Sunteți pe pagina 1din 27

1.

Esenta si ftiile contabilitati


Contabilitatea este un mijloc de culegere, sintetizare i prezentare a informaiei privind activitatea ntreprinderii
i rezultatele sale financiare.
Evidena economic rep. un sistem de nregistrare, urmrire i control, documentat, cronologic i sistematic pe
baza unor principii bine stabilite a fenomenelor i proceselor economice. Evidena economic la etapa actual de
dezvoltare poate fi mprit n 3 tipuri:
Evidena operativ-obinerea i folosirea imformaiilor cu ajutorul ei se efectuiaz, de regul, n momentul i
la locul producerii fenomenelor i proceselor economice. Ex. consumuri de materiale; prezena la lucru a
salariailor; msurarea unei suprafee, etc.
Evidena statistic nregistreaz, prelucreaz i furnizeaz informaii privitoare la fenomenele social-
economice de mas, adic, colectarea datelor de orice natur pentru a fi folosite de ctre instituiile statistice. Ea
se realizeaz pe dou ci! o cale proprie n scopul obinerii de indicatori care s caracterizeze n ansamblu
fenomenele respective prin "anc#ete, monografii, redcesmnturi, etc.$; folosirea informaiilor furnizate de
evidena operativ i de contabilitate, informaii pe care le prelucreaz prin metode statistice. Ex. salariul mediu
pe %epublic; &'( pe cap de locuitor, etc.
Evidena contabil - este un sistem de metode i principii pentru evidena, fixarea, gruparea, sistematizarea,
prelucrarea i controlul informaiei care caracterizeaz procesele economico- finciare care au loc la o
ntreprindere. Evidena contabil poate folosi etalonul natural ")g, t$ i bnesc "n %* obligatoriu n lei$.
Obiectivele contabilitii:
o + furnizeze informaii necesare elaborrii planurilor de activitate econ.;
o + asigure urmrirea i controlul valoric al activitii desfurate, prin nregistrarea cronologic, sistematic a
peraiunilor econ.;
o + asigure controlul integritii patrimoniului;
o + furnizeze informaiile necesare ntocmirii rapoartelor financiare etc.
Funciile contabilitii:
Funcia de nregistrare i prelucrare a datelor const n consemnarea, potrivit unor principii i reguli
proprii, a proceselor i fenomenelor economice ce apar n cadrul ntreprinderilor i se pot exprima valoric.
Funcia de informare a contabilitii rezid n furnizarea informaiilor privind structura i dinamica
patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatelor obinute n scopul fundamantrii deciziilor. ,ontabilitatea are
o fincie de informare intern "pentru conducerea unitii$ i o funcie de informare extern "a terelor$.
Funcia de control este legat de funcia de informare i const n verificarea cu ajutorul informaiilor
contabile a modului de pstrare i utilizare a valorilor materiale i bnati, de gospodrire a resurselor, controlul
respectrii disciplinei financiare etc.
Funcia juridic datele din contabilitate i documentele primare servesc ca mijloc de prob n justiie
pentru a dovedi realitatea unor operaii economice pentru stabilirea rspunderii patrimoniale pentru pagubile
produse la soluionarea unor litigii;
Funcia previzional informaiile furnizate de contabilitate sunt utilizate la stabilirea tendinelor viitoare ale
fenomenelor i proceselor economice.
-tilizatorii informaiei contabile apot fi clasificai n general n trei grupe:
a) utilizatori interni "managenemtul ntreprinderii$ proprietarii, partenerii, ,onsiliul de .dministraie,
managerii, efi de departamente;
b) utilizatori externi (cu interes ditect n ntreprindere$ investitorii, creditorii, cumprtorii;
c) utilizatori externi "cu interes indirect n ntreprindere$ organele fiscale, organele de control, salariaii i
sindicatele, presa.
.ctivitatea de contabilitate se bazeaz pe urmtoarele principii:
1)Continuitii activitii portrivit cruia se presupune c ntreprinderea i continu n mod normal
funcionarea ntrun viitor previzibil fr a intra n stare de lic#idare sau de reducere sensibil a activitii;
2)Permanenei metodelor asigur aplicarea pentru aceleai elemente, structuri, domenii de activitate etc.; a
acelorai metode de la o perioad de gestiune la alta, care vor fi constante i stabile. *odificarea metodelor de la
un an la altul terbuie s fie determinat de o profund motivaie, cum ar fi! fuziunea ntreprinderii, modificarea
legislaiei fiscale, scimbarea politicii economice sau comerciale etc.
3)Specialirii e!erciiului const n nregistrarea veniturilor i c#eltuielilor, pe msur ce ele se ctig sau se
produc i se reflect n rapoartele financiare pentru perioadele care se refer indiferent de timpul efectiv de
ncasare sau plat a mijloacelor bneti.
")Principiul prudenei la luarea deciziilor n condiiile unei incertitudini este necesar s se respecte msurile
de precauie cu scopul ca activele i veniturile s nu fie supraevaluate, iar datoriile i c#eltuielile subevaluate.
,onform acestui principiu, veniturile se constat numai n cazul cnd au fost ctigate, iar c#eltuielile nemijlocit
n momentul efecturii acestuia;
#) $ecompensrii prevede c elementele de activ i de pasiv trebuie s fie evaluate i nregistrate n
contabilitate separat precum i veniturile i c#eltuielile. /ecompensarea trebuie neleas n sensul c pentru
fiecare element patrimonial i resurs trebuie s fie desc#is n contabilitate cte un cont.
%)Esenialitatea &importana relativ) n rapoartele financiare trebuie s fie dezvluit toat informaia
esemial pentru evaluri i luarea deciziilor de ctre utilizatori.
')Prioritatea coninutului asupra formei operaiunile economice trebuie s fie reflectate n contabilitate n
conformitate cu coninutul i situaia economic n care ele au fost efectuate, dar nu numai dup forma juridic a
acestora. %espectarea acestui principiu este deosebit de important n condiiile constituirii economiei de pia,
cnd legislaia rmne n urma dezvoltrii realitii economice.
()Concordana prevede reflectarea simultan n contabilitate i n rapoartele financiare a c#eltuielilor i
veniturilor ocazionate de unele i aceleai operaiuni economice, ex. costul produselor vndute;
,a acte legislative i normative privind reglementarea contabilitii n %* se aplic!
0egea contabilitii i legea bugetului;
,odul fiscal i planul de conturi;
+/, i comentariile la +/,;
0egea privind asigurrile medicale i sociale etc.
S$C reprezint norme generale i reguli de inere a contabilitii, evaluare i constatare a activelor,
capitalului propriu, datoriilor, veniturilor, c#eltuielilor i rezultatelor financiare, ntocmire a rapoartelor
financiare, anexelor la acestea i a notei explicative. +/, sunt elaborate n baza +', i aprobate de *inisterul
1inanelor. 0a 2 martie 3445 erau n vigoare 36 de +/,.
2)" *biectul +i metoda contabilitii
0a baza obiectului de studiu al contabilitii este pus patrimoniul ntreprinderii se nelege totalitatea
bunurilor ce aparin unei persoane fizice sau juridice, dobndite n cadrul relaiilor de drepturi i obligaii. 7e aici
rezult c patrimoniul este format din dou pri interdependente! persoana fizic sau juridic, ca subiect de
patrimoniu, i relaiile de drepturi i obligaii, n cadrul crora a fost procurate aceste bunuri.
Bunurile economice ca obiecte de drepturi i obligaii formeaz averea, adic acea parte a patrimoniului cu
coninut concret, material, determinate fizic i economic. Determinarea fizic a bunurilor economice remarc
faptul c ele au o form concret "mrfuri, produse, materiale, numerar etc.$. Determinarea economic a
bunurilor se concretizeaz prin utilitatea "capacitatea bunului de a satisface anumite cerine ale oamenilor$ i
valoarea lor "exprimarea n bani, ceea ce creaz posibilitatea de afi sc#imbate n cadrul circuitului marf- bani$.
,ea de-a doua component a patrimoniului i anume drepturile i obligaiile "care se mai pot numi i surse de
finanare a bunurilor economice$, exprim raporturile de proprietate n cadrul creia se procur i se gestioneaz
bunurile.
Relaiile de drept au n vedere situaia n care ntreprinderea i procur o parte din avere din resurse proprii,
bunurile respective i aparin de drept, iar partea respectiv din patrimoniu poart denumirea de patrimoniu
propriu.
Relaiile de obligaii au n vedere situaia n care ntreprinderea i procur o parte din avere din resurse
aparinnd altor persoane fizice i juridice, bunurile respective nu-i aparin pe drept, ec#ivalentul valoriv a
acestora trebuie restituit proprietarului fapt pentru care partea corespunztoare din patrimoniu poart denumirea
de patrimoniu strin.
&rincipalele trsturi ale obiectului contabilitii se consider urmtoarele!
,ontabilitatea studiaz patrimoniu n expresie valoric;
,ontabilitatea stidiaz modul de gestionare a patrimoniului;
,ontabilitatea stidiaz ec#ilibrul global al patrimoniului "Bunuri economice = repturi ! "bligaii$;
,ontabilitatea studiaz ec#ilibrul intern a patrimoniului.
.verea sau bunurile economice i sursele lor de constituire "relaiile de drepturi i obligaii$, rezultnd din
caracteristicile ce stau la baza acestora , au fost denumite, respectiv, prin noiunile de activ i pasiv# +tructura
activelor se modific n permanen datorit operaiilor ocazionate de procesul de aprovizionare cu noi bunuri
economice, unde i sc#imb forma, coninutul i proprietile fizice sau c#imice.
&entru fundamentarea teoretic a niiunilor de active i pasive sau format dea lungul timpului mai multe
teorii!
2. 7up teoria uridic activele reprezint bunurile economice8 ca obiecte de drepturi i obligaii iar pasivele
reprezint drepturile i obligaiile titularului de patrimoniu.
3. 7up teoria financiar, activele rep. valorile economice, bunurile n care sau investit fondurile ntreprinderii
iar pasivele reflect finanarea acestor fonduri proprii sau strine.
5. 7up teoria economic activele i pasivele sunt interpretate prin prisma categoriei economice de capital.
!tructura activelor! active pe termen lun, i active curente.
.stfel, activele reprezint modul de ntrebuinare a capitalului, iar pasivele reflect modul de provenien a
capitalului n cadrul raporturilor de proprietate.
+ursele de constituire a bunurilor economice, reeind din caracteristicile ce stau la baza acestora, au fost
denumite pasive. Pasivul prin componena sa reflect modul de finanare a bunurilor economice i gradul de
exigibilitate a surselor de finanare. &entru procurarea bunurilor economice o ntreprindere folosete finanarea
proprie i finanarea strin.
Finanarea proprie a unei ntreprinderi este fcut de proprietarul ei, care aduce contribuia sa material sub
form de capital personal sau capital social la care se mai adaug unele resurse proprii cum sunt! rezervele,
profitul.
Finanarea strin este asigurat de tera persoan n raport cu ntreprinderea care
mprumut capitalurile sub diferite forme juridice, cum sunt creditele bancare, mprumuturile pe baza de titluri i
datoriile n curs de decontare.
!tructura pasivelor! capitalul propriu i datoriile care sunt pe termen lung i scurt.
&rin metoda contabilitii se nelege ansamblul de principii, procedeie i instrumente cu ajutorul crora se
realizeaz evidena, calculul, analiza i controlul strii i micrii potrimoniului. *etoda contabilitii, sintetiznd
un drum de parcurs ntr-o investigaie economioc se va baza pe procedeie de lucru care reprezint o manier, un
anume fel specific de a ajunge la un anumit scop.
*etoda contabilitii utilizeaz o serie de procedeie care permit furnizarea de informaii cu privire la
producerea i desfurarea fenomenelor economice i sociale. .ceste procedeie itilizate de ctre metoda
contabilitii pentru realizarea obiectului su de studiu pot fi grupate n!
"# procedee comune tuturor tiinelor "observaia, raionamentul, comparaia, clasificarea, analiza, sinteza$;
$#procedee comune i altor tiine economice:
a$ documentaia reprezint procedeul ce permite consemnarea datelor privind patrimoniul n documente.
7ocumentul este un act prin care se adeverete sau constat un fapt, se confer un drept i se recunoate o
obligaie;
b$ evaluarea este procedeul ce permite exprimarea valoric a elementelor patrimoniale i a operaiunilor ce
privesc elementele patrimoniale. Evaluarea const n transformarea unitilor naturale n uniti valorice, cu
ajutorul monedei naionale.
c$ calculaia este un ansamblu de operaiuni matematice referitoare la fapte i fenomene economice n scopul de
a gsi valoarea uneia sau mai multor mrimi de aceast natur.
d$ inventarierea este acel procedeu prin care se ntocmete o list, un registru sau un document n care sunt
reflectate i descrise cantitativ i valoric toate bunurile care se afl ntr-o ntreprindere.
%#procedeie specifice metodei contabilitii:
o Bilanul contabil este un document care reflect n expresie valoric, n activ, mijloacele economice dup
componena lor material, iar n pasiv, aceleai mijloace dup sursele lor de provenien n cadrul unei uniti
patrimoniale, la un moment dat.
o %ontul realizeaz efectul de grupare, sistematizare i calcul al strii i micrii elementelor patrimoniale, ca
efect al modificrilor produse de operaiunile economice ntr-o anumit perioad de gestiune. 1iecrui element
patrimonial i se asociaz cte un cont "activ sau pasiv$. 9otalitatea conturilor formeaz planul de conturi
contabile;
o ubla nregistrare sau contabilitatea n partid dubl const n reflectarea diverselor fenomene, cauzate de
operaiunile economice ntr-o legtur reciproc, concomitent n dou conturi, n debitul unuia i creditul altuia cu
aceiai sum valoric.
o Balana de verificare asigur verificarea exactitii nregistrrii operaiilor economice n conturi, legtura
dintre conturile sintetice i bilan, legtura dintre conturile sintetice i conturile analitice, precum i centralizarea
datelor contabilitii curente.
procedeu al metodei contabilitii
Bilanul contabil este un procedu al metodei contabilitii prin care se asigur dubla reprezentare a averii.
(ilanul contabil rep. un tablou al situaiei patrimoniului, care reprezint n uniti monetare mrimea valoric
a bunurilor economice, n corelaie cu sursele lor de finanare. .cest tablou este format din dou pri! partea din
stnga constituie &ctivul n care se redau bunurile economice, iar cea din dreapta 'asivul n care se redau sursele
de finanare.
'ndicatorii bilaniei, prin care sunt grupate elementele de activ i pasiv, poart denumirea de posturi de bilan,
i reprezint detalierea informaiilor n cadrul celor dou pri ale bilanului n funcie de necesitile de
informare. 0a rndul lor posturile sunt sistematizate n capitole i subcapitole de activ i, respectiv de pasiv. 7eci
bilanul conine : capitole dintre care 3 sunt n activ iar 5 n pasiv.
;n literatura de specialitate se evideniaz mai multe feluri de bilanuri care pot fi clasificate dup criteriile!
a&Dup statutul uridic al 'ntreprinderii:
Bilanul contabil iniial se ntocmete la nfiinarea ntreprinderii cnd fondatorii i pun la dispoziie
mijloacele materiale i mneti n vederea realizrii scopului pentru care a fost creat. .ceste valori sunt enumerate
i precizate n inventarul de constituire a ntreprinderii i din acesta, prin intermediul conturilor,n bilanul iniial
n care sunt grupate dup principiul dublei reprezentri;
Bilanul cuntabil curent se ntocmete n cursul activitii ntreprinderii, la termenile inpuse de legislaia n
vigoare. .ceasta se ntocmete pe baza situaiei din conturi a soldurilor conturilor preluate ca posturi de bilan;
Bilanul contabil final se ntocmete n momentul cesionrii activitii de ctre ntreprindere sau al
lic#idrii ei.
b& dup perioada de 'ntocmire:
( bilanul contabil anual se ntocmete la sf. anului pe baza datelor din conturi i presupune n mod obligatoriu
verificarea n prealabil a realitii acestora prin inventariere.
( Bilanul contabil intermediar se ntocmete i se prezint la sf. fiecrui trimestru.
c&dup sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale:
o B% primar se consider bilanul contabil ntocmit la nivel de ntreprindere;
o B% consolidat este ntocmit la nivelul grupurilor de ntreprinderi;
o B% centralizat - sunt bilanurile ntocmite la nivelul ministerelor, departamentelor, economiei naionale n
ansamblu.
(, ndeplinete urmtoarele funcii!
)$e generalizare care se manifest prin generalizarea informaiilor de la primar "simplu$ la centralizat
"complex$ pentru fiecare element patrimonial;
*$ e informare care se realizeaz prin faptul c n (, sunt informaii importante despre situaia unitii
economice pentru diferii utilizatori;
3$e analiz care se manifest i se realizeaz prin verificarea diferitelor corelaii ce trebuie s existe ntre
datele din bilanul propriu- zis. .ceste date sunt utilizate pentru analiza activitii econ- fin. a ntreprinderii,
privind calcularea diferitor indicatori economici generali, factori de influien etc.
&ractica mondial cunoate $ forme de bilan!
<rizontal sub form de tabel cu dou pri alturate;
=ertical, sub form de list.
&atrimoniul ntreprinderii se afl ntrun continuu proces de micare, care este descris de contabilitate prin
prisma operaiilor econ.- fin. aceste modificri se prezint fie sub form de creteri, fie sub form de micorri,
dar se menine n permanen egalitatea bilanier, adic aceia totalul activului i totalul pasivului.
7in punct de vedere a tipurilor de modificari pe care le produc asupra activului i pasivului ele se grupeaz n
" cate,orii!
-. operaii economice care genereaz modificri numai n structura activului bilanului, n sensul creterii unui
post de activ i concomitent i cu aceiai sum, micorrii unui alt post de activ, fr ca totalul activului s se
modifice! &!+(+ ='
,,#operaii economice care genereaz modificri numai n pasivul bilanului, n sensul creterii unui post d e pasiv
i, concomitent i cu aceiai sum, micorrii unui alt post de pasiv, totalul pasivului rmnnd nesc#imbat! &=
'!+(+
,,,# operaii economice care produc modificri att n volumul, ct i n structura ambelor pri ale bilanului, n
sensul creterii unui post de activ i, concomitent i cu aceiai sum, creterii unui post de pasiv, totalul activului
i pasivului crescnd cu suma respectiv, dar egalitatea bilanier meninnduse! &!+= '!+
,-# operaii economice care produc modificri n ambele pri ale bilanului, n sensul micorrii unui post de
activ i, concomitent i cu aceiai sum, micorrii unui post de pasiv, totalul activului i pasivului micornduse
cu suma respectiv, egalitatea bilanier meninnduse! &(+= '(+
.. $oiuni privind contul: conturile de /ctiv +i Pasiv &modul de funcionare a lor)0 conturile sintetice +i
analitice0 Planul de conturi structura +i componena lui.
%ontul este un procedeu specific metodei contabilitii, care reflect existena i micarea
fiecrui element patrimonial ca efect al modificrilor "creteri, diminuri$ produse de operaiile economice ce au
loc ntr-o perioad de gestiune.
,ontul se refer numai la unul din elementele patrimoniale din bilan, evideniind nu numai situaia acestuia la un
moment dat, ci i modificrile la care este supus pe parcursul perioadei de gestiune, ca urmare a desfurrii
operaiunilor econ.- fin.
Funciile contului:
1
)#economic rep. calcularea situaiei tuturor elementelor i fenomenelor n diferite procese ecopnomice;
*#contabil const ntr-un anumit mod de nregistrare n cadrul lor, a creterilor i micorrilor determinate de
operaiile econ. fin. la care se refer;
3#de control const n controlul prin intermediul informaiei ce o conine contul a tuturor elementelor
patrimoniale;
.# de grupare este gruparea n fiecare cont a operaiilor care se refer la un anumit element;
/#de sistematizare nregistrarea separat a operaiunilor ce duc la majorare i a celor ce duc la micorare;
0#statistic datele i informaiile furnizate de conturi stau la baza determinrii unor indicatori statistici;
(lementele care formeaz structura contului sunt:
titlul sau denumirea contului; debitul i creditul contului;
rulajul contului; soldul contului.
;n funcie de coninutul economic al fiecrui element al patrimoniului i n raport cu (,, se deosebesc 2 ,rupe de
conturi!
'. %onturile de activ1 reflect existenele i micrile bunurilor economice, ca elemente
evideniate n activul bilanului. Ele i ncep funciunea prin debitare, i se debiteaz cu existenele iniiale
preluate din activul bilanului care devin pentru cont solduri iniiale debitoare# 7up ce s-au nc#is soldurile
iniiale n conturi, se pune problema nregistrrii modificrilor de cretere i micorare a elementelor
patrimoniale. &entru a se aduga la soldurile iniiale, majorrile elementelor se trec n debitul conturilor de activ.
;n creditul contului de activ se nregistreaz micorarea elementelor de activ.
!oldul final debitor ) !old iniial debitor * Rula debitor Rula creditor
''. %onturile de pasiv1 nregistreaz existenele i micrile surselor de intrare a bunurilor
economice ca elemente reprezentate de pasivul bilanului. Ele i ncep funcionarea prin creditare, i se crediteaz
cu existenele iniiale preluate din pasivul bilanului, care devin pentru cont solduri iniiale creditoare. +e
crediteaz conturile de pasiv cu majorrile elementelor de pasiv i se debiteaz cu micorarea elementelor
patrimoniale de pasiv.
!oldul final creditor ) !old iniial creditor * Rula creditor Rula debitor
;n funcie de detalierea informaiei, conturile se mpart n!
a) %onturile sintetice ",+ sunt conturi de baz ale contabilitii, care reflect bunurile
economice, procesele, sursele i rezultatele economice grupate dup
caracteristicile lor generale, ex. >*aterialele?, >*ijloacele fixe?, >,apitalul
statutar?etc.
b) %onturile analitice ",.$ reflect concomitent prile componente ale bunurilor economice, proceselor,
surselor i rezultatelor economice respective, dup nsuirile lor specifice, ex. materialele- ciment, pietri, nisip.
0egtura dintre conturile sintetice i analitice se realizeaz prin urmtoarele!
+i ale ,. @ +i al ,+;
%ulajelor debitoare a ,. @ %ulajul debitor al ,+;
%ulajelor creditoare a ,. @ %ulajul creditor al ,+;
+f ale ,. @ +f al ,+.
Planul de conturi rep. o nomenclatur sistematizat de conturi care reglementez organizarea contabil la
ntreprindere, este un document normativ obligator, unic, aprobat de *inisterul 1inanelor a %*.
&lanul de conturi cuprinde + capitole!
-. 1ispoiii ,enerale cuprind caracteristica general a capitolelor planului de conturi, sfera de aciune a
acestuia, modul de clasificare i simbolizare a acestora;
--. 2erminolo,ie sunt formulate definiiile termenilor i noiunilor de baz utilizate n planul de conturi;
---. $omenclatorul conturilor contabile, cuprinde 2 clase! ,ctive pe termen lung- ,ctive curente- .apital
propriu- Datorii pe termen lung- Datorii pe termen scurt- /enituri- .0eltuieli- .onturi ale contabilitii de
gestiune- .onturi extrabilaniere#
",lasele 2-A$ cuprind conturile contabile financiare i care servesc pentru generalizarea informaiei oglindit n
rapoartele financiare, destinate utilizatorilor interni i externi. .ceste clese dup coninutul economic se mpart
n! conturi de bilan sunt destinate contabilizrii activelor, capitalului propriu i datoriilor ntreprinderii "clasele
2-:$; conturi de rezultate sunt destinate contabilizrii veniturilor i c#eltuielilor ntreprinderii "clasele 6-A$.
",lasa B$ cuprinde contabilitatea de gestiune1 destinate generalizrii informaiei privind consumurile de
producie, costul produciei, i rentabilitii produciei, utilizate pentru necesitile interne ale ntreprinderii,
pentru a lua decizii concrete de gestiune.
",lasa C$ include conturile extrabilaniere este destinat generalizrii informaiei privind existena i micarea
activelor care nu aparin ntreprinderii cu drept de proprietate dar se afl n folosin sau la dispoziia acesteia.
-3. $orme metodolo,ice de utiliare a conturilor contabile este reprezentat corespondena conturilor pe
tipurile principale de operaii.
.. $oiuni privind evaluarea +i calculaia.
3etodele de evaluare a patrimoniului: %3'1 4,F"1 F,F"#
Evaluarea reprezint un procedeu al metodei contabilitii care const n msurarea valoric a elementelor
patrimoniale.evaluarea presupune existena urmtoarelor 5 elemente!
- <biectul contabil care urmeaz a fi supus evalurii "activele, datoriile, capitalul propriu, veniturile,
c#eltuielile i rezultatele financiare$;
- 'ndicatorii "proprietile n baza crora obiectul contabil poate fi evaluat$;
- -nitatea de msur a indicatorului respectiv "etalon$.
Exist urmtoarele principii n evaluarea patrimoniului n contabilitate!
o &rincipiul stabilitii unitii monetare
o &rincipiul costului istoric care const n evaluarea elementelor patrimoniale la costul de origine sau de intrare
stabilit n baza documentelor justificative;
o &rincipiul prudenei, care impune o estimare cu precauie sau rezonabil a elementelor patrimoniale, astfel
nct s se previn supraevaluarea activelor i veniturilor i respectiv subevaluarea pasivelor i c#eltuielilor.
0a ntreprinderile din %* se efectuiaz n mod obligatoriu!
-. Evaluarea elementelor patrimoniale n rapoartele financiare;
--. Evaluarea elementelor patrimoniale n contabilitatea curent, care se efectuiaz!
la data intrrii 4n patrimoniu:
.ostul de ac0iziie utilizat pentru evaluarea bunurilor ac#iziionate format din urmtoarele elemente! preul
de cumprare; c#eltuieli pe accesorii, de ncrcare- descrcare etc.
.ostul efectiv de producie se folosete pentru evaluarea bunurilor i serviciilor obinute din producia
proprie;
/aloarea venal se utilizeaz pentru evaluarea bunurilor intrate pe calea sc#imbului ntre prile
independente n procesul operaiunilor comerciale i bunurilor aduse ca aport la capital, obinute cu titlu gratuit
sau prin donaie;
/aloarea nominal se folosete pentru evaluarea creanelor i datoriilor. Ea reprezint valoarea consemnat
n documente.
la data ie+irii din patrimoniu prin vnzare, distrugere, rambursare sau n urma aciunii factorilor de for
major, elementul patrimonial respect6iv este cuantificat la nivelul valorii de bilan.
;n %* pentru +/, 3 >+tocurile de mrfuri i materiale? se prevede urmtoarele metode de evaluare n
momentul ieirii lor din patrimoniu!
1) 5etoda C5P const n determinarea preului mediu n perioada dat.
.23 ) /aloarea iniial a stocului existent * valoarea intrrilor
.antitatea iniial a stocului * cantitatea intrrilor
2) 5etoda 6-6* &primul intrat primu ie+it) evaluiaz bunurile ieite la valoare primelor intrri. .stfel n
condiiile creterii preurilor ieirea bunurilor se va evalua la preurile mai mici. ;ns soldul acestora va fi calculat
n preuri mai mari.
3) 5etoda 7-6* &ultimul intrat primul ie+it) bunurile ieite se evaluiaz la preul ultimelor intrri, adic
la preul mai ridicat ceia ce satisface interesele ntreprinderii. ;ns soldul va fi evaluat la preuri mai mici.
Calculaia ) este un proces de calculare s consumurilor, c#eltuielilor aferente a unui tip concret "o unitate$ de
mijloace economice. ,alculaia este important la evaluare deoarece cu ajutorul ei se determin suma
consumurilor efectuate la procurarea patrimoniului i produciei fabricate precum i a c#eltuielilor de vnzare a
mrfurilor.
,a obiect de calculaie poate fi! un produs finit, o grup de produse omogene, o secie, un atelier, o comand,
o faz de fabricaie, o lucrare, un serviciu etc.
;n practica contabil se folosesc urmtoarele feluri de uniti de calculaie!
-niti naturale ")g, m, l, m
3
$etc.;
-niti comasate se folosesc pentru exprimarea cantitativ a obiectelor omogene "24 perec#i de nclminte$;
-niti valorice, se exprim n lucrri executate;
-niti mixte "main- or, )m- or$.
;n contabilitate pot fi folosite mai multe feluri de calculaie care pot fi clasificate dup mai multe criterii!
a) 7up momentul ntocmirii calculaiei!
) calculaii planificate "previzionale$ sau anticalculaiile se ntocmesc naintea efecturii operaiiloe economice
i au ca scop determinarea costului de plan al obiectelor contabile;
) calculaii efective sau postcalculaiile se ntocmesc dupterminarea perioadei de gestiune i au drept scop
calcularea costurilor efective a elementelor patrimoniale.
b)7up periodicitate!
3eriodice (lunare1 trimestriale&- ,nuale#
c);n funcie de sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor econ.- fin. n coninutul calculaiilor!
o .alculaii totale1 care iau n considerare la stabilirea indicatorilor econ. -fin. toate elementele structurale ale
acestora;
o .alculaii pariale1 care iau n considerare la terminarea indicatorilor econ.- fin. numai o parte din elementele
structurale ale acestora, n funcie de scopul urmrit.
#)8...../ctivele nemateriale: caracteristica +i clasificarea acestora. Contabilitatea intrrii9 ie+irii +i
amortirii activelor nemateriale.
&ctivele nemateriale reprezint active nepecuniare "nebneti$ identificate care nu mbrac o form material,
sunt controlate de ctre ntreprindere, pot fi utilizate o perioad mai mare de un an n activitatea de producie,
comer sau n alte tipuri de activiti, precum i n scopuri administrative sau sunt destinate pentru a fi predate n
folosina "nc#iriate$ persoanelor juridice iDsau fizice.
'rin active nepecuniare se subnelege totalitatea de drepturi juridice n urma folosirii crora ntreprinderea
obine anumite avantaje economice "profit$.
%omponena activelor nemateriale#
.ctivele nemateriale cuprind cele mai diverse elemente patrimoniale. 'n componena lor se includ!
E c#eltuielile de constituire "de organizare$;
E preul firmei "good8ill-ul$ sau fondul comercial;
E drepturile ce rezult din brevete, certificate i alte titluri de protecie
2
;
E )no8-#o8-urile;
E drepturile ce rezult din contracte de licen;
E drepturile ce rezult din licene de activitate;
E copFrig#t E francizele;
E drepturile ce rezult din utilizarea activelor materiale pe termen lung;
E alte active nemateriale.
%5eltuielile de constituire (de organizare& reprezint c#eltuielile ocazionate de constituirea ntreprinderii pGn la
momentul cGnd aceasta este n stare s-i nceap activitatea statutar.
6ood7ill(ul 8fondul comercial& reprezint suma cu care valoarea ntreprinderii ce se cumpr depete valoarea
activelor acesteia la preul de pia n cazul n care acestea ar fi fost procurate separat, diminuat cu suma
datoriilor.
repturile ce rezult din brevete1 certificate i alte titluri de protecie includ! brevetele, mrcile, desenele i
modelele industriale, )no8-#o8-urile care aparin posesorului de drepturi.
Brevetele reprezint drepturile exclusive pentru fabricarea unui tip de produse, utilizarea sau comercializarea unui
produs specific garantate de ctre stat pe o anumit perioad.
3rcile pentru produse i de deservire "n continuare - mrci& reprezint nite simboluri "denumiri$ nregistrate
i protejate de stat, cu drepturi exclusive de utilizare a acestora pentru delimitarea mrfurilor, serviciilor unor
persoane juridice i fizice de mrfurile i serviciile identice ale altor persoane juridice i fizice.
enumirea de origine reprezint denumirea rii, regiunii sau a localitilor, precum i denumirile istorice
utilizate pentru a nsemna marfa, nsuirile, proprietile specifice pe care o determin exclusiv, fiind
caracteristice pentru zona geografic respectiv prin factorii naturali i Dsau etnografici.
esenele i modelele industriale reprezint un nou tip de articol nregistrat cu funcie utilitar care acord
deintorului titlului de protecie dreptul exclusiv de utilizare a articolului.
9no7(5o7(urile sunt cunotine te#nico-tiinifice, te#nologice, comerciale, financiare, organizaionale, de
management, biote#nice i de alt natur cumulate de ctre ntreprindere, care constituie secret comercial i aduc
avantaj economic "profit$.
repturile ce rezult din contractele de licen sunt drepturile de folosire temporar, pe un termen anumit, a
brevetelor de invenie, mrcilor, desenelor i modelelor industriale, a elementelor de )no8-#o8 etc. n baza
contractului de licen.
repturile ce rezult din licene de activitate sunt reprezentate de drepturile perfectate din punct de vedere
juridic pentru practicarea unui gen de activitate. 1r licena respectiv, indiferent de genul de activitate i forma
juridico-patrimoniai, unitatea economic nu-i poate desfura activitatea.
