitarea persoanei fizice se realizează de către microîntreprindere
prin mecanismul reţinerii la sursă: se aplică 3% la veniturile
cuvenite persoanei fizice şi reprezintă plată anticipată în contul
impozitului anual pe venit.
Persoana juridică are şi obligaţia de a depune formularul 204
„Declaraţie anuală de venit pentru asocierile fără personalitate
juridică”, precum şi Declaraţia 100.
APLICAŢIA 1 (REZOLVATĂ):
O societate în participaţie a înregistrat în contract următoarele clauze

convenite între persoane juridice:
 societatea A este administratorul;
 societatea B este coparticipantul.
Participarea la profit şi pierdere este de 55 % pentru societatea A
şi de 45 % pentru societatea B.
Societatea B pune la dispoziţia administratorului la începutul
activităţii suma de 2.000 lei şi achiziţionează un utilaj in valoare de
3.000 lei + TVA 20%. Durata normală de viaţă a acestuia este de 4 ani.
Societatea A cumpără materii prime în valoare de 4.000 lei + TVA
20%.
În prima lună de funcţionare administratorul înregistrează:
 cheltuieli cu salariile şi asimilate în sumă de 1.200 lei;
 chirii 500 lei;
 alte cheltuieli administrative 300 lei.
Se obţin produse finite evaluate la cost de producţie de 2.100 lei.
6
Acestea se vând în proporţie de 80 % pentru suma de 1.300 lei +
TVA 20%.
ÎNREGISTRĂRI LA SOCIETATEA A (administrator, girant)
1. încasare sumă convenită prin virament:

5121 = 458.B 2.000
2. primire mijloc fix:

213 = 458.B 3.000
3. achiziţionare materii prime:

% = 401 4.800
301 4.000
4426 800
4. înregistrare cheltuieli efectuate:

6.. = 421/43./401/5311/281 1.200 salarii şi asimilate
500 chirie
300 chelt.adm.
62,5 amortizare liniară
5. obţinere produse finite:
345 = 711 2.100
6. vânzarea produselor finite:
4111 = % 1.560
701 1.300
4427 260
7. descărcarea din gestiune a produselor finite:

711 = 345 1.680 2.100 * 80 %
8. sume debitoare:
Cont Sume 45 % 55 %
641 + 645 1.200 540 660
612 500 225 275
628 300 135 165
681 62,5 28,12 34,38
711 1.680 756 924
Total 3742,5 1684,12 2058,38
sume creditoare
7
Cont Sume 45 % 55 %
711 2.100 945 1.155
701 1.300 585 715
Total 3.400 1.530 1.870
9. transmiterea de cheltuieli:
458.B = 6…/711 1.684,12
458.A = 6…/711 2.058,38
10.transmiterea de venituri:
7… = 458.B 1.530
7… = 458.A 1.870
11. închidere TVA:

- TVA deductibil = 800 lei
- TVA colectat = 260 lei
- TVA de recuperat = 540 lei
OBSERVAŢIE:
pierdere totală 342,5 lei - A : 188,38 lei;

- B : 154,12 lei.
Sold 458.B = 4.845,88 lei (de detaliat).
ÎNREGISTRĂRI LA SOCIETATEA B (coparticipant)

1. virament bancar:
458.A = 5121 2.000
2. transfer mijloc fix achiziţionat în nume propriu:

458.A = 213 3.000
3. înregistrarea cheltuielilorşi veniturilor pe baza decontului primit:

6…/711 = 458.A 1.684,12
458.A = 7… 1.530
Sold 458.A = 4.845,88 lei (de detaliat).
RECAPITULARE:
FUNCŢIONAREA CONTULUI 458:
DEBIT CREDIT
8
venituri primite prin transfer venituri transferate
coparticipanţilor
cheltuieli transferate de girant cheltuieli primite prin transfer
valori şi sume transferate sau virate valori şi sume de la coparticipanţi
girantului
sume de încasat ( din profit) sume datorate de girant (din profit)
sume datorate de girant(pierdere) sume datorate de coparticipanţi
(pierdere)
APLICAŢIA 2: (REZOLVATĂ)
Societăţile A şi B au convenit să înfiinţeze o societate în următoarele
condiţii:
 societatea A are calitatea de girant;
 cota de participare a fiecăruia la împărţirea rezultatelor este de
50 %;
 societatea are durata de funcţionare de un an.
Operaţiuni:
1. Pentru crearea societăţii în participaţie, asociatul B achită
girantului la data de 30 iunie suma de 5.000 lei; această sumă se va
deconta în anul următor.
2. La 1 iulie societatea A cumpără mărfuri la valoare de achiziţie de
20.000 lei cu TVA 20% ; mărfurile se înregistrează la preţ de vânzare cu
amănuntul cu adaos de 10 %.
3. În 28 iunie societatea A achiziţionează un spaţiu de depozitare în
valoare de 30.000 lei cu TVA de 20% şi durată de viaţă de 30 ani.
4. Girantul vinde mărfuri în valoare de 14.400 lei în luna iulie.
5. Pentru desfăşurarea activităţii se înregistrează următoarele
cheltuieli:
 500 lei – salarii;
 200 lei – asigurări şi protecţie socială;
 50 lei – energie electrică;
 cheltuieli cu amortizarea spaţiului.
6. Rezultatul lunii iulie se decontează în numerar.
REZOLVARE la girant în balanţa distinctă:

1. Primire sumă în numerar (iunie):
5311 = 458.B 5.000
2. Achiziţie spaţiu:
% = 404 36.000
212 30.000
4426 6.000
3.Cumpărare mărfuri:
% = 401 24.000
371 20.000
4426 4.000
9
- adaos: 10% * 20.000 = 2.000 lei
- TVA: (20.000 + 2.000) * 20% = 4.400 lei
371 = % 6.400
378 2.000
4428 4.400
=> preţ de vânzare = 26.400(20.000+6.400) lei
4.Vânzare marfă:
5311 = % 14.400
707 12.000
4427 2.400
5.Înregistrare cheltuieli diverse:

641 = 421 500
645 = 43… 200
605 = 401 50
6.Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:

6811 = 2812 83,33 30.000 1.000
 1.000 lei;  83,33 lei
30 ani 12 luni
7. Descărcare de gestiune mărfuri vândute:

Si378  Rc378 2.000
K 378   100   100  9,09%
Si371  Rd 371 22.000
(exclusiv TVA) (exclusiv TVA)
adaosul aferent mărfurilor vândute =

Rc371exclusivTVA  venituri   9,09%  12.000  9,09%  1.090,80 lei
% = 371 14.400
607 10.909,20
378 1.090,80
4428 2.400
8.Întocmirea situaţiei cheltuielilor/veniturilor
Explicaţii Sume “A” 50% “B” 50%

Salarii 500 250 250
Asigurări 200 100 100
Energie 50 25 25
10
Amortizare 83,33 41,67 41,66
Cheltuieli privind 10.909,20 5.454,60 5.454,60
mărfurile
Total cheltuieli 11.742,53 5.871,27 5.871,26
Venituri din 12.000 6.000 6.000

vânzarea mărfurilor
9.Transmiterea către coparticipant a cheltuielilor şi veniturilor :
458.B = % 5.871,26
641 250
64… 100
605 25
6811 41,66
607 5454,60
707 = 458.B 6.000
458.B = 5311 128,74 6000 –
5.871,26
10.Transmiterea conturilor de venituri şi cheltuieli în balanţa activităţii

proprii:
458.A = 6… 5.871,27
707 = 458.A 6.000
11.Închiderea conturilor de TVA:

TVA colectată = 2.400 lei
TVA deductibilă = 10.000 lei
TVA de recuperat = 7.600 lei
4427 = 4426 2.400
4424 = 4426 7.600
APLICAŢIA 3: (DE REZOLVAT)

Societatile A si B participă la o asociere în participaţie, în vederea
obţinerii de bunuri, conform contractului de asociere.
Astfel, societatea A participă cu 60% la activitate, respectiv cu :
aport în natură - mijloc fix în valoare de 2.500 lei , durata de amortizare 5
ani şi cu aport în numerar – 6.500 lei.
Societatea B participă cu 40% la activitate, respectiv cu :
aport în natură - mijloc fix în valoare de 3.600 lei, durata de amortizare 4
ani, amortizabil liniar şi cu aport în numerar - 2.400 lei.
În cursul primei luni de activitate (x), au fost înregistrate următoarele
venituri şi cheltuieli din activitatea de asociere:
Venituri totale obţinute în numerar din asociere 26.000 lei, din care:
- venituri din vânzarea mărfurilor obţinute - 24.000 lei,
11
- venituri din servicii prestate – 2000 lei.
Cheltuieli totale obţinute de către asociere 19.115 lei din care:
- cheltuieli cu materiile prime și materialele auxiliare aferente obţinerii
bunurilor -1.000 lei
- cheltuieli privind mărfurile – 11.000 lei
- cheltuieli cu energia şi apa 3.000 lei
- cheltuieli cu salarii şi asimilate 4.000 lei.
În cursul lunii x, societăţile A şi B obţin următoarele venituri şi
cheltuieli proprii:
Societatea A:
- venituri - 70.000 lei
- cheltuieli - 50.000 lei
Societatea B:
- venituri - 50.000 lei
- cheltuieli - 30.000 lei
Conform contractului de asociere, contabilitatea este ţinută de către
asociatul A neînregistrat în scopuri de TVA.
Ambele entităţi sunt microîntreprinderi.
APLICAŢIA 4: (DE REZOLVAT)
Entităţile C şi D neînregistrate în scopuri de TVA decid să se asocieze

printr-un contract de participaţiune cu următoarele prevederi:
1. C participă cu mobilier în valoare de 45.000 lei, amortizabil
liniar în 5 ani şi cu 180.000 lei numerar,
2. D participă cu un autoturism în valoare de 60.000 lei,
amortizabil liniar în 4 ani,
3. Rezultatul operaţiunilor se repartizează lunar în raport de
ponderea de participare în asociere.
În cursul unei luni au fost înregistrate următoarele operaţiuni:
a. Venituri din servicii prestate: 300.000 lei,
b. Alte venituri: 120.000 lei,
c. Achiziţii şi consumuri de materiale: 90.000 lei,
d. Energie, apă: 36.000 lei,
e. Salarii: 60.000 lei,
f. Contribuţii salariale: CAS 20,8%+ CASS 5,2%+ CFS 0,5%+ FD.RISC
0,15%+ CCI 0,85%+ FGCS 0,25%,
g. Servicii prestate de terţi: 15.000 lei,
h. Amortismente:………..
Alte precizări:
1. Achiziţiile şi vînzările sunt în numerar,
2. Ambele firme sunt plătitoare de impozit pe profit,
3. Toate veniturile sunt impozabile şi toate cheltuielile
sunt deductibile,
4. Rezultatul activității de asociere se decontează în
luna următoare.
12
CAPITOLUL 2
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A MODULUI DE CIRCULAŢIE A
CAPITALURILOR FIRMEI
Contabilitatea financiară evidenţiază utilizările şi resursele unei firme
pe trei circuite (fluxuri) distincte:
 fluxul de investiţii;
 fluxul de finanţare;
 fluxul de exploatare.
Obiectul fluxului de investiţii este alocarea de sume pentru procurarea

de bunuri sau valori de folosinţă îndelungată (mai mare de 1 an) denumite
active imobilizate.
Activele imobilizate pot fi:
 corporale;
 necorporale,
 financiare.
Imobilizări- caracteristici:
 se folosesc în activitatea de exploatare şi nu pentru revânzare;
 imobilizările, de regulă, au o valoare mare şi au o durată de viaţă
relativ îndelungată, deci produc beneficii economice pe o perioadă mai
mare de timp şi de aceea şi costul acestora se repartizează pe mai
multe exerciţii financiare;
 deprecierile reversibile de valoare se contabilizează pe seama
ajustărilor de valoare;
 imobilizările se înregistrează în contabilitate pe obiecte de evidenţă;
 imobilizările se disting de stocuri deoarece nu se încorporează fizic în
produsele sau serviciile destinate vânzării;
 delimitarea dintre imobilizări şi cheltuieli se realizează parcurgând

următorul raţionament: dacă anumite cheltuieli asigură menţinerea
în stare normală de funcţionare a unui activ se înregistrează în
cheltuielile perioadei, iar dacă au ca efect creşterea de valoare,
creşterea duratei probabile de funcţionare sau îmbunătăţirea
caracteristicilor se înregistrează ca imobilizări;
 includ şi imobilizările în curs şi avansurile pentru active imobilizate.
EVALUAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Condiţii:
 este probabil ca un beneficiu economic viitor să intre sau să
iasă din întreprindere;
 elemetul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în
mod credibil.
Evaluarea imobilizărilor are loc la:
 cost istoric: suma de numerar sau echivalente de numerar
plătite la momentul cumpărării;
 cost curent: suma care ar trebui plătită în prezent pentru
acest activ sau pentru unul cu caracteristici asemănătoare;
13
 valoarea realizabilă: suma care poate fi obţinută prin
vânzarea normală a activului;
 valoarea actualizată: suma de numerar actualizată care se
poate obţine pe durata probabilă de viaţă.
După momentele la care are loc, evaluarea activelor imobilizate se clasifică
astfel:
 la intrare: activele se înregistrează la valoare contabilă sau
brută, care poate fi:
- cost de achiziţie,
- cost de producţie,
- valoare justă – suma la care activul ar putea fi schimbat
de bună voie între două părţi aflate în cunoştinţă de
cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat
subiectiv;
- valoare de aport – ar trebui stabilită de către evaluatori
la intrarea în capitalul social al firmei; depinde de
preţul pieţei, starea, amplasarea şi utilitatea activelor;
- valoare de utilitate – se determină pentru activele primite
cu titlu gratuit şi se stabileşte în funcţie de aceiaşi
factori ca şi valoarea de aport.
 la ieşire: activele sunt evaluate la aceeaşi valoare ca la
intrare;
 la inventariere: activele sunt evaluate la valoarea de inventar
stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi
preţul pieţei;
 la bilanţ: activele sunt evaluate la valoarea brută pusă de
acord cu rezultatele inventarierii.
Evaluarea la bilanţ foloseşte 2 tratamente:

4. tratamentul de bază, conform căruia activele se înregistrează
la valoarea contabilă netă calculată ca diferenţă între valoarea
brută şi deprecierile pe seama amortizării sau ajustărilor de
valoare;
5. tratamentul alternativ, se utilizează când activele sunt
contabilizate la o valoare reevaluată.
EXEMPLE:
1. Aport în natură al unui active imobilizat cu valoare de x lei:
20(21) = 456 x lei
2. Achiziţie de la intern, cunoscând următoarele date:

- preţ de achiziţie: 90.000 lei;
- cheltuieli de transport: 10.000 lei;
- montaj: 2000 lei
Total: 90.000 + 10.000 + 2.000 = 102.000 lei.
14
% = 404 126.480
231 102.000
4426 24.480
Şi după recepţia finală:
21. = 231 102.000
Sau direct, dacă nu ar necesita montaj, ci alte cheltuieli de punere în

funcţiune :
% = 404 126.480
102.000
21.
24.480
4426
3. Achiziţii intracomunitare:
- valoare: 15.000 euro
- curs la data facturii: 4,5234 lei/euro
- curs la data recepţiei: 4,5000 lei/euro:
21. = 404 67.500 15.000*4,5

4426 = 4427 16.284,24 15.000*4,5234*24%
4. Import:
- cost de achiziţie: 15.000 USD;
- transport şi asigurare la extern: 2.000 USD;
- curs valutar: 3 lei/USD;
- taxa vamală: 8 %;
- TVA: 24 %.
Calcule:
- valoarea în vamă este dată de costul de achiziţie+cheltuielile efectuate pe
parcurs extern: 15.000+2.000 =17.000 USD,
- baza de aplicare a taxei vamale este valoarea în vamă,
- TVA se aplică la suma dintre valoarea în vamă şi taxa vamală,
- după achitarea obligaţiilor vamale, bunul primeşte liberul de vamă:
231 = 404 51.000 17.000*3

231 = 446/TV 4.080 51.000*8%
4426 = 446/TVA 13.219 (51.000+4.080)
*24%
446 = 5121 17.299
21. = 231 55.080 51.000+4.080
15
5. Lucrări de construcţii în antrepriză:
- avans: 100.000 lei + TVA
% = 404 124.000
232 100.000
4426 24.000
- recepţie stadiu lucrări: 500.000 lei + TVA
% = 5121 620.000
500.000
231
120.000
4426
- decontare avans:
404 = 232 100.000
404 = 4426 24.000 sau
4426 = 404 -24.000
- recepţia investiţiei:
212 = 231 x
6. Lucrări de investiţie în regie proprie:

- materii prime: 50.000 lei;
- salarii muncitori direct productivi: 20.000 lei;
- salarii personal administrativ: 25.000 lei;
- amortizări echipamente producţie: 40.000 lei;
- amortizări mijloace fixe (sector administrativ) : 10.000 lei.
=> cost producţie: 50.000

20.000
40.000
110.000
231 = 722 110.000
Şi la recepţia lucrării:
212 = 231 110.000
7. Schimburi de active.
Acestea se tratează diferit în:
- contabilitatea financiară potrivit IAS: varianta (a)
- contabilitatea românească: varianta (b).
16
a) Conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru
schimburile de active există următoarele situaţii:
a1) Activele au aceeaşi natură şi valoare:
- în acest caz nu au loc înregistrări contabile
a2) Activele au aceeaşi natură, dar au valori diferite:
Exemplu: Se schimbă un activ (utilaj) cu :
- valoarea contabilă: 50.000 lei;
- amortizare cumulată: 15.000 lei;
- valoare evaluată: 40.000 lei;
cu un activ cu valoarea evaluată de 47.000 lei:
281 = 213 15.000 =amortizarea cumulată
213 % 12.000
7583 5.000 = valoarea evaluată - valoarea
netă
5121 7.000 = valoarea evaluată (1) - valoarea
evaluată (2)
a3) Aceeaşi valoare, natură diferită (din echipament tehnic în autoturism):

-echipamentul: - valoare contabilă: 60.000 lei;
- valoare evaluată: 70.000 lei:
281 = 2131 5.000 =amortizarea cumulată

2133 % 70.000 = valoarea evaluată
2131 55.000 = valoarea netă
7583 15.000 = valoarea evaluată – valoarea

netă
b) În contabilitatea românească:
b1) Activele au aceeaşi natură şi valoare:
- valoare brută: 40.000 lei;
- amortisment: 15.000 lei;
- valoare de schimb/achiziţie: 50.000 lei:
Se vinde şi se descarcă din gestiune vechiul activ:
461/4111 = % 62.000
7583 50.000
4427 12.000
Şi
% = 21. 40.000
281. 15.000
17
6583 25.000
Achiziţia noului activ se înregistrează cu formula:
% = 404 62.000
21. 50.000
4426 12.000
b2) Activele au aceeaşi natură dar au valori diferite:

Vom lua în calcul exemplul similar a2):
461/4111 = % 49.600
7583 40.000
4427 9.600
% = 2131/x 50.000
2813 15.000
6583 35.000
% = 404 55.930
2131/y 47.000
4426 11.280
b3) Aceeaşi valoare, natură diferită, după exemplul a3):

461/4111 = % 86.800
7583 70.000
4427 16.800
% = 2131 60.000
2813 5.000
6583 55.000
% = 404 86.800
2133 70.000
4426 16.800
Analiză comparativă (de realizat):
7. Transfer de produse finite obţinute din producţie proprie:

Firma obţine produse finite evaluate în costuri de producţie la valoarea de
400.000 lei, din care se preiau ca imobilizări produse finite în valoare de
50.000 lei.
a. Obţinerea de produse finite :
345 = 711 400.000
b. Scăderea din gestiune a produselor transferate la imobilizări:
711 = 345 50.000
c. Înregistrarea imobilizărilor rezultate din produsele finite obţinute de

firmă:
18
2… = 722 50.000
d. Amortizarea activului după sistemul stabilit prin procedurile contabile

proprii ale firmei.
6811 = 281. x
9. Primire de imobilizări cu titlu gratuit

Exemplu: valoarea de utilitate a unui calculator este de 5.000 lei, iar durata
de viaţă a acestuia este de 2 ani
2… = 4753 5.000
Alte înregistrări incidente:

- amortizarea lunară a activului:
6811 = 281. 208,33
- virarea subvenţiei la venituri (concomitent cu amortizarea activului sau la

ieşirea acestuia din gestiune, indiferent de modalitatea de realizare a
acesteia):
4753 = 7584 208,33
sau
5000-
208,33 * n
luni de
amortizare
10. Cofinanţare din subvenţie pentru investiţii:

Exemplu 1
Un utilaj cu valoarea de 100.000 lei şi durata normală de funcţionare de 8
ani este finanţat din resurse proprii în proporţie de 70%, iar diferenţa dintr-
o subvenţie pentru investiţii.
Varianta 1. Activul este utilizat în firmă întreaga durată .
Varianta 2. La sfârşitul anului 6 are loc vânzarea activului pentru suma de
5.000 lei.
Înregistrări contabile:
Varianta 1
a.Achiziţia utilajului
% = 404 124.000
2131 100.000
4426 24.000
b.Înregistrarea dreptului de a primi subvenţia

445 = 475 30.000
19
c.Încasarea subvenţiei
5121 = 445 30.000
d. Plata obligaţiei către furnizor

404 = 5121 124.000
e. amortizarea anuală a activului (anii 1-8)

6811 = 2813 12.500
şi concomitent
e. virarea cotei-părţi din subvenţie la venituri (anii 1-8)
475 = 7584 3.750 12.500*0,3
f. scoaterea din gestiune a utilajului (după anul 8)

2813 = 2131 100.000
Varianta 2
Etapele a-e sunt comune cu cele de la varianta 1.
f. scoaterea din gestiune a utilajului (la finele anului 6)
Calcule preliminare:
*valoarea netă a utilajului = 100.000 – 6*12.500 =25.000 lei
* sold cont subvenţie = 25.000 lei.
4111/461 = % 6.200
7583 5.000
4427 1.200
% = 2131 100.000
2813 75.000
6583 25.000
g. rambursarea subvenţiei necuvenite

475 = 5121 7.500 30.000/8 = 3.750
3.750 *2 =7.500
sau
30.000*2/8
20
Exemplu 2
O entitate beneficiază de o subvenţie pentru achiziţia de active în
valoare de 10.000 euro. Finanţarea proprie este de 60%. Graficul operaţiunii
este următorul:
Data Operaţiunea Curs valutar
12 mai Semnare contract 4,40
15 mai Achiziţie utilaj 4,39
20 mai Primire rata 1 din 4,45
subvenţie în sumă de
7.000 euro
31 mai Închidere lună 4,35
20 iunie Primire rata 2 din 4,42
subvenţie în sumă de
3.000 euro
25 iunie Plata integrală a datoriei 4,46
către furnizor
a. subvenţie pentru achiziţia de active de primit
445 = 475 44.000 10.000* 4,4
b. achiziţie utilaj
% = 404 136.090 10.000….40%
2131 109.750 x….100%
4426 26.340 deci x
=25.000 eur
25.000 *4,39
= 109.750 lei
c. încasarea primei rate din subvenţie
5124 = 445 31.150 7.000 * 4,45
d. evaluarea valorilor exprimate în valută la finele lunii mai

- subvenţie: 3.000 eur* 4,35 =13.050 lei
sold 445 =12.850 lei
diferenţă favorabilă= 200 lei
445 = 768 200
- datorie către furnizorul de active: 25.000 *1,24* 4,35 = 134.850 lei
sold cont 404 =136.090 lei
diferenţă favorabilă= 1.240 lei
404 = 768 1.240
e. încasarea ultimei rate din subvenţie

5124 = 445 13.260 3.000 * 4,42
445 = 768 210 13.260-
21
13.050
sau
(4,42-4,35)*
3.000
f. plata obligaţiei către furnizorul de imobilizări
404 = 5124 138.260 31.000 *
4,46
668 = 404 3.410 138.260-
134.850
sau
(4,46-4,35)*
31.000
11.Achiziţie de imobilizări financiare:

Imobilizările financiare cuprind:
 acţiuni şi alte titluri de valoare cumpărate şi deţinute pe
termen lung (permit crearea unei legături durabile între firme).
Ele dau dreptul deţinătorului
- fie să controleze societatea afiliată, dacă reprezintă peste 50%
din titlurile persoanei afiliate,
- fie să exercite o influenţă semnificativă dacă deţine între 20-
50%,
- fie să obţină venituri sub formă de dividende.
Deţinerile de peste 20 % reprezintă INTERESE DE PARTICIPARE,
 împrumuturi acordate entităţilor de care societatea este legată
în virtutea intereselor de participare,
 alte investiţii deţinute ca imobilizări,
 alte împrumuturi,
 creanţe imobilizate, respectiv garanţii, depozite depuse la terţi,
precum şi cauţiuni (contracte prin care o persoană numită
fidejusor se angajează în faţa creditorului să execute obligaţia
debitorului în cazul în care acesta nu ar executa-o el însuşi în
termen).
Imobilizările financiare nu se amortizează, dar pentru deprecierile
reversibile a acestora se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.
Astfel, în contabilitate imobilizările financiare se înregistrează la
valoarea contabilă sau brută a acestora, iar în bilanţ se înregistrează la
valoarea netă, calculată ca diferenţă între valoarea brută şi ajustările de
valoare.
22
REEVALUAREA ACTIVELOR CORPORALE
*tratament contabil alternativ

* condiţii:
1. să fie efectuate cu suficientă regularitate astfel încât valoarea lor
contabilă să nu difere semnificativ de valoarea justă sau de valoarea de
piaţă,
2. când se reevaluează un activ, întreaga clasă căreia îi aparţine trebuie
reevaluată, pentru a se evita reevaluarea selectivă şi înscrierea în situaţiile
financiare anuale de active evaluate la o combinaţie de costuri sau de valori,
3. în urma reevaluării se reconsideră durata rămasă de amortizare,
amortismentele anuale şi valoarea rămasă de actualizat.
* reevaluarea se realizează la valoarea justă de la data bilanţului
*amortizarea calculată pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate

se înregistrează în contabilitate începând cu data de 1 ianuarie a anului
următor celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.
*evaluările efectuate cu ocazia reorganizărilor de întreprinderi (fuziuni,

divizări) nu constituie reevaluare în sensul prezentelor reglementări
contabile, aceste evaluări efectuându-se în scopul stabilirii raportului de
schimb, pentru toate elementele de bilanţ. Fac excepţie situaţiile în care
data situaţiilor financiare care stau la baza reorganizării coincide cu data
situaţiilor financiare anuale
*situaţiile rezultate din reevaluare pot fi următoarele:

a) Valoarea justă > valoarea contabilă netă
1. creşte rezerva din reevaluare;
2. se înregistrează un venit care să compenseze cheltuielile cu descreşterea
recunoscută anterior;
b)Valoarea justă < valoarea contabilă netă
1. se înregistrează cheltuieli, dacă nu există un surplus din reevaluare
înregistrat anterior,
2. sunt diminuate rezervele din reevaluare, iar ceea ce depăşeşte această
rezervă, se înregistrează ca o cheltuială.
În ipoteza în care valoarea contabilă netă este nulă, prin raportul de

evaluare se va stabili o nouă durată de amortizare.
METODE DE REEVALUARE A ACTIVELOR IMOBILIZATE
1. Metoda valorii brute

2. Metoda valorii nete
23
1. METODA VALORII BRUTE
* permite reevaluarea simultană atât a valorii brute a imobilizării, cât
şi a amortizării cumulate până în momentul reevaluării,
* se foloseşte atunci când în reevaluare se utilizează un indice de
actualizare,
* cel mai des se utilizeză această metodă pentru reevaluarea
clădirilor.
Exemplu
Un spaţiu de producţie de reevaluat are valoarea contabilă de 50.000 lei şi
este amortizat în proporţie de 30%. Indicele de actualizare luat în calcul este
de 110%.
Rezolvare:
lei
Explicaţii Înainte de reevaluare După reevaluare
Valoarea brută 50.000 55.000= 50.000*1, 1
Amortizarea cumulată 15.000 16.500
Valoarea netă 35.000 38.500
1. Creşterea valorii activului:
212 = 105 5.000
2. Majorarea valorii amortizării cumulate a activului:

105 = 2812 1.500
După anumite opinii, operaţiunea ar putea fi contabilizată şi prin nota
contabilă:
212 = % 5.000
2812 1.500
105 3.500
Situaţia în contabilitate va fi următoarea:

Imobilizări corporale
50.000 55.000
brute
Amortizarea cumulată 15.000 16.500
Valoarea contabilă netă 35.000 38.500
Capitaluri proprii 35.000 35.000
3.500
Rezerve din reevaluare 0
(sold cont 105)
24
Exemplu de rezolvat:
În decembrie 2013 este efectuată o reevaluare în vederea stabilirii
unei noi valori de impozitare asupra unui imobil achiziţionat în decembrie
2011.
Valoare de intrare: 200.000 lei
Durata normală de funcţionare: 40 ani
Amortizare cumulată la 31.12.2013: 10.000 lei (5000 lei/an*2 ani de
utilizare)
Valoarea justă conform raportului de evaluare este de 218.500 lei.
OBSERVAŢIE: 218.500/190.000 = 1,15
2.METODA VALORII NETE