%op:rig5t reprezint drepturile de autor garantate de stat pentru publicarea, editarea, vGnzarea operelor literare,
muzicale, video, tele - i de cinema, precum i a altor opere de art pe ntreaga perioad prevzut de legislaie.
'rogramele informatice sunt un set de documente te#nice i de exploatare, precum i un complex de programe
pentru sistemul de prelucrare a informaiei.
Francizele reprezint drepturile acordate de o ntreprindere "titularul de drept$ altei persoane juridice i Dsau fizice
pentru utilizarea unei anumite formule a unui produs sau te#nologii de fabricare a produsului respectiv pentru un
comision stabilit.
;n sistemul contractelor de franciz prile contractante poart denumirea de!
E francisor - ntreprinderea care acord unei alte pri un tip de produse,
la prestarea unor servicii n numele i sub marca francisorului, precum i dreptul la asistena te#nic;
E franc5isee - ntreprinderea care a nc#eiat contractul de franciz sau a fost creat n urma contractului nc#eiat.
repturile de folosire a activelor materiale pe termen lung sunt drepturile de utilizare a terenurilor, mijloacelor
fixe "maini, utilaje, cldiri, mijloace de transport$, resurselor naturale investite de fondator sub form de aport n
capitalul statutar al unei ntreprinderi.
&lte active nemateriale reprezint drepturile de utilizare i nregistrare a locului de bro)er, drepturile de
mar)eting, drepturile de utilizare a locului unde este instalat panoul de reclam etc.
%lasificarea activelor nemateriale#
.ctivele nemateriale pot fi clasificate dup urmtoarele criterii:4protecia de ctre stat, Hseparabilitatea de
activele materiale, Hnatura economic,
Hapartenen, H limitarea duratei de utilizare.
0uGnd n considerare criteriul proteciei de stat, distingem!
2. active nemateriale protejate de stat 3. neprotejate de stat.
'n componena activelor nemateriale proteate de stat se includ drepturile de utilizare a brevetelor, mrcilor,
denumirilor de origine, desenelor i modelelor industriale, drepturile de autor, inclusiv programele informatice,
drepturile asupra topografiilor integrate etc. .ceast grup cuprinde obiectele proprietii intelectuale
"proprietatea industrial i drepturile de autor$ create de unitatea economic -titular de drepturi exclusive asupra
acestei proprieti. +tatul asigur protejarea juridic a acestor active nemateriale la titularul de drepturi exclusive.
,ctivele nemateriale care nu sunt proteate de stat! c#eltuielile de constituire, good8ill-ul, drepturille de utilizare
a licenelor aferente diferitelor genuri de activitate, francizele, elementele de )no8-#o8, drepturile de utilizare a
activelor materiale pe termen lung, drepturile de utilizare i nregistrare a locului de bro)er, de mar)eting,
drepturile de utilizare a locului de amplasare a panoului de reclam etc. n aceast grup pot fi incluse de
asemenea i drepturile de utilizare a obiectelor proprietii intelectuale la liceniat primite n baza contractului de
licen.
+ub aspectul separabilitii activelor nemateriale de cele materiale se disting! active nemateriale separabile i
inseparabile.
.ctive materiale separabile sunt numite activele nemateriale care pot fi utilizate n unitatea
patrimonial dup destinaie, fr careva purttori "suporturi$ de active materiale, indiferent de faptul dac ele
sunt protejate de stat sau nu. ;n aceast grup pot fi incluse c#eltuielile de constituire, drepturile exclusive i cele
neexclusive ce apar n baza contractelor de licen, precum i cele ce nu rezult din titlul de proprietate asupra
obiectelor proprietii industriale "mrcile, denumirea de origine, elementele de )no8-#o8, copFrig#t, programele
informatice, desenele i modelele industriale, francizele, licenele, good8ill-ul, dreptul de nc#iriere a filmelor
etc.$.
.ctivele nemateriale, a cror purttori sunt active materiale concrete, fr care ele nu pot fi
utilizate dup destinaie, sunt numite active nemateriale inseparabile de cele materiale. .stfel de active
nemateriale pot s existe, prin urmare, pot s-i ndeplineasc funciile sale n circuitul economic al ntreprinderii
numai n cazul existenei unor anumite active materiale. .cestea cuprind drepturile de utilizare a activelor
materiale pe termen lung "cldiri, construcii speciale, maini, utilaje, mijloace de transport, terenuri, resurse
naturale etc.$, c#eltuielile de constituire.
Iruparea activelor nemateriale n separabile i inseparabile de cele materiale determin modul de
reflectare a operaiunilor la transmiterea drepturilor de utilizare a acestora, precum i durata de utilizare a lor.
7up natura economic activele nemateriale se subdivizeaz n!
proprietate intelectual;
drepturi patrimoniale;
drepturi asupra )no8-#o8-urilor i francize;
2
alte active nemateriale.
'roprietatea intelectual sunt drepturile exclusive ale persoanei juridice sau fizice asupra rezultatelor
activitii intelectuale i mijloacele similare ale acestora de individualizare a persoanei juridice, produselor, serviciilor.
&roprietatea intelectual se subdivizeaz n proprietate industrial i drepturi de autor.
'roprietatea industrial reprezint totalitatea de drepturi patrimoniale legate de utilizarea
rezultatelor activitii te#nico-tiinifice ale omului "drepturile de utilizare a brevetelor asupra inveniei, noilor
soiuri de plante, mrcilor de produse i servicii, denumirii de origine, desenelor i modelelor industriale etc.$.
repturile de autor cuprind drepturile de editare, utilizare a operelor tiinifice, literare,
muzicale, de art, programele informatice, drepturile conexe "interpretarea, fonograma i transmiterea operelor
muzicale la radio i televiziune$, dreptul de nc#iriere a filmelor.
repturile patrimoniale sunt drepturi de utilizare a activelor materiale pe termen lung "maini,
utilaje, cldiri, terenuri, resurse naturale$.
repturile asupra ;no7(5o7-urilor nu pot fi incluse nici n componena drepturilor de autor, nici
a obiectelor proprietii industriale. ;n unele surse bibliografice )no8-#o8-urile se includ n proprietatea
industrial. Francizele pot fi incluse n aceast grup, deoarece dup natura economic sunt omogene.
;n funcie de apartenen, se disting active nemateriale care aparin titularului de drepturi
exclusive i posesorului de drepturi neexclusive pe o anumit perioad de timp.
.ctivele nemateriale ce aparin titularului de drepturi exclusive cuprind drepturile de utilizare a
obiectelor proprietii intelectuale, )no8-#o8-urile, good8ill-ul etc. .ctivele nemateriale ce aparin posesorului
de drepturi pe o anumit perioad includ drepturile ce rezult din contractul de licen, licenele de activitate,
drepturile patrimoniale etc.
n funcie de limitarea duratei de utiliare, se disting active nemateriale amortizabile i neamortizabile.
/mortiabile se consider activele nemateriale pentru care unitatea patrimonial stabilete durata de utilizare.
.cestea cuprind toate activele nemateriale separabile i inseparabile de cele materiale, inclusiv c#eltuielile de
constituire.
$eamortiabile pot fi considerate acele active nemateriale pentru care unitatea economic nu stabilete durata de
utilizare. .ceasta durat poate s nu fie stabilit n cazul cGnd ntreprinderea planific obinerea avantajelor
economice din utilizarea unor active nemateriale o perioad nelimitat cum sunt! denumirea de origine, marca de
produse i servicii, good8ill-ul etc.
Evaluarea iniial. Evaluarea activelor nemateriale la momentul recunoaterii acestora este
efectuat n conformitate cu <#=#%# )3 >%ontabilitatea activelor nemateriale?. ;n majoritatea cazurilor de
nregistrare la intrri "create de ntreprindere, primite cu titlu gratuit sau sub form de aport la capitalul statutar
etc.$ activele nemateriale sunt evaluate ca i mijloacele fixe "vezi paragraful 3#3 >Evaluarea activelor materiale
pe termen lung?$. 9otui n aceast ordine de idei exist i unele particulariti. 7e exemplu, n cazul crerii
activelor nemateriale "obiectelor de proprietate industrial$, n afar de suma c#eltuielilor efective legate
nemijlocit de crearea acestora, n valoarea de intrare se mai include i taxa de stat pltit sau care se cuvine de
pltit pentru nregistrarea la .genie. 7ac obiectele proprietii intelectuale se procur n baza contractului de
licen, n valoarea de intrare a acestora se mai includ i c#eltuielile pentru serviciile de evaluare.
;n cazul cGnd activul nematerial procurat, primit cu titlu gratuit, n sc#imb sau sub form de aport
n capitalul statutar al ntreprinderii etc. necesit c#eltuieli de pregtire pentru a fi utilizat dup destinaie,
valoarea lui de intrare cuprinde i aceste c#eltuieli.
=aloarea good8ill-ului care apare n cazul cumprrii unei ntreprinderi se determin de prile
contractante "cumprtor i vGnztor$ n baza urmtoarelor dou metode mai rspGndite!
prin produsul dintre coeficientul negociat de ctre cumprtor i vGnztor i suma cu care profitul obinut de
ntreprinderea ce se cumpr depete mrimea medie a acestui profit;
prin capitalizarea depirii profitului indicat.
Evaluarea ulterioar. Evaluarea ulterioar a activelor nemateriale este efectuat prin una din urmtoarele
metode!
recomandat de <#=#%# )3 >%ontabilitatea activelor nemateriale?;
alternativ admisibil.
&rima metod prevede ca activul nematerial s fie contabilizat la valoarea de intrare diminuat cu
suma amortizrii acumulate. 9otodat unitatea economic urmrete ca valoarea de bilan a activului nematerial
s nu depeasc valoarea de recuperare. 7ac aceasta s-a ntGmplat, valoarea de bilan se reduce la valoarea de
recuperare.
;n conformitate cu cea de-a doua metod "alternativ admisibil$, dup recunoaterea iniial activul
nematerial se evalueaz la valoarea reevaluat a acestuia calculat n baza valorii venale diminuat cu suma amortizrii
acumulate, n cazul cGnd asemenea valoare poate fi determinat cu certitudine. ;n acest caz se reflect i majorarea valorii de
bilan a activului. ;ntreprinderea calculeaz valoarea reevaluat de sine stttor sau apeleaz la serviciile estimatorilor
independeni atunci cGnd apare necesitatea "cGnd socoate de cuviin$ pentru a nu admite discordane mari ntre valoarea de
bilan i cea venal la data ntocmirii 5ilanului contabil. =aloarea venal se stabilete cu certitudine la piaa activ paralel
sau n baza acordului "contractului$ ntre vGnztor i cumprtor n cazul cGnd activul nematerial respectiv va fi cumprat-
vGndut.
&entru unele active nemateriale cum sunt licenele, diversele privilegii, drepturile de repartizare a
cotelor de producie etc. piaa activ poate s existe. ;ns pentru multe active nemateriale ca mrcile de produse i
servicii, unele drepturi de autor aferente editrii ziarelor, operelor muzicale, inveniilor, denumirea firmei etc. nu
exist o astfel de pia, deoarece ele sunt ntr-un singur exemplar. =aloarea venal a acestor active nemateriale va
fi stabilit n baza contractelor de parc ele sunt vGndute-cumprate.
:eevaluarea activelor nemateriale se efectueaz n cazul cGnd valoarea lor de bilan difer
esenial de valoarea venal.
;n cazul cGnd un activ nematerial dintr-o grup omogen este reevaluat, reevalurii se supune
toata grupa omogen. 7ac se reevalueaz grupa omogen de active nemateriale, iar la momentul reevalurii
pentru un careva activ nematerial nu poate fi stabilit cu certitudine valoarea lui venal, acest activ nu se
reevalueaz. El va fi reflectat n bilan la valoarea de intrare n limita valorii de recuperare diminuat cu suma
amortizrii acumulate. 7ac n cazul reevalurii ulterioare a activului nematerial este posibil stabilirea valorii
venale a acestuia, va fi aplicat metoda alternativ.
%. C*$2/;.-$2:/:-7*: 1E /C2-3E $E5/2E:-/7E
'ntrarea ./ are loc in urma !-&rocurarii contra plata de la alte J si personae fizice;
- &rimirii de la findatori sub forma de aport la capitalul statutar al intreprinderii;
- &rimirii sub forma de subventii si cu titlu gratuit;
- ,rearii nemijlocit de catre intreprindere;
- %eflectarii c#eltuielilor de constituire si a good8ill-ului "fondului commercial$;
- .ltor operatiuni si evenimente.
./ pot fi procurate contra plata atit de furnizorii auto#toni, cit si de la furnizorii straini " intreprinderi si
personae fizice$.
=aloarea de intrare al ./ procurata contra plata este egala cu valoarea de cumparare plus impozitele si taxele
nerecuperabile prevazute de legislatie, consumurile directe privind procurarea drepturilor patrimoniale la ./ si
pregatirea acestora pentru utilizare dupa destinatie, la protectia juridical si ac#itatrea serviciilor de evaluare a ./
procurate. 'n acest caz, rabaturile comerciale si scontul se scad din valoarea de cumparare a activului nematrial.
6*:5<7E C*$2/;-7E PE$2:< *PE:/2-<$-7E 1E P:*C<:/:E / /$
C*$2:/ P7/2/:
1) %eflectarea valorii de cumparare "fara 9=.$!
- . activelor nemateriale procurate care nu necesita consumuri suplimentare de pregatire pentru
utilizare dupa destinatie! 7t 222 ,t K36,:32,:33,:5C
- a ./ care necesita consumuri suplimentare de pregatire pentru utilizare dupa destinatie! 7t 223
,t K36, :32,:33, :5C
2) trecerea in cont a 9=. de la valoarea de cumparare a ./ procurate de la
furnizorii rezidenti ai %*! 7t :5K ,t K36, :32, :33, :5C
3) trecerea in cont a 9=. de la valoarea activelor nemateriale importate!
7t :5K ,t 33A, 33C, 3KK, :53, :5C
") includerea in valoarea obiectelor de ./ importate a sumei 9=. care nu urmeaza
sa fie trecuta in cont in conformitate cu legislatia in vigoare!
7t 223 ,t 33A, 33C, 3KK, :53, :5C
#) reflectarea taxelor de inregistrare si altor plati aferente procurarii si punerii in
folosinta a ./ !7t 223 ,t 33A, 33C, 3KK, :53, :5C
./ pot fi primite de la fondatori sub forma de aport la capitalul statutar atit la crearea
intreprinderii, cit si la operarea modificarilor in actele de constituire ale acesteia.
=aloarea de intrare obiectelor de ./ primite sub forma de aport la capitalul statutar sau
in contul platii pentru subscrierea la actiuni se determna in baza valorii estimative a unor atare obiecte
prevazute in actele de constituire si consumurilor aferente intrarii si pregatirii acestora pentru utilizare dupa
destinatie.
6*:5<7E C*$2/;-7E PE$2:< *PE:/2-<$-7E 1E -$2:/:E / /$ S<; 6*:5/ 1E /P*:2
7/ C/P-2/7<7 S2/2<2/: /7 -$2:EP:-$1E:--
2$ reflectarea datoriilor fondatorilor privind aporturile la capitalul statutar al
intreprinderii in cazul crearii acesteia ! 7t 525 ,t 522
3$ primirea de la fondatori ca aport la capitalul statutar in cazul crearii de J a ./ "la
valoarea contractual$!
- care nu necesita consumuri suplimentare de pregatire pentru utilizare dupa destinatie
7t 222 ,t 525
- care necesita consumuri suplimentare de pregatire pt utilizare dupa destinatie !
7t 223 ,t 525
=aloarea de intrare a ./ primite sub forma de subventii sau cu titlu gratuitF este egala cu valoarea venala a
acestora si consumurile aferente primirii si pregatirii acestor active pt utilizare dupa destinatie.
6*:5<7E C*$2/;. P=2 *PE:/2 1E P:-5-:E / /$ S<; 6*:5/ 1E S<;3E$2--
S- C< 2-27< >:/<-2
2$ reflectarea valorii ./ primite sub forma de subventii!
- care nu necesita consumuri suplimentare de pregatire pentru utilizare dupa destinatie 7t222
,tK35
- care necesita consumuri suplimentare de pregatire pentru utilizare dupa destinatie
7t223 ,tK35
=aloarea de intrare a obiectelor de ./ create nemijlocit de catre intreprindere este egala cu costul efectiv care
cuprinde valoarea materialelor consummate , consumurile privind retribuirea muncii, contributiile privind
asigurarile sociale si asistenta medicala, consumurile indirect de productie care tin nemijlocit de crearea si
pregatirea ./ spre utilizare, precum si suma consumurilor privind imprumuturile la capitalizarea acestora .
,rearea obiectelor de ./ poate fi efectuata in regie proprie sau in antrepriza.
6*:5<7E C*$2/;-7E P2 *PE:/2 1E C:E/:E / /$ $E5-?7*C-2 1E C/2:E
-$2:EP:-$1E:E
,rearea ./ in regie proprie
2$ calcularea amortizarii altor obiecte de ./ utilizate nemijlocit la crearea ./
7t223 ,t 225
3$ calcularea uzurii mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la crearea obiectelor de ./
7t 223 ,t 23K
.rearea ,6 in antrepriza
2$ refl sumelor avansurilor pe 90 si 9+ acordate antreprenorilor in contul ac#itarii lucrarilor de
creare a ./! 7t 256 sau 33K ,t 3K3, 3K5, 3KK
.lte intrari de ./ cuprind! transferarea ./ din component proprietatii investitionale sau a
c#eltuielilor anticipate; primirea de la fondatori pentru stingerea datoriei privind acoperirea pierderilor anilor
precedenti; majorarea valorii ./ intrate in anii precedenti; refl plusurilor de ./ constatate la inventariere etc.
6ormule contabile
2$ refl valorii ./ transferate din proprietatea investitionala! 7t 222,223 ,9 252,253
3$ refl valorii ./ raportate anterior eronat la c#eltuielile anticipate pe 90 sau curente! 7t
222,223 ,t 2K2,3:2
5$ refl valorii ./ primite de la fondatori pt stingerea datoriilor rivind acoperirea pierderilor
anilor precedenti! 7t 222,223 ,t 525
'. C*$2/;. C*$S<5<:-7*: &C@E72.) <72E:-*/:E
+e disting consumuri "c#eltuieli$ pentru!
- mentinerea in actiune a titlurilor de productie a obiectelor proprietatii industriale
- ameliorarea sau modernizarea starii activului
- restabilirea insusirilor, proprietatilor pierdute ale ./
- utilizarea ./ inseparabile de cele materiale
,onsumurile "c#elt.$ pentru mentinerea in actiune a titlurilor de protectie a obiectelor proprietatii industriale .
,onsumurile "c#$ pt mentinerea in actiune a titlurilor de protectie a unor obiecte de proprietate industriala cum
sunt brevetele de inventie, modelele de utilitate etc. constituie niste taxe de stat platite .gentiei in fiecare an.
.ceste consumuri " c#eltuieli$ nu contribuie nici la majorarea volumului avantajelor economice "marimea
profitului$ care pot fi obtinute din utilizarea obiectului proprietatii industrial, nici la majorarea durate de
functionare a lui. 7in aceasta caza ele vor fi refl. &rin inregistrarea contabila!
7t B22, B23, B25, A23, A25 ,t 33A, 3K3
,#eltuieli privind ameliorarea sau modernizarea starii ./.
%efl c#eltuielilor! 7t 223 la suma totala a c#eltuielilor
,t 322,:52,:55,33A,3K3. in functie de tipul de c#eltuieli
,apitalizarea c#eltuielilor accumulate! 7t 222 ,t 223
7upa aceasta inregistrare contabila se recalculeaza valoarea de bilant a ./ modernizat din care se determina
suma amortizarii.'n cazul cind J determina ca nu va obtine careva avantaje economice suplimentare in urma
modernizarii ./ conform calculelor efectuate, c# ulterioare se recunosc drept c# ale perioadei.
,# privind restabilirea insusirilor pierdute ale activului nematerial. &e parcursul perioadei de
utilizare a ./ utilitatea acestuia poate devein partial sau integral pierduta, iar avantajul economic va fi mai mic
decit cel planificat sau, in general, nu se va obtine. &t ca valoarea de bilant a acestui activ sa nu fie mai mare
decit valoarea de recuperare, este necesar de decontat valoarea de bilant pe masura pierderii utilitatii lui.
,#eltuielile ulterioare pentru a restabili insusirile activului de a participa in circuitul economic al intreprinderii
vor fi capitalizate in limita valorii de recuperare la fel ca si la mijloacele fixe.
,onsumurile "c#elt.$ la utilizarea ./ inseparabile de cele materiale. ,onsumurile "c#eltuielile$ din aceasta
grupa sunt legate de intretinerea si exploatarea purtatorilor materiali de ./ ca purtatori ai drepturilor de utilizare
a masinilor, utilajlor, cladirilor, edificiilor, mijloacelor de transport etc, precum si de reparatia acestora. &rin
urmare, consumurile "c#$ indicate vor fi contabilizate in debitul contului B22, B23, B25, A23 etc. in functie de
destinatia utilizarii dreptului asupra activelor enuntate in contrapartida cu conturile respective, in functie de tipul
consumurilor "c#$.
(. C*$2/;-7-2/2E/ /5*:2-A/:-- /C2-3E7*: $E5/2E:-/7E
-nitatea economica calculeaza amortizarea ./ amortizabile primite spre utilizare. /u se calculeaza
amortizarea pt ./ in curs de executie si cele neamortizabile. ,alcularea amortizarii incepe din luna ulterioara
lunii primirii spre utilizare a ./ si se suspenda in luna ulterioara lunii iesirii din patrimonial intreprinderii din
diferite motive.
,orectarea sumei amortizarii spre calculare din cauza capitalizarii c#eltuielilor ulterioare sau reevaluarii ./ se
efectueaza, incepind cu luna ulterioara lunii in care au fost capitalizate c# indicate sau a avut loc reevaluarea.
+uma amortizarii din cauza reexaminarii duratei de exploatare utila sau a metodei de calculare a amortizatii se
corecteaza, incepind cu luna ulterioara lunii in care a avut loc reexaminarea acestor indicatori.
.mortizarea ./ se calculeaza conform cerintelor uneia din metodele urmatoare
- liniara"uniforma$
- soldului degresiv
- in raport cu volumul de produse fabricate, servicii prestate " metoda productiei$.
'n baza calculului amortizarii ./ se intocemeste inregistrarea contabila!
7t 232 in cazul utilizarii ./ pt crearea mij fixe
7t B22 in cazul cind intreprinderea contabilizeaza consumurile productiei de baza in acest cont sau B23 la
suma amortizarii ./ utilizate pentru fabricarea unor produse concrete sau prestarea unor tipuri de servicii, de
exemplu, dreptul de utilizare a unei te#nologii la fabricarea unui produs, dreptul de utilizare a unui lot de vita de
vie sau a livezii in agricultura etc.
7t B25 in cazul utilizarii unor active nemateriale cu destinatie sectionata
7t A23 la suma amortizarii ./ ce deserves procesul de desfacere, reclama
7t A25 la suma amorizarii ./ cu destinatie generala si alte conturi
,t 225 la suma totala a amortizarii ./ in ansamblu pe intreprindere
'n cazul decontarii amortizarii accumulate din diferite motive, se va intocmi urmatoarea formula contabila !7t
225 ,t 222
Evidenta analitica a amortizarii se tine pe fiecare ./ in calcul respective cu total cumulative ca si uzura
mijloacelor fixe. ,oncomitent suma amortizarii se reflecta in registrele de evidenta a consumurilor sic c#, fise,
bordirouri sau masinogramele respective. 'n registrul de evidenta sintetica aplicat de intreprindere, in functie de
forma de contabilitate, se reflecta sumele totale ale amortizarii ./ cu descifrarea acestora pe conturi
corespondente.
8. C*$2/;-7-2/2E/ -ES-:-- /C2-3E7*: $E5/2E:-/7E
'esirea ./ are loc in urma!
- casarii la expirarea duratei de utilizare a acestora sau in urma invec#irii morale
- vinzarii altor intreprinderi si personae
- transmiterii sub forma de aport la capitalul statutar al altei intreprinderi
- altor operatiuni si evenimente
0a casarea ./ in cazul expirarii duratelor de utilizare a acestora sau in cazul invec#irii morale, in contabilitate se
reflecta!
- decontarea amortizarii accumulate si a partii neamortizate complet a valorii ./ casate;
- inregistrarea c#eltuielilor aferente casarii ./
3
- decontarea sumelor reducerii sau ecartului de reevaluare a ./ casate
- restabilirea 9=. din partea neamortizata complet a valorii ./ casate
- inregistrarea altor active curente obtinute in urma casarii ./
&artea neamortizata complet a valorii de bilant a ./ casate si c#eltuielile aferente iesirii acestora se
contabilizeaza ca c#eltuieli ale activitatii de investitii.
1<%*-0E ,</9.('0E &9 <&E%.9'-/'0E 7E ,.+.%E . ./ 0. EL&'%.%E. 7-%.9E0<% 7E
-9'0'M.%E +.- '/ ,.M-0 '/=E,N'%'' *<%.0E . .,E+9<%.
2$ 7econtarea sumei amortizarii accumulate aferenta ./ casate 7t 225 ,t 222
3$ 7econtarea partii neamortizate complet a valorii ./ casate in cazul invec#irii morale a acestora
7t A32 ,t 222
5$ %estabilirea la decontarile cu bugetul a 9=. din partea neamortizata complet a valorii ./ casate
7t A25 ,t :5K
K$ %eflectarea c#eltuielilor aferente casarii ./ 7t A32 ,t 33A,3K3,:32,:33,:52,:53,:55,:5:,:5C
etc.
./ pot fi vindute in baza contractelor de autor, de licenta si de alt gen prevazute de legislatia %*.
'n cazul vinzarii ./ valoarea de bilant a acestora si c#eltuielile privind vinzarea se recunosc ca c#eltuieli, iar
valoarea de vinzare "fara 9=.$ ca venituri din activitatea de investitii.
1<%*-0E ,</9.('0E &E/9%- <&E%.9'-/'0E 7E ='/M.%E . .,9'=E0<% /E*.9E%'.0E
2$ %efl valorii de vinzare a obiectelor de ./ 7t 25K,335,33C ,t 632
3$ ,alcularea 9=. de la valoarea de vinzare a obiectelor de ./ vindute 7t25K,335,33C ,t :5K
5$ 7econtarea valorii de bilant a obiectelor de ./ vindute 7tA32 ,t 222
K$ 7econtarea amortizarii accumulate a obiectelor de ./ vindute 7t 225 ,t 222
<peratiunile de transmitere a ./ sub forma de aport la capitalul statutar al altei in treprinderi se reflecta
concomitant ca iesirea a unora asemenea active si ca procurare a investitiilor pe 90.
Evaluarea ./ transmise sub forma de aport la capitalul statutar al altei intreprinderi se efectueaza la valoarea
venala a acestora sa in alt mod prevazut de actele de constituire ae intreprinderii.
1<%*-0E ,</9.('0E &E/9%- <&E%.9'-/'0E 7E 9%./+*'9E%E. .,9'=E0<% /E*.9E%'.0E
+-( 1<%*. 7E .&<%9 0. ,.&'9.0-0 +9.9-9.% .0 .09E' '/9%E&%'/7E%'
2$ 7econtarea valorii de bilant a obiectelor de ./ transmise sub forma de aport la capitalul statutar
al altei intreprinderi 7t A32 ,t 222
3$ 7econtarea amortizarii accumulate a obiectelor de active nemateriale transmise sub forma de
aport la capitalul statutar al altei intreprinderi 7t 225 ,t 222
5$ %eflectarea valorii obiectelor de ./ transmise sub forma de aport la capitalul statutar al altei
intreprinderi 7t 335, 33C ,t 632
K$ ,alcularea 9=. de la valoarea obiectelor de ./ transmise sub forma de aport la capitalul
statutar al altei intreprinderi 7t 335, 33C ,t :5K
.lte iesiri de ./ cuprind! transferarea activelor mentionate in component proprietatii investitionale sau a
c#eltuielilor anticipate; micsorarea valorii ./ intrate in anii precedenti; reflectarea lipsurilor constatate la
inventariere, transmiterea ./ cu titlu gratuit altor intreprinderi si persoane; casarea ./ ca urmare a modificarii
legislatiei in vigoare si altor evenimente exceptionale etc.
1<%*-0E ,</9.('0E &E/9%- <&E%.9'-/'0E .1E%E/9E .09<% 'E+'%' 7E ./
2$ 7econtarea valorii de bilant a ./ transferate in componenta proprietatii investitionale 7t
252,253 ,t 222
3$ 7econtarea valorii de bilant a ./ transferate in componenta c#eltuielilor anticipate 7t 2K2,3:2
,t 222
5$ 7econtarea valorii de bilant a lipsurilor de ./ constatate la inventariere 7t A32 ,t 222
K$ 7econtarea valorii de bilant a obiectelor de ./ transmise cu titlu gratuit 7t A33 ,t222
1B.Clasificarea9 recunoa+terea +i evaluarea activelor materiale pe
termen lun,&/m27)
.m90 reprez.activele ce au o form fizic natural,plata de funcionare fiind mai mare de 2an i sunt destinate
pentru utilizare n activit.J sau se afl n proces de creare.,ontab. lor se tine conform +/,26?,ontab..m90?si
includ urm. grup!
.m n curs de execuie,mijl.fixe,terenuri,resurse naturale.
%ecunoaterea .m90 e un proces foarte important n determ.situaiei patrimoniale i financiare a J.Ea
reprez. examinarea corespunderii nsuirilor,particularitilor, caracteristicilor de care dispune elementul respectiv
definiiei .m90 i criteriilor stabilite cu scopul nregistrrii lor la evidenta.<biectul respectiv se constata drept
.m90 daca el are o forma materiala si poate funciona mai mult de 2an,se afla in posesia JpDu a fi utilizat in
activit.sa sau la etapa de creare si nu este destinat vGnzrii..ceste cerine se socot realizate daca!exist o
certitudine ntemeiata ca,n urma utilizrii activului Jva obine un profit,valoarea activului poate fi determinata cu
un grad nalt de certitudine.7aca aceste 3 condiii nu pot fi realizate,activul se considera drept c#elt. a perioadei
de gest.0a constatarea .m90 treb. de luat n considerare particularitile i funcia pe care o executa in activitatea
J.,onstatarea obiectelor ac#iziionate sau create drept .m90 nseamn nregistrarea i trecerea acestora la intrri
n conturile respective.
Evaluarea reprez. un proces de determinare a valorii n expresie bneasc.+e cunosc 3 tipuri de
evaluare! iniial i ulterioar.Eval.iniial are loc n timpul constatrii obiectului respectiv drept activ la valoarea
de intrare. =aloarea de intrare a .m90cuprinde!valoarea de cumprare,inclusiv taxe vamale,taxe de import,
impoz.prevzute de lege,precum i c#elt.de aducere a acestora n stare de lucru pentru a fi utilizate dup
destinaie,care includ c#elt.de transport,montaj ncrcare-descrcare,instalare,salariile specialitilor care particip
la instalare.%abatul comercial oferit de ctre J vGnztor cumprtorului,se scade din valoarea de cump. a
activului. .m90 ac#iziionate sunt evaluate la valoarea de intrare,care se determin n funcie de natura fiecrui i
de modul de ac#iziionare.
Evaluarea ulterioar a .m90 se efectueaz de ctre J de sine stttor conform prevederilor +./.,. nr. 26.J ia
decizia privind reevaluarea activelor atunci cnd valoarea venal a acestora difer mult de val. lor de bilan.
*etoda de reeval. recomandat de acest standard prevede ca activul s fie evaluat la val.de intrare diminuat cu
suma uzurii calculate. 7e asemenea,J trebuie s verifice periodic dac valoarea de bilan a obiect.respectiv n-a
devenit mai mare dect val. de recuperare.7ac apare aceast situaie,val. de bilan a activ. treb. s fie micorat
pn la cea de recuperare. .stfel suma diminurii se recunoate drept c#eltuieli ale activitii de investiii.
:eevaluarea se mai efectueaza si prin metoda alternativ admisibil, ce prevede de a evalua activele pe
parcursul utilizrii lor la valoarea de reevaluare. .ceasta prezint valoarea venal a obiectului diminuat cu suma
uzurii calculate la data ntocmirii bilanulu
11.Contab. active. materiale 4n curs de e!ecuie&/5CE!c)
/mCE reprez.c#elt.privind ac#iziionarea i crearea active. la beneficiarul construciei n timpul unei
perioade lungi.;n componena .m,Esunt incluse i valoarea cldirilor,utilaj ce necesit montaj,construciile
speciale,investiii ulterioare pDu reconstrucia J cu scopul sporirii capacitii de producie, mbuntirii calitii ei,
modernizarea mijloacelor fixe,n rezultatul crora J va obine un avantaj economic.
Evidena .m,E se ine la cont.de activ 121. ;n 1t cont.se refl.suma c#elt.lucrrilor de construcie i
montaj aferente crerii active.inclusiv valoarea utilajului care necesit montaj i a obiecte.ce nu necesit montaj
pGn la punerea lor n funciune, iar 4n Ct val.de intrare a activ.puse n funciune, investiiile capitale ulterioare
aferente majorrii valorii obiectelor respective,precum i c#elt.privind ridicarea construciilor
speciale.Sold.acestui cont este debitor i reprez.c#elt.acumulate priv.crearea .m,E cu total cumulativ la finele
perioadei de gest., valoarea utilajului care necesit montaj precum i a altor obiecte care nu necesit montaj pGn
la punerea acestora n funciune.
0a contabilizarea .m,E drept docum.primare servesc factura fisc.primita de la furnizori,fact.de
expeditie,procesul-verbal de primire-predare a lucrarilor de constructii-montaj,dispozitia de plata priv.ac#itarea
serv.vamale,borderou de repartitie a salarii. calculate lucratorilor si alte docum.primare.
-nvestiiile capitale se refl.n contab.n funcie de metoda de efectuare a lucrrilor,care poate fi prin
antrepriz sau prin regie proprie.;n cazul executrii lucrrilor prin metoda de regie proprie beneficiarul
acumuleaz toate c#eltuielile efectuate pe parcursul construciei cldirii ori crerii altor active, care la sfGrit
constituie valoarea de intrare a acestui activ.
;n cazul metodei de regie proprie se ntocmesc urmtoarele formule contabile!
la valoarea materialelor la val.de bilan!7t 232 ,t 322
la consum <*=+7! 7t 232 ,t 325
calc. salariului muncitorilor i ,.+;,.*!79 232 ,t :52, :55
la suma acordata de secia auxiliar! 7t 232 ,t B23
trecerea la c#elt. a consumurilor indirecte!7t 232 ,t B25
;n cazul executrii lucrrilor de construcie i montaj prin metoda de antreprepriz,c#elt. la fel se reflect n 7t
232 ,t :32. .ceast formul contabil se ntocmete n baza procesul-verbal de primire-predare a
obiect.construit,predat.
,tre investiii se refer i procurarea utilajului ce necesit montaj, se ntocmete formula contabil 7t 232 ,t
:32. 7ac la procurarea utilajului au fost efectuate c#eltuieli de transport, ncrcare-descrcare atunci c#eltuielile
se includ n 7t 232 ,t :32,:52,:55,B23,B25. 0a predarea utilajului n montaj la cost efectiv "valoarea de
cumprare O c#eltuielile de ac#iziie$ se ntocmete formula contabil 7t 2322 ,t 2323. 0a punerea n funciune
dup finisarea lucrrilor de montaj se ntocmete un proces-verbal de primire-predare a mijlocului fix i se
ntocmesc formule contabile 7t 235
,t 232.
12.Contabilitatea intrrilor de miCloace fi!e&56)
*1 sunt active materiale a cror pret unitar depete plafonul stabilit de legislaie,planificate
spre utilizare pe o perioad mai mare de 2 an n activitatea de producie, comercial i alte activiti, executarea
lucrrilor i prestarea serviciilor, sau destinate nc#irierii sau utilizarii n scopuri administrative. 7in *1 fac parte!
maini i utilaje, cldirile, mijloacele de transport, calculatoare, instrumente alte mijloace fixe. Evidena *1 se
ine n conformitate cu +/, 26 P,ontabilitatea activelor materiale pe 90?. *odul de contabilizare a intrrilor de
*1 depinde de condiiile i de modul de ac#iziionare i creare a acestora. .c#iziionarea *1 la ntreprindere
poate fi pe calea construciei, procurrii contra plat de la alte persoane fizice i juridice, unele obiecte pot fi
primite cu titlu gratuit, de la fondatori sub form de aport n capitalul statutar, trecute la intrri n rezultatul
stabilirii plusurilor de *1 n urma inventarierii, ac#iziionrii prin sc#imb. 0a intrarea mijloacelor fixe se
ntocmete procesul-verbal de primire-predare a *1.&entru fiecare obiect intrat se desc#ide fi de inventar, iar
obiectului i se atribuie numrul de inventar. ;n fia de inventar se reflect datele analitice a obiectului! denumirea
lui, destinaie i locul de exploatare, valoarea obiectului, norma de amortizare, caracteristicile te#nice.
&entru evidena sintetic este destinat contul de activ 123 D5iCloace fi!e?. ;n contul 235 se
contabilizeaz obiectele de mijloace fixe puse n funciune i nregistrate n bilanul ntreprinderii. ;n debitul
contului 235 se reflect valoarea de intrare a obiectelor de mijloace fixe puse n funciune, suma capitalizat a
investiiilor capitale ulterioare, valoarea de pia a plusurilor obiectelor de mijloace fixe constatate la inventariere,
suma majorrii valorii de intrare a mijloacelor fixe. ;n creditul contului 235 se reflect valoarea de bilan a
mijloacelor fixe ieite, uzura acumulat a obiectelor de mijloace fixe decontat la ieirea acestora, suma
micorrii valorii de intrarare a mijloacelor fixe. Soldul contului 235 este debitor i reprezint valoarea de intrare
a obiectelor de mijloace fixe la finele perioadei de gestiune.
;n dependen de modul de ac#iziionare a mijloacelor fixe se ntocmesc urmtoarele formule contabile!
2. la valoarea *1 intrate la construcie! 7t 235 ,t 232
3. la valoarea de intrare a *1 primite de la fondatori ca aport la capitalul statutar! 7t 235, 232 ,t
525
5. la valoarea venal a mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit! 7t 235 ,t 633
K. la valoarea mijloacelor fixe constatate plusuri n urma inventarierii! 7t 235 ,t 632
:. n cazul n care mijloacele fixe se procur, dar nu necesit montaj! 7t235 ,t :32
6. n cazul n care mijloacele fixe se procur, dar necesit montaj 7t232 ,t :32
7up ac#iziionarea mijloacelor fixe, ele trebuiesc luate la evidena contabil, astfel fiecarui mijloc
fix i se acord un numr de inventar, iar contabilul-ef intocmete un ordin semnat de directorul
ntreprinderii. .tunci are loc trecerea mijlocului fix la bilanul persoanei gestionare i ncepe calcului
uzurii acestuia.
13.Contabilitatea uurii miCloacelor fi!e
-zura *1 se determina si se contabilizeaza lunar de toate J,asupra tuturor *1 aflate in gestiunea
J.
Evidena analitic a uzurii *1 se ine pe feluri de obiecte. &entru evidena sintetic a uzurii *1 este
destinat contul de pasiv 23K ,,-zura mijloacelor fixe?. ;n creditul acestui cont se reflect calcularea sau
acumularea sumei uzurii, iar n debit casarea uzurii acumulate aferente *1 ieite. +oldul creditor reprezint suma
uzurii calculate a mijloacelor fixe existente la ntreprindere la finele perioadei de gestiune i se reflecta cu cifre
negative n (ilanul contabil.
*rimea uzurii n perioada de dare de seam depinde de! valoarea de intrare a obiectului, valoarea rmas
probabila, valoarea uzurabil, durata de functuionare utila.
0a calcul uzurii se ntocmesc urm.formule contabile!
7t B25 la suma uzurii calculate a *1 care particip la procesul de producie
7t A23 la suma uzurii mijloacelor fixe ca deservesc procesul de desfacere a produciei finite
7t A25 la suma uzurii *1 cu destinaie general
7t 223, 232 la calculul uzurii *1 utilizate la crearea activelor nemateriale sau activelor materiale pe 90
,t 23K la suma total a uzurii calculate
0a ieirea *1 uzura se caseaz prin formula contabil!
7t 23K ,t 235
,onform +./.,. 26 P,ontabilitatea activelor materiale pe termen lung?, uzura *1 se calculeaz
n baza a K metode! liniar,in raport cu volumul produselor fabricate,soldului degresiv,degresiv cu rat
descresctoare.
,onform metodei liniare valoarea uzurabil a obiectului va fi
repartizat uniform pe parcursul duratei de funcionare util. +uma
uzurii nu depinde de intensitatea utilizrii activului i se determin
prin raportul dintre valoarea uzurabil i numrul de ani al duratei de
funcionare util.
2etoda 'n raport cu volumul de produse fabricate - uzura calculat
conform cerinelor acestei metode, se determin, innd cont numai
de volumul produselor, articolelor, pieselor, serviciilor prestate,
)ilometrajul parcurs. -zura lunar va fi determinat de volumul
efectiv al produselor fabricate sau serviciilor prestate din luna de
gestiune. .ceast metod poate fi aplicat la calcularea uzurii
utilajelor te#nologice care particip nemijlocit la fabricarea
produselor, prestarea serviciilor.
2etoda soldului degresiv n urma acestei metode, suma uzurii unor *1 se calculeaz n baza normei de
uzur prevzut de metoda liniar, majorat nu mai mult de dou ori. 7e exemplu, norma de uzur conform
metodei liniare a utilajului constituie 34Q,astfel in urma metodei soldului degresiv, ea va fi de K4 Q.
2etoda degresiv cu rata descresctoare - n baza acestei metode, uzura este determinat prin produsul unui
coeficient i valoarea uzurabil. .cest coeficient se calculeaz prin raportul dintre nr. de ani al duratei de
funcionare i suma anilor duratei de funcionare util. *etoda aplicat se alege de J n mod independent, n
baza modelului presupus de obinere a avantajului economic i se utilizeaz consecutiv de la o perioad de
gestiune la alta, dac n-au survenit modificri n modelul stabilit anterior.
*etoda degresiv cu rat descresctoare i metoda soldului degresiv fac parte din metodele accelerate. E de
menionat c n baza calculrii uzurii *1 dup primele trei metode, este pus valoarea uzurabil, iar dup a patra
metod valoarea de intrare a obiectului respectiv. 9otui valoarea rmas probabil este necesar pentru a
determina uzura obiectului din ultimul an al duratei de funcionare util.
1".Contabilitatea reparaiei miCloacelor fi!e
&entru meninerea mijloacelor fixe n condiii normale de funcionare, personalul ntreprinderii
mai efectueaz reparaii ale obiectelor de mijloace fixe. 0ista acestor obiecte care trebuie s fie reparate este
determinat de o comisie alctuit din specialiti competeni ca mecanici, ingineri, te#nologi ai ntreprinderii.
0ucrrile de reparaie pot fi executate n regie proprie, adic cu forele proprii ale ntreprinderii, sau n antrepriz,
adic de alte ntreprinderi specializate.;n funcie de complexitatea, volumul i periodicitatea executrii lucrrilor
de reparaie, distingem reparaie curent, medie i capital a *1.
Reparaia curent reprezint sc#imbul parial al unor piese neeseniale, reparaia nensemnat,
lic#idarea deteriorrilor fr demontarea mainii sau utilajului.
1ormule contabile!
%eparatia *1 cu destinatie generala a J! 7t A25 ,t 322,:52,:55.
%eparatia *1 ce deserves procesul se desfacere a produselor! 7t A23 ,t 322,:52,:55.
,#elt.de reparatie a *1 ale subdiviziunilor intreprinderii! 7t B25 ,t 322,:52,:55.
Reparaia medie a mijloacelor fixe dup complexitatea sa este aproape de cea capital, dar, fiind
efectuat periodic pn la un an, se include n reparaia curent. %eparaia curent are scopul de a pstra obiectele
de mijloace fixe n stare normal de lucru pe parcursul duratei de funcionare util i nicidecum nu aduce
ntreprinderii vreun avantaj economic suplimentar, n cazul cnd aceast reparaie n-a fost luat n considerare la
punerea n funciune a obiectului. 9oate consumurile sunt contabilizate in contul B23. ,onsumurile accumulate in
7t acestui cont se deconteaza si se include in consumurile si c#elt.perioadei curente.
Reparaia capital reprezint sc#imbul ansamblurilor i pieselor eseniale cu descompletarea
parial sau total a utilajului, mijloacelor de transport, mbuntirea posibilitilor de exploatare a obiectelor n
funciune.
&entru cldiri reparaie capital se consider sc#imbul uilor i ferestrelor, podelelor i tavanului.
.ceast repataie aduce deseori un avantaj economic suplimentar ntreprinderii. 0a finele reparatiei capital pentru
fiecare obiect reparat se intocmeste un process-verbal.
4
0a efectuarea reparatiei capital a *1 evident c#elt.se tine in cont.B23 sau 232,235..ceste cont.eu
in 7t!
322-la costul materialelor de reparative consummate.
:52-la suma salariului muncitorilor implicati in reparatie.
:55-la suma contributiilor pentru asigurarile sociale si medicale la salariile calculate.
B23-la costul serviciilor proprii.
:32-la costulserviciilor organizatiilor terte.
,#eltuielile accumulate in aceste conturi se capitalizeaza in limita valorii de recuperare,iar suma
depasirii se recunoaste drept c#eltuiala a perioadei prin urm. formula contabila! 7t 235,A32 ,t B23,232.
1#.Contabilitatea ie+irii miCloacelor fi!e
;n procesul desfurrii activitii de producie a J, *1 pot fi scoase din funciune din cauza uzurii
totale,vGndute contra plata altor persoane fizice i juridice, pot fi transferate cu titlu gratuit,sc#imbate sau
transmise ca aport la capitalul statutar al altor J ,pot fi constatate ca lips n rezultatul inventarierii sau ca pierdere
n urma calamitilor naturale. 0a casarea *1, din cauza uzurii integre i calamitilor naturale, se ntocmete un
proces-verbal de lic#idare a mijloacelor fixe, iar in celelalte cazuri - procesul-verbal de primire-predare a *1 i
factura fiscal. ;n baza datelor din aceste procese-verbale se efectueaz ntegistrrile corespunztoare n fia de
eviden a mijloacelor fixe. 7e asemenea n cazul *1 scoase din funciune din cauza uzurii totale, n funcie de
un caz concret, n conformitate cu procesul-verbal de lic#idare a mijloacelor fixe i fia de inventar a obiectului
ieit, n eviden trebuie s fie reflectate decontarea sumei uzurii calculate, nregistrarea valorilor materialelor
obinute din lic#idare i c#eltuielile efective privind ieirea, de aceea procesul-verbal ntocmit se transmite n
contabilitate, unde n baza lui n fia de eviden a *1 se face o meniune privind ieirea acestui obiect.
*odul de ntocmire a formulelor contabile la ieire depinde de motivul scoaterii lor din
funciune..stfel la ieirea lor,se ntocmesc urmtoarele inregistrari contabile!
2. 7econtarea uzurii calculate a utilajului ieit!7t 23K ,t235
3. ;nregistrarea c#eltuielilor!7t A32 ,t 235
5. ;nregistrarea materialelor la intrri! 7t 322 ,t 235
K.,asarea uzurii i valorii de bilan! 7t A32,23K ,t 235
:.;nregistrarea materialelor la intrri! 7t 322 ,t 235,632
E!emple de probleme privind iesirea 56 !
din cauza uzurii complete
=aloarea iniial :4 444 lei, valoarea rmas 3 444 lei, suma uzurii KB 444 lei.
7t 23K ,t 235 -KB 444 lei, casarea sumei uzurii calculate
7t 322 ,t 235 -3 444 lei, nregistrarea la intrri a materialelor obinute n urma lic#idrii *1
;n cazul cGnd suma materialelor primite efectiv este mai mic decGt valoarea rmas presupus se
ntocmete formula contabil! 7t 322 2B44 lei; 7t A32 344lei; ,t 235 3444lei.
+uma efectiv a materialelor primite efectiv este de 3544 lei! 79 322 3544; 7t 632- 544; ,t 3444
lic#idarea *1
=aloarea iniial, - :4444 lei, suma uzurii acumulate 54444 lei, valoarea rmas 3444 lei
7t 23K ,t 235 -54 444 lei, casarea sumei uzurii calculate
7t A32 ,t 235 -2B 444 lei, casarea valorii de bilan
7t 322 ,t 235 -3 444 lei, nregistrarea la intrri a materialelor obinute n urma lic#idrii *1.
0a lic#idare *1 pot fi suportate anumite c#eltuieli, 7t A32 ,t :52,:55,:32.
vGnzarea *1
=aloarea iniial, inclusiv 9=. :2 444 lei; suma uzurii 54 444 lei, valoarea de bilan, inclusiv 9=.
32 444 lei
&reul contractual este egal cu valoarea de bilan!
7t 23K ,t 235 54 444 lei, casarea sumei uzurii
7t A32 ,t 235 -2A :44 lei, casarea valorii de bilan
7t :5K ,t 235 -5:44 lei, reflectarea sumei 9=., ce urmeaz a fi dedus
7t 332 ,t 632- 2A :44 lei
7t 332 ,t :5K 5 :44 lei
7t 3K3 ,t 332 32 444 lei
&reul contractual este mai mic decGt valoarea de bilan! preul contractual 2B444 lei, valoarea de bilan
34444 lei
7t 23K ,t 235 54 444, casarea uzurii
7t A32 ,t 235 34 444, casarea valorii de bilan
7t 3K3, 332 ,t 632 2B444
7t 3K3 ,t :5K 5644 lei "2B444H4,3$
;nc#iderea conturilor de venituri i c#eltuieli 7t 5:2 ,t A32 34444 lei; 7t 632 ,t 5:2 2B 444 lei
pierderile alctuiesc 3444 lei
&reul contractual este mai mic decGt valoarea de bilan! preul contractual 35444 lei, valoarea de bilan
34444 lei
7t 23K ,t 235 54 444, casarea uzurii
7t A32 ,t 235 34 444, casarea valorii de bilan
7t 3K3, 332 ,t 632 35444
7t 3K3 ,t :5K K644 lei "35444H4,3$
;nc#iderea conturilor de venituri i c#eltuieli 7t 5:2 ,t A32 34444 lei; 7t 632 ,t 5:2 35 444 lei
profitul alctuiete 5444A6444 lei.
n cazul inventarierii
0a stabilirea lipsurilor de mijloace fixe, primele formule rmGn aceleai "casarea sumei uzurii i casarea
valorii de bilan$. ;n cazul existenei persoanei vinovate se ntocmete formula contabil 7t 33A ,t 632 apariia
creanei persoanei vinovate
ac#itarea nemijlocit n cas 7t 3K2 ,t 33A; sau reinerea din salariu 7t :52 ,t 33A.
-ntreb 1%. C*$2/;-7-2/2E/ /:E$1E- *PE:/2-*$/7E
/renda - reprezinta un accord, potrivit caruia arendatorul cedeaza arendasului contra unei plati dreptul de
utilizare a activului in decursul unei perioade de timp convenite.
/renda operationala se considera arenda in conditiile careia riscurile si avantajele aferente folosirii si detinerii
activelor arendate ramin pe seama arendatorului. 'n cazul aplicarii acestei forme de arenda arendatorul transmite
activele sale arendasului pe un termen anumit pentru satisfacerea necesitatilor temporare. 0a expirarea
termenului de arenda activele se restituie arendatorului. &e durata termenului de arenda operational arendasului i
se transmite numai dreptul de folosire a bunurilor arendate, iar drepturile si obligatiile de proprietar apartin
arendatorului. (/7D(68, ,R(6D(7 O3(R,87O6,9( 9, ,R(6D,8OR
'n cazul arendei operationale arendatorul efectueaza urmatoarele operatiuni!
- ,ontabilizeaza activele transmise in arenda in conturile contabilitatii financiare;
- ,alc uzura "amortizarea$ activelor transmise in arenda atit in contab financiara, cit si in scopuri
fiscal;
- ,onstata plata de arenda ca venit operational pe masura calcularii acesteia;
- +uporta c#eltuielile de reparative si modernizare a activelor transmise in arenda;
- %eflecta suma impozitului pe venit de :Q retinuta din plata de arenda "fara 9=.$
- 'nregistreaza ca venit "c#eltuieli$ sanctiunile calculate pentru incalcarea conditiilor contractului
de arenda;
- &rimeste de la arendas activele arendate dupa expirarea termenului de arenda sau la anularea
contractului de arenda
'n cazul arendei operationale la arendator se intocmesc urm formule contabile!
2$ %efl valorii de intrare a activelor transmise in arenda ca corespomdenta intre subconturile
desc#ise in cadrul conturilor sintetice 222,233,235,23:. 7e exemplu, la predarea in arenda
operational a unei cladiri se va intocmi urmatoarele formule contabile!
7t 235 ,t 235.2
3$ ,alcularea amortizarii activelor transmise in arenda! 7t A2K ,t 225, 23K, 236
5$ ,alculatia platii de arenda "fara 9=.$ 7t 3K2, 3K3, 3K5-in cazul ac#itarii platii de arenda in
momentul calcularii acesteia, 33B-in cazul ac#itarii ulterioare a platii de arenda ,t 623
K$ %efl sumei 9=. aferente platii de arenda ! 7t 3K2, 3K3, 3K5-in cazul ac#itarii platii de arenda in
momentul calcularii acesteia, 33B-in cazul ac#itarii ulterioare a platii de arenda ,t :5K
:$ 'ncasarea platii de arenda " cu scaderea impozitului pe venit de :Q retinut la sursa de plata$!
7t3K2, 3K3, 3K5 ,t 33B
6$ %efl impozitului pe venit de :Q retinut la sursa de plata in cursul anului de gestiune! 7t 33:
,t33B
A$ 9recerea in cont la finele anului de gestiune a impozitului pe venit de :Q retinut la sursa de plata!
7t :5K ,t 33:
B$ 'nregistrarea c# de reparative si modernizare a mij fixe transmise in arenda! 7t A2K, 232-in
functie de metoda de constatare a c# de reparative aplicata de intreprindere ,t B23 sau :32, :5C-
in functie de modul de efectuare a lucrarilor de reparative "in regie sau in antrepriza$
C$ %efl sumei 9=. aferenta valorii lucrarilor de reparatie efectuate in antrepriza! 7t :5K ,t :32,
:5C
24$ &rimirea activelor de la arendas dupa expirarea termenului de arenda sau la anularea contractului
de arenda ca corespondenta intre subconturile desc#ise in cadrul conturilor sintetice 222, 233,
235, 23:. 7e exemplu, la primirea de la arendas a cladirii transmise anterior in arenda operational
se va intocmi urm formule contabile! 7t 235.2 ,t 235
(/7D(68, ,R(6D(7 O3(R,87O6,9( 9, ,R(6D,!
'n cazul arendei operationale arendasul efectueaza urmatoarele operatiuni!
- 'nregistrarea activelor primite in arenda in conturile extrabilantiere la valoarea prevazuta in
contractual de arenda
- ,onstata plata de arenda ca consumuri sau c#eltuieli, in functie de destinatia si locul utilizarii
activelor arendate
- +uporta c#eltuielile legate de intretinerea activelor arendate
- %etine si ac#ita la buget impozitul pe venit de :Q calculate din suma platii de arenda "fara 9=.$
- %efl ca c# "venituri$ sanctiunile calculate pentru incalcarea conditiilor conractului de arenda .
<peratiunile privind arenda operational se inregistreaza la arendas prin urm formule contabile!
2$ %efl valorii contractuale a activelor primite in arenda! 7t C22 sau 7t C23
3$ ,alculaea platii de arenda "fara 9=.$! 7t A23, A25, B25-in functie de destinatia si locul de
utilizare a activului arendat ,t :32 sau :5C
5$ 9recerea in cont a 9=. aferenta platii de arenda! 7t :5K ,t :32, :5C
K$ .c#itarea platii de arenda "cu scaderea impozitului pe venit de :Q$! 7t :32 sau :5C ,t 3K2,3K3
:$ %etinerea impozitului pe venit de :Q din suma platii de arenda! 7t :32 sau :5C ,t :5K
6$ 'nregistrarea c# de intretinere a activelor arendate! 7t A23,A25,B25-in functie de destinatia si
locul efectiv de utilizare a activului arendat ,t 322,325,32K,:32,:52,:55,:5C etc.
A$ %eturnarea activelor arendatorului dupa expirarea termenului de arenda sau la anularea
contractului de arenda ! ,t C22 sau ,t C23
-ntreb 1'. C*$2/;-7-2/2E/ /:E$1E- 6-$/$C-/:E
.%E/7. reprez un accord, potrivit caruia arendatorul cedeaza arendasului contra unei plati dreptul de utilizare
a activului in decursul unei perioade de timp convenite .
.%E/7. 1'/./9.9. se considera arenda in conditiile careia partea predominanta din riscurile si avantajele
aferente folosirii si detinerii activelor arendate trec de la arendator la arendas. (/7D(68, ,R(6D(7
F76,68,8( 9, ,R(6D,8OR
'n cazul arendei finantate arendatorul efectueaza urm operat!
- %eflecta transmiterea activelor in arenda ca iesire a acestora. 'n acest caz la inceputul termenului
de arenda valoarea de rascumparare a activelor transmise in arenda se reflecta ca majorare a
creantelor si veniturilor anticipate, iar valoarea de bilant a acestora se constata ca c#eltuieli
anticipate si decontare a valorii de intrare a activelor indicate. -n atare mod de abordare este
conditionat de principiul prudentei, conform caruia veniturile se constata numai in cazul in care
intreprinderea are o certitudine intemeiata in vederea obtinerii acestora
- 'nregistrarea treptat "pe parti$ valoarea de rascumparare a activelor transmise in arenda ca
venituri, iar valoarea de bilant ca c# ale activit de investitii. .ceasta inregistrare se efectueaza
pe masura survenirii termenelor de ac#itare a valorii de rascumparare stabilite prin contractual de
arenda sau in cazul rascumpararii anticipate de catre arendas a activelor arendate
- ,ontabilizeaza activele returnate de arendas in cazul anularii contractului de arenda
<peratiunile privind arenda finantata se inregistreaza de arendator prin urm formule contabile!
2$ refl valorii de rascumparare "fara 9=.$ a activelor transmise in arenda! 7t 25K ,t K33
3$ inregistrarea 9=. aferenta valorii de rascumparare a activelor transmise in arenda! 7t 25K ,t:5:
5$ refl valorii de bilant a activelor transmise in arenda! 7t 2K2 ,t 222,233,235,23:
K$ casarea amortizarii "uzurii, epuizarii$ activelor transmise in arenda! 7t 225,23K,236 ,t 222, 235,
23:
:$ refl sumei c# legate de transmiterea activelor in arenda! 7t A32
,t :52,:55,:32,:5C,B23
6$ refl la finele anului de gestiune a cotei curente a!
a$ creantelor pe 90! 7t 33C ,t 25K
b$ veniturilor anticipate pe 90! 7t K33 ,t :2:
c$ c# anticipate pe 90! 7t 3:2 ,t 2K2
A$ refl sumei valorii de rascumparare a activelor transmise in arenda care urmeaza a fi ac#itata in
perioada de gestiune curenta! 7t :2: ,t 632
B$ inregistrarea 9=. aferenta sumei valorii de rascumparare a activelor transmise in arenda, care
urmeaza a fi ac#itata in perioada de gestiune curenta! 7t :5: ,t :5K
C$ refl sumei valorii de bilant a activelor transmise in arenda, care urmeaza a fi decontata in
perioada de gestiune curenta! 7t A32 ,t 3:2
24$ calcularea platii de arenda aferenta perioade de gesiune curenta! 7t 33B ,t 633
22$ calcularea 9=. aferenta platii de arenda! 7t 33B ,t :5K
23$ incasarea valorii de rascumparare si a platii de arenda aferenta perioadei de gestiune curenta ! 7t
3K2 sau 3K3, 3K5 ,t 33B,33C
(/7D(68, ,R(6D(7 F76,68,8( 9, ,R(6D,!
'n cazul arendei finantate arendasul efectueaza urm operat!
- reflecta bunurile luate in arenda ca active, iar platile de arenda care urmeaza a fi ac#itate-ca
datorii
- calc amortizarea activelor arendate in acelasi mod ca si pt activele proprii
- suporta c# de reparative, modernizare si intretinere a activelor arendate
- ac#ita treptat valoarea de rascumparare a activelor arendate in termenele stabilite prin contractual
de arenda
- calc si recunoaste in fiecare perioada de gestiune plata de arenda ca c# ale activitatii financiare
Operatiuni privind arenda finantata se inregistreaza la arendas prin urmatoarele formule contabile!Hrefl valorii
activelor "fara 9=.$ primite in arenda! 7t 222,233,235,23: ,t K32
Hinregistrarea sumei 9=. aferenta valorii activelor primite in arenda! 7t336 ,tK32
Hcalcularea amortizarii activelor primite in arenda! 7tA23,A25,B25 ,t 225,23K,236
Hrefl sumei valorii activelor primite in arenda ce urmeaza a fi ac#itata in perioada de gestiune curenta! 7tK32
,t:32,:5C
Htrecerea in cont a 9=. aferenta valorii activelor primite in arenda care urmeaza a fi ac#itata in perioada de
gestiune curenta! 7t:5K ,t336
Hcalcularea platii de arenda aferenta perioadei de gestiune curenta! 7tA33 ,t:32,:5C
Htrecerea in cont a 9=. aferente platii de arenda calculate! 7t:5K ,t:32,:5C
Hac#itarea valorii activelor primite in arenda si a paltii de arenda aferenta perioadei de gestiune curenta! 7t
:32,:5C ,t 3K2 sau 3K3,3K5
Hrefl valorii activelor rascumparate trecute in proprietatea arendasului !7t 222 sau 233,235,23: ,t 222 sau
233,235,23:
Hrefl amortizarii activelor rascumparate! 7t225 sau 23K,236 ,t 225 sau 23K,236
1(. C7/S-6-C/:E/9 :EC<$*/S2E:E/ S- E3/7</:E/ S2*C<:-7*: 1E 5/:6<:- S-
5/2E:-/7E
+tocurile de marfuri si materiale cuprind categoriile de bunuri economice aflate la dispozitia intreprinderii si
destinate !
- pt a fi consummate la prima lor utilizare
- pt a fi inregistrate ca productie in curs de executie
- pt a fi vindute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie
in cadrul ciclului de exploatare se parcurg mai multe faze ale ciclului economic din intreprindere! aprovizionare
productie desfacere, in care stocurile isi sc#imba atit forma, cit si continutul lor material, astfel, in cazul
intreprinderilor de productie, in faza de aprovizionare activele circulante sub forma de disponibilitati banesti se
transforma in active circulante sub forma de stocuri de materii prime si materiale consumabile; in faza de
productie stocurile de materii prime si materiale consumabile se transforma in stocuri de semifabricate si produse
finite; in faza de desfacere stocurile de semifabricate si produse finite sunt vindute clientilor, iar in urma
decontarilor cu clientii se transforma in active circulante sub forma de disponibilitati banesti.
+tocurile de marfuri si materiale sunt reprezentate de !
a$ materiale
b$ animale la crestere si ingrasat
c$ <*=+7
d$ &roductie in curs de executie
e$ &roduse
f$ *arfuri, inclusive terenuri si alte active materiale curente sip e 90 ac#izitionate si destinate
revinzarii
*aterialele, la rindul lor, pot fi divizate in !
5
5ateriile prime sunt bunurile care participa direct la fabricarea produselor
si se regaseste in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata.
5aterialele consumabile sunt acele categorii de bunuri de natura activelor
curente care participa direct la procesul de productie, fara a se regasi, de regula, in continutul material al
produselor fabricate.
/nimalele cuprind animalele tinere existente in intreprindere in scopul
cresterii, pentru a fi trecute la ingrasat sau la animale de munca.
*53S1 sunt bunurile cu o valoare nu mai mare decit limita stabilita pt a fi
considerate ca mij fixe " 2444 lei$, indifferent de durata lor de serviciu sau cu o durata de utilizare mai mica de un
an, indifferent de valoarea acestora, precum si bunurile assimilate acestora " ec#ipamentul de productie,
ec#ipamente si dispozitivele de uz general si special, imbracaminteea de protective si alte obiecte similar$. 'n
component <*=+7 sunt incluse si constructiile provizorii.
Productia in curs de e!ecutie reprez productia care nu a trecut prin toate
fazele de prelucrare prevazute in procesul te#nologic, precum si produsele terminate, dar nesupuse probelor si
receptiei calitative si cantitative sau necompletate in intregime. Ea cuprinde atit productia de bunuri, cit si cea de
prestari de servicii in curs de executie sau neterminate.
Produsele sunt reprezentate de bunuri in diferite faze din procesul de
productie sau alte activitati, destinate livrarii tertilor si, in unele cazuri, consumului intern. ,oncomitent, cu
produsele finite, din acelasi process de productie se obtin produse reziduale, care sunt necorespunzatoare din
punct de vedere calitativ si ulterior au o alta intrebuintare! deseuri, materiale recuperabile.
5arfurile sunt bunurile pe care intreprinderea le cumpara in vederea
revinzarii. 9oate aceste bunuri si servicii pot face obiectul contabilitatii stocurilor numai in masura in care ele
constituie proprietatea intreprinderii, inclusive si acele aflate in custodie, in prelucrare sau consignatie la terti.