Această metodă presupune anularea amortizării cumulate până la
momentul reevaluării şi apoi înregistrarea diferenţei din reevaluare.
Exemplu: Se reevaluează o clădire cu:
- valoarea contabilă: 100.000 lei
- amortizarea cumulată: 25.000 lei
- valoarea de piaţă: 130.000 lei
Explicaţii Înainte de După reevaluare Δ

reevaluare
Valoarea brută 100.000 130.000 30.000
Amortizarea 25.000 0 25.000
cumulată
Valoarea netă 75.000 130.000 55.000
anularea amortizării anterioare reevaluării şi înregistrarea plusului din
reevaluare
2812 = 212 25.000

212 = 105 55.000
Situaţia în contabilitate se va prezenta astfel:

Imobilizări corporale
100.000 130.000
brute
Amortizarea cumulată 25.000 0
Valoarea contabilă netă 75.000 130.000
Capitaluri proprii 75.000 75.000
Rezerve din reevaluare 0 55.000
REEVALUAREA TERENURILOR:
O firmă deţine un teren în valoare de 2000 lei. Au loc următoarele
operaţiuni de reevaluare:
1. după 2 ani valoarea justă a terenului este de 2.500 lei;
25
1.
211 = 105 500
2.
105 = 211 200
(sold ct 105 = 300)
3.
105 = 211 300
6813 = 211 100
4.
211 = 7813 100
(corespunzător ct 6813)
211 = 105 100
Tratamentul contabil al surplusului din reevaluare este următorul:

- se contabilizează la rezerve şi de acolo se transferă în rezultatul reportat;
- se capitalizează în rezultatul reportat, fie cu toată valoarea atunci când are
loc cedarea, transferul la stocuri sau casarea activului , fie treptat ca
diferenţă dintre amortizarea calculată pe baza valorii reevaluate şi
amortizarea calculată pe baza valorii contabile iniţiale.
Tratamentul fiscal aferent rezervei din reevaluare este următorul:
Perioada Cheltuiala cu Observaţii
amortizarea aferentă
rezervei din reevaluare
- 01.01.2004 deductibilă
01.01.2004 – * deductibilă, dacă a
31.12.2006 fost stabilită înainte de
2004
* nedeductibilă, dacă
provine din perioada
1.01.2004- 31.12.2006
01.01.2007- * deductibilă, dacă a
30.04.2009 fost stabilită înainte de
2004
26
*nedeductibilă, pentru
partea rămasă
neamortizată existentă
în sold la 31.12.2006,
dacă reevaluarea
aferentă a avut loc între
1.01.2004- 31.12.2006
* deductibilă pentru
reevaluările de după
01.01.2007 până la
30.04.2009
După 01.05.2009 *deductibilă *venitul corespunzător
este impozabil (REF)
Rezervele reprezentând surplusul din reevaluare se pot utiliza, în
ordinea stabilită de adunarea generală, pentru:
1. Majorarea capitalului social (în cont 1012),
2. Acoperirea pierderilor din exerciţiile fiscale precedente (în cont 117);
3. Repartiuare către asociaţi în caz de reorganizare a firmei (în cont 456).
REEVALUAREA ALTOR ACTIVE

Firma X deţine un activ imobilizat (echipament) evaluat la intrare,
adică la momentul t, la 2.000 lei şi care are o durată de viaţă de 10 ani.
Metoda de amortizare utilizată este metoda liniară.
Acest activ este supus reevaluărilor astfel:
- la momentul t+3: valoarea justă = 1.750 lei;
- la momentul t+5: valoarea justă = 800 lei;
- la momentul t+8: valoarea justă = 560 lei.
Se utilizează metoda valorii nete, în ipoteza în care rezerva din

reevaluare se transferă la rezerve la sfârşitul duratei de viaţă a
activului:
1. anul 3
-lei-
reevaluare
Valoarea brută 2.000 1.750 250
Amortizarea
600 0 600
cumulată
Valoarea netă 1.400 1.750 +350
-anularea amortismentului anterior:

2813 = 2131 600
- înregistrarea rezervei din reevaluare:
2131 = 105 350
Situaţia în contul de imobilizări este următoarea:
27
CONT 2131
2.000 600
350
Sf: 1.750
-durata rămasă : 7 ani;
-amortismentul anual: 1.750/7 = 250 lei, care se înregistrează astfel;
În anul 4:
6811 = 2813 250
În anul 5:
6811 = 2813 250
Înainte de După reevaluare Δ

Explicaţii reevaluare
Valoarea brută 1.750 800 950
Amortizarea
500 0 500
cumulată
Valoarea netă 1.250 800 450
-anularea amortizării:
2813 = 2131 500
- înregistrarea de diferenţe din reevaluare:

105 = 2131 350
6583 = 2131 100
-durata rămasă = 5 ani;

-amortismentul anual = 800/5 = 160 lei.
În anii 6 ,7, 8 se înregistrează amortismentul astfel:

6811 = 2813 480 160 (*3)= 480
Explicații Înainte de După reevaluare Δ

reevaluare
Valoarea brută 800 560 240
Amortizarea
480 0 480
cumulată
Valoarea netă 320 560 240
-anularea amortismentelor:
28
2813 = 2131 480
- înregistrarea de venituri din reevaluare:

2131 = 7583 100
- înregistrarea surplusului din reevaluare:

2131 = 105 140
-în ultimii doi ani (anii 9 și 10) se va înregistra cheltuiala cu amortizarea şi

se va transfera surplusul din reevaluare la rezerve:
6811 = 2813 280
şi se va trece asupra rezervelor diferenţa din reevaluare odată cu

scăderea din gestiune a activului (în anul 10)
2813 = 2131 560
105 = 1065 140
II. Dacă rezerva din reevaluare se transferă treptat asupra

rezultatului reportat , succesiunea de operaţii de calcul şi contabilizare va
fi următoarea:
În anul 3: -lei-
reevaluare
Valoarea brută 2.000 1.750 250
Amortizarea
600 0 600
cumulată
Valoarea netă 1.400 1.750 +350
-anularea amortismentului anterior:

2813 = 2131 600
- înregistrarea rezervei din reevaluare:
2131 = 105 350
-durata rămasă : 7 ani;

-amortismentul anual: 1.750/7 = 250 lei, care se înregistrează astfel;
În anul 4:
6811 = 2813 250
105 = 1065 50 350/7
29
sau 250-200
În anul 5:
6811 = 2813 250
105 = 1065 50

reevaluare
Valoarea brută 1.750 800 950
Amortizarea
500 0 500
cumulată
Valoarea netă 1.250 800 450
-anularea amortizării:
2813 = 2131 500
- înregistrarea de diferenţe din reevaluare:

105 = 2131 250 350-2*50
6583 = 2131 200
-durata rămasă = 5 ani;

-amortismentul anual = 800/5 = 160 lei. În anii 6 ,7, 8 se înregistrează
amortismentul astfel:
6811 = 2813 480 160 (*3)= 480
Explicații Înainte de După reevaluare Δ

reevaluare
Valoarea brută 800 560 240
Amortizarea
480 0 480
cumulată
Valoarea netă 320 560 240
-anularea amortismentelor:
2813 = 2131 480
- înregistrarea de venituri din reevaluare:

2131 = 7583 200
- înregistrarea surplusului din reevaluare:

2131 = 105 40
-în ultimii doi ani (anii 9 și 10) se va înregistra cheltuiala cu amortizarea:

6811 = 2813 280
105 = 1065 20 40/2
30
şi se va trece asupra rezervelor diferenţa din reevaluare odată cu
scăderea din gestiune a activului (în anul 10)
2813 = 2131 560
Exemple de rezolvat:
1. de rezolvat problema anterioară, utilizînd la contabilizare metoda valorii
brute.
2. Un activ (clădire) este caracterizat astfel:
- valoare contabilă: 800 lei;
- amortizare cumulată: 240 lei;
- valoare justă: 810 lei.
Se cere să se stabilească diferenţele de reevaluare potrivit:
a) metodei valorii nete,
b) metodei valorii brute.
3. Un activ (clădire) este caracterizat astfel:

- valoare contabilă: 100.000 lei;
- valoare justă: 50.000 lei.
Se cere să se stabilească diferenţele de reevaluare potrivit:
a) metodei valorii nete,
b) metodei valorii brute.
4. O societate deţine o clădire care are valoarea contabilă de 20.000 lei şi

care are o durată de viaţă de 20 de ani.
Au loc următoarele reevaluări:
a. după 5 ani de utilizare, valoarea justă este de 24.000 lei;
b. după 10 ani de utilizare, valoarea justă este de 14.000 lei;
c. după 12 ani de utilizare, valoarea justă este de 3.200 lei;
d. după 18 ani de utilizare, valoarea justă este de 2.000 lei.
Se cere să se completeze următorul tabel:
Valoarea de Amortizarea Amortismentele

Anul
amortizat cumulată anuale
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
31
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Repartizaţi diferenţele din reevaluare (din soldul contului 105) în două
variante.
Concluzii:
1. Ciclurile de investire presupun achiziţii de active imobilizate,
2. Deprecierea ireversibilă a activelor corporale şi necorporale se reflectă
prin procesul de amortizare,
3. Imobilizările financiare nu se amortizează,
4. Firma se confruntă în activitatea sa şi cu fenomene de dezinvestire adică
cesionează imobilizări în scopul obţinerii de lichidităţii. Decizia de
dezinvestire (casare, vânzare, transfer la stocuri) este motivată de factori
diverşi cum ar fi: uzarea activelor, schimbarea profilului de activitate,
modernizarea firmei etc.
MONOGRAFII CONTABILE (de rezolvat)
1. Se înfiinţează societatea M în următoarele condiţii:

- Plătitoare de impozit pe profit,
- Înregistrată în scopuri de TVA,
- Profilul de activitate: producţie, prestări servicii şi comerţ cu
amănuntul,
- Capitalul social este de 90.000 lei,
- 70% din capitalul social se subscrie în numerar,
- Aportul în natură constă într-un spaţiu comercial, cu durata normală
de viaţă de 35 ani,
- Au loc aprovizionări de materii prime în valoare de 5.000 lei+TVA şi de
mărfuri pentru suma de 6.000 lei+TVA,
- Adaosul comercial practicat este de 10%,
- Scadenţa datoriilor comerciale este de 15 zile de la achiziţie,
- Se fabrică produse finite evaluate la cost de producţie de 12.000 lei,
din care se vând 75% pentru suma de 10.350 lei , cu decontare la 10
zile,
- Firma se asociază printr-un contract de participaţiune cu societatea N
pentru vânzarea de mărfuri, în următoarele condiţii:
o N este administrator,
o M pune la dispoziţia asocierii marfa şi virează suma de 500 lei.
32
- La finele lunii, societatea N îi transmite următorul decont:
EXPLICAŢII VALORI
Venituri din vânzarea mărfurilor 14.000
Cheltuieli privind mărfurile 800
Chirii 3.000
Cheltuieli de funcţionare a spaţiului 500
Salarii 400
Cheltuieli cu asigurările şi protecţia 115
socială
Cheltuieli privind amortizarea 700
Au loc lucrările contabile de închidere a lunii, facând comparaţia cu

cazul în care ar fi plătitoare de impozit pe venit.
2. Entitatea M beneficiază de o subvenţie pentru investiţii în valoare de

25.000 euro. Alte informaţii:
a. Cursul valutar la semnarea contractului este de 4,4250
lei/euro,
b. Subvenţia se încasează integral după 5 zile de la semnarea
contractului; curs valutar: 4,2090 lei/euro,
c. Din suma respectivă se achiziţionează de la un partener din
Germania un echipament. Cursul de la data facturii: 4,3072
lei/euro. Recepţia se realizează la cursul de 4,3113 lei/euro,
d. Durata de viaţă a echipamentului este de 10 ani,
e. Furnizorul extern se achită în proporţie de 60% la cursul de
4,4000 lei/euro, iar diferenţa la 4,3 lei/euro,
f. Capacitatea de producţie a echipamentului este de 720.000 buc
pe an,
În primul an de funcţionare, echipamentul produce la 80% din
capacitate,
Preţul de vânzare al produselor fabricate este de 0,50 lei/ bucată,
Marja producătorului este de 15%. Costul de producţie este de ...lei/
bucată.
În primul an fiscal, echipamentul se amortizează 7 luni.
La sfârşitul exerciţiului financiar t+3, echipamentul este reevaluat la
72.000 lei.
La sfârşitul exerciţiului financiar t+7, echipamentul este reevaluat la
24.000 lei.
CAPITOLUL 3
FLUXURILE (CICLURILE) DE FINANŢARE
 dau expresia politicii financiare a firmei care constă în selectarea de
resurse din interiorul firmei sau de la terţi ;
 factorii de care trebuie să se ţină cont sunt:
 nevoile firmei;
 capacitatea de îndatorare a firmei;
33
 bonitatea firmei;
 costul acestor resurse.
Resursele interne provin din capitalul social; rezerve şi rezultatul
reportat sau al exerciţiului.
Resursele externe provin din pasivele stabile, adică acele sume care
aparţin terţilor (furnizori, salariaţi, stat) şi pe care firma le foloseşte o
anumită perioadă de timp, respectiv sub forma creditului bancar, al
creditului obligatar (din obligaţiuni) şi a leasingului financiar.
3.1. CAPITALUL SOCIAL
 exprimă în monedă naţională valoarea totală a aporturilor

vărsate de acţionari sau de asociaţi,
 capitalul social este o componentă a capitalurilor proprii şi
reprezintă creanţe reziduale (rezidual claim),
 mărimea capitalului social se stabileşte astfel încât să fie:
1. îndestulător pentru iniţierea, desfăşurarea şi dezvoltarea
afacerilor;
2. suficient pentru a asigura recuperarea creanţelor
creditorilor.
 caracteristici ale capitalului social:
1. este real;
2. este intangibil,
3. este fix ca valoare în sensul că există cerinţe riguroase cu privire la
majorarea sau diminuarea capitalului social.
 capitalul social îmbracă două forme:
- subscris şi nevărsat;
- subscris şi vărsat,
 la constituirea unei societăţi comerciale sunt obligatorii aporturile în
numerar,
 aporturile în natură sunt admise la toate formele de societate, sub
obligaţia evaluării lor de către un evaluator acreditat,
 aporturile în creanţe fac parte din aporturile în natură, dar care şi nu
sunt admise la societăţile pe acţiuni constituite prin subscriere
publică, la societăţile în comandită pe acţiuni şi nici la societăţile cu
răspundere limitată.
 capitalul social este divizat în părţi sociale la societăţile de persoane -

adică la SNC (societăţi în nume colectiv) şi la SCS (societăţi în
comandită simplă), şi la societăţile intermediare (societăţi cu
răspundere limitată- SRL), respectiv în acţiuni la societăţile de
capitaluri -adică societăţi pe acţiuni (SA) şi SCA (societăţi în
comandită pe acţiuni).
Acţiunile şi părţile sociale pot lua următoarele valori:
 valoarea nominală,
 valoarea de piaţă (cotaţia titlurilor,
 preţul sau cursul de emisiune,
34
 valoarea financiară: echivalentul capitalizării dividendului
anual pe fiecare acţiune în funcţie de rata medie a dobânzii
pe piaţă, adică suma care ar trebui plasată în condiţiile date
ale dobânzii pentru a aduce un avantaj egal cu venitul
atribuit titului respectiv,
 valoarea de randament: este echivalentul capitalizării atât a
dividendului pe acţiune, cât şi a profitului încorporat în
rezerve în raport de rata medie a dobânzii.
Valoarea financiară şi valoarea de randament sunt valori de rentabilitate, a
căror mărime depinde de rezultatele activităţii firmei.
 valoarea bilanţieră (numită şi valoare matematică
contabilă) : se determină ca raport între activul net contabil
şi numărul de titluri.
ANC = TA - TD
Exemplu 1
Se cunosc următoarele la o societate comercială:
 capital social subnscris: 3.000 lei;
 umăr titluri: 60;
 dividende achitate pentru un titlu: 10 lei;
 rata medie a dobânzii: 7%;
 rezervele constituite sunt de 500 lei;
 firma deţine active totale de 10.000 lei, fără a înregistra
cheltuieli de constituire sau cheltuieli în avans,
 datorii totale de 6.500 lei.
Rezolvare:
3.000
♠ valoarea nominală   50 lei/titlu
60
♠ capitalizarea dividendului se determină ca raport între dividendul pe titlu