E=.0-.%E.
%egula generala de evaluare si inregistrare a stocurilor este evaluat la valoarea de intrare care poate fi!
- &t bunurile ac#izitionate de la terti valoarea de cumparare plus c# privind ac#izitionarea
- &t bunurile obtinute din productia proprie costul efectiv al consumurilor de productie care
cuprinde consumurile materiale directe, consumurile directe privind retribuirea muncii,
consumurile indirect de productie
- 'n cazul sc#imbului stocurilor in procesul operatiunilor comerciale intre partile independente
valoarea venala a bunurilor primite sau predate in procesul sc#imbului
- &t stocurile aduse ca aport la capital obtinute cu titlu gratuit sau prin donatie valoarea de
utilitate.
0a intrarea in patrimoniu stocurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitatea astfel!
*.9E%''0E &%'*E +' *.9E%'.0E0E, <*=+7, ./'*.0E0E, *.%1-%'0E +' .09E (-/-%'
,-*&.%.9E la valoarea de intrare, care consta din urm elem!
a$ =aloarea de cumparare a stocurilor
b$ 9axe vamale aferente stocurilor importate
c$ ,# accesorii de ac#izitionare
d$ .cestea sunt c# directe sau indirect legate de aprovizionare pina la intrarea bunurilor in gestiune!
comisioane, c# de transit, asigurare, transport extern, transport pe parcursul intern, c# de
incarcare-descarcare, receptive etc.
'n costul de ac#izitie nu se include impozitele care ulterior urmeaza a fi restituite intreprinderii de catre organelle
fiscal si rabaturile acordate de furnizori.
&%<7-,9'. '/ ,-%+ 7E ELE,-9'E, +E*'1.(%',.9E0E +' &%<7-+E0E 1'/'9E, precum si alte
bunuri fabricate de intreprindere sunt evaluate la costul efectiv format din!
a$ ,onsumuri materiale directe
b$ ,onsumuri directe privind retribuirea muncii
c$ ,onsumuri indirect de productie
+9<,-%'0E &%'*'9E '/ -%*. +,N'*(-0-' +-/9 E=.0-.9E '/ 1E0-0 -%*.9<%!
2$ 0a valoarea venala a stocurilor primite in urma sc#imbului, corectata cu suma mij banesti platita
sau ec#ivalentul acestora;
3$ 0a valoarea venala a stocurilor eliberate in procesul sc#imbului, corectata cu suma mij banesti
platite sau ec#ivalentul acestora
5$ 0a valoarea de bilant stocurilor destinate sc#imburilor, in cazul cind nu exista valoarea venala
confirmata
K$ 0a valoarea contractual
0. E=.0-.%E. +9<,-%'0<% 7E *.%1-%' +' *.9E%'.0E '/ ,</9.('0'9.9E. ,-%E/9. &<9
1' .&0',.9E -%*.9<.%E0E *E9<7E!
2$ *etoda costului normative poate fi utilizata la evaluarea curenta si la controlul operativ al
existentei si circulatiei produselor finite si productiei in curs de executie. 0a determinarea
costului normative tre sa se tina cont de nivelul normativ al consumurilor si c# materiale si de
munca vie directa, precum si a consumurilor si c# indirect.
3$ *etoda vinzarilor cu amanuntul se recomanda a fi aplicata in comert la evaluarea unei cantitati
mari de marfuri care au un profit relative egal in pretul vinzarilor, in cazul unui sortiment care
variaza rapid
5$ *etoda de identificare se aplica la determinarea costului unitatilor stocurilor de marfuri si
materiale ce nu sunt reciproc substituibile, precum si a costului stocurilor produse si destinate
unor proiecte speciale
K$ *etoda cstului mediu ponderat ",.*.&.$, primei intrari primei iesiri "1'1<$, ultimei intrari
primei iesiri "0'1<$ se aplica la determinarea costului stocurilor iesite cu un sortiment variat si
reciproc substituibil.
,ostul mediu ponderat poate fi determinat in doua variante!
2$ +tabilirea unui cost mediu ponderat unitar calculate ca raportul dintre valoarea stocului si
cantitate, dupa fiecare intrare
3$ 7eterminarea unui cost mediu ponderat unitar lunar calculate ca raportul
dintre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor in cursul lunii si cantitatea existent in stocul
initial plus cantitatea intrata in cursul lunii.
,.*.&. @ "valoarea stocului initial O valoarea intrarilor$ D "cantitatea in stocul initial O cantitatea intrata$
=aloarea stocurilor iesite @ ,.*.&. H cantitatea stocurilor iesite
E=.0-.%E. 'E+'%'0<% 7'/ +9<, 7-&. *E9<7. 1'1< " &%'*. '/9%.9. &%'*.
'E+'9.$.
&otrivit acestei metode, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la valoarea
de intrare a primei intrari. &e masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la valoarea de
intrare a lotului urmator, in ordine cronologica.
Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda 0'1< consta in urmatoarele!
bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de ac#izitie sau de productie al ultimei intrari sau al ultimului
lot. &e masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de ac#izitie sau de productie al
lotului anterior, pina la epuizare. ,omparativ cu celelalte metode, aplicarea acestei metode duce la micsorarea
profitului si, in consecinta, se diminueaza obligatiile fiscal ale intreprinderii.
+tocurile se evalueaza la inventariere la valoarea de inventar sau de utilitate.
0a '/=E/9.%'E%E pot fi constatate si stabilite valorile care delimiteaza stocurile in 5 categorii!
2$ +tocurile care nu prezinta deprecieri si valoarea de inventar a carora este egala cu valoarea de
intrare
3$ +tocurile care au suferit deprecieri si se evalueaza la un prRt posibil de valorificat si, ca urmare,
valoarea de inventar este mai mica dcit valoarea de bilant
5$ +tocurile la care utilitatea sau pretul pietei creste si, deci, valoarea de inventar este mai mare
decit val. de bilant
E=.0-.%E. +9<,-%'0<% 7E *.%1-%' +' *.9E%'.0E 0. '/9<,*'%E. %.&<.%9E0<%
1'/./,'.%E are ca scop obtinerea prin ilant a unei situatii reale a patrimoniului si a stocurilor.
,<+9-0 +9<,-%'0<% 7E *.%1-%' +' *.9E%'.0E cuprinde c# de ac#izitionare, c# pt prelucrare si alte
c# aferente aducerii stocurilor de marfuri si materiale la locul pastrarii si in stare de utilitate
=.0<.%E. %E.0'M.('0. /E9. reprez pretul probabil de vinzare al stocurilor in procesul activit ec
ordinare, diminuate cu c# accesorii pt comercializarea lor, cum sunt c# de transport , comisioanele cedate, c# in
perioada de garantie, alte c# de desfacere.
-ntreb. 18. C*$2/;-7-2/2E/ 5/2E:-/7E7*:
,ontabilitatea stocurilor se organizeaz n cadrul unui sistem de conturi din clasa 2 E/ctive
curenteF, grupa *) ><tocuri de mrfuri i materiale? care cuprinde urmtoarele conturi sintetice! *))
>3ateriale?, *)* >&nimale la cretere i ngrat?, *)3 >"biecte de mic valoare i scurt durat?, *).
>@zura obiectelor de mic valoare i scurt durat?, *)/ >'roducia n curs de e+ecuie?, *)0 >'roduse? i
*)A >3rfuri?.
,onturile din aceast grup sunt destinate generalizrii informaiei cu privire la existena i
micarea stocurilor, au funcie contabil de activ i se reflect n subcapitolul $#" :!tocuri de mrfuri i
materiale; din 5ilanul contabil "cu excepia contului *). >@zura obiectelor de mic valoare i scurt durat?
care este un cont cu funcie contabil de pasiv destinat generalizrii informaiei privind uzura obiectelor de mic
valoare i scurt durat i a construciilor speciale provizorii$.
,onturile de stocuri sus-numite asigur!
condiii pentru organizarea contabilitii stocurilor dup structur, pe categorii de stocuri
prevzute de paragraful 6 din <#=#%# * ><tocurile de mrfuri i materiale?;
realizarea normelor specifice de gestiune pentru!
- stocurile din depozitele proprii;
- stocurile aflate la teri, pe categorii;
bunurile ac#iziionate sau vGndute;
aplicarea regulilor prevzute la evaluarea i nregistrarea stocurilor;
promovarea principiului prudenei la inventariere i evaluarea n bilan a activelor materiale
circulante.
;n cadrul ntreprinderii activele circulante materiale "stocurile$ ocazioneaz numeroase operaiuni
care pot fi grupate dup coninutul lor n operaiuni de aprovizionare i conservare, operaiuni de eliberare din
depozite i de inventariere. .ceste operaiuni sunt consemnate n diferite documente i reflectate n evidena
operativ.
.c#iziionarea se efectueaz, de regul, din afar, adic de la furnizori, i de la alte persoane
fizice sau juridice.
;n vederea ndeplinirii obiectivelor prevzute n programul de ac#iziionare, ntreprinderile emit
comenzi ctre furnizori, n baza crora se nc#eie contracte economice. ;n cazul executrii comenzii i a
contractului de ac#iziionare, ntreprinderea cumprtoare primete de la furnizor factura fiscal, factura de
expediie, anexa la factura fiscal sau la factura de expediie, dup caz. %ecepia cantitativ se efectueaz de ctre
magazioner i rezultatele ei "dac este cazul$ se consemneaz n bonul de primire sau nota de intrare, iar recepia
calitativ se efectueaz de un specialist i se reflect n certificatul de calitate "buletinul de analiz$. Este de
menionat c procurrile de la persoane fizice se documenteaz prin ntocmirea actului de ac#iziie.
;n cazul ac#iziionrii prin intermediul delegatului "reprezentantului$ propriu al ntreprinderii,
acestuia i se elibereaz delegaia care urmeaz a fi nmGnat furnizorului la preluarea bunurilor.
7ocumentele folosite la eliberarea stocurilor pentru consum pot fi! bonul de consum i fia-limit
de consum, iar n cazul vGnzrii acestora se ntocmete factura fiscal sau factura de expediie .
,ontabilitatea sintetic a materialelor aflate n proprietatea ntreprinderii se realizeaz cu ajutorul
contului *)) >3ateriale?, n cadrul cruia pot fi desc#ise urmtoarele subconturi! *))) >3aterii prime i
materiale de baz?, *))* ><emifabricate cumprate i articole de completare?, *))3 >%ombustibil?, *)).
>&mbalaje i materiale pentru ambalat?1 *))/ >'iese de sc5imb?1 *))0 >&lte materiale? , *))A >3ateriale
transmise pentru prelucrare?, *))B >3ateriale de construcie? i *))2 >3ateriale cu destinaie agricol?.
,ontul *)) >3ateriale? se folosete pentru evidena existenei i micrii stocurilor de materii prime i
materiale care particip direct la fabricarea produselor, prestarea serviciilor i se regsesc integral sau parial n produsul finit.
+e debiteaz cu valoarea de intrare a materialelor procurate prin creditul conturilor care indic sursa de provenien i se
crediteaz cu valoarea materialelor ieite din stoc "utilizate n procesul de prestare a serviciilor sau vGndute$.
'ntrarile de materiale se reflecta in conturile sintetice astfel!
2$ &t valoarea de cumparare a materialelor ac#izitionate, in functie de sursa de provenienta!
1t 211 Ct 2"1 sau 2"292"3 in cazul ac#itarii directe ; #21 sau #22)in cazul acceptarii
documentelor de decontare ale partilor nelegate sau partilor legate; 22'-in cazul aprovizionarii
prin intermediul titularilor de avans, dupa primirea avansului; #32-in cazul aprovizionarii prin
intermediul titularilor de avans, fara primirea avansului; %22-in cazul primirii stocurilor cu titlu
gratuit; 313)intrari de la fondatori in contul ac#itarii datoriilor aferente aporturilor aduse la
capitalul statutar
3$ &t c# accesorii " c# de transport, taxe vamale, c# privind asigurarile etc$! 1t 211 Ct#21-la
transportarea materialelor pina la depozitul intreprinderii; :33-in cazul acceptarii documentelor
de decontare ale partilor legate; (12-servicii de transport, de incarcare-descarcare prestate de
activitatile auxiliare ale intreprinderii; 2"2-in cazul ac#itarii nemijlocite a taxelor vamale; #38-pt
taxele vamale de ac#itat; :55-c#eltuieli privind asigurarea in drum; 22'-in cazul ac#itarii prin
intermediul titularilor de avans, dupa primirea avansului; #32-in cazul ac#itarii prin intermediul
titularilor de avans, fara primirea avansului
5$ &t materialele ac#izitionate prin sc#imb contra altor active! 7t322 ,t332,335
K$ &t plusurile de materiale constatate cu ocazia inventarierii ! 7t 322 ,t623
:$ &t materialele si deseurile utilizabile obtinute din!
a$ ,asarea <*=+7! 7t 322 ,t 325,623
b$ 0ic#idarea mij fixe ! 7t 322 ,t235,632
-ntreb. 2B. C*$2/;-7-2/2E/ *53S1
<*=+7 sunt activele care!
- au o valoare unitara nu mai mare de limita stabilita de legislatie " 2:44 lei$, indifferent de durata de exploatare;
-.u o durata de serviciu nu mai mare de un an, indifferent de valoarea unei unitati
'n categoria <*=+7 se include uneltele de munca, sculele, instrumentele, dispozitivele din sectiile de productie,
ec#ipamentul de protective si de lucru, aparatele de masura si control etc.
,ontabilitatea <*=+7 presupune rezolvarea a doua prob principale!
2$ -rmarirea existentei si miscarii <*=+7 de la intrarea lor in patrimoniu si pina la scoaterea din
folosinta
3$ ,alculul si inregistrarea uzurii <*=+7, in conformitate cu prevederile politicii de contabilitate a
intreprinderii.
&t evidenta <*=+7 se folosesc conturile!
- 325 P<*=+7? care se debiteaza cu valoarea obiectelor intrate si se crediteaza cu suma trecuta
la c#eltuieli a valorii uzurabile, precum si cu valoarea bunurilor materiale utilizabile obtinute din
lic#idarea obiectelor
- 32K Puzura <*=+7? care se crediteaza cu valoarea uzurabila a <*=+7 inclusa in c#eltuieli sau
consumuri in momentul darii lor in folosinta si se debiteaza cu suma uzurii calculate decontata
aferenta obiectelor scoase din folosinta
'n cursul perioadei de gestiune <*=+7 se inregistreaza in contab, in baza facturilor fiscal, facturilor de
expeditie, actelor de ac#izitie, bonurilor de intrare.
7aca intreprinderea procura <*=+7!
- 7e la furnizori!
a$ ,u plata ulterioara a valorii acestora! 7t 325 ,t :32
b$ ,u plata imediata a contravalorii acestora! 7t 325 ,t 3K2, 3K3, 3K5 sau 3KK
- &rin intermediul titularilor de avans!
a$ 'n cazul eliberarii avansului! 7t 325 ,t 33A
b$ 1ara eliberarea avansului! 7t325 ,t :53
- 7e la persoane fizice! 7t325 ,t:5C
'n cazul efectuarii c# suplimentare legate de procurarea <*=+7 se intocmesc urm formule contabile!
&t c#eltuieli de transport!
H'n cazul folosirii transportului propriu! 7t 325 ,t B23
H'n cazul cind c# de transport sunt suportate si facturate de catre furnizor! 7t 325 ,t :32
- &t c#eltuielile privind asigurarile in timpul transportarii <*=+7! 7t 325 ,t:55
- &t c# de incarcare si descarcare!
a$ +uportate de intreprindere 1t 213 Ct #319 #339 dau (12
b$ Effectuate de furnizor sau de alte organizatii! 1t 213 Ct #21
c$ .c#itate prin intermediul titularilor de avans!
'n cazul eliberarii avansului! 1t 213 Ct 22'
1ara eliberarea avansului! 1t 213 Ct #32
<*=+7 primite cu titlu gratuit! 1t 213 Ct %22
7aca in urma inventarierii <*=+7 se constata plusuri! 1t 213 Ct %12
'esirea <*=+7 se contabilizeaza astfel!
-=aloarea obiectelor cu pretul unitar nu mai mare de 2:44 de lei date in folosinta! 7t (13, sau '129 112 Ct 213
-=aloarea obiectelor cu pretul unitar mai mare de 2:44 de lei! 1t 2139 213.2 Ct 2139 213.1
-=aloarea obiectelor constatate lipsa cu ocazia inventarierii sau vindute! 1t '1" Ct 213
- =aloarea materialelor primite din lic#idarea <*=+7 1t 211 Ct 213
-zura calculate aferenta <*=+7 date in folosinta se trece la consumuri, c#eltuieli sau la valoarea activelor la
care acestea sunt utilizate! 7t B25,A23,A25,232,2K2,3:2 ,t 32K
&e masura scoaterii din functiune a <*=+7 se procedeaza la casarea uzurii calculate aferenta acestor obiecte! 7t
32K ,t 325
7aa valoarea ramasa a <*=+7 determinate in prealabil este mai mare decit valoarea materialelor sau deseurilor
obtinute la scoaterea din folosinta a obiectelor, diferenta in cauza se inregistreaza prin formula! 7t A2K ,t 325
7ocumentele centralizatoare in care se prelucreaza datele din documentele primare referitoare la miscarea
<*=+7 cuprind!
H%egistrul pt conturile 325 si 32K;H(alanta de verificare ;H,artea mare
6
'n (ilantul contabil valoarea <*=+7, diminuata cu uzura calculate, se refl pe postul P<*=+7?, rindul 324.
-ntreb. 21. C*$2/;-7-2/2E/ P:*1<C2-E- -$ C<:S 1E EGEC<2-E
P:*1<C2-/ -$ C<:S 1E EGEC<2-E reprez produsele care se gasesc in faze intermediare de prelucrare
sau executare, nefiind inca nici produse finite, nici semifabricate, precum si produse necompletate in intregime.
,ontab productiei in curs de executie se realizeaza cu ajutorul contului 32: P&roductia in curs de executie?. +e
debiteaza cu suma produselor si serviciilor in curs de executie la finele perioadei de gestiune si se crediteaza cu
decontarea valorii de bilant a productiei in curs de executie la inceputul perioadei de gestiune. 'n cadrul contului
32: pot fi desc#ise urm subconturi! 32:.2 Pproduse in curs de executie? si 32:.3 Pservicii in curs de executie?.
Este de mentionat ca productia in curs de xecutie nu trebuie si nici nu poate sa faca obiectul inregistrarii curente,
permanente, pe parcursul perioadei in cadrul contabilitatii, deoarece!
- &roductia in curs de executie se stabileste la sfirsitul perioadei, prin inventariere
- ,ostul efectiv al produselor si serviciilor in curs de executie se determina dupa inc#eierea
perioadei de fabricatie sau executie
.ceste caracteristici de gestionare a produselor si serviciilor in curs de executie organizeaza contabilitatea astfel!
2.0a sfirsitul perioadei de gestiune, in baza lucrarilor de inventariere, se
stabileste costul efectiv al productiei in curs de executie care se inregistreaza in evidenta financiara prin formula
contabila! 7t 32: ,t B22, B23
3.0a incep perioadei urmatoare se scoate din evidenta financiara productia in
curs de executie, inregistrata la sfirsitul perioadei, intrucit aceasta este in continua miscare, transformare si
finalizare, iar informatiile inregistrate la un moment dat pe baza inventarierii nu mai sunt relevante pt intervalul
imediat urmator, creditind contul 32: P&roductia in curs de executie?, subconturile respective prin debitul
contului B22 sau B23.
,ontul 32: se mai debiteaza sau se crediteaza in urmatoarele cazuri!
2.&t plusurile de productie in curs de executie constatate cu ocazia inventarierii! 7t 32: ,t 623
3.&t lipsurile de productie in curs de executie constatate cu ocazia inventarierii! 7t A2K ,t 32:
5.&t valoarea de bilant a productiei in curs de executie vindute ! 7t A2K ,t 32:
K.&t productia in curs de executie distrusa in urma evenimentelor exceptionale! 7tA35 ,t32:
'nformatia privind serviciile si productia in curs de executie se generalizeaza in registrul pt contul 32: P&roductia
in curs de executie?, subcontul 32:.2 P&roduse in curs de executie? si 32:.3 Pservicii in curs de executie?.
0a sfirsitul perioadei de gestiune dupa perfectarea ,artii mari datele din registrele folosite se trec in (ilantul
contabil pe rindul 334 P&roductia in curs de executie?.
22. C*$2/;.P:*1<SE7*: S- / 5/:6<:-7*:
,</9.('0'9.9E. &%<7-+E0<%
&rodusele cuprind semifabricatele, produsele finite si produsele reziduale.
<peratiunile economice specifice miscarii si gestiunii produselor sunt!
- <btinerea produselor si semifabricatelor din sectiile de productie si predarea lor la depozit
- Efectuarea controlului calitatii si identificarea produselor rebutate sau necorespunzatoare sub
aspect calitativ
- &restarea serviciilor si executarea lucrarilor pt alte J
- =inzarea produselor catre clienti
- Eliberarea produselor si semifabricat.pt consum intern
- =erificarea integritatii stocurilor de produse finite si semifabricate
,ontabilitatea stocurilor de produse finite, semifabricatelor si produselor reziduale destinate vinzarii se tine cu
ajutorul contului 326 P&roduse? care este un cont de active. 'n debit se inregistreaza costul efectiv al produselor
finite, semifabricatelor si produselor reziduale intrate in gestiune, obtinute din productia proprie prin creditul cont.
B22 si B23.
+e crediteaza cu valoarea de bilant al produselor iesite din gestiune prin vinzare, in corespondenta cu debitul
contului A22 P,ostul vinzarilor?; cu produsele returnate pt remedierea rebuturilor, in corespondenta cu debitul
conturilor B22 si B23; cu lipsurile la inventar, in corespondenta cu debitul contului A2K P alte c# operat?; cu cele
distruse in urma calamitatilor natural prin 7t contulu A35
Soldul debitor reprez valoarea de bilant a produselor finite, semifabricatelor si produselor reziduale aflate in
stoc la finele perioadei de gestiune.
&rodusele finite se evalueaza in bilant la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta. 7aca
costul efectiv este mai mare decit =.%./., diferenta se inregistreaza prin urm formula contabila! 7t A2K ,t 326
'n cazul cind in urma evaluarii ulterioare a produselor aflate in stoc are loc depasirea valorii realizabile nete
stabilite in baza evaluarii anterioare a produselor, pt suma ce depaseste aceasta valoare, dar in limitele costului
efectiv, se intocmeste urm formula contab! 7t 326 ,t 623
&lusurile de produse constatate cu ocazia inventarierii! 7t 326 ,t 623
&rodusele returnate de catre cumparatori si clienti se inregistreaza la pretul de valorificare posibil! 7t 326 ,t B33
,ontab produselor reziduale se organizeaza cu ajutorul contului 326 P&roduse?, subcontul 326.5 P&roduse
secundare? care se debiteaza cu valoarea produselor reziduale depozitate in vederea valorificarii si se crediteaza
cu valoarea produselor reziduale iesite din depozit spre a fi valorificate. +oldul este debitor si reprezinta valoarea
stocurilor produselor reziduale la pretul de valorificare.
0a sfirsitul perioadei de gestiune informatiile privind produsele se generalizeaza in registrul pt contul 326, iar
dupa perfectarea cartii mari informatiile privind stocurile de produse se refl in bilantul contabil pe rindul 354
P&roduse?
C*$2/;-7-2/2E/ 5/:6<:-7*:
*arfurile cuprind bunurile ac#izitionate in vederea revinzarii acestora in aceeasi stare.
&t evidenta marfurilor sunt destinate urm conturi! 32A P*arfuri?, B32?.daos commercial? si B33 P %eturnarea
si reducere preturilor la marfurile vindute?
,ontul 32A se utilizeaza pt evidenta existentei si miscarii marfurilor. Este un cont cu functie contabila de activ
si se debiteaz cu valoarea de intrare a marfurilor!
- .c#izitionate cu plata de la furnizori, in corespondenta cu ,t conturilor :32, :33, la pretul de
ac#izitie fara 9=.
- ,u c# aferente procurarii materialelor prin creditul conturilor :32, :33, B23, :5C, :52, :55
- .duse ca aport in natura la capitalul statutar, prin creditul contului 525.
- &rimite ca donatie sau cu titlu gratuitF, prin ,t cont. 633
- ,onstatate ca plusuri la inventariere, in corespondenta cu creditul contului 623
- ,u adaosul commercial afferent marfurilor intrate, cuprins in pretul de vinzare, daca evidenta
marfurilor intrate se tine la pretul de vinzare prin ,t contului B32
- ,u valoarea marfurilor returnate la pretul de utilizare posibila in corespondenta cu creditul
contului B33
,reditul acestui cont refl valoarea de bilant a marfurilor iesite din getiune prin diverse cai!
- &rin vinzare, in corespondenta cu contul A22
- ,u lipsurile constatate cu ocazia inventarierii si perisabilitatii, prin debitul contului A2K
- +uma adaosului commercial afferent marfurilor vindute, in cazul cind evidenta se tine la pretul de
vinzare cu amanuntul, prin debitul contului B32
- &ierderi din calamitati, prin debitul contului A35
- 7iferenta dintre costul efectiv si valoarea realizabila neta, in corespondenta cu debitul contului
A2K
+oldul contului 32A P*arfuri? este debitor si reprezinta valoarea de bilant a marfurilor existente in stoc la finele
perioadei de gestiune.
'nformatiile privind existent stocurilor de marfuri la finele perioadei de gestiune se reflecta in rindul 3K4
P*arfuri? din (ilantul contabil.
-ntreb. 23.Componeta9caracteristica si clasificarea creantelor
%reanele reprezint drepturi juridice ale ntreprinderii ca creditor de a primi la scadena stabilit de contractele
ntocmite, cambiile primite sau de alte documente o suma de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane
juridice sau fizice numite debitori.
,reanele ntreprinderii se clasifica dup diverse criterii!
2. ;n funcie de provenien!
creane comerciale, inclusivavansuri acordate i cambii primite;
creane privind decontrile cu bugetul de stat;
creane ale personalului;
creane privind veniturile calculate;
alte creane.
3. ;n funcie de termenul de ac#itare!
,reane pe termen scurt; ,reane pe termen lung.
5. ;n funcie de gradul de asociere a debitorilor!
,reane ale prilor legate; ,reane ale prilor nelegate.
K. ;n funcie de valuta n care se exprim!
,reane n valut naional; ,reane n valut strin.
,omponena, modul de constatare, de evaluare, de formare i de stingere a creanelor sunt reglementate de
prevederile Bazelor conceptuale ale pregtirii i prezentrii rapoartelor financiare1 <#=#%# 3 >%omponena
consumurilor i c5eltuielilor ntreprinderii1 <#=#%# / >'rezentarea rapoartelor financiareC1 <#=#%# ))
>%ontractele de construcieC1 <#=#%# )A >%ontabilitatea arendei 8c5iriei$C1 <#=#%# )B>-enitulC#
,reanele pot fi constatate ca active n cazul cGnd se respect urmtoarele cerine!
E sunt controlate de ntreprindere ca rezultat al evenimentelor anterioare "n baza drepturilor juridice asupra
acestora$;
E exist o certitudine ntemeiat c pe viitor acestea vor aduce avantaje economice;
E valoarea lor poate fi determinat cu un grad nalt de certitudine. ,reanele ntreprinderii se nregistreaz n
contabilitate la valoarea nominal. ,reanele n valut strin se reflect n rapoartele financiare n valuta
naional, prin aplicarea cursului de sc#imb valutar la data ntocmirii documentelor justificative "privind livrarea
produselor i mrfurilor, prestarea serviciilor, eliberarea avansului spre decontare etc$, la finele perioadei de
gestiune "data ntocmirii 5ilanului contabil& i la data ac#itrii acestora.
&entru a facilita ac#itarea creanelor i a stimula creterea vGnzrilor, ntreprinderile pot acorda cumprtorilor
diferite reduceri i nlesniri "reduceri de pre pentru clienii permaneni, pentru ac#itarea nainte de termenul de
plat stabilit n contracte, n cazul necorespunderii calitii mrfurilor cu cerinele stipulate n contracte etc$.
*odul de reflectare n contabilitate a reducerilor de preuri acordate depinde de perioada n care au fost
nregistrate reducerile, de faptul dac ntreprinderea formeaz sau nu rezerve pentru acoperirea pierderilor din
reduceri de preuri i retumri de mrfuri i utilizeaz sau nu contul contabilitii de gestiune <$$ >Deturnarea i
reducerea preurilor la mrfurile vEnduteC#
%educerile de preuri pot fi acordate!
E n momentul vGnzrii mrfurilor;
E dup vGnzarea mrfurilor!
- pGn la reflectarea veniturilor n rapoartele financiare anuale; dup reflectarea veniturilor n rapoartele
financiare anuale.
,reanele pot aprea nu numai la livrarea mrfurilor "serviciilor$, ci i la acordarea avansurilor pentru procurarea
activelor "serviciilor$.
&cordarea i utilizarea avansurilor se reflect n contabilitate prin ntocmirea urmtoarelor formule contabile!
E la acordarea avansurilor n contul livrrii activelor "prestrii serviciilor$!
Dt $$+ :,vansuri pe termen scurt acordate= .t $+"-$+$-$+%
E la utilizarea sumelor avansurilor acordate anterior pentru stingerea datoriilor fa de furnizori i antreprenori!
Dt >$"1 >$$.t $$+ :, vansuri pe termen scurt acordate =-
E la restituirea avansurilor n cazul n care livrarea mrfurilor sau prestarea serviciilor nu a avut loc!Dt $+"1
$+$1$+% .t $$+ :, vansuri pe termen scurt acordate =#
.vansurile acordate, n contul crora nu au fost livrate bunuri materiale sau prestate servicii, precum i cele
nerestituite n form bneasc dup expirarea termenului de prescripie se trec la c#eltuieli prin formula
contabil! Dt ?"+ .t $$+
&entru majorarea volumului de vGnzri ntreprinderile accept vGnzrile de mrfuri i servicii cu ac#itarea n rate.
n astfel de situaii unele sume nu vor fi ac#itate de cumprtori "clieni$, adic vor deveni datorii dubioase.
,reanele sunt considerate ca datorii dubioase n urmtoarele cazuri!
E cumprtorul "clientul$ este considerat insolvabil, iar creana nu are acoperire garantat;
E sunt ntocmite documentele care permit de a considera dubioase careva datorii "reclamaii, #otrGri ale organelor
judiciare sau avizele privind falimentul i lic#idarea ntreprinderii cumprtoare publicate oficial$;
E termenul de prescripie prevzut de legislaia n vigoare a expirat.
7econtarea creanelor comerciale dubioase n contabilitatea financiar se efectueaz n baza urmtoarelor
documente!
2.lista de inventariere a creanelor i datoriilor;
3.ordinul conductorului ntreprinderii privind decontarea creanelor.
7econtarea creanelor comerciale dubioase este posibil prin!
E raportarea direct a creanelor dubioase la c#eltuielile perioadei;
E decontarea creanelor dubioase pe seama rezervelor pentru datoriile dubioase create anterior.
*etoda decontrii directe a creanelor dubioase prevede raportarea acestora la c#eltuieli n perioada de gestiune n
care au fost constatate. ns aplicarea ei n practic conduce la nclcarea principiilor concordanei i prudenei,
deoarece suma creanelor dubioase nu se refer la veniturile constatate anterior n perioada respectiv, n baza
principiului specializrii exerciii lor.
,onform metodei specificate, suma creanelor reflectat n bilan nu poate fi considerat real, ntrucGt include i
suma care se consider dubioas i, probabil, nu va fi rambursat.
0a suma datoriilor dubioase anulate prin decontarea direct se ntocmete formula contabil!
Dt ?"$ :.0eltuieli comerciale=
.t $$" :.reane pe termen scurt privind facturile comerciale
-ntreb. 2". E3-1E$2/ C:E/$2E7*: C*5E:C-/7E
,reanele comerciale apar n rezultatul relaiilor cu cumprtori i clieni, privind expedierea produselor,
mrfurilor, produselor i altor bunuri. 9ermenul de ac#itare este stabilit n contractele create ntre cumprtor i
ntreprindere. ,reanele comerciale se contabilizeaz n baza urmtoarelor documente primare! factur fiscal,
factur de expediie, proces verbal de primire-predare a serviciilor, dispoziie de plat, bon de ncasare, proces de
inventariere.
Evidena analitic a creanelor comerciale se ine pe fiecare debitor n parte, pe tipuri de creane "dup
coninutul economic$, pe termene de ac#itare. &entru evidena sintetic sunt destinate conturile de activ 332, 335,
33K i contul de pasiv "rectificativ$ 333.
.pariia creanelor comerciale se refl.prin formula contabil!
la suma venitului din vGnzri! 7t 332 ,t 622
la suma 9=. aferent produselor, mrfurilor expediate 7t 332 ,t :5K
,oncomitent cu aceast nregistrare ntreprinderea reflect i costul bunurilor livrate, serviciilor prestate 7t A22
,t 326, 32A ,t B22, B23
Evidena operaiunilor de ac#itare a creanelor este condiionat de forma de plat!
- prin mijloace bneti 7t 3K2, 3K3 ,t 332
- prin decontri reciproce a datoriilor 7t :32 ,t 332
;n cazul cGnd cumprtorii nu sunt n stare s ac#ite creanele, ntreprinderea poate forma o rezerv privind
creanele dubioase. &entru crearea rezervei privind creanele dubioase este destinat contul de pasiv 333. ;n
creditul contului se reflect crearea rezervei, iar n debit utilizarea rezervei. +oldul este creditor i reflect suma
rezervei neutilizate, se nscrie n activul bilanului cu Pminus?. 0a crearea rezervei se ntocmete formula 7t A236
,t 333; la anularea creanelor dubioase din contul rezervei privind datoriile dubioase 7t 333 ,t 332.
;n cazul cGnd ntreprinderea nu formeaz rezerv privind datoriile dubioase, se ntocmete formula 7t A23
,t 332.
.vansurile pltite furnizorilor, se reflect sub form de creane. +e in la contul de activ 33K, acordarea
avansului se reflect prin 7t 33K ,t 3K2,3K3. 9recerea n cont a avansurilor acordate anterior se reflect prin 7t
:32 ,t 33K.
E!emplu!
ntreprinderea a nc#eiat un contract privind ac#iziionarea materiei prime n sum de 24444 lei, a fost
pltit un avans n sum de :4Q de la sum.
2. acordarea avansului 7t 33K ,t 3K3 :444 lei
3. datoria fa de furnizor pentru materia prim primit 7t 322 ,t :32 24444 lei
5. trecerea n cont a avansului pltit7t :32 ,t 33K-:444 lei
K. ac#itarea cu furnizorii 7t :32 ,t 3K3 :444 lei
&ot fi cazuri de returnare sau de reducere a preurilor! cGnd nu corespund calitatea produselor sau
mrfurilor expediate cu calitatea indicat n contract; cGnd nu corespunde preul cu cel indicat n contract. &entru
evidena materialelor sau produselor returnate privind micorarea preului, se utilizeaz contul din contabilitate
B33.
%eturnarea se nregistreaz prin! 7t B33 ,t 332, aceste sume se trec ulterior la pierderi prin formula! 7t A23
,t B33.
7ac cumprtorul emite o cambie la suma dobGnzii calculate pe toat perioada de scaden ntreprinderea
ntocmete formula 7t 33C ,t :2:. .poi n fiecare lun la suma dobGnzii se ntocmete formula 7t :2: ,t 632.
;ncasarea dobGnzilor 7t 3K3,3K2 ,t 33C
-ntreb. 2#. C*$2. C:E/$2E7*: P:-3-$1 1EC*$2/:-7E C< ;<>E2<7
,reanele privind decontrile cu bugetul reprezint datoria bugetului fa de ntreprindere privind sumele
impozitului pe venit pltite n avans, suma diferenei dintre 9=. pltit i ncasat precum i sumele pltite-n
plus privind alte impozite i pli.
7
Evidena analitic a creanelor privind decontrile cu bugetul se ine pe feluri de impozite, pli, termene de
recuperare a acestora.
&entru evidena sintetic este destinat contul de activ 33:. ;n 7t se reflect n decursul perioadei de
gestiune, suma impozitului pltit n avans, iar n ,t sumele trecute n cont la stingerea datoriilor fa de buget i
sumele recuperate de la buget.
&artea principal a creanelor privind decontrile cu bugetul o constituie impozitul pe venit, care n
decursul perioadei de gestiune se pltete n avans "cota impozitul pe venit este de 3:Q din profit$. ,onform
,odului 1iscal n prezent exist dou metode de calcul i plat a impozitului pe venit!
;n mrimea impozitului pe venit pe anul precedent, n acest caz n fiecare trimestru ntreprinderea
vireaz n buget o parte din suma impozitului pe venit din anul precedent "2DK trimestrial$
%eieind din rezultatele efective ale activitii pe parcursul perioadei de gestiune "se determin
trimestrial n forma /r.3 P%aportul privind rezultatele financiare?$
'ndiferent de metoda folosit n timpul anului, la sfGritul anului ntreprinderea calculeaz suma impozitului
pe venit reieind din rezultatele efective obinute i efectueaz corectrile corespunztoare.
2.ac#itarea impozitului pe venit n avans n decursul perioadei de gestiune 7t 33: ,t 3K3, 3K2
3.la sfGritul anului se calculeaz suma efectiv a impozitului pe venit i se reflect ca datorie fa de buget 7t
A52 ,t :5K
5.impozitul pe venit pltit n avans se trece la diminuarea datoriei fa de buget 7t :5K ,t 33:
;n cazul cGnd suma calculat la sfGritul perioadei de gestiune este mai mic decGt suma pltit n avans
diferena ntre ele reprezint soldul contului 33: i trebuie s fie recuperat din buget sau de regul ea este luat n
calcul la ac#itarea datoriei perioadei urmtoare de gestiune.
0a sfGritul anului n contul 33: de asemenea se trece diferena dintre sumele 9=. "accizele$ pltite i
ncasate, n cazul cGnd suma pltit depete suma ncasat. ;n timpul perioadei de gestiune 9=+. se reflect
prin urmtoarele formule contabile!
2. 7t :5K ,t :32 n cazul cGnd ntreprinderea este cumprtor "cGnd cumpr materiale, obiecte de
mic valoare i scurt durat, mrfuri, mijloace fixe etc.$
3. 7t 33C, 332 ,t :32 n cazul cGnd ntreprinderea este furnizor "la vGnzarea produselor finite,
prestarea serviciilor, vGnzarea mrfurilor etc.$
1cGnd diferena ntre 7t i ,t contului :5K, dac se obine c suma pltita este mai mare decGt cea ncasat
atunci ea se nregistreaz prin 7t 33: ,t :5K
-ntreb. 2%. E3-1E$2/ C:E/$2E7*: PE:S*$/7<7<-
,reanele privind decontrile cu personalul reprezint datoriile lucrtorilor sau personalului fa de
ntreprindere. .ceste creane pot fi!
.vans acordat n contul retribuirii muncii;
.vansuri acordate titularului de avans;
,reanele personalului privind recuperarea daunei materiale
&lata serviciilor comunale etc.
Evidena analitic a creanelor privind decontrile cu personalul se ine pe fiecare debitor, pe fiecare fel de
crean i termene de ac#itare a acestora. Evidena sintetic a creanelor se ine la contul de activ 33A. ;n 7t se
nregistreaz apariia creanelor, n ,t ac#itarea creanelor. +oldul este debitor i arat suma creanelor
personalului la un moment dat.
.cordarea avansurilor personalului n contul salariului se reflect prin formula contabil!
7t 33A ,t 3K2
0a sfGritul lunii are loc calcularea salariului efectiv al personalului!
7t B22, B23, B25, A23, A25, 223, 232 ,t :52
7up calcularea salariului are loc compensarea avansurilor acordate salariailor n limitele remuneraiilor
calculate! 7t :52 ,t 33A
.lt metod de contabilizare, acordarea avansului lucrtorului 7t :52 ,t 3K2. ,alcularea 7t B22, B23 ,t
:52. .c#itarea restanei 7t :52 ,t 3K2. 7ac la sfGritul lunii se obine sold 7t la :52, el se trece n 33A, adic se
ntocmete formula contabil 7t 33A ,t :52. 0a nceputul perioadei de gestiune soldul contului 33A se va trece la
contul :52 prin formula contabil invers! 7t :52 ,t 33A.
&entru executarea unor sarcini de serviciu persoanelor, numite titulari de avans, li se elibereaz avansuri
spre decontare. .ceste avansuri sunt destinate procurrii unor active i acoperirii c#eltuielilor de deplasare. &entru
evidena decontrilor cu titularii de avans, sunt destinate conturile 22' i #32 .
2. ;n cazul eliberrii preventive a avansului spre decontare se ntocmesc urmtoarele nregistrri!-eliberarea
avansului spre decontare 7t 33A ,t 3K2, 3K3, 3K5
- n baza decontului de avans se trec n cont c#eltuielile efectuate de titularul de avans, la suma
c#eltuielilor de deplasare! 7t A23, A25, B25 ,t 33A; la sumele c#eltuite pentru procurarea activelor
respective 7t 222, 235, 322, 325, 32A ,t 33A
7ac titularul de avans cruia i-a fost eliberat avansul spre decontare, nu a c#eltuit toat suma, el trebuie s
restituie suma timp de : zile sau aceasta poate fi reinut din salariu! 7t 3K2 7t :52 ,t 33A
3. 7ac titularul de avans pleac n deplasare fr a primi un avans spre decontare, atunci c#eltuielile
efectuate de ctre el, n baza decontului de avans, se nregistreaz n contul :53
7t A25, A23, B25 235, 322, 325, 32A ,t :53. ,#eltuielile suportate de titularul de avans sunt restituite acestuia,
ntocmindu-se formula contabil 7t :53 ,t 3K2, 3K3, 3K5.
%reanele privind mrfurile vEndute n credit. ;n unele cazuri lucrtorii ntreprinderii procur mrfuri n
credit, care se compenseaz din contul creditelor bancare primite pentru lucrri i din contul reinerilor din salariu
lucrtorilor. ;n cazul utilizrii creditelor se ntocmete 7t 33A5 ,t K23. 0ucrtorii pot ac#ita n rate datoriile fa
de ntreprindere, n numerar prin casieria ntreprinderii sau prin reineri din salariu 7t 3K2, :52 ,t 33A5. 7up
reinerea acestor sume, se ramburseaz creditul bncii 7t K23, :23 ,t 3K3, 3K5.
7ac ntreprinderea nu utilizeaz creditele bancare n ac#itarea datoriei fa de firma-vGnztoare, n baza
documentelor de plat prezentate de ctre lucrtori se rein sumele spre ac#itare din salariul muncitorilor. 7t :52
,t :5C. +umele reinute se transfer firmelor-vGnztoare 7t :5C ,t 3K3.
.reane ale personalului pot aprea i 'n urma cauzrii 'ntreprinderii un preudiciu material. Evidena acestor
creane se ine la subcontul 33AK P,reane pe 9+ privind recuperarea daunei materiale?. ,reanele personalului
privind recuperarea daunei materiale se nregistreaz n perioada de gestiune, cGnd a fost recunoscut de vinovat
dauna comis sau cGnd aceasta a fost adjudecat de organele judiciare! 7t 33AK
,t 623 daune care urmeaz a fi recuperate n perioada de gestiune curent
,t K33, :2: daune care urmeaz a fi recuperate n perioade de gestiune ulterioare
;ntreprinderea ar putea avea la bilan obiecte de menire social-cultural n care locuiesc salariai ai ntreprinderii.
;n perio perioada calculrii datoriei locatarilor privind serviciile comunale i alte servicii acordate salariailor se
reflect! 7t 33A ,t 623.
-ntreb. 2'. E3-1E$2/ C:E/$2E7*: P:-3-$1 3E$-2<:-7E C/7C<7/2E
,reanele privind veniturile calculate reprezint datoriile altor ntreprinderi fa de ntreprinderea respectiv
privind! plata pentru arend; dobGnzile i redevenele calculate; dividendele precum i alte venituri "amenzi,
penaliti$. ,reanele date apar n cazul cGnd data calculrii veniturilor nu coincide cu data plii sau ac#itrii
acestora.
Evidena analitic a veniturilor se ine pe feluri de venituri, pe debitor, pe termene de apariie i de stingere.
&entru evidena sintetic este destinat contul de activ 33B. ;n 7t acestui cont se reflect calcularea veniturilor care
urmeaz s fie pltit ntreprinderii, iar n ,t ac#itarea acestora. +oldul este debitor i reflect sumele veniturilor
calculate dar neac#itate la o dat anumit. 0a calculul veniturilor se ntocmete formula contabil
7t 33B
,t 6233 pentru creane privind arenda curent
,t 6333 pentru creanele privind arenda finanat pe termen lung
,t 632K, 632:, 632A privind dobGnzile calculate aferente obligaiunilor procurate, cambiilor primite,
mprumuturilor acordate, privind dividendele calculate aferente aciunilor procurate, precum i creanele aferente
veniturilor din participarea n capitalul statutar al altor ntreprinderi.
;ncasarea sumei creanelor pe 9+ privind veniturile calculate se reflect!
7t 3K2, 3K3, 3K5 ,t 33B.
,reanele pot fi compensate printr-o datorie reciproc fa de debitorul respectiv!
79 :32, :33, :5C ,t 33B.
;n afar de creanele comerciale, ale personalului, prilor legate, bugetului, n procesul activitii
economice a ntreprinderii apar i alte creane la care se refer! creanele companiilor de asigurri; creanele
organelor de asigurare social; etc. Evidena analitic a acestor crean se ine pe fiecare debitor, pe termene de
apariie i ac#itare. Evidena sintetic se ine la contul de activ 33C. ;n 7t acestui cont se reflect apariia
creanelor, iar n ,t ac#itarea acestora. +oldul este debitor i reflect suma creanelor ntreprinderii la un moment
dat. +uma despgubirilor care urmeaz s fie primit de la companiile de asigurri se reflect prin formula 7t
33C ,t 623, 635. .c#itarea acestor creane se reflect prin 7t 3K3 ,t 33C.
-ntreb. 2(. C*$2/;-7-2/2E/ /72*: C:E/$2E
'n afara de creantele comerciale, creantele personalului, partilor legate, bugetului, in procesul activitatii
economice a intreprinderii apar si alte creante!
- privind recuperarea pierderilor
- ale organelor de asigurari sociale
- privind reclamatiile inaintate si recunoscute
- ale bancilor comerciale
- privind alte operatiuni.
,%E./9E0E &%'='/7 %E,-&E%.%E. &'E%7E%'0<% reprez suma despagubirilor calculate de la
companiile de asigurari ca urmare a aparitiei cazului de risc asigurat de intreprindere sau suma recompenselor
calculate de la organelle de stat sau alti ag. ec.
,%E./9E0E <%I./E0<% 7E .+'I-%.%' +<,'.0E apar in urma depasirii sumelor virate ,asei
/ationale de .sigurari +ociale asupra sumelor calculate, precum si in cazul platilor excedentare a sumelor
cuvenite din bugetul asigurarilor sociale, effectuate de intreprindere salariatilor proprii.
,%E./9E0E &%'='/7 %E,0.*.9''0E apar in cazul prezentarii unor pretentii!
- furnizorilor si antreprenorilor pt incalcarea clauzelor contractual
- organelor bancare si financiare pt virarea gresita a banilor din cont
- cumparatorilor si clientilor pt neac#itarea in termen
- organelor de control de stat pt amenzi sit axe calculate in mod neintemeiat.
,%E./9E0<% (./,'0<% ,<*E%,'.0E pot aparea in cazul virarii gresite a mijloacelor banesti din
conturile curente ale intreprinderii, ca urmare a unei erori bancare sau indicarii unor rec#izite bancare incorecte
ale beneficiarului in documentele de decontare ale platitorului.
&t generalizarea existentei si miscarii acestor creante este destinat contul de active 33C P.lte creante pe 9+?. 'n
debitul acestui cont se reflecta inregistrarea creantelor pe 9+, iar in credit ac#itarea lor. +oldul este debitor si
reprezinta suma creantelor pe 9+ la finele perioadei de gestiune.'n functie de caracterul operatiilor care au cauzat
aparitia creantelor, in cadrul contului 33C pot fi desc#ise urm subconturi! 33C.2 P ,reante pe 9+ ale companiilor
de asigurari?, 33C.3 P ,reante pe 9+ ale organelor de asigurari sociale?, 33C.5 P ,reantele pe 9+ privind
pretentiile inaintate si recunoscute?, 33C.K P,reante pe 9+ privind alte operatii?.
%efl sumei despagubirii destinata incasarii de la companiile de asigurari, alti ag ec sau inst publice privind
pierderile rezultate!
- din situatii exceptionale ! 7t 33C ,t 635
- in urma altor operatiuni si evenimente economice! 7t 33C ,t 623
creantele organelor de asigurari sociale se constata la trecerea soldului debitor al contului :55 P7atorii privind
asigurarile?, in contul 33C, subcontul 33C.3 si se refl prin formula contabila! 7t 33C ,t :55
aceste creante pot fi recuperate de la organelle de asigurari sociale in contul curent sau pot fi trecute in contul
platilor perioadelor viitoare.
0a momentul acceptarii inscris a reclamatiei sau adoptarii deciziei organelor juridice cu privire la recuperarea
reclamatiei se inregistreaza! 7t 33C ,t 623
+uma mij banesti transferate incorrect din conturile curente ale intreprinderii! 7t 33C ,t 3K3,3KK,:32,:5C
,reantele aferente vinzarilor de active pe 90! 7t 33C la pretul de vinzare, ,t 632 la valoarea de vinzare "fara
9=.$, :5K la suma 9=. aferenta livrarilor de active pe 90
'ncasarea creantelor privind decontarile cu alti debitori! 7t 3K2, 3K3, 3K5 ,t 33C
,reantele privind decontarile cu alti debitori pot fi trecute in cont pe seama datoriilor fata de aceiasi debitori la
efectuarea decontarilor prin compensarea cererilor reciproce! 7t :32, :55, :5C ,t 33C
7aca creantele analizate sunt considerate dubioase ca urmare a expirarii termenului de prescriptie sau falimentul
debitorului, acestea se trec la pierderi! 7t A2K ,t 33C
,ota-parte a creantelor pe 90 spre ac#itare in anul curent se trece in categoria creantelor curente ! 7t 332, 335,
33C, ,t 25K
-ntreb. 28. C*5P*$E$2/9 C/:/C2E:-S2-C/ S- C7/S-6-C/:E/ 5-?7*/CE7*: ;/$ES2-
*'S0<.,E0E (./E+9' sunt active cu cel mai inalt grad de lic#iditate si cuprind disponibilitati banesti in
casieria intreprinderii, depozite, conturile curente in valuta nationala, valuta straina si alte conturi la banci.
*ij banesti ale J pot fi clasificate dupa diferite criterii.
,riterii de clasificare a mij banesti!
2$ in functie de valuta in care sunt exprimate!
mij banesti in valuta nationala simij banesti in valuta straina
3$ in functie de locul pastrarii si formele de existent!
mij banesti in numerar simij banesti in conturi bancare
- alte mij banesti " documente banesti etc$
5$ in functie de posibilitatea utilizarii!
- mij banesti legate
- mij banesti nelegate
*'S. (./E+9' 0EI.9E reprez disponibilitati banesti care apartin J cu drept de proprietate, dar nu pot fi
utilizate din cauza unor factori determinati. 7in acestea fac parte, de exemplu, mij banesti din conturile bancare
sec#estrate sau blocate pina la clarificarea imprejurarilor respective.
*'S. (./E+9' /E0EI.9E sunt mij banesti care apartin intreprinderii si pot fi utilizate liber
de aceasta.
7atele privind mij banesti prezinta interes pt toti utilizatorii interni si externi de info contabile la luarea deciziilor
privind activit intreprinderii. -neori ponderea ridicata a mij banesti determina un coefficient inalt al lic#iditatii,
iar ponderea ridicata a mij banesti legate poate semnala starea de insolvabilitate a intreprinderii.
(ilantul contabil actual nu prevede posture in care se refl sumele mij banesti legate. .cestea sunt inregistrate in
.nexa la (ilantul contabil, in baza careia se face analiza situatiei economico-financiare a intreprinderii.
3B. E3-1E$2/ 5-?7*/CE7*: ;/$ES2- -$ C/S-E:-E
*ijloacele bneti n numerar se pstreaz n casieria ntreprinderii i se folosesc pentru ac#itarea unor
pli curente mrunte i urgente. <peraiile de cas sunt efectuate de casier care poart rspundere material
deplin pentru bunurile pstrate n casierie. *ijloacele bneti n numerar se afl ntr-o micare continu. ;ntrrile
au loc din contul de decontare, ca rambursare a avansurilor neutilizate de ctre titularii de avans, sub forma de
venituri n urma vGnzrii n numerar a produciei, mrfurilor etc. /umerarul n casierie este primit din contul de
decontare de ctre casier, n baza unui document numit P,ec bnesc?. 0a intrrile de mijloace bneti se
perfecteaz P7ispoziie de ncasare? cu c#itan. .ceasta se ndeplinete identic cu c#itana, care la rGndul ei se
elibereaz persoanei ce a pltit banii, ca confirmare a depunerii acestui numerar.
Eliberarea numerarului din cas este legat de ac#itarea salariilor, premiilor i altor pli salariailor, de
eliberarea avansurilor spre decontare titularilor de avans, cGt i de efectuarea altor c#eltuieli pentru necesitile
generale ale ntreprinderii etc. 7ocumentul de baz care se ntocmete la eliberarea banilor din cas este
P7ispoziia de plat?.
.c#itarea salariului se efectueaz perfectGnd un P(orderou de plat?. 7up expirarea termenului de plat,
casierul calculeaz sumele efectiv ac#itate i cele nereclamate, pe care le arat la sfGritul borderoului de plat. 0a
suma efectiv pltit se ntocmete o dispoziie de plat.
0a vrsarea mijloacelor bneti n contul de decontul de decontare se perfecteaz un P.viz la plata n
numerar?, n care se indic numrul contului, suma denumirea ntreprinderii, numele deponentului. 0a sfGritul
zilei de munc datele documentelor de ncasare i de plat sunt nscrise de ctre casier n P%egistrul de cas?, care
poate fi perfectat manual sau automatizat. %egistrul de cas se completeaz n dou exemplare prin foaia de
indigo. &rimul exemplar rmGne n registrul de cas, iar al doilea "detaat$ servete n calitate de raport al
casierului.
&entru evidena sintetic a operaiilor de cas, este destinat contul de activ 3K2. ;ncasarea mijloacelor
bneti n casieria se reflect n debitul contului 3K2, n contrapartid cu creditul conturilor!
- la sumele ncasate din vGnzri, prestri de servicii "fr 9=. i accize$, sub form de pli de arend
n cazul arendei finanate, dobGnzi, sub form de recuperri din cazuri excepionale 7t 3K2 ,t
622, 623, 632, 635
- la sumele 9=. i accize primite 7t 3K2 ,t :5K
- la ncasrile n vederea ac#itrii creanelor 7t 3K2 ,t 332, 335, 33A, 33B, 33C
- la sumele primite ale creditelor bancare i mprumuturilor! 7t 3K2 ,t K22, K23, K25, :22, :23, :25
- la sumele diferenelor de curs valutar favorabile, aferente soldului numerarului valutar n casierie 7t
3K2 ,t 633
ieirile mijloacelor bneti din casierie se nregistreaz n creditul contului 3K2, n contrapartid cu debitul
conturilor!
- la ac#itarea datoriilor financiare i comerciale! 7t K22, K23, K25, :22, :23, :25, :32, :33
- datoriilor fa de personal, fa de buget, instituii publice, ali creditori! 7t :52, :53, :55, :5K, :5A,
:5C
- la depunerile disponibilitilor bneti n contul de decontare sau valutar, eliberarea avansurilor spre
decontare! 7t 3K3, 3K5, 33A
- la suma diferenei de curs nefavorabil, aferente soldului numerarului n valut strin! 7t A33
<peraiile cu numerar n valut strin se nregistreaz n subcontul 3K23. &e teritoriul %epublica *oldova
nu sunt permise decontrile n valut strin. ,asa n valut se utilizeaz mai frecvent pentru eliberarea avansului
spre decontare n valut, atunci cGnd delegatul pleac peste #otarele %epublica *oldova. &entru reflectarea
distinct a micrii numerarului n valut strin la ntreprindere, registrul de cas i documentele primare se in
separat pe fiecare tip de valut.
8
,onform regulamentului n vigoare, se efectueaz inopinat inventarierea casieriei de ctre o comisie
special n a crei componen intr, cel puin, trei persoane, inclusiv contabilul ef. 0a plusurile stabilite n cas,
n urma inventarierii mijloacelor bneti, se ntocmete formula! 7t 3K2 ,t 623. .tunci cGnd n procesul
inventarierii mijloacelor bneti sunt depistate lipsuri de mijloace bneti, dup remiterea de ctre comisie a
procesului verbal de inventariere n contabilitate, se ntocmesc urmtoarele formule contabile! 7t A2K ,t 3K2.
.ceast sum se imput persoanei vinovate, dac ea a fost depistat i a recunoscut suma daunei comise sau a fost
adjudecat de organele judiciare! 7t 33A ,t 623. ;n cazul n care dauna va fi compensat n perioadele viitoare
precum i dac persoana vinovat nu recunoate suma daunei se intenteaz un proces judiciar i pGn la anunarea
#otrGrii judecii se ntocmete! 7t 33A ,t :2:
<peraiunile economice privind debitul i creditul contului 3K2 se reflect n registre analitice i sintetice,
care se elaboreaz de sine stttor de fiecare ntreprindere i se organizeaz pe tipuri de activiti pentru a facilita
selectarea informaiei necesare pentru ntocmirea P%aportului privind fluxul mijloacelor bneti?
-ntreb. 31. C*$2/;-7-2/2E/ 5-?7*/CE7*: ;/$ES2- -$ C*$2<:-7E C<:E$2E -$ 3/7<2/
$/2-*$/7/
<perat economice pot fi effectuate in contul curent numai dupa inregistrarea acestui cont la inspectoratele fiscale
de stat teritoriale.
'n scopul desc#iderii unui cont curent ag.ec. rezident prezinta la inst bancara urm docum!
- ,ererea de desc#idere a contului, dupa un formular tipizat
- ,opia certificatului de inregistrare a intrep sau alte docum care confirma inregistrarea de stat conform
legislatiei in vigoare
- ,opia statutului, regulamentului sau contractului de constituire
- ,opia certificatului de atribuire a codului fiscal, in cazul cind legislatia prevede atribuirea acestuia
- 1isa cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei
- Extrasul din %egistrul ,omercial de +tat ce confirma persoana autorizata sa administreze
intreprinderea
- .lte documente la cererea bancii
,opiile documentelor prezentate trebuie autentificate la notar.
9ranzactiile privind incasarile si platile in conturile curente se efectueaza de catre banca conform documentelor
bancare tipizate care trebuie certificate prin semnaturile persoanelor indicate in fisa cu specimenele de semnaturi
si amprenta stampilei si anume!
- 7'+&<M'9'. 7E &0.9. reprezentind un ordin de a transfera beneficiarului o anumita suma de
bani, utilizata pt stingerea datoriilor financiare si comerciale ale intreprinderii
- 7'+&<M'9'. 7E &0.9. 9%EM<%E%'.0. intocmita la ac#itarea datoriilor privind impozitele,
taxele si alte plati la bugetul de stat
- 7'+&<M'9'. 7E &0.9. .,,E&9.9. reprez o dispozitie de transfer a unei sume de bani, data de
catre platitor bancii platitoare prin oficiul postal, pe numele unor cetateni, cum ar fi pensiile pt limita
de virsta, pensiile alimentare, salariile, c# de deplasare etc.
- ,E%E%E.-7'+&<M'9'. 7E &0.9. se intocmeste de beneficiarul platii si este emisa platitorului
cu scopul de a incasa valoarea bunurilor livrate, serviciilor prestate si altor creante contractuale, in
baza documentelor de expediere remise lui in afara bancii
- .,%E7'9'=-0 reprez obligatia unei banci de a plati beneficiarului o suma determinata pt marfa
livrata sau serviciile prestate in termenul stabilitF, la prezentarea docum ce confirma expedierea marfii
sau prestarea serviciilor
- ,E,-0 7E 7E,</9.%E prin care emitentul cecului da ordin bancii de a plati o suma determinate
de bani la prezentarea unui cec de catre beneficiarul de cec
- 7'+&<M'9'. '/,.+< +' 7'+&<M'9'. '/,.+< 9%EM<%E%'.0. reprez odinul beneficiarului
privind transferarea incontestabila a unei anumite sume de mij banesti din contul platitorului fara
acordul lui.
=arsarea numerarului din casieria intreprinderii la conturile bancare se efectueaza in baza diferitelor documente
bancare tipizate, intocmite manual sau automatiza, in functie de directia si scopul varsamintului!
- 1<.'. 7E =.%+.*'/9 - cu c#itanta si ordin, utilizata pt depunerile in conturile bancare in timpul
operativ sau prelungit la banci
- (<%7E%<-0 '/+<9'9<% utilizat la depunerile de numerar prin genti sigilate de catre clientii cu
un volum mare de incasari
- .='M-0 7E &0.9. '/ /-*E%.% pt plata impozitelor si taxelor la bugetul de stat
&t generalizarea info privind existent si miscarea mij banesti in valuta nationala, inregistrata in contul curent al
intreprinderii la banca, este destinat contul de active 3K3 P,ont de decontare?. 'n debitul acestui cont se refl
incasarea mij banesti in valuta nationala, iar in credit utilizarea mij banesti. +oldul acestui cont este debitor si
reprez suma mij banesti in contul curent la finele perioadei de gestiune.
'n cadrul contului 3K3 pot fi desc#ise urm subconturi! 3K3.2 Pmij banesti nelegate?, 3K3.3 P mij banesti legate?
'ncasarile mij banesti in contul curent se refl in debitul contului 3K3 in corespondenta cu creditul conturilor!
- 7in clasa 6 P=enituri? la suma veniturilor incasate nemijlocit prin mij banesti! 7t 3K3-la suma totala
a incasarilor ,t 622 la sumele incasate din vinzari, prestari de servicii "fara 9=. si accize$, 623-la
suma incasarilor din vinzarea altor active curente, sub forma de plati de arenda in cazul arendei
operationale, 632 la valoarea de vinzare activelor pe 90 " fara 9=. si accize$, 633-la suma platilor
de arenda in cazul arendei finantate, dobinzilor, redeventelor, 635-la incasarile sub forma de
recuperari ale pierderilor rezultate din situatiile exceptionale
- 0a sumele 9=. si accize primite aferente valorilor in marfuri si materiale livrate la ac#itarea
nemijlocita! 7t 3K3 ,t :5K
- 0a incasarile in vederea ac#itarii creantelor! 7t 3K3 ,t332,335,33A,33B,33C,25K
- 0a sumele primite ale creditelor bancare si imprumuturilor! 7t 3K3 ,t K22,K23,:22,:23,K25,:25
- 0a suma mij banesti sub forma de avansuri pe 9+ si 90 primite! 7t 3K3 ,t K3K, :35
'esirile mij banesti din contul curent se inregistreaza in creditul contului 3K3 in corespondenta cu debitul urm
conturi!
- 'n vederea ac#itarii datoriilor comerciale si financiare ! 7t K22, K23, :22,:23,K25,:25,:32,:33 ,t 3K3
- 'n vederea ac#itarii datoriilor fata de personal, de buget, fondurile extrabugetare, inst publice, ,asa
/ationala de .sigurari +ociale, organelle sindicale, companiile de asigurari, alti creditori!
7t:52,:53,:55,:5K,:5A,:5C ,t 3K3
- 0a ridicarea disponibilitatilor banesti in casierie! 7t 3K2 ,t 3K3
- 0a sumele mij banesti plasate in investitiile pe 90 si 9+ in parti nelegate si legate! 7t252,253,352,353
,t3K3
- 0a sumele 9=. si accizelor transferate aferente valorilor in marfuri si materiale procurate si
serviciilor primite la ac#itarea nemijlocita! 7t :5K ,t 3K3
<perat economice privind miscarea mij banesti pe contul curent se refl in registrul pt contul 3K3 care se
elaboreaza de sinestatator de fiecare intrep si se organizeaza pe perioade, pe conturi corespondente sip e tipuri de
activitati. 0a sfirsitul per de gestiune datele din acest registru se utilizeaza la intocmirea %aportului privind fluxul
mij banesti si se trec in ,artea mare.
-ntreb.32. C*$2/;-7-2/2E/ 5-?7*/CE7*: ;/$ES2- -$ C*$2<:-7E 3/7<2/:E
&t efectuarea operat in valuta straina, cum ar fi ac#itarea datoriilor aferente contractelor care prevad importul de
marfuri si servicii, rambursarea creditelor in valuta straina, ac#itarea c#eltuielilor de deplasare in strainatate,
precum si in alte cazuri prevazute de legislatia in vigoare, intreprinderile pot procura valuta respectiva. 'n acest
scop ele prezinta bancii in care se deserves o cerere, in care reflecta destinaatia valutei straine procurate,
documentul care confirma necesitatea procurarii valutei straine, termenul de executare etc. daca intrep in termen
stabilitF de la data procurarii valuteo straine nu a folosit-o in scopurile pt care a fost procurata, ea este obligate sa
o propuna pt vinzare bancii autorizate.