şi rata medie a dobânzii
10
VF  100  142,86 lei
7
Interpretare: pentru a se obţine un venit de 10 lei la o rată anuală a
dobânzii de 7% ar trebui să se plaseze 142,86 lei. Rezultă că este avantajos
acest plasament, în condiţiile valorii nominale a unui titlu.
500
10 
♠ valoarea de randament: VR  60  100  261,86 lei
7
Interpretarea se realizează similar cu cea de la indicatorul precedent,
10.000  6.500
♠ VMC   58,33 lei pe titlu (mai mare decât valoarea nominală).
60
Exemplu 2 (de rezolvat)
35
Pe baza următoarelor date, se cere să se calculeze valoarea celor 3.000
titluri ale SC X :
- capitaluri totale ale firmei 200.000 lei,
- active imobilizate corporale 25.000 lei,
- creanţe 75.000 lei,
- disponibilităţi 30.000 lei,
- alte active 70.000 lei, din care cheltuieli în avans 4.000 lei,
- datorii totale 180.000 lei,
- rezerve totale 500 lei,
- dividendele medii pe un titlu în ultimii 5 ani au fost de 0,05 lei,
- rata medie a dobânzii este de 5% .

La o firmă se cunosc următoarele date :
-active totale 250.000 lei,
- total datorii 260.000 lei,
- capital social 30.000 lei,
- rezerve 3.000 lei.
Care este valoarea matematică a celor 1000 titluri şi cum se explică
aceasta?
3.1.1. CONSTITUIREA UNEI SOCIETĂŢI- ABORDARE CONTABILĂ
Exemplu1
O societate se constituie cu un capital social de 100.000 lei divizat în 1.000
de titluri cu valoarea nominală de 100 lei.
Pentru constituire se efectuează cheltuieli de constituire achitate în
numerar în sumă de 10 lei.
Subscrierea se realizează astfel:
 200 de titluri remunerează un aport în natură constând într-un
stoc de mărfuri;
 800 de titluri se vor remunera în numerar.
Înregistrări contabile (în lei):
1. subscrierea de capital:
456 = 1011 100.000
2. efectuarea vărsămintelor:
% = 456 100.000
371 20.000 200*100
5121/5311 80.000 800*100
3. cheltuieli de constituire:
36
201 = 5311 10
4. durata de amortizare contabilă – maxim 5 ani
amortizare cheltuieli de constituire:
6811 = 2801 x până când suma culmulată
însumează 10 lei
,
5. După amortizarea completă, va avea loc scăderea din gestiune a
acestora :
2801 = 201 10
6. transfer capital social subscris şi nevărsat la capital subscris şi vărsat:
1011 = 1012 100.000
Observaţie : înainte de amortizarea integrală a cheltuielilor de constituire nu

se pot face repartizări de dividende.
3.1.2. MODIFICAREA CAPITALULUI SOCIAL
3.1.2.1. DIMINUAREA CAPITALULUI SOCIAL
- cauze:
♠ retragerea unor asociaţi;
♠ acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
♠ redimensionarea capitalului în funcţie de volumul activităţii.
- condiţii:
1. se va respecta minimul legal (la SRL 200 lei, la SCA şi SA
25.000 €);
2. nu se va aduce atingere egalităţii dintre acţionari sau
asociaţi;
3. dacă societatea a emis obligaţiuni reducerea de capital social
trebuie să fie proporţională cu valoarea obligaţiunilor rambursate.
- căi de reducere a capitalului social :

1. micşorarea numărului de acţiuni sau de părţi sociale;
2. reducerea valorii nominale a acţiunilor sau părţilor sociale (aceste căi
se folosesc pentru acoperirea pierderilor);
3. scutirea totală sau parţială de vărsăminte efectuate;
4. rambursarea valorii acţiunilor sau părţilor sociale;
5. cumpărarea propriilor titluri şi anularea acestora.
Ultimele 3 căi se folosesc dacă mărimea capitalului social nu este

justificată de volumul de activitate.
Exemplul 1
37
O societate are un capital social de 1.000 u.m. divizat în 100 de titluri. Se
decide micşorarea capitalului social cu 10% prin:
a) reducerea numărului de titluri;
b) reducerea valorii nominale a unui titlu.
Rezolvare:
a) 100- (10% x 100) = 90 titluri:
b) 10 - 10% x 10 = 9 lei pe titlu.

Verificare: 90 *10 = 900 sau 100 *9 = 900.
Exemplu 2
O SA are un capital social de 180.000 lei compus din 3.000 titluri.
Adunarea generală decide acoperirea unei pierderi de 20.000 lei prin
reducerea capitalului social. Căi posibile :
a) reducerea numărului de titluri;
b) diminuarea valorii nominale a unui titlu.
Care va fi modalitatea de diminuare cea mai potrivită?
a) Rezolvare :
Firma deţine 60 titluri,
VN pe titlu = 180.000 : 3.000 = 60 lei,
20.000
Procentul de pierdere = *100 = 11,11%,
180.000
Reducerea numărului de titluri va fi de: 3.000 * 11,11% = 333 titluri,
3.000
Paritatea =  9.
333
Interpretare : se va reduce numărul de acţiuni cu 333 (1 din 9).
Procedeul prezintă dezavantajele următoare:
 acţionarul care nu deţine cel puţin 9 acţiuni riscă să îşi piardă
calitatea de proprietar al firmei;
 acţionarii care nu deţin 9 sau multiplu de 9 acţiuni sunt nevoiţi
fie să vândă fie să cumpere acţiuni.
Înregistrare contabilă:
1012 = 117 19.980 333*6
b) Rezolvare :
160.000
 53,3333333
Noua valoare nominală va fi de : 3.000 lei/ acţiune, ceea ce
înseamnă o reducere de 6,67 lei pe titlu.

Reducerea de capital social va fi de : 180.000 – 3.000 *53,3333333 =
20.000 lei.
1012 = 117 20.000
38
Exemplul 3
Dacă pe baza datelor de la exemplul precedent se urmărea rambursarea în
numerar a valorii acţiunilor am avea:
Rezolvare:
Varianta I.
1012 = % 180.000
1012 160.000
456 20.000
456 = 5311 20.000
Varianta II.
1012 = 456 20.000

456 = 5311 20.000
Exemplul 4
O societate decide răscumpărarea de pe piaţa de capital a 1.000 acţiuni
proprii în vederea anulării acestora.
- valoarea nominală a acţiunilor : 1,5 u.m.;
- preţul de cumpărare este de : 2 u.m.
Rezolvare:
- cumpărarea acţiunilor:
109 = 5311/5121 2.000
- anularea acţiunilor:
% = 109 2.000
1012 1.500
149 500
În situaţia în care valoarea nominală ar fi fost de 2,1 u.m.

înregistrările contabile ar fi fost:
cumpărarea acţiunilor:
109 = 5311/5121 2.000
- anularea acţiunilor:
1012 = % 2.100
109 2.000
141 100
Exemplul 5
La o societate comercială proprietarii au vărsat 50% din valoarea
titlurilor la constituirea societăţii, iar ulterior decid reducerea capitalului cu
30 %.
Capitalul social subscris iniţial a fost de 100.000 lei.
39
Rezolvare:
1.subscrierea de capital:
456 = 1011 100.000
2. efectuarea de vărsăminte pentru cota de 50%:
5121 = 456 50.000
3.reducerea capitalului social cu 30%:
456 = 1011 -
30.000
4.efectuarea diferenţei de vărsământ:
5121 = 456 20.000
5.transferul capitalului social la subcris şi vărsat:

1011 = 1012 70.000
Exemplul 6
La o societate, acţionarii au decis constituirea unui capital social de
30.000 lei integral vărsat. Ulterior se decide scutirea în proporţie de 15% a
vărsămintelor efectuate.
Rezolvare:
1.subscrierea capitalului:
456 = 1011 30.000
2.vărsarea capitalului social:

5121 = 456 30.000
3.ridicarea de numerar aferent capitalului scutit:

581 = 5121 4.500
4.depunerea numerarului în casierie:

5311 = 581 4.500
5.plata sumei către asociaţi:

456 = 5311 4.500
6.scutirea de vărsăminte pentru 15% din capitalul iniţial:
40
1011 = 456 4.500
sau
456 = 1011 -4.500
7.înregistrarea capitalului social subscris şi vărsat:
1011 = 1012 25.500
3.1.2.2. MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL
-scopul majorării este:

1. consolidarea situaţiei financiare;
2. creşterea autonomiei financiare;
3. majorarea resurselor de finanţare;
4. crearea unei imagini favorabile în faţa terţilor,
-căile de creştere a capitalului social sunt:
1. emisiunea de noi acţiuni;
2. majorarea valorii nominale a acţiunilor sau părţilor sociale; aceasta
se realizează prin noi aporturi în numerar sau în natură;
3. încorporarea rezervelor, a beneficiilor şi a primelor de emisiune;
4. compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu
acţiuni ale acesteia.
Exemplul 1
O societate decide majorarea capitalului social de la 100.000 la
150.000 lei în condiţiile în care valoarea nominală a unei acţiuni este de 50
lei.
Rezolvare:
a) majorare de capital prin emisiunea de noi acţiuni:
. creşterea de capital este de : 150.000 - 100.000 = 50.000 lei,
ceea ce corespunde pentru : 50.000 / 50 = 1.000 acţiuni
b) creştere de capital prin majorarea valorii nominale:
150.000/2.000 = 75 lei/acţiune
Verificare :
(2.000+1.000) * 50 = 150.000 (lei)
2.000 *75 = 150.000 (lei).
Emisiunea de noi acţiuni conduce la scăderea valorii de piaţă a
acţiunilor şi la disiparea cotei de participare la capitalul social.
Pentru ca vechii acţionari să nu fie dezavantajaţi se folosesc două
instrumente:
41
♠ prima de emisiune;
♠ dreptul de preferinţă (au întâietate vechii acţionari la
subscrierea noilor acţiuni).
Prima de emisiune este suma peste valoarea nominală a unei
acţiuni, care se include în preţul de emisiune (PE). Rolul acesteia este
următorul:
1. egalizarea drepturilor vechilor şi noilor acţionari;
2. compensarea cheltuielilor de emisiune.
Ca regulă generală, preţul de emisiune este superior valorii nominale
(VN) a unei acţiuni, dar este mai mic decât cursul bursier (C) al acesteia
(pentru a face atractivă noua emisiune). Pentru acţiunile netranzacţionate la
bursă, cursul bursier este substituit de valoarea matematică contabilă
(VMC) pe titlu.
VN < PE< C (VMC)
Exemplul 2
O societate are un capital de 10.000 u.m. divizat în 100 acţiuni cu
valoarea nominală de 100 u.m.. Societatea a înregistrat rezerve de 2.000
u.m.. Se decide majorarea capitalului social cu 5.000 u.m. prin emisiunea
de 50 acţiuni.
Rezolvare:
10.000  2.000
Valoarea matematică contabilă a acţiunilor vechi   120 u.m.
100
10.000  2.000  5.000
Valoarea matematică după majorare   113,33 u.m.
100  50
-această diminuare de valoare matematică trebuie acoperită prin prima de
emisiune (6,67 u.m. pe acţiune).
Exemplul 3
La o societate cu un capital de 200.000 lei divizat în 20.000 acţiuni cu
valoarea nominală de 10 lei se decide emisiunea de 5.000 acţiuni noi.
Preţul de emisiune este de 11 lei.
Acţiunile sunt liberate în proporţie de 70 % la data subscrierii.
Rezolvare:
1.subscrierea capitalului social:
456 = % 55.000
1011 50.000
1041 5.000
2.liberarea (vărsarea, decontarea) sumelor la subsciere:
5121 = 456 38.500 55.000*70%
3.efectuarea ulterioară a decontării:

5121 = 456 16.500
42
4.înregistrarea capitalului subscris şi vărsat:
1011 = 1012 35.000
1011 = 1012 15.000
Exemplu 4
Se efectuează cheltuieli cu o emisiune de noi acţiuni de 500 lei,
amortizate pe o perioadă de 1 an, prima de emisiune fiind de 700 lei. Prima
de emisiune compensează cheltuielile efectuate.
Rezolvare:
1.înregistrare cheltuieli de constituire :
201 = 5311 500
2.amortizare cheltuieli de constituire :
6811 = 2801 500
3.acoperire cheltuieli de constituire din prima de emisiune :
1041 = 7583 500
Observaţie : În mod asemănător cu prima de emisiune se calculează şi

prima de aport, care este diferenţa dintre valoarea activului aportat pe
acţiune şi valoarea nominală a acelei acţiuni.
Exemplul 5
O societate care are un capital social de 15.000 lei format din 500 de
acţiuni. Se decide majorarea de capital social cu 300 de noi acţiuni
constând din aportul unui mijloc fix (cont 2131) cu valoarea evaluată de
10.000 lei.
Rezolvare:
1. majorarea capitalului social, prin aport în natură cu primă de aport =
10.000 15.000
  33,33  30  3,3333333 lei
300 500
456 = % 10.000
1011 9.000
1043 1.000 300*3,3333333
2.înregistrarea aportului mijlocului fix:

2121 = 456 10.000

1011 = 1012 10.000
43
DREPTUL DE SUBSCRIERE (DS)
- este reprezentată de pierderea de valoare datorată creşterii de capital

social prin emisiunea de noi acţiuni la un preţ de emisiune inferior valorii
matematice contabile (cursului bursier);
- din punctul de vedere al cumpărătorului, echitatea operaţiei se
realizează dacă suma plătită, formată din drepturi de subscriere şi preţul de
emisiune, corespunde valorii titlurilor după emisiune.
Exemplul 1
O firmă prezintă următoarea situaţie:
 număr de acţiuni vechi: 15.000;
 valoarea nominală: 150 u.m.;
 valoarea matematică contabilă : 200 u.m.;
 valoarea de emisiune: 175 u.m.
Se decide majorarea capitalului social cu 300.000 u.m.
Care este numărul de acţiuni noi şi valoarea unui drept de
subscriere ?
Rezolvare:
I. Varianta tabelară:
Tip acţiuni Număr acţiuni Valoare/acţiune Valoarea totală
vechi (N) 15.000 200 (VMC) 3.000.000
noi (n) 300.000 175 (Pe) 350.000
2.000 ( )
150
TOTAL 17.000 3.350.000
Unde: - valoarea matematică contabilă înainte de emisiune = 200 u.m.;
- Pe - preţul de emisiune= 175 u.m.;
- valoarea matematică contabilă după emisiune=
3.350.000/17.000= 197,06 u.m
- 1 DS = 200-197,06 = 2,94 u.m.
Aparent, vechiul acţionar a pierdut 2,94 u.m./acţiune.
Pentru asigurarea echităţii operaţiei, fiecărei acţiuni vechi i se
atribuie 1 DS, care este supus vânzării către noii acţionari.
II. Varianta algebrică :

N  C  n  Pe n  (C  Pe)
DS  C  
N n N n
2.000  (200  175)
Valoric =  2,94 u.m.
17.000
Contabil vom înregistra:
456 = 1012 350.000

5121 = 456 350.000
Exemplul 2
44
O societate deţine un capital social de 200.000 lei format din 20.000
acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei.
Valoarea matematică contabilă a unei acţiuni este de 12 lei/acţiune.
Se decide emisiunea de 10.000 acţiuni noi la preţul de 11,50 lei/ acţiune.
Se cere să se calculeze valoarea unui DS precum şi paritatea de
schimb (câte acţiuni vechi dau dreptul achiziţionării unei acţiuni noi), în
variantă tabelară şi matematică.
Rezolvare:
I. Tabel:

vechi (N) 20.000 12 240.000
noi (n) 10.000 11,50 115.000
TOTAL 30.000 355.000
355.000
Rezultă că VMC 1 =  11,83 lei/acţiune
30.000
1DS = 12-11,83 = 0,17 lei/acţiune.
Paritatea de schimb este raportul dintre numărul de acţiuni vechi şi
numărul de acţiuni noi.
N 20.000
Paritatea=   2 :1
n 10.000
Interpretare : 2 acţiuni vechi dau dreptul la 1 acţiune nouă sau 2 DS revin
la o acţiune nouă.
Algebric,
N  C  n  Pe n  (C  Pe)
1 DS  C  
N n N n
20.000 12  10.000 11.5 10.000  (12  11,50)
 20   = 0,17 lei pe acţiune.
20.000  10.000 30.000
Verificare: un nou acţionar va plăti pentru fiecare acţiune nouă preţul de
emisiune, precum şi 2 DS :
11,5+2*0,17 =1*11,83
456 = 1012 115.000

5121 = 456 115.000
Situaţii posibile:
1. Un acţionar vechi deţine un număr par de acţiuni, de exemplu 1.500
Va putea subscrie 750 acţiuni noi.
45
Capitalul înainte de emisiune= 1.500 * 10 = 15.000 lei
cu valoarea de piaţă = 1.500 * 12 = 18.000 lei
Capitalul după emisiune: 1.500 * 12 + 750 * 11,5 = 26.625 lei
echivalent cu 2.250 acţiuni *11,83 lei pe acţiune.
2. Un acţionar vechi deţine un număr impar de acţiuni : (1.503)

Acest acţionar va avea dreptul la 751 de acţiuni noi şi va rămâne cu un
drept de subscriere de 0,17 lei pe care îl va putea vinde altui acţionar vechi
sau îl va completa cu un drept de subscriere liber de la un alt acţionar
astfel încât să poată achiziţiona încă o acţiune nouă.
Existenţa drepturilor de subscriere este limitată de durata operaţiunii
la care se referă.
Dacă vechiul acţionar este o societate, achiziţia de drepturi de
subscriere se va contabiliza ca imobilizare financiară:
26. = 5121 x
La societatea cedentă, vânzarea DS se va înregistra ca o cesiune de
titluri:
5121 = 7641 x
MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL PRIN

ÎNCORPORAREA REZERVELOR, PRIMELOR DE EMISIUNE SAU
PROFITULUI
- căi: emisiunea de acţiuni noi gratuite sau majorarea valorii

nominale a vechilor acţiuni,
- se modifică structura capitalurilor proprii,
- protecţia vechilor acţiuni se realizează prin atribuirea acestora a
unor valori denumite drept de atribuire, calculate ca diferenţă
între cursul acţiunii şi noua valoare matematică contabilă,
- rezervele pe seama cărora se majorează capitalul social un pot
proveni din reserva legală ori din facilităţi fiscale. În caz contrar,
vor exista implicaţii de natură fiscală.
Exemplu 1
O societate deţine 34.000 acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei. Se
decide majorarea capitalului prin încorporarea de rezerve, respectiv prin
emisiunea de 3.400 acţiuni gratuite.
Rezolvare:
VMC = 13 lei
106 = 1012 34.000
34.000
- paritatea =  10 : 1
3.400
46
- dreptul de atribuire (DA) se calculează asemănător cu dreptul de
subscriere cu observaţia că preţul de emisiune va fi egal cu 0.

vechi 34.000 13 442.000
noi 3.400 0 0
TOTAL 37.400 442.000
Calcule:
a. 1DA = 13 -11,82 = 1,18 lei pe acţiune,
b. Algebric, valoarea unui DA se determină pornind de la formula de calcul a
DS, în ipoteza în care Pe este nul.
n  (C  Pe) 3.400  (13  0)
Deci, DA=   1,18 lei pe acţiune
N n 37.400
Interpretare : Acţionarii care deţin 10 sau multiplu de 10 acţiuni vor
primi la paritate acţiuni noi, în timp ce acţionarii care nu îndeplinesc aceste
condiţii vor fi obligaţi fie să vândă, fie să cumpere acţiuni astfel încât să
deţină 10 sau multiplu de 10 titluri.
Observaţie : La paritate,10 DA corespund noii valori matematice
contabile (VMC1).
Societăţile pot opta pentru o dublă mărire de capital: prin noi aporturi
în numerar, urmate de încorporarea unor elemente de capitaluri proprii.
Exemplu 2
Se cunosc următoarele date referitoare la o firmă (lei):
Capital social subscris şi vărsat 20.000
(2.000 titluri *10 lei valoare nominală)
Rezerve legale 4.000
Alte rezerve 26.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 50.000
Firma decide efectuarea următoarelor operaţiuni :
1. majorarea de capital social prin emisiunea a 1.000 titluri noi la
preţul de emisiune de 30 lei,
2. încorporarea în capitalul social a altor rezerve prin emisiunea a
2.600 titluri.
Etapa 1 - calcule preliminare :
VMC 0 = 50.000/2.000 = 25 lei/titlu
vechi (N) 2.000 25 50.000
noi (n1) 1.000 22 22.000
TOTAL 3.000 72.000
VMC1 = 72.000/3.000 = 24 lei/titlu
DS = VMC0-VMC1 =25-24 = 1 leu/ titlu
Majorarea de capital social =1.000*10= 10.000 lei
Note contabile :
456 = % 22.000
1011 10.000
1041 12.000
47
5121 = 456 10.000
1011 = 1012 10.000
După prima majorare, structura capitalurilor proprii este următoarea :

(20.000 +10.000)
Prime de emisiune (+12.000) 12.000
Alte rezerve 26.000

VMC 1 = 24 lei/titlu
vechi (N) 3.000 24 72.000
noi (n1) 2.600 0 0
TOTAL 5.600 72.000
VMC1 = 76.000/5.600 = 12,86 lei/titlu
DA = VMC1-VMC2 = 24-12,86 = 11,14 lei/ titlu
Nota contabilă :
1068 = 1012 26.000
După a doua majorare, structura capitalurilor proprii devine :

(30.000+26.000)
Prime de emisiune 12.000
Alte rezerve (-26.000) 0
Exemplu (de rezolvat)

Societatea X SA având un capital social de 200.000 lei format din
acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei şi valoarea matematică contabilă de
20 lei, decide o dublă creştere de capital : prin emisiunea a 6.000 acţiuni noi
la preţul de emisiune de 14 lei şi prin atribuirea a 4.000 acţiuni gratuite.
Se cere să se determine DS şi DA şi să se contabilizeze operaţiunea.
MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL PRIN CONVERSIA DATORIILOR

ÎN ACŢIUNI
48
-este specifică firmelor aflate în dificultate financiară în ceea ce
priveşte rambursarea datoriilor contractate,
- datoriile care pot fi convertite sunt: împrumuturile din emisiuni
de obligaţiuni, creditele bancare pe termen mediu şi lung, datoriile
comerciale, dar şi alte tipuri de datorii,
- se contabilizează similar cu emisiunea de acţiuni cu primă de
emisiune.
Exemplu 1
O societate decide majorarea capitalului social prin conversia unei
datorii către un furnizor, în următoarele condiţii: capital social iniţial
10.000 lei, valoarea nominală a unui titlu 10 lei, datorie către furnizor
15.000 lei, număr acţiuni noi:
varianta a. 1.500
varianta b. 1.200.
Rezolvare varianta a:
număr titluri vechi 1.000
număr titluri după majorare 2.500
1.Înregistrare majorare capital social:

456 = 1011 15.000
2. Compensare datorii cu creanţe privind capitalul social:

401 = 456 15.000
3. Conversie capital social din subscris şi nevărsat în subscris şi vărsat:

1011 = 1012 15.000
Verificare: după majorare capitalul social va fi format din 2.500 titluri*10 lei
= 25.000 lei.
Rezolvare varianta b:
capital social aferent noilor titluri: 1.200*10 = 12.000 lei
prima de emisiune = 15.000 -12.000 = 3.000 lei
456 = % 15.000
1011 12.000
1041 3.000

401 = 456 15.000
49
1011 = 1012 12.000
= 22.000 lei şi s-a înregistrat o primă de 3.000 lei.
Exemplu 2
Societatea X SRL are 2 acţionari: A şi B. Acţionarul B a creditat
activitatea cu suma de 10.000 lei. Se decide în AGA majorarea capitalului
social cu această creanţă a acţionarului.
Înregistrările contabile de majorare de capital şi compensare a datoriei sunt:
456 = 1011 10.000

4551 = 456 10.000
1011 = 1012 10.000
Exemplu 3
O societate decide majorarea capitalului social prin conversia a 5.000
obligaţiuni în 3.000 acţiuni. Valoarea nominală a unei obligaţiuni este 30
lei, iar a unei acţiuni este de 40 lei.
Calcule şi contabilizare:
- majorarea capitalului social = 3.000*40=120.000 lei
- diminuarea creditului obligatar= 5.000*30=150.000 lei
- prima de conversie = 150.000 -120.000 = 30.000 lei
161 = % 150.000
1012 120.000
1044 30.000
3.1.2.3. METODA "ÎNSĂNĂTOŞIRII FINANCIARE"

- "metoda acordeonului"
- presupune modificarea capitalului social în 2 etape: diminuarea acestuia
prin acoperirea unei pierderi contabile, urmată de majorare prin
încorporarea de rezerve,
- scopul operaţiunii este de asigurare a condiţiei conform căreia activul net
contabil nu poate depăşi ½ din capitalul social.
Exemplu:
La o firmă se înregistrează următoarele valori bilanţiere (lei):

(valoarea minimă 200 )
Pierderi 23.000 (-)
Alte rezerve 8.000
Capitaluri proprii 9.000
Total datorii 21.000
Total capitaluri 30.000
Activ net contabil (30.000-21.000) 9.000
50
Observaţie: Activul net contabil este mai mic decât ½ din capitalul social.
1012 = 117 19.800
1068 = 1012 8.000
După aceste operaţiuni, bilanţul firmei va fi următorul:

(20.000-19.800+8.000 )
Pierderi (-23.000+19.800) 3.200 (-)
Alte rezerve (8.000-8.000) 0
3.1.2.2. MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL
-scopul majorării este:

5. consolidarea situaţiei financiare;
6. creşterea autonomiei financiare;
7. majorarea resurselor de finanţare;
8. crearea unei imagini favorabile în faţa terţilor,
-căile de creştere a capitalului social sunt:
5. emisiunea de noi acţiuni;
6. majorarea valorii nominale a acţiunilor sau părţilor sociale; aceasta
se realizează prin noi aporturi în numerar sau în natură;
7. încorporarea rezervelor, a beneficiilor şi a primelor de emisiune;
8. compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu
acţiuni ale acesteia.
Exemplul 1
O societate decide majorarea capitalului social de la 100.000 la
150.000 lei în condiţiile în care valoarea nominală a unei acţiuni este de 50
lei.
Rezolvare:
a) majorare de capital prin emisiunea de noi acţiuni:
. creşterea de capital este de : 150.000 - 100.000 = 50.000 lei,
ceea ce corespunde pentru : 50.000 / 50 = 1.000 acţiuni
b) creştere de capital prin majorarea valorii nominale:
150.000/2.000 = 75 lei/acţiune
Verificare :
51
(2.000+1.000) * 50 = 150.000 (lei)
2.000 *75 = 150.000 (lei).
Emisiunea de noi acţiuni conduce la scăderea valorii de piaţă a
acţiunilor şi la disiparea cotei de participare la capitalul social.
Pentru ca vechii acţionari să nu fie dezavantajaţi se folosesc două
instrumente:
♠ prima de emisiune;
♠ dreptul de preferinţă (au întâietate vechii acţionari la
subscrierea noilor acţiuni).
Prima de emisiune este suma peste valoarea nominală a unei
acţiuni, care se include în preţul de emisiune (PE). Rolul acesteia este
următorul:
1. egalizarea drepturilor vechilor şi noilor acţionari;
2. compensarea cheltuielilor de emisiune.
Ca regulă generală, preţul de emisiune este superior valorii nominale
(VN) a unei acţiuni, dar este mai mic decât cursul bursier (C) al acesteia
(pentru a face atractivă noua emisiune). Pentru acţiunile netranzacţionate la
bursă, cursul bursier este substituit de valoarea matematică contabilă
(VMC) pe titlu.
VN < PE< C (VMC)
Exemplul 2
O societate are un capital de 10.000 u.m. divizat în 100 acţiuni cu
valoarea nominală de 100 u.m.. Societatea a înregistrat rezerve de 2.000
u.m.. Se decide majorarea capitalului social cu 5.000 u.m. prin emisiunea
de 50 acţiuni.
Rezolvare:
10.000  2.000
Valoarea matematică contabilă a acţiunilor vechi   120 u.m.
100
10.000  2.000  5.000
Valoarea matematică după majorare   113,33 u.m.
100  50
-această diminuare de valoare matematică trebuie acoperită prin prima de
emisiune (6,67 u.m. pe acţiune).
Exemplul 3
La o societate cu un capital de 200.000 lei divizat în 20.000 acţiuni cu
valoarea nominală de 10 lei se decide emisiunea de 5.000 acţiuni noi.
Preţul de emisiune este de 11 lei.
Acţiunile sunt liberate în proporţie de 70 % la data subscrierii.
Rezolvare:
1.subscrierea capitalului social:
456 = % 55.000
1011 50.000
52
1041 5.000
2.liberarea (vărsarea, decontarea) sumelor la subsciere:
5121 = 456 38.500 55.000*70%
3.efectuarea ulterioară a decontării:

5121 = 456 16.500

1011 = 1012 35.000
1011 = 1012 15.000
Exemplu 4
Se efectuează cheltuieli cu o emisiune de noi acţiuni de 500 lei,
amortizate pe o perioadă de 1 an, prima de emisiune fiind de 700 lei. Prima
de emisiune compensează cheltuielile efectuate.
Rezolvare:
1.înregistrare cheltuieli de constituire :
201 = 5311 500
2.amortizare cheltuieli de constituire :
6811 = 2801 500
3.acoperire cheltuieli de constituire din prima de emisiune :
1041 = 7583 500
Observaţie : În mod asemănător cu prima de emisiune se calculează şi

prima de aport, care este diferenţa dintre valoarea activului aportat pe
acţiune şi valoarea nominală a acelei acţiuni.
Exemplul 5
O societate care are un capital social de 15.000 lei format din 500 de
acţiuni. Se decide majorarea de capital social cu 300 de noi acţiuni
constând din aportul unui mijloc fix (cont 2131) cu valoarea evaluată de
10.000 lei.
Rezolvare:
1. majorarea capitalului social, prin aport în natură cu primă de aport =
10.000 15.000
  33,33  30  3,3333333 lei
300 500
456 = % 10.000
1011 9.000
1043 1.000 300*3,3333333
53
2.înregistrarea aportului mijlocului fix:
2121 = 456 10.000

1011 = 1012 10.000
DREPTUL DE SUBSCRIERE (DS)
- este reprezentată de pierderea de valoare datorată creşterii de capital

social prin emisiunea de noi acţiuni la un preţ de emisiune inferior valorii
matematice contabile (cursului bursier);
- din punctul de vedere al cumpărătorului, echitatea operaţiei se
realizează dacă suma plătită, formată din drepturi de subscriere şi preţul de
emisiune, corespunde valorii titlurilor după emisiune.
Exemplul 1
O firmă prezintă următoarea situaţie:
 număr de acţiuni vechi: 15.000;
 valoarea nominală: 150 u.m.;
 valoarea matematică contabilă : 200 u.m.;
 valoarea de emisiune: 175 u.m.
Se decide majorarea capitalului social cu 300.000 u.m.
Care este numărul de acţiuni noi şi valoarea unui drept de
subscriere ?
Rezolvare:
I. Varianta tabelară:
vechi (N) 15.000 200 (VMC) 3.000.000
noi (n) 300.000 175 (Pe) 350.000
2.000 ( )
150
TOTAL 17.000 3.350.000
Unde: - valoarea matematică contabilă înainte de emisiune = 200 u.m.;
- Pe - preţul de emisiune= 175 u.m.;
- valoarea matematică contabilă după emisiune=
3.350.000/17.000= 197,06 u.m
- 1 DS = 200-197,06 = 2,94 u.m.
Aparent, vechiul acţionar a pierdut 2,94 u.m./acţiune.
Pentru asigurarea echităţii operaţiei, fiecărei acţiuni vechi i se
atribuie 1 DS, care este supus vânzării către noii acţionari.
II. Varianta algebrică :

N  C  n  Pe n  (C  Pe)
DS  C  
N n N n
2.000  (200  175)
Valoric =  2,94 u.m.
17.000
54
Contabil vom înregistra:
456 = 1012 350.000

5121 = 456 350.000
Exemplul 2
O societate deţine un capital social de 200.000 lei format din 20.000
acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei.
Valoarea matematică contabilă a unei acţiuni este de 12 lei/acţiune.
Se decide emisiunea de 10.000 acţiuni noi la preţul de 11,50 lei/ acţiune.
Se cere să se calculeze valoarea unui DS precum şi paritatea de
schimb (câte acţiuni vechi dau dreptul achiziţionării unei acţiuni noi), în
variantă tabelară şi matematică.
Rezolvare:
II. Tabel:

vechi (N) 20.000 12 240.000
noi (n) 10.000 11,50 115.000
TOTAL 30.000 355.000
355.000
Rezultă că VMC 1 =  11,83 lei/acţiune
30.000
1DS = 12-11,83 = 0,17 lei/acţiune.
Paritatea de schimb este raportul dintre numărul de acţiuni vechi şi
numărul de acţiuni noi.
N 20.000
Paritatea=   2 :1
n 10.000
Interpretare : 2 acţiuni vechi dau dreptul la 1 acţiune nouă sau 2 DS revin
la o acţiune nouă.
Algebric,
N  C  n  Pe n  (C  Pe)
1 DS  C  
N n N n
20.000 12  10.000 11.5 10.000  (12  11,50)
 20   = 0,17 lei pe acţiune.
20.000  10.000 30.000
Verificare: un nou acţionar va plăti pentru fiecare acţiune nouă preţul de
emisiune, precum şi 2 DS :
11,5+2*0,17 =1*11,83
55
456 = 1012 115.000
5121 = 456 115.000
Situaţii posibile:
1. Un acţionar vechi deţine un număr par de acţiuni, de exemplu 1.500
Va putea subscrie 750 acţiuni noi.
Capitalul înainte de emisiune= 1.500 * 10 = 15.000 lei
cu valoarea de piaţă = 1.500 * 12 = 18.000 lei
Capitalul după emisiune: 1.500 * 12 + 750 * 11,5 = 26.625 lei
echivalent cu 2.250 acţiuni *11,83 lei pe acţiune.
2. Un acţionar vechi deţine un număr impar de acţiuni : (1.503)

Acest acţionar va avea dreptul la 751 de acţiuni noi şi va rămâne cu un
drept de subscriere de 0,17 lei pe care îl va putea vinde altui acţionar vechi
sau îl va completa cu un drept de subscriere liber de la un alt acţionar
astfel încât să poată achiziţiona încă o acţiune nouă.
Existenţa drepturilor de subscriere este limitată de durata operaţiunii
la care se referă.
Dacă vechiul acţionar este o societate, achiziţia de drepturi de
subscriere se va contabiliza ca imobilizare financiară:
26. = 5121 x
La societatea cedentă, vânzarea DS se va înregistra ca o cesiune de
titluri:
5121 = 7641 x
MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL PRIN

ÎNCORPORAREA REZERVELOR, PRIMELOR DE EMISIUNE SAU
PROFITULUI
- căi: emisiunea de acţiuni noi gratuite sau majorarea valorii

nominale a vechilor acţiuni,
- se modifică structura capitalurilor proprii,
- protecţia vechilor acţiuni se realizează prin atribuirea acestora a
unor valori denumite drept de atribuire, calculate ca diferenţă
între cursul acţiunii şi noua valoare matematică contabilă,
- rezervele pe seama cărora se majorează capitalul social un pot
proveni din reserva legală ori din facilităţi fiscale. În caz contrar,
vor exista implicaţii de natură fiscală.
Exemplu 1
O societate deţine 34.000 acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei. Se
decide majorarea capitalului prin încorporarea de rezerve, respectiv prin
emisiunea de 3.400 acţiuni gratuite.
Rezolvare:
VMC = 13 lei
56
106 = 1012 34.000
34.000
- paritatea =  10 : 1
3.400
- dreptul de atribuire (DA) se calculează asemănător cu dreptul de
subscriere cu observaţia că preţul de emisiune va fi egal cu 0.

vechi 34.000 13 442.000
noi 3.400 0 0
TOTAL 37.400 442.000
Calcule:
a. 1DA = 13 -11,82 = 1,18 lei pe acţiune,
b. Algebric, valoarea unui DA se determină pornind de la formula de calcul a
DS, în ipoteza în care Pe este nul.
n  (C  Pe) 3.400  (13  0)
Deci, DA=   1,18 lei pe acţiune
N n 37.400
Interpretare : Acţionarii care deţin 10 sau multiplu de 10 acţiuni vor
primi la paritate acţiuni noi, în timp ce acţionarii care nu îndeplinesc aceste
condiţii vor fi obligaţi fie să vândă, fie să cumpere acţiuni astfel încât să
deţină 10 sau multiplu de 10 titluri.
Observaţie : La paritate,10 DA corespund noii valori matematice
contabile (VMC1).
Societăţile pot opta pentru o dublă mărire de capital: prin noi aporturi
în numerar, urmate de încorporarea unor elemente de capitaluri proprii.
Exemplu 2
Se cunosc următoarele date referitoare la o firmă (lei):
(2.000 titluri *10 lei valoare nominală)
Alte rezerve 26.000
Firma decide efectuarea următoarelor operaţiuni :
1. majorarea de capital social prin emisiunea a 1.000 titluri noi la
preţul de emisiune de 30 lei,
2. încorporarea în capitalul social a altor rezerve prin emisiunea a
2.600 titluri.
VMC 0 = 50.000/2.000 = 25 lei/titlu
vechi (N) 2.000 25 50.000
noi (n1) 1.000 22 22.000
TOTAL 3.000 72.000
VMC1 = 72.000/3.000 = 24 lei/titlu
DS = VMC0-VMC1 =25-24 = 1 leu/ titlu
57
Majorarea de capital social =1.000*10= 10.000 lei
Note contabile :
456 = % 22.000
1011 10.000
1041 12.000
5121 = 456 10.000
1011 = 1012 10.000
După prima majorare, structura capitalurilor proprii este următoarea :

(20.000 +10.000)
Prime de emisiune (+12.000) 12.000
Alte rezerve 26.000

VMC 1 = 24 lei/titlu
vechi (N) 3.000 24 72.000
noi (n1) 2.600 0 0
TOTAL 5.600 72.000
VMC1 = 76.000/5.600 = 12,86 lei/titlu
DA = VMC1-VMC2 = 24-12,86 = 11,14 lei/ titlu
Nota contabilă :
1068 = 1012 26.000
După a doua majorare, structura capitalurilor proprii devine :

(30.000+26.000)
Prime de emisiune 12.000
Alte rezerve (-26.000) 0

Societatea X SA având un capital social de 200.000 lei format din
acţiuni cu valoarea nominală de 10 lei şi valoarea matematică contabilă de
20 lei, decide o dublă creştere de capital : prin emisiunea a 6.000 acţiuni noi
la preţul de emisiune de 14 lei şi prin atribuirea a 4.000 acţiuni gratuite.
Se cere să se determine DS şi DA şi să se contabilizeze operaţiunea.
58
MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL PRIN CONVERSIA DATORIILOR
ÎN ACŢIUNI
-este specifică firmelor aflate în dificultate financiară în ceea ce

priveşte rambursarea datoriilor contractate,
- datoriile care pot fi convertite sunt: împrumuturile din emisiuni
de obligaţiuni, creditele bancare pe termen mediu şi lung, datoriile
comerciale, dar şi alte tipuri de datorii,
- se contabilizează similar cu emisiunea de acţiuni cu primă de
emisiune.
Exemplu 1
O societate decide majorarea capitalului social prin conversia unei
datorii către un furnizor, în următoarele condiţii: capital social iniţial
10.000 lei, valoarea nominală a unui titlu 10 lei, datorie către furnizor
15.000 lei, număr acţiuni noi:
varianta a. 1.500
varianta b. 1.200.
Rezolvare varianta a:

456 = 1011 15.000

401 = 456 15.000

1011 = 1012 15.000
= 25.000 lei.
Rezolvare varianta b:
capital social aferent noilor titluri: 1.200*10 = 12.000 lei
prima de emisiune = 15.000 -12.000 = 3.000 lei
456 = % 15.000
1011 12.000
1041 3.000
59
401 = 456 15.000

1011 = 1012 12.000
= 22.000 lei şi s-a înregistrat o primă de 3.000 lei.
Exemplu 2
Societatea X SRL are 2 acţionari: A şi B. Acţionarul B a creditat
activitatea cu suma de 10.000 lei. Se decide în AGA majorarea capitalului
social cu această creanţă a acţionarului.
Înregistrările contabile de majorare de capital şi compensare a datoriei sunt:
456 = 1011 10.000

4551 = 456 10.000
1011 = 1012 10.000
Exemplu 3
O societate decide majorarea capitalului social prin conversia a 5.000
obligaţiuni în 3.000 acţiuni. Valoarea nominală a unei obligaţiuni este 30
lei, iar a unei acţiuni este de 40 lei.
Calcule şi contabilizare:
- majorarea capitalului social = 3.000*40=120.000 lei
- diminuarea creditului obligatar= 5.000*30=150.000 lei
- prima de conversie = 150.000 -120.000 = 30.000 lei
161 = % 150.000
1012 120.000
1044 30.000
3.1.2.3. METODA "ÎNSĂNĂTOŞIRII FINANCIARE"

- "metoda acordeonului"
- presupune modificarea capitalului social în 2 etape: diminuarea acestuia
prin acoperirea unei pierderi contabile, urmată de majorare prin
încorporarea de rezerve,
- scopul operaţiunii este de asigurare a condiţiei conform căreia activul net
contabil nu poate depăşi ½ din capitalul social.
Exemplu:
La o firmă se înregistrează următoarele valori bilanţiere (lei):

(valoarea minimă 200 )
Pierderi 23.000 (-)
Alte rezerve 8.000
60
Observaţie: Activul net contabil este mai mic decât ½ din capitalul social.
1012 = 117 19.800
1068 = 1012 8.000
După aceste operaţiuni, bilanţul firmei va fi următorul:

(20.000-19.800+8.000 )
Pierderi (-23.000+19.800) 3.200 (-)
Alte rezerve (8.000-8.000) 0
3.2. CREDITELE BANCARE ŞI OBLIGATARE
- elemente:
 suma împrumutată;
 dobânda datorată (care poate fi fixă sau variabilă);
 modalităţile de rambursare.
- variante posibile de rambursare a împrumuturilor:
 în rate egale;
 la scadenţă;
 în anuităţi egale.
Prin anuitate se înţelege suma anuală dintre rata aferentă
împrumutului şi dobânda datorată.
În mod similar, se definesc semestrialităţile, trimestrialităţile etc
3.2.1. CREDITELE BANCARE
MODALITĂŢI DE RAMBURSARE A CREDITELOR BANCARE
Acestea se reflectă în tabloul de amortizare a împrumutului.