Efectuarea operatiunilor in valuta straina necesita folosirea de catre intrep documentele prevazute in
/omenclatorul tipurilor de documente de decontare si contabile utilizate la efectuarea operatiunilor bancare
aprobat prin Notarirea (ancii /ationale a *oldovei , cu ar fi!
- 7'+&<M'9'. 7E &0.9. '/ =.0-9. pentru efectuarea decontarilor si refl in evidenta contabila a
operat in valuta straina
- /<9. 7E ,</9.('0'9.9E pt perceperea comisioanelor si a altor plati la efectuarea
operatiunilor in valuta straina
- <%7'/-0 7E &0.9. ' =.0-9. la eliberarea numerarului in valuta straina
- <%7'/-0 7E '/,.+.%E '/ =.0-9. pt incasarile de numerar in valuta straina
&t generalizarea info privind existent si miscarea mij banesti in valuta straina este destinat contul de active 3K5
Pcont valutar?. 'n debitul acestui cont se inregistreaza incasarea mij banesti in valuta straina, iar in credit-
utilizarea lor. +oldul contului este debitor si refl suma mij banesti in valuta straina la finele perioadei de gestiune.
'n cadrul contului 3K5 pot fi desc#ise urm subconturi! 3K5.2 Pconturi valutare in tara?, 3K5.3 Pconturi valutare in
strainatate?, 3K5.5 Pmijloace valutare legate?.
0a procurarea "vinzarea$ valutei straine de catre intreprindere se intocmesc urm formule contabile!
- 0a suma valutei straine procurate! 7t 3K5 ,t 3K3
- 0a suma valutei straine vindute ! 7t 3K3 ,t 3K5
- 0a suma comisionului pt serviciile de procurare " vinzare$ a valutei straine! 7t A25 ,t 3K3
'ncasarile de mij banesti in valuta straina in cadrul altor operatiuni curente ale intreprinderii se refl prin urm
formule contabile!
- 0a sumele incasarilor in vederea ac#itarii creantelor! 7t 3K5 ,t25K,332,335,33K,33A,33B,33C
- 0a sumele creditelor bancare si imprumuturilor primite! 7t3K5 ,tK22,K25,:22,:25
- 0a sumele mij banesti primite sub forma de avansuri pe 9+ si 90! 7t 3K5 ,tK3K,:35
- 0a suma mij banesti varsate in contul valutar din casieria intrep! 7t 3K5 ,t 3K2
'esirile de mij banesti din contul valutar al intrep!
- 0a sumele transferate in vederea ac#itarii datoriilor financiare si comerciale!
7tK22,K25,:22,:25,:32,:33,:35,:5A,:5C ,t 3K5
- 0a suma disponibilitatilor banesti ridicate in casierie pt c# de deplasare in strainatate! 7t3K2 ,t3K5
- 0a sumele mij banesti plasate sub forma de investitii pe 90 si 9+ in parti nelegate si parti legate!
7t252,253,352,353 ,t 3K5
7'1E%E/9. 7E ,-%+ =.0-9.%
7'1E%E/9. 7E ,-%+ =.0-9.% rezulta din refl in contabilitate si rapoartele financiare a aceleiasi
operat in valuta straina la diferite cursuri de sc#imb valutar, precum si din recalcularea mij banesti, creantelor,
capitalului nevarsat si datoriilor in valuta straina la data intocmirii bilantului.
7iferentele de curs valutar pot fi clasificate de diferite criteria!
- 'n functie de caracterul modificarii cursului de sc#imb al valutei straine se disting!
a$ 7iferente de curs favorabile
b$ 7iferente de curs nefavorabile
- 'n functie de tipul operatiunii in valuta straina se evidentiaza!
a$ 7iferente de curs aferente operat curente
b$ 7iferente de curs aferente operat privind fluxul de capital
7iferentele de curs valutar se refl in contul 633 P venituri din activit financiara?, subcontul 633.5 Pveniturile din
diferentele de curs valutar?, iar cele nefavorabile in contul A33 Pc# ale activit financiare? , subcontul A33.5 Pc#
privind diferentele de curs valutar?
7iferentele de curs valutar aferente soldurilor mij banesti in contul valutar se refl in modul urmator!
- 0a suma diferentelor de curs valutar favorabile! 7t 3K5 ,t 633
- 0a suma diferentelor de curs valutar nefavorabile! 7t A33 ,t 3K5
7iferentele de curs valutar aferente operatiunilor privind aporturile la capitalul statutar se refl in contul 523 P
,apital suplimentar?, subcontul 523.3 P diferente de curs aferente aporturilor valutare in capitalul statutar?.
7iferentele de curs valutar favorabile se refl in creditul contului nominalizat, iar cele nefavorabile-in debitul
acestuia.
7iferentele de curs valutar aferemte operatiunilor privind aporturile la capitalul statutar al intreprinderii!
- 0a suma diferentelor de curs valutar favorabile!
a$ .ferente mij banesti depuse in valuta straina in momentul inregistrarii intreprinderii! 7t3K5 ,t523
b$ .ferente ac#itarii capitalului nevarsat! 7t 525 ,t 523
- 0a suma diferentelor de curs valutar nefavorabile!
a$ .ferente depunerilor in valuta straina in momentul inregistrarii intreprinderii! 7t 523, subcontul 523.3
,t 522
b$ .ferente ac#itarii capitalului nevarsat! 7t 523, subcontul 523.3, ,t 525
procurarea valutei straine se realizeaza la cursul valutar commercial, iar in contab astfel de operat se refl in
cursul valutar al (./.*. ca urmare, se formeaza diferenta de suma dintre evaluarea valutei straine respective la
cursul stabilit de (./.*. si cursul bancii autorizate la aceeasi data. =eniturile respective se refl in componenta
altor venituri operationale ale intreprinderii prin urm inregistrari contabile!
- 0a diferenta de suma nefavorabila aferenta procurarii valutei straine !7t A2K ,t3K3
- 0a diferenta de suma favorabila aferenta procurarii valutei straine! 7t 3K3 ,t 623
-ntreb.33. C*$2/;-7-2/2E/ 5-?7*/CE7*: ;/$ES2- -$ /72E C*$2<:- ;/$C/:E
/creditivul reprezint ordinul dat bncii comerciale de titularul de cont bancar de a desc#ide un cont special la
dispoziia beneficiarului, pentru a plti valorile materiale livrate sau serviciile prestate, la prezentarea
documentelor ce confirm expedierea mrfurilor sau prestarea serviciilor. .creditivul poate fi desc#is n valut
naional sau strin, n banca pltitorului sau a beneficiarului.
*ultitudinea condiiilor de funcionare a acreditivului condiioneaz clasificarea acestuia dup
diferite criterii!
;n funcie de forma juridic, acreditivul se divizeaz n!
revocabil care poate fi modificat sau anulat de banca emitent sau pltitor fr acordul i
avizarea beneficiarului;
irevocabil care conine clauze privind imposibilitatea modificrii sau anulrii acestuia fr
consimmGntul prilor contractante.
;n funcie de gradul de garantare a plii, n literatura de specialitate acreditivul poate fi!
acoperit9 valoarea cruia este asigurat i de alte instituii bancare;
neacoperit9 fr garantarea suplimentar a plii de ctre alte instituii bancare.
&e teritoriul %epublicii *oldova se utilizeaz numai acreditivul acoperit i irevocabil.
.creditivul este destinat pentru decontrile numai cu un singur beneficiar i nu poate fi readresat.
/u se admite ac#itarea acreditivului n numerar.
;n %epublica *oldova acreditivul se desc#ide pe o perioad de 3: de zile. 9ermenul nc#iderii
acreditivului desc#is pe seama mijloacelor bugetare nu poate depi limita anului bugetar, adic 52 decembrie.
;nc#iderea sau suspendarea acreditivului se efectueaz!
a$ la expirarea termenului acreditivului;
b$ la cererea prilor contractante privind refuzul de utilizare a acreditivului pGn la expirarea
termenului acestuia.
&entru desc#iderea acreditivului pltitorul prezint la banca comercial o cerere de acreditiv n
care trebuie indicate! conturile pltitorului, beneficiarului i bncilor participante, perioada valabilitii
acreditivului, lista i denumirea documentelor, n baza crora se utilizeaz acreditivul, numrul i data
contractului cu privire la efectuarea decontrilor prin acreditiv, denumirea mrfii i serviciilor.
7ac una din condiiile menionate lipsete sau nu se ndeplinete ulterior, acreditivul nu se
desc#ide sau nu se execut.
&ltitorul primete de la banc extrasul de cont i borderoul de utilizare a acreditivului remis de
ctre beneficiar prin banca sa.
Evidena analitic a acreditivelor se ine pe tipuri de acreditive, pe bnci la care sunt desc#ise
acreditivele, pe clieni care beneficiaz de acreditive i valuta n care sunt desc#ise acreditivele.
Cecul este un document de decontare prin care ntreprinderea d ordin bncii pltitoare de a plti
o anumit sum de bani la prezentarea cecului de ctre beneficiarul de cec. .genii economici persoane juridice
pot utiliza pe teritoriul %epublicii *oldova numai cecuri cu limit de sum.
9ermenul de valabilitate a carnetului de cecuri cu limit de sum constituie un an, iar a cecului
din carnetul de cecuri cu limit de sum eliberat beneficiarului de cec spre plat la banc 24 zile lucrtoare.
&erioada carnetului de cecuri cu limit de sum poate fi prelungit, iar soldul completat.
&entru primirea carnetului de cecuri cu limit de sum, la banc se nainteaz o cerere care trebuie
s cuprind semnturile persoanelor cu dreptul de a semna documentele de decontare i amprenta tampilei.
;mpreun cu cererea se prezint o dispoziie de plat privind transferarea mijloacelor bneti din contul curent sau
cel de mprumut pe contul extrabilanier al bncii din care se va utiliza carnetul de cecuri cu limit de sum.
0a sfGritul lunii beneficiarul de cecuri ntocmete borderoul cecurilor primite i l transmite
mpreun cu cecurile bncii spre executare. ,a urmare, emitentul de cec primete mpreun cu extrasul de cont un
exemplar al borderoului cecurilor drept confirmare a plii cecului.
,ontrolul asupra folosirii carnetului de cecuri cu limit de sum eliberat ntreprinderii pentru
stingerea datoriei de creditor se ine n mod operativ de ctre contabilul-ef.
Evidena analitic a carnetelor de cecuri cu limit de sum se ine pe fiecare carnet de cecuri
primit.
-n alt cont bancar desc#is de ntreprinderi se materializeaz n obinerea unui card bancar.
Cardul bancar reprezint o baz de date "informaie$ standardizat, protejat i individualizat,
stocat pe un suport material, fiind utilizat de deintor n modul prevzut n obligaiile reciproce cu emitentul
cardului i acceptat de vGnztor n calitate de instrument de plat la procurarea de mrfuri, primirea de servicii,
obinerea de numerar i altor servicii. *ijloacele bneti aflate pe carduri bancare sunt utilizate preponderent de
titularii de avans pentru ac#itarea serviciilor primite, pentru plata materialelor procurate fr ntocmirea
nemijlocit a documentelor de plat "de exemplu, la ac#itarea pentru combustibil la staiile de alimentare cu
combustibil etc.$.
,ardurile pot fi clasificate n baza mai multor criterii!
a& 'n funcie de sfera de utilizare:
carduri locale, aria de utilizare a crora este teritoriul %epublicii *oldova,
9
carduri internaionale care pot fi utilizate atGt pe teritoriul %epublicii *oldova, ct i
peste #otarele ei "='+., *.+9E%,.%7-E-%<,.%7 etc.$;
b& dup funcia cardurilor bancare:
de debit, legate direct de conturile bancare ale titularilor de carduri, din care sunt
ac#itate valoarea bunurilor procurate i serviciilor primite sau sumele n numerar retrase
de ctre titulari;
de credit, conform crora titularilor le sunt desc#ise linii de credit, fapt ce le permite s
procure bunuri sau servicii n limita unui plafon stabilit n prealabil. ,reditele acordate
prin carduri de credit se ramburseaz n modul stabilit n contractul de credit;
acHitate anticipat care reprezint cardurile ac#itate la o sum determinat, transferat
din conturile bancare ale titularilor sau ac#itate n numerar;
polifuncionale care mbin funcii ale cardurilor enumerate mai sus.
&entru primirea cardului bancar fiecare titular depune o cerere, cerere-anc#et, procur, n baza crora i se
va elibera cardul.
0a utilizarea cardurilor bancare, terminalul electronic "automatul$ elibereaz un bon de plat n
dou exemplare pe suport de #rtie care are o structur determinat i este utilizat pentru ntocmirea i prezentarea
decontului de avans.
7eintorul de card bancar primete la sfGritul lunii la o dat stabilit sau la cererea titularului
extrase de cont. Extrasele de cont aferente cardurilor internaionale conin informaii atGt n valut strin, cGt i
recalculri n lei moldoveneti.
Extrasul de cont trebuie s conin urmtoarele date! data tranzaciei; suma tranzaciei; data
nregistrrii n debitul sau creditul contului; tipul tranzaciei; numrul c#itanei sau alte date care vor permite
verificarea nregistrrilor contabile cu ajutorul c#itanei; taxele reinute pentru utilizarea cardului i a &'/-ului;
adresa sau numrul de telefon pentru contact i verificri ale erorilor.
9itularul cardurilor bancare este obligat s verifice corectitudinea casrii mijloacelor de pe card
de ctre banc, avGnd la baz raportul titularului de avans privind utilizarea mijloacelor bneti.
Evidena analitic a cardurilor bancare se ine pe tipuri de carduri i pe bnci emitente.
&entru generalizarea informaiei privind existena i micarea mijloacelor bneti n acreditive, n
carnete de cecuri cu limit de sum, mijloacelor pe carduri bancare este destinat contul de activ *.. # ;n debitul
acestui cont se reflect ncasarea mijloacelor bneti n conturile speciale n bnci, iar n credit utilizarea
mijloacelor bneti. +oldul este debitor i reprezint suma mijloacelor bneti neutilizate, nregistrate n
acreditive, carnete de cecuri cu limit de sum i carduri bancare la sfGritul perioadei de gestiune.
7esc#iderea acreditivelor, primirea carnetelor de cecuri cu limit de sum i a cardurilor bancare pot fi efectuate
pe seama!
- mijloacelor bneti proprii!t*.. %t*.* %t *.3
- creditelor bancare pe termen scurt!t*.. %t/))
.c#itarea facturilor furnizorilor i antreprenorilor pe seama sumelor acreditivelor, mijloacelor de pe carduri
bancare i cu cecuri din carnetele de cecuri cu limit de sum!
t /*)1/** 1/32 1.*0 %t*..
+oldul neutilizat al acreditivului, carnetului de cecuri cu limit de sum se vireaz n contul curent sau valutar sau
la diminuarea datoriei fa de instituia bancar!
t *.* 1*.3 1/)) %t *..
,omisioanele ac#itate bncii pentru eliberarea numerarului, carnetelor cu cecuri bneti sau de decontare, valutei
strine, pentru administrarea mijloacelor bneti n conturile bancare constituie c#eltuieli ale perioadei i se
reflect n felul urmtor!
t A)3 %t*.* 1*.3
-ntreb. 3". C*$2/;-7-2/2E/ 2:/$S6E:<:-7*: -$ EGPE1-2-E S- / 1*C<5E$2E7*:
;/$ES2-
7epunerea numerarului la banc n afara programului operativ, dar pGn la finele programului de
lucru sau n casele de ncasri serale poate avea loc prin transmiterea nemijlocit a acestuia la casieriile bncii sau
prin geni sigilate care se efectueaz prin!
delegatul ntreprinderii direct la casieriile bncii; sau
colectarea de ctre serviciul de ncasare valori al bncii.
2odul de depunere a numerarului prin geni sigilate se stabilete de banc 'mpreun cu clienii respectivi#
3entru aceasta banca remite 'ntreprinderii dou geni de 'ncasator care sunt substituibile1 iar 'ntreprinderea
prezint doua specimene ale sigiliului imprimate pe plumb# @eanta de 'ncasator trebuie s fie sigilat1 iar banii
din ea grupai pe bancnote# 9a predarea banilor la banc se 'ntocmesc:
dispoziia de plat de cas;
borderoul nsoitor.
Borderoul nsoitor se ntocmete n trei exemplare! primul exemplar se nc#ide n geanta de
ncasator, celelalte dou exemplare se nmGneaz casierului sau ncasatorului mpreun cu geanta. .l treilea
exemplar se restituie ntreprinderii de ctre casierul casei de ncasri serale sau ncasator, avGnd semntura
ncasatorului i tampila bncii care confirm predarea banilor din cas.
&e partea verso a borderoului nsoitor se indic lista bancnotelor din geant i suma total a
ncasrilor predate de ntreprindere. ;n cazul cGnd au fost descoperite lipsuri sau surplusuri se ntocmete un
proces-verbal care are un caracter indiscutabil.
7epunerea numerarului prin intermediul serviciului de ncasare se efectueaz pe baza contractelor
nc#eiate de ntreprinderi cu instituiile bancare. ;ncasatorul bncii, pentru a ridica geanta de ncasator, trebuie s
prezinte casierului ntreprinderii legitimaia, cartela sau fia de sosire i s aplice tampila pe al treilea exemplar
al borderoului nsoitor.
7rept baz documentar pentru nregistrarea n contabilitate a operaiunilor privind transferurile
bneti n expediie pot servi c#itanele avizelor de vrsmGnt n casieriile bncilor, c#itanele oficiului potal,
copia borderoului nsoitor al numerarului.
Evidena analitic a transferurilor bneti n expediie se ine pe tipuri de transferuri bneti n
expediie i instituii bancare.
&entru generalizarea informaiei privind existena i micarea mijloacelor bneti n expediie,
adic a sumelor bneti depuse n casieriile bncii sau oficiilor potale, transmise ncasatorilor cu scopul
nregistrrii ulterioare n contul curent sau n alt cont bancar, este destinat contul de activ*./ >Fransferuri
bneti n e+pediie?. ;n debitul acestui cont se reflect suma mijloacelor bneti n expediie, iar n credit
nregistrarea mijloacelor bneti n conturile bancare. +oldul este debitor i reprezint existena mijloacelor
bneti n expediie la sfGritul perioadei de gestiune destinate nregistrrii n conturile bancare.
0a suma numerarului vrsat n casieria oficiului potal, predat ncasatorului sau casieriilor bncii,
cu scopul virrii i nregistrrii n conturile bancare ale ntreprinderii, se ntocmete formula contabil! t*./
%t*.) %t*.* %t**2
;nregistrarea sumelor transferurilor bneti n conturile bancare se reflect n felul urmtor! t
*.* t *.3 %t *./
&e lGng mijloacele bneti n numerar, n casieria J pot fi pstrate i unele documente bneti, cum ar fi mrcile
potale, biletele de tratament, biletele de transport ac#itate, foile de odi#n etc. 1oile procurate de la casele de
odi#n, sanatorii, foile turistice care se pstreaz n casieria ntreprinderii sunt destinate atGt lucrtorilor
ntreprinderii, cGt i vGnzrii terilor.
in contabilitate, pentru generalizarea informaiei privind existena i micarea documentelor bneti, este destinat
contul de activ *.0 # ;n debitul acestui cont se reflect intrarea documentelor bneti n casieria ntreprinderii, iar
n credit ieirea lor. +oldul acestui cont este debitor i reprez. existena documentelor bneti la finele perioadei
de gest.
'ntrarea documentelor bneti poate fi efectuat din diferite surse.
2. &rocurarea documentelor bneti!
a$ prin ac0itarea nemilocit:7t 3K6 ,t 3K2 ,t 3K3 ,t 3K5
b& prin intermediul titularului de avans:
- la primirea avansului spre decontare!t *.0 %t **A
- fr primirea avansului spre decontare!t*.0 %t/3*
c& prin ac0itarea ulterioar:t *.0 %t /32 %t /**
3. ;nregistrarea plusurilor de documente bneti constatate cu ocazia inventarierii!
7t3K6 ,t 623
5. 'ntrarea documentelor bneti n urma sc#imbului cu alte active! 7t3K6 ,t 335 ,t 33C
0a eliberarea foilor de odi#n personalului la un pre mai mic decGt cel de procurare "diferena
fiind ac#itat pe seama ntreprinderii sau organelor sindicale$ se ntocmesc formulele contabile!
la suma ac#itat sau spre ac#itare de ctre personal pentru foile turistice i de odi#n
acordate!t *.) t **A %t 0)*
la valoarea de bilan a documentelor bneti ieite!t A). %t *.0
;n cazul cGnd valoarea foilor turistice i de odi#n eliberate personalului se reine din salariu, se ntocmete
formula contabil!t /3) %t **A
-tilizarea mrcilor potale, a biletelor de transport se reflect prin formula contabil!
t A)* t A)3 %t *.0
0a vGnzarea documentelor bneti n afara ntreprinderii se nregistreaz!
la preul de vGnzare al documentelor bneti!t **2 %t 0)*
la valoarea de bilan a documentelor bneti vGndute!t A). %t *.0
%eflectarea documentelor bneti constatate lips cu ocazia inventarierii!
t A). %t *.0
Evidena sintetic i analitic a operaiunilor privind transferurile bneti n expediie i a documentelor bneti se
ine n registrele pentru conturile
*./ i *.0, care se elaboreaz de sine stttor de fiecare ntreprindere, conin informaii privind soldul la
nceputul i sfGritul perioadei de gestiune, micarea n decursul perioadei i se organizeaz pe tipuri de activiti
ale ntreprinderii.
-ntreb. 3#. $*2-<$- P:-3-$1 -$3ES2-2--7E S- clasificarea acestora.
,nvestiia este un activ deinut de ntreprinderea investitoare n scopul ameliorrii situaiei sale financiare prin
majorarea capitalului propriu, obinerea veniturilor "dobGnzilor, dividendelor etc.$ i altor profituri.
0a contabilizarea i reflectarea investiiilor n rapoartele financiare acestea se clasific dup
urmtoarele criterii!a.pe feluri "dup coninutul economic$;
b.pe direcii de investire; c.pe termene de deinere.
;n funcie de coninutul economic, investiiile se grupeaz n!
Tcote de participaie;Ttitluri de valoare;Tproprietate investiional;Talte investiii financiare.
%ota de participaie reprezint cota patrimoniului agentului economic care aparine
participantului. Ea se stabilete n baza contractului de constituire a ntreprinderii i statutului acesteia.
Fitlurile de valoare sunt documente bneti care certific dreptul patrimonial al proprietarului sau
dreptul mprumuttorului fa de emitentul acestora. Ele pot s existe sub form de documente de #Grtie
"materializate$ sau sub form de nregistrri n conturi "dematerializate$.
&ciunile reprezint titluri de valoare sub form de certificate sau nregistrri n
conturi care confirm dreptul deintorilor si de a participa la conducerea societii pe aciuni, de a primi
dividende i o parte din patrimoniul societii la lic#idarea acesteia.
"bligaiunile sunt titluri de valoare care acord deintorilor dreptul de a primi n termenul
stabilit valoarea nominal a acestora i a venitului sub form de dobGnd aferent obligaiunilor.
Fitlurile de creane de stat reprezint titluri de valoare care confirm depunerea de ctre titularii
acestora a mijloacelor la buget i care certific dreptul deintorilor de a primi n termenul prevzut o anumit
dobGnd i valoarea nominal a titlului de valoare. ;n aceast categorie de titluri de valoare se includ bonurile de
trezorerie.
%ertificatele bancare sunt titlurile de valoare care confirm depunerea mijloacelor n banc de
ctre titularii acestora i dreptul de a primi, la expirarea termenului fixat, suma depozitului i un anumit comision.
7in alte titluri de valoare fac parte, de exemplu, obligaiunile municipale etc.
'roprietatea investiional reprezint investiii pe termen lung n terenuri, cldiri care nu sunt
exploatate la ntreprinderea investitoare.
;n componena altor investiii financiare se includ mprumuturile acordate, depozitele etc.
7up direciile de investire investiiile se subdivizeaz n!
a$ investiii n pri nelegate;
b$ investiii n pri legate.
'ri nelegate se consider acele ntreprinderi, cota investitorului n capitalul statutar al crora este nu
depete 34 Q. 'ri legate sunt ntreprinderile asociate, fiice i sub control mixt, cota investitorului n capitalul statutar al
crora depete 34 Q. ;ntreprinderile care dein n capitalul statutar al altor ntreprinderi de la 34 la :4 Q contabilizeaz
investiiile conform <#=#%# *B >%ontabilitatea investiiilor n ntreprinderile asociate?, iar peste :4 Q <#=#%# *A
>Dapoartele financiare consolidate i contabilitatea investiiilor n ntreprinderile fiice?.
;n funcie de termenul presupus de deinere, investiiile se grupeaz n!
a$ investiii pe termen lung; b$ investiii pe termen scurt
,nvestiiile pe termen lung sunt investiiile, pe care ntreprinderea are intenia s le dein mai mult de
un an.
,nvestiiile pe termen scurt cuprind investiiile pe care ntreprinderea are intenia s le dein , s
le vGnd sau s le ac#ite n curs de un an.
,0.+'1',.%E. '/=E+9'9''0<%!
2$ feluri de investitii!
- cote de participatie
- titluri de valoare
- proprietatea investitionala
- alte investitii financiare
3$ in functie de directiile de investire!
- investitii in parti nelegate
- investitii in parti legate
5$ in functie de termenul de detinere!
- investitii pe 90
- investitii pe 9+
-ntreb. 3%. C*$2/;-7-2/2E/ -$3ES2-2--7*: PE 2E:5E$ 7<$>
Evaluarea +i contabilitatea intrrii investiiilor
0a primirea titlurilor de valoare se ntocmete un bon de intrare n care se nregistreaz denumirea lor "aciuni,
obligaiuni$, a emitentului, cantitatea, preul, valoarea nominal, vGnztorul etc. =aloarea depozitelor se
nregistreaz n baza contractului nc#eiat ntre investitor i banca comercial, precum i a dispoziiei de plat care
confirm suma vrsat ca depozit.
Evidena analitic a investiiilor se ine ntr-un registru special care include! denumirea investiiei,
emitentul titlurilor de valoare, cantitatea, valoarea nominal, valoarea de pia.
&entru evidena sintetic a investiiilor pe termen lung n &lanul de conturi sunt prevzute
urmtoarele conturi! 252, 253, 255
;n cazul intrrii investiiile se evalueaz la valoarea de intrare care este egal cu suma mijloacelor bneti pltit
sau valoarea venal a altei forme de compensare oferit la procurarea investiiilor.
=aloarea de intrare se compune din valoarea de procurare i c#eltuielile aferente procurrii
"comisioane de bro)er, taxe, impozite nerecuperabile prevzute de legislaie i alte c#eltuieli$.
Evaluarea i contabilizarea investiiilor depinde de modul de procurare a acestora!
contra mijloace bneti;
n contul emiterii de ctre investitor a aciunilor sale sau a altor titluri de valoare;
pe calea sc#imbului cu alte active.
;n cazul cGnd investiiile se procur parial sau integral n contul emiterii de ctre investitor a
aciunilor sau a altor titluri de valoare, valoarea de intrare a investiiilor se determin, luGnd ca baz valoarea
venal a titlurilor de valoare emise i c#eltuielile de procurare.
=aloarea venal poate s coincid sau nu cu valoarea activelor sc#imbate. Ea poate fi determinat n baza valorii
de pia a titlurilor de valoare, dac acestea au circulaie pe pia, sau a titlurilor de valoare similare. 7ac n acest
caz nu este posibil determinarea valorii venale, ea se evalueaz de specialitii estimatori independeni sau de
instituiile care dispun de certificate de calificare sau licene.
=aloarea venal evaluat n afara preului de pia trebuie s fie aprobat de ctre ,onsiliul de
directori "conducerea$ al ntreprinderii investitoare.
Evaluarea ulterioar a investiiilor +i contabilitatea modificrii valorii acestora
'nvestiiile pe termen lung se reflect n bilan n baza uneia din urmtoarele metode de evaluare!
la valoarea de intrare;
la valoarea reevaluat;
la valoarea cea mai mic dintre valoarea de intrare i valoarea de pia "numai pentru titlurile de
valoare corporative de pia$.
metoda valorii de intrare este considerat ca metoda de baz. Esena ei const n aceea c
valoarea de intrare rmGne nesc#imbat pe parcursul perioadei de deinere a investiiei. Excepie fac doar
obligaiunile procurate la preul diferit de cel nominal n cazul cGnd diferena se amortizeaz.
+copul amortizrii diferenei de pre const n aceea c la momentul rambursrii obligaiunilor
valoarea de procurare "de intrare$ trebuie s fie egal cu cea nominal. 9rebuie de menionat c n cazul cGnd investiia
a fost procurat cu dobGnzi nepltite, acestea nu se iau n consideraie la amortizarea diferenei.
7iferena de pre a investiiilor poate fi cu semnul >plus? "n cazul cGnd valoarea de intrare este
mai mare decGt cea nominal$ i cu semnul >minus? "n cazul cGnd valoarea de intrare este mai mic decGt cea
nominal$.
10
3etoda reevalurii periodice a investiiilor poate fi utilizat de ntreprindere pentru a lua n
consideraie variaia sc#imbrii cursului lor "diminuare sau cretere$ pe piaa titlurilor de valoare.
7iferena din reevaluare se trece la diminuarea sau majorarea capitalului propriu cu ajutorul
contului 3.) Giferene din reevaluarea activelor pe termen lung?.
3etoda reflectrii investiiilor n una din dou valori valoarea de intrare i valoarea de pia prevede
compararea valorilor, ns pentru evaluare se alege cea mai mic valoare, respectGndu-se principiul prudenei.
7ac preul se modific, aceasta nu se consider ca reevaluare a investiiilor, ci ca metod de reflectare a lor la
data ntocmirii bilanului contabil.
Contabilitatea ie+irii investiiilor
0a ieirea titlurilor de valoare se ntocmete un bon de ieire n care se reflect denumirea lor, emitentul,
cumprtorul, cantitatea, preul, valoarea nominal etc. %ambursarea depozitului se nregistreaz n baza
dispoziiei de plat a bncii n care se indic suma acestuia.
'eirea investiiilor pe termen lung se nregistreaz n cazurile!
rambursrii titlurilor de valoare;
vGnzrii investiiilor;
sc#imbului lor cu alte active.
&entru aceste operaiuni n contabilitate se nregistreaz urmtoarele sume!
valoarea de bilan a investiiei cedate;
veniturile din vGnzri;
cota reevalurii anterioare referitoare la investiiile cedate.
7ac anterior a avut loc diminuarea valorii investiiilor cedate, ea se reflect n contabilitate astfel!
suma reflectat n capitalul propriu!tA*) %t3.)
suma reflectat la modificarea investiiilor!t)33 %t0*)
-ntreb. 3'. C*$2/;-7-2/2E/ -$3ES2-2--7*: -$ I /S*C-/2E
se consider investiii n ntreprinderi asociate atunci cGnd investitorul deine de la 34Q la :4 Q din capitalul
statutar al altei ntreprinderi. ;n acest caz investitorul exercit o influen notabil asupra ntreprinderii investite
care se manifest n!
participarea la procesul de elaborare a politicii financiare i de producie;
efectuarea operaiunilor materiale dintre investitor i ntreprinderea asociat;
sc#imbul personalului de conducere; H furnizarea unor informaii te#nice eseniale.
0a evaluarea investiiilor n ntreprinderile asociate poate fi folosit una din urmtoarele metode!
metoda repartizrii proporionale; metoda valorii.
5etoda repartirii proporionale prevede urmtoarele condiii!
a$ trebuie cunoscut cota investitorului n capitalul statutar al ntreprinderii investite;
b$ la intrare investiiile se evalueaz la valoarea de intrare;
c$ la sfGritul perioadei de gestiune ntreprinderea asociat nregistreaz rezultatul net financiar
"profit sau pierderi$;
d$ investitorul nscrie cota rezultatului financiar la majorarea sau micorarea valorii investiiilor i
simultan la profit sau pierderi;
e$ la primirea dividendelor pentru aciunile ntreprinderii asociate valoarea investiiilor se
diminueaz.
.adar, aceast metod arat c participarea investitorului la capitalul statutar al ntreprinderii
investite care depete 34 Q d posibilitate investitorului de a include n Raportul privind rezultatele financiare
cota-parte a beneficiului sau pierderilor ntreprinderii asociate, deoarece astfel de investiii se efectueaz nu numai
cu scopul de a primi dividende, ci i de a exercita o influen notabil asupra ntreprinderii investite.
;n cazul cGnd ntreprinderea asociat suport pierderi, cota investitorului se trece la diminuarea valorii
investiiilor. .ceast diminuare nu poate fi mai mare decGt valoarea de bilan a investiiilor. ;ns atunci cGnd
ntreprinderea asociat obine din nou profit, cota-parte a profitului investitorului se repartizeaz la acoperirea
pierderilor suportate care au provocat diminuarea investiiilor.