Exemplul 1
61
O firmă a apelat la un credit bancar de 10.000 lei pentru o durată de
5 ani cu dobândă anuală de 10%/an. Creditul se rambursează la scadenţă.
Tabloul de amortizare (lei)
AN CREDIT LA SUMA RATA CREDIT LA

ÎNCEPUTUL DOBÂNZII SFÂRŞITUL
ANULUI ANULUI
1 10.000 1.000 - 10.000
2 10.000 1.000 - 10.000
3 10.000 1.000 - 10.000
4 10.000 1.000 - 10.000
5 10.000 1.000 10.000 0
TOTAL * 5.000 10.000 *
 ratelor  creditul
Exemplul
Creditul se rambursează în rate egale:
Tabloul de amortizare (lei)
AN CREDIT LA SUMA RATA CREDIT LA

ÎNCEPUTUL DOBÂNZII SFÂRŞITUL
ANULUI ANULUI
1 10.000 1.000 2.000 8.000
2 8.000 800 2.000 6.000
3 6.000 600 2.000 4.000
4 4.000 400 2.000 2.000
5 2.000 200 2.000 0
TOTAL - 3.000 10.000 *
Exemplul 3
Rambursarea în anuităţi egale:
Calculul anuităţilor se realizează prin tehnica numită actualizare.
COMPUNEREA
Prin compunere se înţelege transformarea unei sume prezente în
sumă viitoare prin procedeul dobânzii compuse.
Exemplul 1
O persoană depune într-un cont suma de 100.000 lei cu dobândă de
5 pp pentru o perioadă de 3 ani. Suma de care va dispune peste 3 ani în
regim de dobândă compusă va fi următoarea:
a) Calcul tabelar:
62
AN DEPOZIT LA DOBÂNDĂ DEPOZIT LA
ÎNCEPUTUL SFÂRŞITUL
ANULUI ANULUI
1 100.000 5.000 105.000
2 105.000 5.250 110.250
3 110.250 5512,5 115.762,5
b) Algebric:
D1  D0  D0  5%  D0 (1  0,05)
D2  D1  D1  0,05  D0  (1  0,05) 2
D3  D0 (1  0,05) 3  100.000  1,053  100.000  1,15763  115.763
1,053 = 1,15763 - factor de compunere.
Se calculează cu 5 zecimale cu rotunjire
Depozitul pentru anul 3= D0 (1  0,05) 3 = 100.000 * 1,15763 = 115.763 lei

Generalizând, Dn  D0 (1  %d ) n , unde :
{ (1  %d) n - factor de compunere}
Exemplul 2
Care va fi suma (calculată algebric) dacă dobânda este de 5% în primul an,
7% în anul 2 şi 6% în anul 3?
Matematic: D3  D0 (1  %d1 )(1  %d 2 )(1  %d 3 ) = 100.000 * 1,05 *1,07 *1,07 =

119.091 lei
Tabelar:
AN DEPOZIT LA DOBÂNDĂ DEPOZIT LA
ANULUI ANULUI
1 100.000 5.000 105.000
2 105.000 7.350 112.350
3 112.350 6.741 119.091
ACTUALIZAREA
Actualizarea este o metodă prin care sumele viitoare se transformă în
sumă prezentă.
Actualizarea este operaţiunea inversă compunerii.
În cazul creditelor actualizarea presupune egalizarea sumei creditului
cu o suită de plăţi viitoare denumite anuităţi, după schema următoare:
63
1 poartă numele de factor de actualizare
(1  %d)
1 1 1 1
C  A  A  A  .............  A 
1  %d (1  %d ) 2
(1  %d ) 3
(1  %d ) n
 1 1 1 
 A     ..............  
n 
 1  %d (1  %d ) (1  %d ) 
2
 factorilor de actualizare
- fiecare factor de actualizare se calculează cu 5 zecimale cu rotunjire
Exemplul 1
Se cere să se calculeze anuităţile de plată pentru un credit de 5.000
lei cu dobânda anuală de 6 %, contractat pe o perioadă de 3 ani.
 1 1 
  A  0,94340  0,89000  0,83962  A  2,67302 =>
1
5.000  A    2
 3
 1,06 1,06 1,06 
5.000
=> A   1870,54 lei
2,67302
Tablou de amortizare
AN CREDIT LA ANUITATE DOBÂNDĂ RATĂ CREDIT LA
ANULUI ANULUI
1 5.000 1.870,54 300 1.570,54 3.429,46
2 3.429,46 1.870,54 205,77 1.664,77 1.764,69
3 1.764,69 1.870,54 105,85 1.764,69 0
5.611,62 611,62 5.000
OBSERVAŢIE : valorile dobânzii şi a ratei din ultimul an se rotunjesc astfel

încât suma ratelor să fie egale cu creditul, iar suma dobânzii să fie egală cu
suma anuităţilor minus creditul primit.
Succesiunea de înregistrări contabile este următoarea:

1. primirea creditului:
5121 = 162 …
64
2. înregistrarea dobânzii:
666 = 1687 …
3. plata dobânzii:
1687 = 5121 …
4. achitarea ratelor:
162 = 5121 …

Se cere să se întocmescă tabloul de rambursare al unui credit cu valoarea
de 500.000 lei, durata de acordare de 7 ani, în condiţii de :
a. rate egale pe an,
b. plata dobânzii pentru întreaga perioadă la primirea creditului,
c. anuităţi egale.
Rata dobânzii este de 10% în primii 3 ani, 11% între anul 4 şi 6 şi 12% în
ultimul an.
3.2.2. CREDITUL OBLIGATAR
- obligaţiunile sunt titluri de valoare care conferă deţinătorilor lor un

drept de creanţă asupra societăţii emitente,
- se poate apela doar de societăţile pe acţiuni,
- valoarea creditului obligatar nu poate să depăşească trei pătrimi
din capitalul social subscris şi vărsat,
- scurtă clasificare:
 obligaţiuni convertibile
 obligaţiuni indexate
 obligaţiuni participative
 bonurile de tezaur
 obligaţiuni ipotecare
 obligaţiuni municipale
 obligaţiuni corporative
- obligaţiunile se deosebesc de acţiuni prin :
65
a. Siguranţa oferită obligatarului prin garantarea de către emitent
a unei dobânzi, indiferent de evoluţia financiară a acestuia. În
cazul acţiunilor dividendele sunt în relaţie direct proporţională
cu profitul obtinut ;
b. În cazul lichidării emitentului, obligatarilor li se rambursează
împrumutul la valoarea nominală. În cazul acţiunilor se
primeşte doar diferenţa rezultată după plata tuturor datoriilor;
c. Cei care investesc în obligaţiuni sunt investitori care pot fi
asimilaţi cu deponenţii bancari. Cei care investesc în acţiuni îşi
asumă riscuri, dar pot obţine câştiguri mai mari decât cele din
obligaţiuni;
d. Principalul avantaj pentru firma emitentă este faptul că
obligaţiunile nu au efect asupra structurii acţionariatului, pe
când achiziţia de acţiuni are efect asupra acestei structuri.
- parametrii emisiunii sunt:
 valoarea totală a împrumutului obligatar
 valoarea nominală (VN)
reprezintă baza de calcul pentru dobândă ;
 preţul de emisiune (Pe)
 preţul( valoarea) de rambursare (Pr)
Pe ≤ VN < Pr
 dobânda la care se ofera obligaţiunile;
 durata de viaţă şi frecvenţa plăţilor
 perioada de vânzare a obligaţiunilor;
 tipul obligaţiunilor ( convertibile în acţiuni sau neconvertibile ) ;
 modalitatea de garantare a împrumutului.
- subscrierea de obligaţiuni :
% = 161 Preţ de rambursare
461 preţ de emisiune
169 prima de rambursare
-încasarea valorii obligaţiunilor subscrise:

5121 = 461 preţ de emisiune
- rambursarea unei rate din împrumutul obligatar:
161 = 5121 …
66
- înregistrarea cheltuielilor cu dobânda şi plata efectivă a dobânzii:
666 = 1681 …
1681 = 5121 …
- înregistrarea amortizării cheltuielilor cu primele de rambursare:
6868 = 169 …
Observaţie : prima de rambursare este un element de activ necorporal care

se amortizează liniar pe perioada dintre acordarea şi rambursarea
împrumutului.
Exemplu 1
Să se întocmească tabloul de rambursare a unui împrumut obligatar
în sumă de 30.000 u.m. rambursabil în 5 ani cu dobândă anuală de 10%
cunoscând următoarele:
1. valoarea nominală a unei obligaţiuni este de 10 u.m.;
2. împrumutul se rambursează în rate egale;
3. împrumutul se rambursează în anuităţi egale.
Situaţia 1: Tabloul de rambursare:

ANUL CREDIT LA RATA DOBÂNDA CREDIT LA
ANULUI ANULUI
1 30.000 6.000 3.000 24.000
2 24.000 6.000 2.400 18.000
3 18.000 6.000 1.800 12.000
4 12.000 6.000 1.200 6.000
5 6.000 6.000 600 0
Rata anuală = 6.000 u.m. = 600 obligaţiuni *10 u.m/obligaţiune
Situaţia 2:
Tehnica actualizării presupune stabilirea anuităţii după formula:
5
1 1 1 1
30.000  A 
1 d
 A
1  d 2
 ......  A 
1  d 5
 A  
i 1 1  d 
i
, unde:
A= anuitatea
67
ANUL FACTOR
ACTUALIZARE
1 = 0,90909
2 = 0,82645
3 = 0,75131
4 = 0,68301
5 = 0,62092
 = 3,79078
30.000
=> A   7.913,94 u.m.
3,79078
ANUL CREDIT LA ANUITATE RATA DOBÂNDA NUMĂR
ÎNCEPUTUL OBLIGAŢIUNI
ANULUI RAMBURSATE
1 30.000 7.913,94 4.910 3.003,94 491
2 25.090 7.913,94 5.400 2.513,94 540
3 19.690 7.913,94 5.940 1.973,94 594
4 13.750 7.913,94 6.540 1.373,94 654
5 7.210 7.913,94 7.210 703,94 721
 * 39.569,70 30.000 9.569,70 3.000
Rata trebuie să fie formată dintr-un număr întreg de obligaţiuni.

Calculul dobânzilor anuale :
An 1: 30.000 x 10% = 3.000 u.m.

7.913,94 – 4.910 = 3003,94 u.m.
An 2: 25.090 x 10% = 2.509 u.m.

7.913,94–5.400 = 2.513,94 u.m.
An 3: 19.690 x 10% = 1.969

7.913,94–5.940= 1.973,94u.m
An 4: 13.750 x 10% = 1.375

7.913,94–6.540= 1.373,94u.m
An 5: 7.210 x 10% = 721

7.913,94–7.210= 703,94 u.m
O societate emite 10.000 obligaţiuni cu valoarea nominală de 1.000 lei, la

un preţ de emisiune de 990 lei şi pe o perioadă de 10 ani.Dob= 10%/an.
Se cere contabilizarea operaţiunii.
68
Societatea comercială X SA emite 15.000 obligaţiuni cu valoarea

nominală de 500 lei, la un preţ de emisiune de 450 lei, pentru 5 ani. Preţul
de rambursare este de 540 lei. Procentul anual de dobândă este 7 puncte.
Rambursarea se realizează prin trageri anuale în limita a 20% din valoarea
obligaţiunilor.
3.3. LEASINGUL
- Din punct de vedere economic, leasingul este operaţiunea prin care

o parte denumită locator sau finanţator transmite pentru o
perioadă determinată dreptul de folosinţă a unui bun unei alte
părţi denumită locatar sau utilizator în schimbul unei plăţi
periodice numită rată de leasing,
- Din punct de vedere juridic leasingul este un contract care permite
unei persoane să utilizeze un bun fără a plăti imediat
contravaloarea lui.
- elementele contractului de leasing:
1. participanţi: finanţator, utilizator, producător al bunului;
2. obiectul contractului de leasing: un bun imobil (mijloc de transport,
echipament, utilaj, clădire etc); sau bunuri mobile;
3. valoarea totală a contractului de leasing;
4. avansul: este o parte din valoarea totală a bunului care se plăteşte de
utilizator la semnarea contractului;
5. valoarea finanţată: diferenţa între valoarea totală şi avansul achitat;
6. clauzele de asigurare a bunului;
7. valoarea reziduală: adică valoarea care va fi plătită de utilizator la
încheierea contractului dacă optează pentru cumpărarea bunului;
8. terminarea prematură: adică posibilitatea acordată utilizatorului de a
termina anticipat contractul cu plata unor eventuale penalităţi de
terminare anticipată.
- Tipuri de leasing:
1. leasingul financiar;
2. leasingul operaţional.
3.3.1. LEASINGUL FINANCIAR

-condiţii:
a) riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului
sunt transferate utilizatorului în momentul în care contractul produce
efecte;
69
b) transferul dreptului de proprietate asupra bunului are loc la
momentul expirării contractului;
c) utilizatorul are dreptul la expirarea contractului la
achiziţionarea bunului care se evaluează la valoarea reziduală; valoarea
reziduală exprimată în procente trebuie să fie mai mică sau egală cu:
durata maxima de utilizare a bunului - durata contractului de leasing
100
durata maxima
d) perioada de leasing depăşeşte 80% din durata maximă de
funcţionare a bunului;
e) valoarea totală a ratelor de leasing este mai mare sau egală
cu valoarea de intrare a bunului.
3.3.2. LEASINGUL OPERAŢIONAL

- se caracterizează prin:
a) riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului
sunt transferate utilizatorului în momentul în care contractul produce
efecte;
b) nici una din condiţiile de la punctele b-e de la leasingul
financiar.
Exemplu 1 :
O societate încheie un contract de leasing financiar pentru un bun cu
valoare totală de 156.000 lei în următoarele condiţii:
 durata contractului: 3 ani;
 rata dobânzii: 10%/an;
 valoarea reziduală: 0 lei;
 avansul: 30%.
C
A 3
1
 1  d 
i 1
1
ANUL FACTOR DE
ACTUALIZARE
1 = 0,90909
2 = 0,82645
3 = 0,75131
 = 2,48685
C = valoarea finanţată = 109.200 lei
AN ANUITATE SOLD DOBÂNDĂ RATA