5etoda valorii se aplic n cazul cGnd investiiile sunt procurate exclusiv n scopul comercializrii n viitorul
apropiat sau ntreprinderea asociat funcioneaz n condiiile unor restricii durabile pe termen ndelungat, care
reduc esenial capacitatea acesteia de a transfera mijloace investitorului.
Esena acestei metode const n faptul c investitorul reflect investiiile n ntreprinderea asociat
la valoarea de intrare care ulterior nu se modific. =eniturile din investiii "dividendele$ sunt reflectate n
Raportul privind rezultatele financiare numai n mrimea cotei n profitul ntreprinderii asociate.
'nvestiiile n ntreprinderile asociate se contabilizeaz conform metodei acceptate de investitor,
ncepGnd cu data ac#iziionrii acestora.
;ntreprinderea poate s treac de la metoda repartizrii proporionale la metoda valorii atunci cGnd
investitorul nceteaz de a exercita influen notabil asupra ntreprinderii asociate sau ntreprinderea asociat
funcioneaz n condiii nefavorabile "restricii durabile$. ;n acest caz valoarea de bilan a investiiilor se consider
ca valoare de intrare, ncepGnd cu data aplicrii metodei nominalizate.
'nformaia privind investiiile n ntreprinderile asociate poate fi inclus de investitor n rapoartele
consolidate sau n alte rapoarte financiare conform uneia din metodele utilizate "metoda repartizrii proporionale sau a
valorii$. ;ns investitorul se bazeaz pe rapoartele financiare ale ntreprinderii asociate, de aceea ambele ntreprinderi
trebuie s elaboreze o politic de contabilitate unic.
-ntreb. 3(. P/:2-C<7/:-2/2-7E E3/7</:-- S- E3-1E$2E- -$3ES2-2--7*: PE 2E:5E$
SC<:2
;n componena investiiilor pe termen scurt se includ n prealabil obligaiunile cu termenul de deinere presupus
nu mai mare de un an, alte titluri de valoare cu lic#iditate nalt, depozite i mprumuturi acordate.
'nvestiiile pe termen scurt se reflect n conturile! 352; 353; 355
&rocurarea investiiilor pe termen scurt se nregistreaz n contabilitate "la valoarea de intrare$
astfel!t *3) sau *3* %t *.)1 *.*sau *.3
;ntreprinderea alege independent modul de evaluare ulterioar a acestor investiii!
pe portofoliul investiiilor n ansamblu;
pe categorii;
pe fiecare investiie concret.
;n primul caz se compar valoarea de intrare i cea de pia a portofoliului de investiii n ansamblu. ;n cazul cGnd
valoarea de pia a portofoliului de investiii este mai mare decGt cea de intrare, valoarea de bilan a portofoliului rmGne
nesc#imbat. 7ac valoarea de pia a portofoliului este mai mic decGt cea de intrare, n calitate de valoare de bilan se
folosete valoarea de pia
;n cazul cGnd valoarea de bilan a investiiilor pe termen scurt se determin pe categorii de investiii, ele se
grupeaz pe tipuri "aciuni, obligaiuni, titluri de valoare de stat$, apoi pe preuri de intrare i dup alte criterii.
-lterior modificarea valorii investiiilor se reflect separat pe fiecare categorie. *etodica
determinrii modificrii este aceeai, iar obiectul de comparaie a portofoliului deja nu constituie titlurile de
valoare ale unor emiteni, ci categoriile de investiii.
;n cazul cGnd se calculeaz valoarea de bilan a unei investiii concrete, se compar valoarea de
pia a fiecrei investiii n parte.
-lterior sumele majorrii valorii investiiilor pe termen scurt se reflect numai n mrimea valorii de intrare care
se trece la venit!t *33 %t 0)*
7ac anterior a avut loc diminuarea valorii investiiilor ieite, diferena se reflect n felul urmtor!t *33 %t 0)*
38.$oiunea +i structura capitalului propriu
Capitalul propriu reprezint mrimea rmas n activele ntreprinderii dup scderea datoriilor. ;n componena
capitalului propriu sunt incluse! capitalul statutar; capitalul suplimentar, rezervele, profitul nerepartizat, capitalul
secundar. 0a determinarea capitalului propriu din mrimea lui se scad! capitalul nevrsat; capitalul retras;
pierderea neacoperit; profitului utilizat al anului de gestiune.
'n componena capitalului propriu se evideniaz!
2. ,apitalul statutar "social$.
3. ,apitalul suplimentar.
5. %ezervele.
K. &rofitul nerepartizat. :. ,apitalul secundar.
0a determinarea capitalului propriu din mrimea lui se scad!
2. ,apitalul nevrsat. 3. ,apitalul retras.
5. &ierderea neacoperit.
K. &rofitul utilizat al anului de gestiune.
"B.Contabilitatea formrii capitalului statutar
Capitalul statutar reprezint valoarea aporturilor proprietarilor ntreprinderii "acionarilor, asociailor$ la
patrimoniul acesteia depuse n contul ac#itrii aciunilor pDu asigurarea activitii statutare a ntreprinderii.
*odul de formare a capitalului statutar i mrimea minim a acestuia sunt reglementate de actele
legislative ale %epublicii *oldova, precum i actele de constituire a ntreprinderii.*rimea aporturilor
fondatorilor la capitalul statutar al ntreprinderii, la crearea acesteia este determinat de actele de constituire. 7e
exemplu, drept aporturi la capitalul statutar pot servi! Hmijloacele bneti; H drepturile patrimoniale; Hpatrimoniul
nebnesc, adic orice bunuri aflate n circuitul civil, inclusiv valorile mobiliare ac#itate integral;
7ac conform actelor de constituire fondatorii depun aporturile bneti pGn la data nregistrrii de stat a
ntreprinderii, mijloacele depuse se acumuleaz pe un cont bancar provizoriu.
1ormarea capitalului statutar al ntreprinderii se reflect n contabilitate dup nregistrarea de stat a
ntreprinderii n baza urmtoarelor documente justificative!contractul de constituire;statutul
ntreprinderii;certificatul de nregistrare a ntreprinderii;dispoziia de ncasare "n cazul depunerii aporturilor
bneti n numerar$;dispoziia de plat "n cazul depunerii aporturilor bneti prin virament$;procesul-verbal de
primire-predare "n cazul depunerii activelor pe termen lung$;extrasul din registrul deintorilor #Grtiilor de
valoare "n cazul depunerii #Grtiilor de valoare$;factura de expediie sau factura fiscal "n cazul depunerii
mrfurilor i materialelor$.
Evidena analitic a capit. statutar se ine pe proprietari ai ntreprinderii, fie persoane fizice sau juridice.
&entru evidena sintetic a capitalului statutar este destinat contul de pasiv 522 >,apital statutar?
1ormarea capit. statutar n cazul depunerii aporturilor bneti se refl. n contabilitate prin urm. formule
contabile!Hla valoarea nominal a aporturilor la capitalul statutar ac#itate de ctre fondatori!7t 3K3,3K5 ,t 522
la valoarea nominal a aporturilor la capitalul statutar neac#itate de ctre fondatori! 7t
525 ,t 522
0a ac#itarea datoriilor privind aporturile la capitalul statutar se ntocmesc formulele contabile!
la valoarea efectiv a aporturilor la capitalul statutar "fr 9=.$!
7t 222,223,232, 235, 252, 253, 322, 32A, 352,353, 3K2, 3K3 ,t 525
Hla suma 9=. aferent aporturilor nebneti depuse n capitalul statutar! 7t :5K ,t 525
E!emplu: 1ondatorii +. P1aur? au nc#eiat la 35.4K.3442 un contract de creare a societii, capitalul
statutar al creia n sum de A:444 lei este divizat n 24444 aciuni simple cu valoarea nominal de A,: lei.
,ontractul de constituire prevede depunerea de ctre unul din fondatori a mijloacelor fixe n contul plii
aciunilor procurate n numr de K444. ,elelalte aciuni trebuie s fie ac#itate contra mijloace bneti. 0a
24.4:.3442 fondatorii au depus integral mijloace bneti n contul bancar provizoriu pentru ac#itarea a 6444
aciuni. 0a 2:.4K.3442 a avut loc adunarea de constituire, care a aprobat valoarea aporturilor nebneti contra
mijloace fixe la capitalul statutar n sum de 54444 lei, inclusiv 9=.. 0a 34.4K.3442 a fost efectuat nregistrarea
de stat a societii pe aciuni. 1ormarea capitalului statutar se reflect n contabilitate prin urmtoarele formule
contabile!
2. 7t 3K3 K:444 lei 7t 525 54444 lei ,t 522 A:444 lei
3. 7t 235 3:444 lei 7t :5K :444 lei ,t 525 54 444 lei
5. 7t 52232 ,t 52235 A: 444 lei
"1.Contabilitatea capitalului nevrsat
Capital nevrsat reprez. datoriile fondatorilor aferente aporturilor la capit.statutar.El se formeaz in cazurile
cGnd momentul de nregistrare a J nu coincide cu momentul de depunere a aporturilor la capitalul statutar.;n
calitate de document justificativ pDu reflectarea capitalului nevrsat servete nota contabil ntocmit n baza
documentelor primare privind formarea capitalului statutar.
Evidena analitic a capitalului nevrsat se ine pe fiecare proprietar al ntreprinderii, iar n cadrul
acestora pe fiecare tip de aport nevrsat.
&entru evidena sintetic a datoriilor fondatorilor aferente aporturilor la capitalul statutar este destinat contul de
activ %"% :,apital nevrsat;. ;n 7t acestui cont se reflect datoriile proprietarilor ntreprinderii aferente
aporturilor la capitalul statutar, iar n ,t ac#itarea acestor datorii. +oldul acestui cont este debitor i se reflect n
rapoartele financiare cu cifre negative,adica n paranteze.
,apitalul nevrsat se reflect prin urm.formule contabile!
dup nregistrarea de stat a ntreprinderii n mrimea cotei neac#itate de fondatori aferent
aporturilor la capitalul statutar! 7t 525 ,t 522
la primirea mijloacelor de la fondatori n contul ac#itrii datoriilor aferente aporturilor la capitalul
statutar!
7t3K3, 235, 322 ,t 525 la valoarea efectiv a aporturilor la capitalul statutar "fr 9=.$.
'ar la suma 9=. aferent aporturilor nebneti primite de la fondatori! 7t :5K ,t 525
;n practica economic apar situaii cGnd valoarea estimativ a aportului nebnesc indivizibil depete mrimea
cotei n cap. statutar ce i se cuvine proprietarului. ;n acest caz organul mputernicit al J adopt decizia cu privire la
soluionarea problemei de comun acord cu deintorul cotei. 7e exemplu, diferena menionat poate fi
nregistrat ca datorie a J fa de proprietar "care urmeaz s fie ac#itat de ntreprindere contra mijloace bneti$
sau patrimoniu predat ntreprinderii cu titlu gratuit.
;n funcie de decizia luat, la suma diferenei se ntocmete formula contabil! 7t 235 ,t :5A- n
cazul cGnd diferena este considerat drept datorie a ntreprinderii fa de membri acesteia si ,t 633- n cazul cGnd
diferena se trateaz ca patrimoniu predat ntreprinderii cu titlu gratuit.
E!emplu de problema:
,onform contractului de constituire a +%0, fondatorul /icolae +curtu este obligat, n termen de 5 luni dup
nregistrarea de stat a societii, s depun n contul prii sociale "valoarea creia constituie 6 444 lei$ un
computer cu valoarea estimativ de B 444 lei.
,omitetul de conducere a societii de comun acord cu fondatorul /icolae +curtu a luat decizia de
a considera depirea valorii estimative a aportului nebnesc al fondatorului /icolae asupra mrimii prii sociale
cuvenite n sum 3 444 lei drept datorie a societii fa de fondator i de a ac#ita datoria n cauz contra mijloace
bneti n curs de o lun dup transmiterea aportului nebnesc societii.
;n baza datelor se nregistreaz urm.formule contabile!
2. 7up nregistrarea de stat a societii la valoarea nominal a prii sociale a fondatorului!
7t 525 -6 444 lei ,t 522 ) 6 444 lei.
3. 0a momentul transmiterii patrimoniului nebnesc n contul prii sociale!7t 235-la valoarea estimativ a
aportului
depus de B 444 lei ,t 525 -la valoarea nominal a prii sociale a fondatorului 6 444 lei, ,t :5A -la suma
diferenei dintre valoarea prii sociale i aportului considerat drept datorie a societii fa de fondator 3 444 lei.
5. 0a moment.ac#itrii datoriei contra numerar! 7t :5A 3 444 lei ,t 3K2.
"2.Contabilitatea capitalului suplimentar
Capitalul suplimentar, dup proveniena sa, este legat de formarea i modificarea cap. statutar. 9otodat
capitalul social este compus din cote "aciuni, pri sociale$ ce aparin unor proprietari anumii, iar
cap.suplimentar nu se divizeaz n cote i aparine n ntregime tuturor proprietarilor J. ,apitalul suplimentar se
formeaz la efectuarea multiplelor operaiuni economice cum sunt, de exemplu!
H.c#it.cotelor din cap.stat.al J la val.ce difer de cea nomin HrevGnzarea cotelor dobGndite "rscumprate$
anterior la un pre ce difer de valoarea nominal;Hanularea cotelor dobGndite "rscumprate$ anterior la un pre
ce difer de valoarea nominal;Hdepunerea aporturilor la cap. statutar n valut strin;Hac#itarea capitalului
nevrsat n valut strin.
&entru generalizarea informaiei privind cap.suplimentar este destinat contul de pasiv 523 >,apital
suplimentar?.+oldul acestui cont poate fi creditor-se nregistreaz n (ilan contab. i %aportul privind fluxul cap. propriu cu
cifre obinuite sau debitor-se refl.n rap. financiare menionate cu cifre negative.
7ac aciunile societii pe aciuni sunt plasate la subscriptori la preul care depete valoarea
nominal a acestora, suma diferenei dintre preul de vGnzare i valoarea nominal se consider capital
suplimentar. 7up nregistrarea de stat a societii pe aciuni la suma cu care valoarea aciunilor proprii vGndute
depete valoarea nominal se ntocmete formula contabil! 7t3K3,3K5 ,t 523
;n contul 523 >,apital suplimentar? se refl.diferenele de curs valutar privind decontrilor cu fondatorii n valut
strin.
;n contractul de constituire i statutul ntreprinderii pot fi stipulate depuneri n valut strin din partea
proprietarilor-nerezideni pentru formarea capitalului statutar. ;n acest caz aporturile valutare se evalueaz n lei
11
moldoveneti la cursul oficial al valutei strine stabilit de (anca /aional a *oldovei la data nc#eierii contractului de
constituire.
7ac la momentul depunerii directe de ctre fondatorii-nerezideni a aporturilor la cap. statutar n
comparaie cu data nc#eierii contractului de constituire s-a format o diferen de curs valutar, aceasta se refl. n
modul urm.!
Upentru diferena de curs favorabil aferent mijloacelor depuse se ntocmete formula contabil! 7t3K5,525
,t523
Upentru diferena de curs nefavorabil aferent mijloacelor depuse se ntocmete! 7t 523 ,t 522,525
E+emplu: la crearea societii pe aciuni P1luer? K444 de aciuni simple cu val.nominal 23 lei sunt plasate
la preul de 2K lei. 1ondatorii societii pe aciuni, n conformitate cu contractul de constituire, au transferat n
contul bancar al J pGn la momentul nregistrrii":.4:.3442$mijloace bneti la valoarea integral a aciunilor
plasate, care au fost nregistrate la ,omisia /aional a =alorilor *obiliare la 3: mai 3442. &este 5 luni +. a
anunat emisiunea suplimentar desc#is a 3444 de aciuni simple care au fost plasate la subscriptori la preul de
22 lei. &lata aciunilor din emisiunea suplimentar este efectuat prin transferarea mijloacelor bneti n contul
bancar provizoriu. 0a : noiembrie 3442 totalurile emisiunii suplimentare au fost nregistrate la ,omisia /aional
a =al.*obiliare,la 2:.22.3442 a fost efectuat nregistrarea de stat a modificrii cap. statutar.
2. 7t 3K3 :6444 lei ,t 523 B444 lei ,t 52232 K3444 lei
3. 7t 52232 ,t 52233 K3444 lei
5. 7t 3KK ,t :5A - KK 444 lei, la incasarea mijloacelor bneti n cursul emisiei suplimentare
K. 7t :5A KK 444 7t 523 K444 "23-22HK444$ ,t 522 KB444 lei, dup nregistrarea modificrii
cap.statutar
:. 7t 3K3 ,t 3KK KK 444 lei, transferarea mijloacelor bneti n contul de decontare
"3.Contabilitatea modificrilor capitalului statutar
;n procesul desfurrii activitii J poate aprea necesitate de a modifica capitalul statutar constituit la crearea
acesteia. *odificarea cap. statutar se efectueaz prin majorarea sau micorarea lui, conform legislaiei n vigoare
i statutul J.
7ecizia privind modificarea capitalului statutar se aprob de organul mputernicit al
ntreprinderii! n +%0-de adunarea general a asociailor, n societatea pe aciuni-de adunarea general a
acionarilor sau consiliul societii, la J de stat de organele puterii de stat .
*ajorarea sau micorarea capitalului statutar al ntreprinderii poate fi efectuat prin diverse metode.
.stfel, capitalul statutar poate s se mreasc n urma!
- majorrii valorii nominale a aciunilor plasate
- plasrii aciunilor de emisiune suplimentar
;n calitate de documente justificative pentru efectuarea acestor nscrieri contabile servesc!extrasul
din procesul-verbal al adunrii organului mputernicit al J,statutul J,
decizia de nregistrare a modificrii capitalului statutar eliberat ntreprinderii de oficiul teritorial al ,amerei
;nregistrrii de +tat a 7epartamentului 9e#nologii 'nformaionale.
<peraiunile aferente modificrii capitalului statutar se reflect n contabilitate dup introducerea
sc#imbrilor respective n %egistrul de nregistrare de stat.
< importan primordial pentru reflectarea n conturile contabile o au sursele de majorare a
capitalului statutar!
2$ aporturile depuse de acionari
3$ sursele proprii ale ntreprinderii
7ac capitalul statutar a fost majorat pe seama primei surse sus-numite, n contabilitate se fac aceleai
nregistrri contabile, ca i n cazul depunerii aporturilor fondatorilor n contul ac#itrii capitalului statutar la crearea
ntreprinderii.
*ajorarea capitalului statutar pe seama unor elemente distincte ale capitalului propriu se nregistreaz n
debitul conturilor %$$ 1%$% 1%"$, %%$, %%% i creditul contului 522#
-n caz particular al majorrii capitalului social reprezint convertirea datoriilor societilor pe aciuni fa de stat
n aciuni. +ocietile pe aciuni privatizate parial sau integral care au acumulat datorii fa de stat "impozite, taxe,
penaliti, amenzi i alte pli spre transferare n buget, precum i credite acordate sub garania statului$ ac#it
aceste datorii contra aciuni din emisiunea suplimentar.
7up nregistrarea emisiunii suplimentare n ,omisia /aional a =alorilor *obiliare i
modificrii capitalului social al societii pe aciuni n ,amera ;nregistrrii de +tat n contabilitate se reflect
urmtoarele formule contabile!
la valoarea nominal a aciunilor emise pentru convertirea creditelor! Dt >"" .t %""
la valoarea nominal a aciunilor emise pentru convertirea impozitelor, taxelor, penalitilor! Dt
>%+ .t %""
la suma cu care valoarea real a aciunilor depete valoarea lor nominal! Dt >""1>%+ .t
%"$
la suma cu care valoarea nominal a aciunilor depete valoarea lor real! Dt %"$ .t >""1>%+
*icorarea capitalului statutar ca i majorarea acestuia poate fi efectuat prin diverse metode, respectGndu-se
legislaia n vigoare..stfel,cap.statutar poate fi diminuat prin!
- micorarea valorii nominale a aciunilor plasate "valorii prilor sociale$;
- dobGndirea aciunilor proprii de societatea pe aciuni de la acionari "dobGndirea prilor sociale
proprii de ctre +%0 de la asociai$ cu anularea ulterioar.
*icorarea valorii nominale a aciunilor societii pe aciuni, ca i micorarea valorii prilor
sociale ale asociailor societii cu rspundere limitat, se efectueaz, de obicei, n scopul acoperirii pierderilor
ntreprinderii. ;n aceste cazuri se ntocmete urmtoarea formul contabil! Dt %"" ,t 553
7e exemplu, aceast operaiune economic poate fi efectuat n cazul cGnd valoarea activelor nete a societii
pe aciuni la finele anului este mai mic decGt mrimea capitalului statutar. ;n acest caz adunarea general,
conform cerinelor legislaiei n vigoare, poate lua decizia cu privire la reducerea capitalului statutar.
E!emplu de problema:
0a finele anului financiar valoarea activelor nete ale societii pe aciuni >*armora?, conform datelor din (ilanul
contabil anual pe anul 3443, s-a dovedit a fi mai mic decGt capitalul statutar al societii cu A :44 lei.
0a 2A aprilie 3445 adunarea general a acionarilor a luat decizia de a micora capitalul statutar al
societii cu A :44 lei prin diminuarea valorii nominale a 2 :44 de aciuni plasate de la 54 lei la 3: lei.
0a 33 mai 3445 societatea P*armora? a nregistrat la ,omisia /aional a =alorilor *obiliare
micorarea valorii nominale a aciunilor. 0a 3C mai 3445 a fost efectuat nregistrarea de stat a micorrii
capitalului statutar al societii. ;n acest caz se ntocmete formula contabil!
7t 522 >,apital statutar? A :44 lei
,t 553 >&rofit nerepartizat "pierdere neacoperit$ al anilor
precedeni? A :44 lei.
"".Contabilitatea capitalului retras
;n procesul desfurrii activitii economice a J apar situaii n care societatea pe aciuni rscumpr sau
procur aciunile proprii plasate anterior,iar societatea cu rspundere limitat prile sociale de la asociaii si.
;n asemenea cazuri la J se formeaz capital retras care reprez. valoarea aciunilor proprii dobGndite de la
acionari, precum i valoarea prilor sociale, dobGndite de la asociaii si.
<peraiunile economice, n urma crora la ntreprindere se formeaz capital retras, se efectueaz
n diverse scopuri. .stfel,dobGndirea aciunilor proprii poate fi efectuat n vederea!
- micorrii capitalului statutar prin intermediul anulrii aciunilor retrase;
- revGnzrii ulterioare a aciunilor la un pre mai mare;
- majorrii normei profitului la o aciune i a creterii cursului aciunilor;
- utilizrii aciunilor retrase pentru plata dividendelor, stimularea colaboratorilor societii;
- prevenirii tentativelor concurentului de a obine pac#etul de control.
.ciunile retrase nu reprezint activele J, nu ofer dreptul la vot i alte drepturi. &entru aceste
aciuni nu se pltesc dividende.
1ormarea i modificarea capitalului retras se reflect n contabilitate n baza urmtoarelor
documente justificative!
extrasul din procesul-verbal al organului autorizat al ntreprinderii cu decizia privind dobGndirea, anularea i
revGnzarea aciunilor,avizul ,omisiei /aionale a =alorilor *obiliare,dispoziia de cas,dispoziia de
plat,procesul-verbal de primire-predare a activelor pe termen lung,factura de expediie sau cea fiscal,extrasul
din registrul acionarilor
,documentul ,amerei ;nregistrrii de +tat cu privire la nregistrarea modificrii cap.statutar prin anularea
aciunilor.
Evidena analitic a capitalului retras se ine pe fiecare pac#et, tip, clas de aciuni dobGndit de la
acionari.
&entru evidena sintetic a aciunilor dobGndite de la acionari este destinat contul de activ %"+
:.apital retras;. ;n 7t acestui cont se nregistreaz valoarea aciunilor retrase, iar n ,t-valoarea aciunilor
anulate i revGndute. +oldul este debitor i se refl. n rapoartele financiare cu cifre negative.
;n conformitate cu /ormele metodologice de utilizare a conturilor contabile,aciunile proprii
retrase de societate de la acionari se contabilizeaz la valoarea de procurare a lor i se reflect prin urm. formul
contabil! 7t 52K-la valoarea aciunilor retrase la preul de procurare. ,t 3K2-la suma mijloacelor bneti
ac#itate la dobGndirea aciunilor.
.ciunile dobGndite figureaz n capitalul retras pGn cGnd acestea vor fi ulterior anulate sau
revGndute. ;n acest caz se fac nregistrri de regularizare, prin care se deconteaz diferena dintre valoarea de
procurare i valoarea nominal.
.stfel, n cazul anulrii aciunilor retrase la valoarea nominal se ntocmete! 7t522 ,t
52K
;n cazul cGnd preul de procurare al aciunilor anulate ulterior difer de preul nominal, diferenele
se trec n capitalul suplimentar.
0a revGnzarea aciunilor retrase anterior se ntocmete formula contabil! 7t 3K2 3K3 ,t 52K
7iferenele dintre preul de procurare i preul de vGnzare ale aciunilor revGndute de asemenea
sunt trecute n capitalul suplimentar prin urmtoarele formule contabile!
7t 523 ,t 52K- la suma cu care preul de procurare depete preul de vGnzare.
7t 52K ,t 523- la suma cu care preul de vGnzare depete preul de procurare.

"#.Contabilitatea reervelor
,apitalul de rezerv este tratat ca o msur de precauie pentru nlturarea riscurilor desfurrii normale ale
activitii de ntreprinztor. .stfel constituirea rezervelor n componena capitalului propriu al ntreprinderii are o
mare importan. ;n ansamblu capitalul de rezerv a ntreprinderii se divizeaz n trei categorii 532
Prezerve stabilite de legislaie?, 533 P%ezerve stabilite de statut?,535P.lte rezerve? 7in prima grup fac parte
rezervele, a cror mrime, surse de formare i scopuri de utilizare sunt stabilite de legislaia n vigoare. 7e
exemplu, societile pe aciuni sunt obligate s creeze capital de rezerv care trebuie s constituie cel puin 2: Q
din mrimea capitalului statutar,iar +%0-24 Q. Irupa a doua cuprinde rezervele, a cror creare, scop i mrime
sunt prevzute de statutul ntreprinderii.
7in categoria altor rezerve fac parte rezervele, a cror creare nu este prevzut de statut, dar este
efectuat conform deciziei adunrii generale a proprietarilor J. ,onstituirea rezervelor ntreprinderii se reflect
n contabilitate n baza extrasului din procesul-verbal al adunrii conducerii ntreprinderii cu decizia referitoare la
efectuarea defalcrilor n rezerve.
Evidena analitic a rezervelor ntreprinderii se ine pe fiecare tip de rezerve, cu reflectarea
informaiei privind sursele de formare i direciile de utilizare a acestora.
&entru evidena sintetic a fiecrei categorii de rezerve sunt destinate conturile 532, 533, 535.Ele
sunt conturi de pasiv,unde in ,t lor se nregistreaz constituirea rezervelor, iar n 7t utilizarea lor.
0a suma defalcrilor din profit n rezervele ntreprinderii se ntocmete! 7t 553,55K ,t 532,533, 535.
-tilizarea mijloacelor rezervelor create se contabilizeaz n debitul conturilor de eviden a rezervelor n
coresponden cu creditul conturilor care reflect folosirea acestor mijloace!
la utilizarea mijloacelor rezervelor pentru acoperirea pierderilor! 7t 532
,533, 535 ,t 553
la utilizarea mijloacelor rezervelor pentru majorarea capitalului statutar! 7t 532,533,535
,t 522
la utilizarea mijloacelor rezervelor pentru plata dividendelor! 7t 533,535 ,t
:5A
Exemplu de problema
0a 2.4:.3442 mrimea rezervelor prevzute de statut deinute de +. P7? a constituit 2:444 lei, n luna
iunie societatea, n baza deciziei adunrii generale a acionarilor, a acoperit pierderile anilor precedeni n sum de
:644 lei pe seama rezervelor prevzute de statut. 0a finele anului la ntocmirea rapoartelor financiare anuale au
fost efectuate defalcri n rezerve n mrimea prevzut de statut 3Q din profitul net care constituie 2K444 lei.
*icarea rezervelor prevzute de statut este reflectat n contabilitate prin urmtoarele formule contabile!
2. 7t 533 ,t 553 :644 lei, acoperirea pierderilor anilor precedeni
3. 7t 553 ,t 533 A44 lei, defalcarea profitului n rezerve
,a rezultat al operaiilor economice efectuate soldul mijloacelor de rezerve prevzute de statut 24244 lei.
"%.Contabilitatea profitului nerepartiat &pierderilor neacoperite) +i dividendelor
&rofitul "pierderea$ net reprezint rezultatul financiar al perioadei de gest.dup impozitare si se
determin ca suma profit.pGn la impozitare i a c#elt.privind impozitul pe venit.
+uma profitului "pierderii$ net se refl. n contul 5:2 >%ezultat financiar total?. 7up reflectarea n
acest cont a c#eltuielilor aferente impozitului pe venit, suma diferenei dintre rulajele debitor i creditor va
reprezenta rezultatul financiar net. ;n acest caz se ntocmesc urmtoarele formule contabile! 7t 5:2 ,t 555- la
suma profitului net sau 7t 555 ,t 5:2- la suma pierderii nete.
-tilizarea profitului nerepartizat "acoperirea pierderii$ al anilor precedeni i a profitului net
"pierderii$ al perioadei de gest. se reflecta n contabilitate numai n baza deciziei proprietarilor J. ;n calitate de
document justificativ servete extrasul din procesul-verbal al adunrii organului autorizat.
7ac la momentul reflectrii n contabilitate a rezultatului financiar net exist decizia
proprietarilor ntreprinderii privind utilizarea profitului net "acoperirea pierderii nete$, se ntocmesc urmtoarele
formule contabile! 7t 55K ,t 532,533, 535- la utilizarea profitului anului de gestiune pentru crearea
rezervelor.'ar la utilizarea profitului anului de gestiune pentru plata dividendelor anuale ctre acionari se
intocmeste! 7t55K ,t :5A
0a reformarea (ilanului contabil suma profitului utilizat se trece la diminuarea profitului net al
anului de gestiune prin formula contabil! Dt %%% ,t 55K
0a reformarea (ilanului contabil, soldul contului 555 se trece la rezultatele anilor precedeni!7t
555 ,t 553 -la suma profitului net sau 7t 553 ,t 555-la suma pierderii nete.
-tilizarea profitului nerepartizat "acoperirea pierderii$ al anilor precedeni se reflect n
contabilitate prin urmtoarele formule contabile!
la utilizarea profitului anilor precedeni pentru crearea rezervelor! 7t 553 ,t 532,533, 535.
la majorarea capitalului statutar pe seama profitului anilor precedeni! 7t 553 ,t 522
la utilizarea profitului anilor precedeni pentru plata dividendelor! 7t 553 ,t :5A
la utilizarea profitului anilor precedeni pentru acoperirea pierderilor acumulate anterior! 7t 553 ,t
553
la acoperirea pierderilor anilor precedeni pe seama rezerve sau profit.perioadei de gest! 7t 533,
535, 55K ,t553
-na din direciile principale de utilizare a profitului net este efectuarea plilor din profitul proprietarilor J,drept
devidente
,onform legislaiei n vigoare, societatea pe aciuni este n drept s plteasc dividende intermediare i anuale
pentru aciunile care se afl n circulaie.
,alcularea dividendelor intermediare "n avans$ de ctre societatea pe aciuni este reflectat n
contabilitate prin formula! 7t 55K ,t :5A
;n conformitate cu ,odul fiscal, dividendele obinute de acionari de la societile pe aciuni
rezidente n %epublica *oldova nu se supun impozitului pe venit. ;ns societatea care pltete n cursul anului
dividende acionarilor si este obligat s rein din suma dividendelor intermediare i s verse la buget plata
prealabil a impozitului pe venit propriu conform cotei stabilite pentru anul de gest.corespunztor. ;n acest caz
se ntocmete formula contabil!7t 33: ,t :5K
9ransferarea impozitului reinut la buget se nregistreaz prin formula contabil! 7t:5K ,t3K3
+uma impozitului pe venit reinut se trece n cont conform rezultatelor anului ca impozit pltit pe
venitul impozabil al societii pe aciuni nominalizate prin formula!
7t:5K ,t33:
0a momentul reformrii (ilanului contabil suma dividendelor intermediare se trece la
diminuarea profitului net prin formula contabil! 7t 555 ,t 55K
-lterior la data anunrii sumelor definitive ale dividendelor anuale n contabilitate se reflect
operaiunea de calc.a dividendelor aferente acionarilor! 7t 553 ,t:5A
;n cazul lipsei sau insuficienei profitului pentru plat dividendelor, acestea pot fi calculate pe
seama capitalului de rezerv.