1 43.910,97 109.200 10.920 32.990,97
2 43.910,97 76.209,03 7.620,90 36.290,07
3 43.910,97 39.918,96 3.992,01 39.918,96
70
 131.732,91 * 22.532,91 109.200
109.200
A  43.910,97
2,48685
Scadenţarul primit de la societatea de leasing va fi următorul:
Obs. Rata leasing Capital Dobânda TVA Total rata cu
TVA
Avans 46.800 46.800 0 11.232 58.032
Rata 1 43.910,97 32.990,97 10.920 10.538,6 54.449,60
3
Rata 2 43.910,97 36.290,07 7.620,90 10.538,6 54.449,60
3
Rata 3 43.910,97 39.918,96 3.992,01 10.538,6 54.449,60
3
TOTAL 178.532,91 156.000 22.532,91 42.847,8 221.380,80
9
Înregistrări la utilizator:
1. Achiziţionarea bunului:
2… = 167 156.000
2. Înregistrarea avansului:
% = 404 58.032
167 46.800
4426 11.232
3. Achitarea avansului:
404 = 5121 58.032
4. Înregistrarea ratei şi dobânzii :

% = 404 sumele sunt diferite în funcţie de an
167
666
4426
5. Achitarea ratei şi dobânzii:

404 = 5121 sumele sunt diferite în funcţie de an
71
Exemplu 2 :
O societate încheie un contract de leasing financiar pentru un bun cu
valoare totală de 100.000 lei în următoarele condiţii:
 durata contractului: 3 ani;
 rata dobânzii: 10%/an;
 valoarea reziduală: 5.000 lei;
 avansul: 20%.
C
A 3
1
 1  d 
i 1
1
ANUL FACTOR DE
ACTUALIZARE
1 = 0,90909
2 = 0,82645
3 = 0,75131
 = 2,48685
C = valoarea finanţată = 75.000 lei
AN ANUITATE SOLD DOBÂNDĂ RATA

1 30.158,63 75.000 7.500 22.658,63
2 30.158,63 52.341,37 5.234,14 24.924,49
3 30.158,63 27.416,88 2.741,75 27.416,88
 90.475,89 * 15.475,89 75.000
75.000
A  30.158,63
2,48685
Scadenţarul primit de la societatea de leasing va fi următorul:

Obs. Rata leasing Capital Dobânda TVA Total rata
cu TVA
Avans 20.000 20.000 0 4.800 24.800
Rata 1 30.158,63 22.658,63 7.500 7.238,07 37.396,70
Rata 2 30.158,63 24.924,49 5.234,14 7.238,07 37.396,70
Rata 3 30.158,63 27.416,88 2.741,75 7.238,07 37.396,70
Val. 5.000 5.000 0 1.200 6.200
rezid.
TOTAL 115.475,89 100.000 15.475,89 27.714,21 143.190,10
Înregistrări la utilizator:
72
1.Achiziţionarea bunului:
2… = 167 100.000
2.Înregistrarea avansului:
% = 404 24.800
167 20.000
4426 4.800
3.Achitarea avansului:
404 = 5121 24.800
6. Înregistrarea ratei şi dobânzii lunare:

% = 404 sumele sunt diferite în funcţie de an
167
666
4426
7. Achitarea ratei şi dobânzii lunare:

404 = 5121 sumele sunt diferite în funcţie de an
6.înregistrarea în contabilitate a valorii reziduale a bunului:
% = 404 6.200
167 5.000
4426 1.200
7.plata valorii reziduale către finnaţator :

404 = 5121 6.200
Înregistrări la finanţator:
1. Achiziţia activului:
73
% = 404 …
2…
4426
2. Acordarea bunului în leasing:

2675 = 2… …
3. Suma dobânzilor de încasat:

2676 = 472 …
4. Înregistrarea avansului:
4111 = % …
2675
4427
5. Încasare avans:
5121 = 4111 …
5121 = 4 111
6. Înregistrarea retelor şi dobânzilor de leasing:
4111 = % …
2675
2676
4427
472 = 766 …
7. Încasarea ratei şi a dobânzii:
5121 = 4111 …
74
3.3.3. CONTRACTUL DE NOVAŢIE
Novaţia este o metodă de stingere a unei obligaţii vechi printr-o

obligaţie nouă, deci contractul de novaţie presupune schimbarea
utilizatorului atunci când există acordul părţilor implicate, adică acordul
societăţii de leasing precum şi acordul vechiului, respectiv al noului
utilizator.
Exemplu: Valoarea unui bun achiziţionat în leasing este de 20.000 lei (este
înregistrat în contul 2131). Utilizatorul doreşte să încheie un contract de
novaţie la 2 ani după semnarea contractului de leasing. Termenul iniţial al
contractului a fost de 3 ani. După cei 2 ani activul este amortizat în
proporţie de 40%.
Valoarea ratelor rămase de plată este de 7.000 lei, iar dobânda de
plată este de 1.000 lei.
Suma cerută noului utilizator este egală cu valoarea rămasă
neamortizată a activului, mai puţin ratele care urmează a fi plătite: 20.000 -
8.000 - 7.000 = 5.000 lei.
VECHIUL UTILIZATOR NOUL UTILIZATOR

1. vânzarea mijlocului fix: 1. cumpărarea mijlocului fix:
461= % 6.200 % = 404 6.200
2131 5.000
7583 5.000
4426 1.200
4427 1.200
2. ratele care urmează a fi achitate:
2. descărcarea din gestiune a
2131 = 167
bunului:
3. dobânda:
% = 2131 20.000
2813 8.000 C 8051
167 7.000
6583 5.000
3. dobânda:
D8051 1.000
75
Ca urmare a contractului de novaţie, societatea de leasing va factura
în continuare ratele şi dobânzile în contul noului utilizator.
3.3.4. CONTRACTUL DE LEASE- BACK
- este operaţiunea prin care un mijloc fix achiziţionat este vândut

unui investitor urmând a fi apoi răscumpărat în leasing,
- scopul acestei operaţiuni este acela de a debloca o sumă de bani
investită.
Situaţii posibile:
I. vânzare - răscumpărare în leasing financiar:
- nu se înregistrează în contabilitate operaţiunea de vânzare a bunului,
acesta rămânând în gestiunea firmei, cu regimul de amortizare aferent,
- suma obţinută din operaţiunea de finanţare se înregistrează astfel:
5121 = 167 …
- se înregistrează factura cu privire la dobânda aferentă împrumutului şi

alte cheltuieli datorate finanţatorului şi înscrise în contractul de finanţare:
% = 401 …
666
628
4426
II. vânzare - leasing operaţional:

- vânzare activ:
461 = % …
7583
4427
- scoatere din gestiune:
76
% = 2… …
281.
6583
- încasarea valorii facturate:
5121 = 461 …
- înregistrarea chiriei de leasing:
% = 401 …
612
4426
3.4. FACTORINGUL
- este contractul încheiat între o parte denumită aderent care este

un furnizor de bunuri sau servicii şi o instituţie financiară
specializată denumită factor,
- prin acest contract aderentul urmăreşte să-şi încaseze facturile
înainte de scadenţă,
- societatea de factoring (factorul) va plăti sumele către aderent în
schimbul unor comisioane calculate astfel încât să acopere riscul
operaţiunii şi să asigure un anumit profit,
- factorul este o instituţie financiară bancară sau nebancară care
efectuează un serviciu şi nu acordă un credit,
- clasificare:
I. După modul de finanţare:

 factoring clasic (old line factoring)
 factoring la scadenţă (maturity factoring)
II. În funcţie de comunicarea cesiunii creanţelor:

 factoring deschis (public)
 factoring tacit
 factoring latent (acoperit
III. După sfera factoringului:
 factoring intern
 factoring internaţional
77
IV. După funcţiile exercitate:
 full service factoring
1. funcţia de finanţare - este scopul principal al acestui
instrument, adică acela de asigurare a lichidităţilor;
2. funcţia de servicii - se referă la un complex de lucrări
efectuate de factor cum ar fi: evidenţa creanţelor de încasat; verificarea
bonităţii clienţilor; apelarea la soluţiile legale de recuperare a creanţelor;
servicii de consultanţă etc;
3. funcţia de asigurare a riscurilor (delcredere) - reprezintă
preluarea de către factor a riscului de neîncasare a creanţelor.
 on line factoring
 bulk factoring,
V. După preluarea riscului de neîncasare:

 factoring cu răspundere delcredere;
 factoring fără răspundere delcredere.
VI. După sfera de cuprindere şi modalităţile de preluare şi
administrare:
 factoring total
 factoring parţial,
VII. După momentul plăţii creanţelor:

 factoring cu plata imediată
 factoring mixt.
-avantaje şi dezavantaje ale funcţiilor factoringului:
1. Funcţia de finanţare:
 avantaje: - transformarea imediată a creanţelor în lichidităţi;
- utilizarea lichidităţilor pentru desfăşurarea normală a activităţii
de exploatare;
♠ dezavantaje: - resursele atrase nu pot fi folosite pentru investiţii.
2. Funcţia de servicii:
 avantaje: - clientul de factoring îşi poate concentra activitatea pentru
obiectul de bază al firmei;
- se pot realiza economii de personal;
- clienţii achită mai repede sumele datorate către factor decât
către furnizori;
♠ dezavantaje: - eventuale dificultăţi cu privire la comunicarea cu factorul
în ceea ce priveşte creanţele de încasat; scadenţele şi eventualele
dificultăţi în încasare (acest dezavantaj nu există în cazul factoringului
on-line).
3. Funcţia de delcredere:
78
 avantaje: - factorul preia riscul de neîncasare a creanţelor;
♠ dezavantaje: - factorul poate să nu preia acest risc în special pentru
operaţiunile decurgând din servicii sau din sfera producţiei deoarece pot
interveni dificultăţi privind calitatea produselor.
Exemplu
O firmă cu obiect de activitate vânzarea de produse nealimentare
livrează bunuri către clientul X la 1 februarie, valoarea facturii fiind de
1.000 lei la care se aplică 24% TVA.
Societatea încheie un contract de factoring cu o societate specializată,
în următoarele condiţii:
 finanţare imediată pentru 75% din valoare;
 comision de factoring 5% datorat la data finanţării;
 dobândă de 10% din suma finanţată calculată până la scadenţa
facturii, adică la data de 10 august.
Rezolvare:
Înregistrări contabile la aderent:
1. vânzarea bunurilor (livrarea şi facturarea):
4111 = % 1.240
1.000
707
240
4427
2. încasarea avansului de 75%:
5121 = 5191 930
3. înregistrarea obligaţiei de plată a comisionului:
622 = 401 62 1.240 *5%
4. achitare comision:
401 = 5121 62
5. înregistrarea cheltuielilor cu dobânda de plată:
471 = 1687 65,42
79
LUNA VALOAREA DOBÂNDA
FINANŢATĂ 1.240  10%
=
02 1.240 10,33 12 luni
03 1.240 10,33
04 1.240 10,33
05 1.240 10,33
06 1.240 10,33
07 1.240 10,33
08 1.240 3,44
 65,42
6. lunar se va înregistra dobânda scadentă:
666 = 471 10,33 sau 3,44
7. plata dobânzii datorate:
1687 = 5121 10,33 sau 3,44
8.încasarea creanţei de la client la scadenţă:

5121 = 4111 1.240
1. stingerea creditului de factoring:

5191 = 5121 930
sau
% = 4111 1.240
5121 310
5191 930
80
81

Contabilitatea Operatiunilor Speciale Suport de Curs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Operatiunilor Speciale Suport de Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 1

BAZELE TEORETICE ALE CONTABILITĂŢII

1.1. SCURT ISTORIC AL CONTABILITĂŢII.

 Elemente de contabilitate au început să fie folosite din comuna

contul de profit şi pierdere etc.

1.2. OBIECTUL, NECESITATEA ŞI OBIECTIVELE CONTABILITĂŢII

Obiectul contabilităţii - reprezintă patrimoniul unei persoane privit

1.3. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII

Baza legală: Legea Contabilităţii nr. 82/1991 republicată.

1.4. MIJLOACELE DE ORGANIZARE A CONTABILITĂŢII

 Asocierea poate interveni numai între persoane fizice sau/şi

O societate în participaţie a înregistrat în contract următoarele clauze

ÎNREGISTRĂRI LA SOCIETATEA A (administrator, girant)

1. încasare sumă convenită prin virament:

2. primire mijloc fix:

3. achiziţionare materii prime:

4. înregistrare cheltuieli efectuate:

7. descărcarea din gestiune a produselor finite:

11. închidere TVA:

pierdere totală 342,5 lei - A : 188,38 lei;

Sold 458.B = 4.845,88 lei (de detaliat).

ÎNREGISTRĂRI LA SOCIETATEA B (coparticipant)

2. transfer mijloc fix achiziţionat în nume propriu:

3. înregistrarea cheltuielilorşi veniturilor pe baza decontului primit:

Sold 458.A = 4.845,88 lei (de detaliat).

REZOLVARE la girant în balanţa distinctă:

=> preţ de vânzare = 26.400(20.000+6.400) lei

5.Înregistrare cheltuieli diverse:

6.Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea:

7. Descărcare de gestiune mărfuri vândute:

adaosul aferent mărfurilor vândute =

8.Întocmirea situaţiei cheltuielilor/veniturilor

Explicaţii Sume “A” 50% “B” 50%

Venituri din 12.000 6.000 6.000

9.Transmiterea către coparticipant a cheltuielilor şi veniturilor :

10.Transmiterea conturilor de venituri şi cheltuieli în balanţa activităţii

11.Închiderea conturilor de TVA:

APLICAŢIA 3: (DE REZOLVAT)

APLICAŢIA 4: (DE REZOLVAT)

Entităţile C şi D neînregistrate în scopuri de TVA decid să se asocieze

Obiectul fluxului de investiţii este alocarea de sume pentru procurarea

 delimitarea dintre imobilizări şi cheltuieli se realizează parcurgând

EVALUAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Evaluarea la bilanţ foloseşte 2 tratamente:

2. Achiziţie de la intern, cunoscând următoarele date:

Şi după recepţia finală:

21. = 231 102.000

Sau direct, dacă nu ar necesita montaj, ci alte cheltuieli de punere în

21. = 404 67.500 15.000*4,5

231 = 404 51.000 17.000*3

6. Lucrări de investiţie în regie proprie:

=> cost producţie: 50.000

231 = 722 110.000

a3) Aceeaşi valoare, natură diferită (din echipament tehnic în autoturism):

281 = 2131 5.000 =amortizarea cumulată

7583 15.000 = valoarea evaluată – valoarea

b2) Activele au aceeaşi natură dar au valori diferite:

b3) Aceeaşi valoare, natură diferită, după exemplul a3):

7. Transfer de produse finite obţinute din producţie proprie:

345 = 711 400.000

b. Scăderea din gestiune a produselor transferate la imobilizări:

711 = 345 50.000

c. Înregistrarea imobilizărilor rezultate din produsele finite obţinute de