0a ac#itarea datoriilor fa de fondatori privind dividendele calculate se ntocmete formula contabil!7t
:5A ,t 3K2 3K3
7ividendele, de regul, se pltesc acionarilor sub form de mijloace bneti sau patrimoniu nebnesc. 7e
exemplu, dac conducerea ntreprinderii are intenia s utilizeze profitul obinut pentru lrgirea produciei i,
totodat, s asigure plata dividendelor, ea poate s plteasc dividende sub form de aciuni. +ocietatea pe aciuni
12
utilizeaz o asemenea form de plat a dividendelor i n cazul cGnd nu dispune de mijloace bneti suficiente
pentru plat, dar dispune de profit sau rezerve.
0a plata dividendelor calculate sub form de aciuni se ntocmete formula contabil! 7t :5A ,t
522 52K.
"'.Contabilitatea capitalului secundar
,apitalul secundar reprez. o parte component a capit. propriu i cuprinde diferenele din reevaluarea activelor
pe 90 ale J i subveniile de stat.7iferenele din reevaluarea activelor pe termen lung se reflect n contabilitate n
baza actului de reevaluare a activelor pe termen lung.
Evidena analitic a diferenelor din reevaluarea activelor pe termen lung se ine pe tipuri,
categorii, grupe omogene de active, iar n cadrul acestora pe fiecare obiect al activelor pe termen lung reevaluat.
&entru evidena sintetic a diferenelor din reevaluarea activelor pe 90 este destinat contul de
pasiv 5K2 >7iferene din reevaluarea activelor pe 90?, n ,t cruia se reflect ecarturile de reevaluare a activelor
pe 90, iar n 7t sumele reducerilor din reevaluare. +oldul acestui cont poate fi creditor dac suma ecartului de
reevaluare depete suma reducerilor sau debitor dac aceasta suma depete suma ecartului.%eflectarea
diferenelor din reevaluarea activelor pe 90 n componena capitalului propriu al J prevede ntocmirea
urmtoarelor formule contabile! 7t 222,232, 233, 235, 23:, 255 ,t 5K2 -la suma ecartului de reevaluare si
7t5K2 ,t222,232,233,235,23:,255- la suma reducerilor din reevaluare.
7ac, conform politicii de contabilitate a ntreprinderii se aplic varianta de reevaluare a
mijloacelor fixe, recalcularea uzurii acumulate se reflect n contabilitate prin urmtoarele formule contabile! 7t
5K2 ,t 23K -la suma majorrii uzurii acumulate si 7t23K ,t5K2-la suma diminurii uzurii
acumul.
7iferenele din reevaluarea activelor pe termen lung figureaz n componena capitalului propriu
al ntreprinderii pGn la ieirea activelor pe termen lung reevaluate. 0a ieirea obiectului reevaluat diferenele din
reevaluarea acestuia se trec la veniturile sau c#eltuielile activitii de investiii prin formulele contabile! 7t
5K2 ,t 632 -la suma ecartului de reevaluare aferent activelor pe termen lung ieite si
7tA32 ,t 5K2 -la suma reducerilor din reevaluare aferent activelor pe termen lung ieite
. dou parte component a capitalului secundar o constituie subveniile de stat care reprezint un
ajutor de stat acordat ntreprinderii sub forma unor transferuri de resurse n sc#imbul respectrii anumitor condiii
referitoare la activitatea operaional a acesteia.
+ubveniile pot avea diferite denumiri ca granturi, donaii, alocaii, asisten financiar, asisten
te#nic, recompense i pot fi primire sub forma de mijloace bneti, active materiale sau nemateriale, investiii,
reducerea datoriilor fa de bugetul de stat.
*odul de contabilizare a subveniilor depinde de durata perioadei de obinere a avantajelor
economice acordate ntreprinderii n sc#imbul ndeplinirii anumitor condiii.
Evidena analitic a subveniilor de stat se ine pe fiecare subvenie primit, iar n cadrul acesteia
pe forme de primire. &entru evidena sintetic a subveniilor de stat este destinat contul de pasiv 5K3 >+ubvenii pentru
ntreprinderile de stat?. .plicarea metodei capitalului pentru contabilizarea subveniilor presupune ntocmirea urmtoarelor
formule contabile! 7t 222,223,232,235,252,3K3 ,t K35- la primirea activelor pe termen lung sau a
activelor care vor fi materializate n activele pe termen lung si 7t K35 ,t 5K3- dup ndeplinirea condiiilor
aferente subveniilor primite.
&e msura exploatrii activelor pe 90 primite i suportrii c#eltuielilor respective "uzura, amortizarea$ sau
obinerii venitului se intocmeste! 7t 5K3 ,t 633.
"(.Componena9caracteristica +i clasificare datoriilor
7atoriile reprezint angajamente de plat ale ntreprinderii fa de furnizori pentru bunurile procurate i
serviciile prestate, fa de personalul angajat privind retribuirea muncii, fa de stat privind plata impozitelor i
taxelor, fa de alte persoane juridice i fizice.
;n contabilitate i rapoartele financiare datoriile se clasific dupa citeva criterii de clasificare!
2.in funcie de coninutul economic! datorii financiare,datorii conerciale si datorii calculate.
3.in funcie de termenul de ac#itare! datorii pe termen lung cu termenul de ac#itare mai mare de un an si datorii
pe termen scurt cu termenul de ac#itare nu mai mare de un an.
5.in funcie de modul de ac#itare! datorii convertibile, ac#itarea crora poate fi efectuat prin cedarea unei pri
din capitalul statutar su datorii neconvertibile, ac#itarea crora se efectueaz prin alte mijloace i nu prevede
cedarea unei pri din capitalul statutar.
7atoriile ntreprinderii la etapa constatrii lor pot fi exprimate n valut naional n cazul cGnd provin din
ar sau n valut strin dac provin din strintate.
7atoriile exprimate n valut strin n urma modificrii cursului de sc#imb valutar din momentul
apariiei acestora pGn la momentul ac#itrii lor, pot genera venituri n cazul diferenelor favorabile de curs
valutar sau pierderi n cazul diferenelor nefavorabile de curs valutar.
;n conformitate cu (azele conceptuale ale pregtirii i prezentrii rapoartelor financiare, datoriile
se constat i pot fi reflectate n (ilanul contabil n cazul cGnd se respect urmtoarele condiii!
a$ exist probabilitatea diminurii n viitor a activelor care sunt purttori de avantaje economice,
b$ suma la care se constat datoriile poate fi evaluat veridic.
7atoriile se constat i se evalueaz la suma nominal, inclusiv 9=. i alte impozite i taxe care
urmeaz a fi ac#itate.
7up constatare datoriile se reflect n contabilitate n baza principiului specializrii exerciiilor
atunci cGnd au fost nregistrate n documentele contabile, fiind incluse n rapoartele financiare n perioada la care
se refer, dar nu atunci cGnd se pltesc mijloacele bneti sau se transmit alte active n sc#imb.
%apoartele financiare ntocmite n baza principiului specializrii exerciiilor informeaz
utilizatorii nu numai despre tranzaciile anterioare, ci i despre angajamentele de plat a mijloacelor bneti n
perspectiv.
7atoriile se nregistreaz n baza documentelor de livrare cu regim special care nsoesc bunurile
intrate de la furnizori sau serviciile prestate de ctre acetia. &entru livrrile impozabile cu 9=. se ntocmesc
facturi fiscale, iar pentru livrrile neimpozabile facturi de expediie. &entru unele bunuri materiale sunt necesare
documente suplimentare. .stfel, la livrarea produselor alimentare se prezint certificatul de calitate.
"8.Contabilitatea datorilor financiare&16)
71 includ datoriile legate de angajarea capitalului atras. ,apit. atras l constituie creditele bancare i
mprumuturile n valut naional i strin primite de ctre J de la alte pers. fizDjuridice,pe un termen stabilit i
pentru o anumit plat.
7atoriile financiare cuprind!
creditele ce sunt primite de la instituiile bancare.
;mprumuturile care pot fi primite de la ntreprinderi pri nelegate i legate, persoane fizice,
personalul J.
;n funcie de termenul rambursrii, creditele bancare i mprumuturile pot fi! pe termen scurt si pe termen lung
*odul de creditare, de primire i de rambursare a creditelor bancare este reglementat de
contractele de credit i actele normative bancare n vigoare.
,reditele bancare i mprumuturile pot fi primite direct sub form de mijloace bneti, n urma
nc#eierii unui contract ntre creditor i debitor, prin emisiunea de obligaiuni, cambii financiare, aciuni
privilegiate, scontare de cambii i alte titluri de datorii.
Emisiunea obligaiunilor reprezint o modalitate de contractare a capitalului atras. *odul de
plasare, de circulaie i de anulare a obligaiunilor este reglementat de actele legislative n vigoare. Obligaiunea
este un document care atest dreptul proprietarului de a primi suma vrsat n contul ac#itrii obligaiunii i
dobGnda sau un alt profit aferent n mrimea i n termenul stabilite prin decizia de emitere a obligaiunilor.
=aloarea nominal a obligaiunii societii trebuie s se mpart la 244 lei, iar termenul de circulaie a
obligaiunilor s fie de cel puin un an.
;n vederea evitrii unor riscuri la ncasarea creditelor acordate, pot fi aplicate diferite forme de
asigurare a creditului, i anume! gajul propriu-zis,scrisoarea de garanie, contractul de cauiune; depozitul;
asigurarea rspunderii pentru neac#itare; cesiunea de creane, cambii sau alte titluri de datorii. ;n acest scop ntre
debitor i creditor se nc#eie un contract de gaj care trebuie vizat de notar..stfel
dac debitorul nu poate rambursa mprumutul, gajul trece n proprietatea creditorului, reflectGndu-se ca operaiuni
de vGnzare a patrimoniului.
.c#itarea sumei creditului i a dobGnzii calculate se efectueaz de ctre debitor prin virament
bancar printr-o dispoziie de plat;emiterea cecului de decontare,depunerea de numerar; ;mprumuturile pot fi
restituite pGn la sau dup scaden. 7in punctul de vedere al volumului, mprumuturile pot fi rambursate n rate,
n sume egale sau neegale crescGnde sau descrescGnde, anual, semestrial, trimestrial, lunar sau n alt
periodicitate ori n sum total la scaden.
0a restituirea mprumuturilor contractele de credit i gaj i pierd valabilitatea, iar ntreprinderea
debitoare primete un aviz privind ac#itarea datoriei sale, inclusiv dobGnzile pentru prezentarea acestuia la notarul
care a nregistrat contractul de gaj.
Evidena analitic a creditelor bancare i mprumuturilor se ine pe feluri de credite i
mprumuturi, pe termene de rambursare, pe creditori i pe bncile care le-au acordat.
&entru evidena creditelor bancare pe termen scurt i lung sunt destinate respectiv conturile : :22
si K22.
&entru evidena mprumuturilor pe termen scurt i lung sunt destinate respectiv conturile: :25 si
K25.
.ceste conturi sunt conturi de pasiv. ;n ,t lor se reflect sumele creditelor bancare i
mprumuturilor pe termen scurt i lung primite, iar n 7t suma creditelor i mprumuturilor rambursate. +oldul
este creditor i reprez.datoriile J aferente creditelor bancare i mprumuturilor pe termen scurt i lung
nerambursate la finele perioadei de gestiune.
,reditele bancare i mprumuturile primite se refl. prin form. contab.!7t 3K2,3K3,3K5 .t
:22,:23,K22,K23,K25, :25.
,ontractul de credit sau mprumut poate stipula utilizarea cu scop determinat a acestora prin ac#itarea datoriilor
pe seama creditelor i mprumuturilor care se nregistreaz prin!7t K2K,:32, :33, :5C ,t :22,:23, K22, K23 ,K25,
:25.
,reditele bancare pot fi primite de ntreprindere de la bncile comerciale,prin scontarea cambiilor.&Du
determin. corect a mrimii discontului sau primei aferente emisiunii de obligaiuni de amortizat J poate desc#ide
subconturi separate n cadrul conturilor de mprumuturi.
,reditele bancare pot fi acordate personalului propriu pDu construcia locuinelor i alte scopuri
prevzute de lege, precum i pDu ac#itarea documentelor de decontare ale ntreprinderilor de comer pentru
mrfurile vGndute pe credit salariailor.,reditele bancare pentru salariai pot fi acordate prin intermediul J care le
primete i apoi le elibereaz personalului sau prin acordarea direct acestuia de ctre instituia
bancar,ntocmindu-se! 7t 33A ,t :23,K23
7ac termenul de rambursare a datoriilor privind credite. i mprumuturile pe 90 nu depete 23
luni calendaristice, acestea se trec n categoria datoriilor pe termen scurt prin formula contabil! 7t K22,K23,K25
,t :22,:23,:25.
%estituirea creditelor i mprumuturilor se nregistreaz prin creditarea conturilor mijloacelor
bneti i debitarea unuia din conturile de eviden a creditelor sau mprumuturilor!7t :22,:23,K22,K23,:25,K25
,t 3K2,3K3,3K5
7up avizarea de ctre banc a ntreprinderii care a transmis cambia ca gaj privind stingerea
cambiei de ctre debitor se ntocmete formula contab.7t :22,K22 ,t25K,332
,reditele bancare i mprumuturile cu termen expirat sunt reflectate distinct n subconturile desc#ise n cadrul
conturilor de eviden a creditelor i mprumuturilor, n care au fost nregistrate anterior.
#B.Contabilitatea datoriilor comerciale&1C)
7, cuprind angajamentele de plat ale J fa de furnizori, antreprenori i ali creditori pentru activele procurate,
avansurile primite i serviciile de care J a beneficiat.
7econtrile privind ac#itarea datoriilor fa de furnizori, se efectueaz prin virament, dar sunt
posibile i decontri n numerar cu respectarea limitei stabilite prin 0egea cu privire la antreprenoriat i
ntreprinderi.
7econtrile prin virament se efectueaz conform %egulamentului privind decontrile fr
numerar n %*. ,onform %egulamentului, formele de baz ale decontrilor prin virament se bazeaz
pe!dispoziia de plat,cererea-dispoziie de plat,acreditivul,cecul,dispoziia-incaso,cambiile
-nicul mijloc de plat legal pe teritoriul tarii noastre este moneda naional-leul moldovenesc,adic decontrile
n valuta strin se permit numai cu partenerii de afaceri din alte ari.Evidena analitic a 7, se ine pe fiecare
furnizor, antreprenor,creditor,pe termene de apariie i de stingere a lor.&entru evidena sintetic a 7, i a
avansurilor primite pe 9+ sunt destinate cont.de pasiv :32 >7atorii 9+ privind facturile comerciale?, :33 >7atorii
pe 9+ fa de prile legate?, :35 >.vansuri pe termen scurt primite?. ;n ,t acestor conturi se nregistreaz
creterea 7, i ncasarea avansuri. de la cumprtori, iar n 7t ac#itarea datoriilor i utilizarea avansurilor.
+oldul conturilor nominalizate este creditor i reprezint 7, ale ntreprinderii la o anumit dat, fiind refl. n
capitolul = din (ilanul contabil.
1ormulele contabile privind modul de utilizare a conturilor de eviden a 7, pe 9+ la procurarea activelor i
beneficierea de servicii,sunt urm!
2.la reflectarea valorilor materiale intrate de la furnizori "fr 9=.$!
7t 222,223,232,235,322,325,32A ,t :32,:33
3.la reflectarea valorii serviciilor prestate de ctre furnizori i antreprenori "fr 9=.$! 7t
223,322,325,32A,A23,A25, A32,A33,B22,B23, B25 ,t :32 ,:33
,onform ,odul fiscal, subiecii impozabili nregistrai ca pltitori de 9=. au dreptul la trecerea
n cont a 9=. ac#itat sau care urmeaz a fi ac#itat privind valorile materiale i serviciile procurate pentru
efectuarea livrrilor impozabile n procesul desfurrii activitii de ntreprinztor n cazul cGnd dispun
de!factura fiscal la valorile materiale, serviciile procurate n ar pentru care a fost ac#itat ori urmeaz a fi
ac#itat 9=. sau documentul eliberat de autoritile vamale care confirm ac#itarea 9=. aferent mrfurilor
importate.
0a suma 9=. aferent procurrilor efectuate n ar se ntocmete formula contabil! 7t :5K ,t
:32 ,:33
,onform art.243 alin."3$ din ,odul fiscal, suma 9=. ac#itat sau care urmeaz a fi ac#itat
privind valorile materiale i serviciile procurate care se folosesc pentru efectuarea livrrilor scutite de 9=. nu se
trece n cont i se raporteaz la consumuri sau c#eltuieli.
E!emplul de problema
;n luna februarie 3445 J >.? a beneficiat de servicii pentru nclzire acordate de ctre >9ermocom? +... n
valoare de K B44 lei, inclusiv 9=.. J>.? nu este pltitor de 9=..
0uGnd n consideraie faptul c serviciile acordate se refer integral la perioada de gestiune
curent, valoarea acestora, inclusiv 9=., se reflect n consumurile i c#elt. perioadei respective. 0a
ntreprinderea >.? serviciile de nclzire au fost repartizate n modul urmtor!
- pentru nclzirea seciei produciei de baz 5 644 lei
- pentru nclzirea obiectelor cu destinaie general i administrativ - 2 344 lei.
;n baza datelor din exemplu se ntocmete! 7t B25-5 644 lei ,7t A25-2 344 lei, ,t:32-K B44 lei.
+umele 9=. aferente valorilor materiale procurate pentru efectuarea livrrilor scutite de 9=.,
neutilizate n perioada de gestiune n care au fost procurate "se afl n stocuri$, trebuie incluse n valoarea
materialelor procurate.
E!emplul de problema
;n luna noiembrie 3443 J >(? a procurat #Grtie n valoare de 3K4 444 lei,inclusiv 9=. K4 444 lei,pDu activitatea
editorial desfurat in 3445,ce nu se impoziteaz cu 9=..
0a procurarea #Grtiei se va ntocmi formula contabil la valoarea #Grtiei, inclusiv 9=.! 7t 322
,t :32-3K4 444 lei
;n acest caz suma 9=. va fi raportat la consumuri pe msura utilizrii #Grtiei.
E!emplul de problema
-tilizGnd datele din exemplul de sus, s admitem c n luna ianuarie va fi consumat #Grtie n valoare de 36 444
lei, inclusiv 9=. K 555 lei.
+uma 9=. va fi raportat la consumuri n componena valorii totale a #Grtiei consumate prin
ntocmirea formulei contabile! 7t B22 ,t 322-36 444 lei
=aloarea mrfurilor i serviciilor procurate din alte ri nu include 9=.. 7e aceea, pentru ca
agenii economici care procur mrfuri din %* i din alte ri s fie n aceleai condiii, la intrarea mrfurilor n
ar,importatorul trebuie s ac#ite 9=. la data declarrii mrfurilor n punctele vamale. 9otodat dup ac#itarea
sumei 9=. importatorului i se permite trecerea n cont a acesteia n cazul cGnd el este pltitor de 9=.. ;n caz
contrar, suma 9=. se include n valoarea activelor procurate.
.c#itarea datoriilor fa de furnizori pentru bunurile materiale procurate n ar i peste #otarele ei se reflect
prin ntocmirea formulelor contabile, n funcie de formele de decontri!7t :32,:33 ,t 3K3,3K5,3KK-prin
conturile bancare 7t :32,:33 ,t 33A,3K2 -n numerar
7t :32,:33 ,t :22,K22-pe seama creditelor bancare
7t :32 ,t 332-prin sc#imbul de mrfuri ntre prile nelegate
7t :33 ,t 335-prin sc#imbul de mrfuri ntre prile legate
7t :32:33 ,t 33K-pe seama avansurilor acordate anterior
0a rGndul su, avansurile acordate anterior se reflect prin formula contabil! 7t 33K ,t
3K3,3K5
;n cazul neac#itrii la timp a datoriilor fa de furnizori conform contractului pot fi calculate amenzi care se
reflect prin formula contabil! 7tA2K ,t:32,:33,:5C
J poate s primeasc avansuri n contul vGnzrii ulterioare a produciei fabricate care pGn la
livrarea produciei se consider datorii. &rimirea i utilizarea avansurilor se refl. n contabilitate prin!
7t 3K2,3K3,3K5 ,t :35- la suma avansurilor primate
7t 33: ,t :5K -la suma 9=. aferent avansurilor primite
7t :5K ,t 3K3 -la ac#itarea 9=. aferent avansului primit
7t 332335 ,t 622:5K- la livrarea produselor
7t :35 ,t 332,335-la ac#itarea creanelor pe seama avansurilor primite!
+uma 9=. ac#itat n avans se trece n contul sumei calculate la valoarea produselor livrate "serviciilor
prestate$ prin formula contabil! 7t :5K ,t 33:.
#1.Contabilitatea datoriilor calculate
1atoriile calculate sunt datorii fa de alte persoane fizice i juridice, n special, fa de personalul J,organele
asigurrilor sociale,companiile de asig.,bugetul de stat,diveri creditori.
13
Datoriile fa de personal reprezint angajamentele J fa de salariai pentru munca prestat, privind
recuperarea c#eltuielilor i plilor efectuate de salariai n favoarea J.
+alariul constituie orice recompens sau venit calculat n conformitate cu contractul individual de munc, de
patron sau de organul mputernicit de acesta angajatului pentru munca prestat i depinde de sistemul de
salarizare care include formele de salarizare, sistemul de tarife, de sporuri i alte elemente.&entru a facilita
evidena contabil, salariile se divizeaz n dou pari componente!salariul de baz i cel suplimentar.7in salariile
personalului pot fi efectuate urmtoarele reineri!
reineri fiscale! impozitul pe veniturile persoanelor fizice;
reineri sociale! 2 Q n bugetul asigurrilor sociale;
diverse reineri! avansurile la salariile acordate anterior; restituirea sumelor pltite n plus n
urma unor greeli de calcul; avansul nerestituit la timp pentru deplasarea de serviciu; n cazul concedierii
salariatului nainte de expirarea anului de munc, n contul cruia el a primit de acum concediu, pentru zilele
nelucrate ale concediului,reineri pentru daune materiale cauzate ntreprinderii, comise din vina lucrtorului i
recunoscute de el si altele.
9oate reinerile se efectueaz pe baza urmtoarelor documente justificative! fia personal de
calcul al impozitului pe venit, actul de rebut, actul de inventariere, lista de plat, diferite contracte, titluri
executorii, ordine ale administraiei.
,onform ,odul fiscal, cotele impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt urmtoarele!
24 Q din suma venitului impozabil anual care nu depete 23 2B4 lei;
2: Q din suma venitului impozabil anual care depete 23 2B4 lei, dar nu depete 26 344 lei;
3: Q din suma venitului impozabil anual care depete 26 344 lei.
'mpozitul pe veniturile persoanelor fizice se calculeaz i se reine la sursa de plat i n
momentul plii de la suma impozabil, cu scderea sumei scutirilor acordate salariatului. +cutirea personal
constituie!
a$ 5 644 lei anual,
b$ 24 444 lei anual pentru angajatul care!
- s-a mbolnvit i a suferit de boala actinic ca urmare a accidentului de la ,...E. ,ernobGl
sau este invalid.
- este printe sau so al participantului decedat sau dat disprut n aciunile de lupt pentru
aprarea %epublicii *oldova sau este invalid n urma acestor evenimente;
- este invalid de rzboi, din copilrie, invalid de grupa ' i '' sau victim a
represiunilor politice ulterior reabilitat.
1iecare angajat care se afl n relaii de cstorie pe parcursul ntregului an fiscal are dreptul la scutiri
suplimentare n sum de 5 644 lei anual, n cazul cGnd soul nu beneficiaz de scutirea personal.
E!emplul de problema
;n luna septembrie 3443 unui angajat al J i s-a acordat concediu legal de odi#n pe o perioad de 3K de zile
lucrtoare. +alariul angajatului pentru ultimele 5 luni calendaristice a alctuit 3 :KB lei, iar nr total de zile
lucrtoare 63, respectiv n lunile!
iunie B:4 lei D 34 zile;
iulie B6: lei D 35 zile;
august B55 lei D 2C zile.
+alariul mediu pe o zi constituie K2,4C lei "3:KB ! 63$.
+uma total a retribuiilor pentru concediul legal de odi#n este de CB6,26 lei "K2,4C 3K$.
&entru generalizarea informaiei privind decontrile cu personalul J aferente retribuiilor i
sumelor depuse este destinat contul de pasiv :52 >7atorii fa de personal privind retribuirea muncii?. ;n ,t
acestui cont se reflect retribuiile calculate, iar n 7t sumele ac#itate i reinute. +oldul cont este creditor i
reprezint datoriile J fa de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune.
'n cazul cGnd salariile calculate reprezint consumuri de producie directe sau indirecte, acestea se
includ n costul produselor fabricate sau serviciilor prestate i se reflect prin formula contabil! 7t B22B23B25
,t :52
'n cazul cGnd salariile sunt calculate salariailor ncadrai n procesul de procurare, de creare a activelor, de
ncrcare i descrcare a valorilor materiale i n alte lucrri legate de aprovizionare, ele se includ n valoarea de
intrare a acestor active! 7t 22323223332232332532A ,t :52
'n cazul cGnd salariile calculate reprezint c#eltuieli ale perioadei, ele nu constituie o parte a costului de
producie. .cestea se reflect n conturile clasei A >,#eltuieli? i se scad din venituri la calcularea rezultatului
financiar ;n funcie de tipul activitii i caracterul lucrrilor, salariile se nregistreaz prin! 7t
A23,A25,A32,A33,A35 ,t A52
%einerile din salarii se reflect n felul urmtor!
7t :52 >7atorii fa de personal privind retribuirea muncii? la suma total a reinerilor
,t :5K >7atorii privind decontrile cu buget? la suma impozitului pe veniturile persoanelor fizice
,t :55 >7atorii privind asigurrile? la suma primelor de asigurare, contribuiilor la asigurrile sociale
,t 33A >,reane pe termen scurt ale personalului? pentru recuperarea prejudiciului material cauzat,
pentru mrfurile procurate n rate, mprumuturile primite, plata pentru serviciile comunale, pensiile
alimentare, serviciile prestate de instituiile precolare.
;n debitul contului :52 >7atorii fa de personal privind retribuirea muncii?, n afar de reineri,
se reflect plata salariilor prin formula contabil! 7t :52 ,t 3K2,3K3
+alariile acordate salariailor sub form de avans se reflect n debitul contului :52 >7atorii fa
de personal privind retribuirea muncii? i creditul contului 3K2 >,asa?. ;n cazul determinrii unui sold debitor
intermediar n cadrul contului :52 >7atorii fa de personal privind retribuirea muncii?, acesta se trece la contul
33A >,reane pe termen scurt ale personalului?prin! 7t 33A ,t :52
+uma salariilor pentru concediul legal de odi#n se reflect n acelai cont :52 si se nregistreaz
n felul urmtor! 7t B22 ,B23,B25,A23,A25 ,t :52
Contabilitatea datoriilor privind asi,urrile
;n scopul pstrrii calitii i cantitii n timp i spaiu a factorilor de producie, garantrii unei continuiti a
activitii economice, J asigur bunurile, personalul i rspunderea civil contra unor riscuri.
,onform legii, asigurrile pot fi obligatorii i benevole, iar asigurtorii J cu capital privat,
companiile de asigurri i organele de stat.
+uma primelor de asigurare la companiile de asigurri, a contribuiilor pentru asigurrile sociale se calculeaz n
funcie de tariful stabilit pentru anul respectiv i mrimea bazei de calcul i se reflect prin formulele contabile
!7t B22 ,B23,B25 ,t :55 p.u salariaii ncadrai n producie;
7t 223,232,233,322,323,325,32A ,t :55 -pentru salariaii ncadrai n procesul de
procurare, de creare a activelor, de ncrcare i descrcare a materialelor i n alte lucrri privind aprovizionarea;
7t A23,A25,A32,A33,A35 ,t :55 -pentru salariaii care nu sunt ocupai direct n producie, n
funcie de tipul activitii
+uma spre ac#itare ,asei /aionale de .sigurri +ociale se calculeaz ca
diferena dintre sumele calculate i ac#itate efectiv de ntreprindere salariailor si!7t :52 ,t:55
,alcularea primelor de asigurare se reflect prin formula contabil! 7t A23,A25,B25 ,t :55.
=irarea primelor de asigurare ctre organele i companiile de asigurri se reflect! 7t :55 ,t
3K2,3K3,3K5
Evidena sintetic +i analitic a decontrilor privind asigurrile se reflect n registrul pentru contul :55 >7atorii
privind asigurrile? care se elaboreaz de sine stttor de fiecare ntreprindere i se organizeaz pe tipuri de
asigurri, pe asigurtori, pe conturi corespondente. 0a sfGritul perioadei de gestiune datele din registrul sintetic
specificat se trec n .artea mare.
Contabilitatea datoriilor privind decontrile cu bu,etul
%elaiile agenilor economici cu bugetul de stat se concretizeaz n procesele de calculare, ac#itare i declarare a
impozitelor i taxelor.+istemul fiscal al %* cuprinde o totalitate de impozite i taxe divizate n!
generale de stat! impozitul pe venit, 9=., accizele, impozitul privat,taxa vamal,taxe percepute
n fondul rutier;
locale! impozitul funciar, impozitul pentru folosirea resurselor naturale, taxa pentru amenajarea
teritoriului, taxa pentru dreptul de a organiza licitaii locale i loterii, taxa #oteliera, taxa pentru amplasarea
publicitii, , taxa pentru amplasarea unitilor comerciale, taxa balnear.
&entru generalizarea informaiei privind datoriile fa de buget aferente impozitelor, taxelor i sanciunilor
economice este destinat contul de pasiv :5K >7atorii privind decontrile cu bugetul;. ;n ,t cont se reflect datoriile
calculate fa de buget privind impozitele i taxele,n 7t-plile virate efectiv sau trecute n cont.+oldul este
creditor i reprez. suma datoriilor ntreprinderii privind plile datorate bugetului la sfGritul perioadei de
gestiune.Evidena analitic a datoriilor privind decontrile cu buget.se ine pe feluri de impoz. i taxe.
Contab. datoriilor fa de fondatori +i ali participani
%elaiile ntreprinderii cu fondatorii i ali participani n capitalul statutar pot avea un caracter diferit,
reprezentGnd creane sau datorii. 7atoriile fa de fondatori pot fi grupate n datorii privind! dividendele1 alte
venituri i pli calculate;
aporturile la capitalul statutar;restituirea cotelor sau a unei pri la lic#idarea ntreprinderii.
Evidena analitic a datoriilor fa de fondatori i ali participani se ine pe fiecare fondator i pe feluri de
datorii.
7atoriile fa de fondatorii J i ali participani se nregistreaz n contul de pasiv :5A >7atorii
fa de fondatori i ali participani?. ;n ,t cont se refl. dividendele calculate, veniturile i alte pli, iar n 7t-
ac#itarea sau restituirea lor. +oldul acestui cont este creditor i reprezint sumele datoriilor fa de fondatori la
finele perioadei de gestiune.
0a sumele calculate ale dividendelor fondatorilor, n baza deciziei privind ac#itarea lor, n funcie
de surs, se nregistreaz! 7t 55K,553,533 ,t :5A
&rin debitul acestui cont se reflect plata dividendelor
- cu aciuni proprii! 7t :5A ,t 522,52K
- cu mijloace bneti sau alte active!Dt >%? .t$+"1$+$1 $$?1$$"1$$A
0a ac#itarea dividendelor sub forma altor active se reflect ca operaiuni ordinare de vGnzare a acestora.
#2. Contabilitatea altor datorii
;n scopul unei analizei financiare eficiente i prezentrii obiective n rapoartele financiare a situaiei economico-
financiare a J e necesar de a arta distinct datoriile curente i datoriile pe 90. Iruparea i reflectarea eficient a
datoriilor influeneaz mrimea indicatorilor de lic#iditate i solvabilitate ce ar putea avea un impact asupra
posibilitii lurii unui credit, nc#eierii unor contracte durabile.;n acest scop, la sfGritul anului, sumele
nregistrate anterior ca datorii pe 90 trebuie reflectate ca datorii curente.
&entru contabilizarea datoriilor curente trecute din grupa datoriilor pe 90, n cazul cGnd termenul de ac#itare nu
este mai mare de2 an, e destinat contul de pasiv :2K >,ota-parte curent a datoriilor pe termen lung?.;n ,t cont se
refl.sumele datoriilor curente trecute din grupa datoriilor pe 90, iar n 7t ac#itarea acestora. +oldul acestui cont
este creditor i reprez. datoriile J aferente cotei curente a datoriilor pe termen lung la sfGritul perioadei de
gestiune.
9recerea cotei curente a datoriilor pe 90 n componena datoriilor curente se nregistreaz n nota
de contabilitate pGn la ntocmirea raportului financiar anual i se reflect prin formule contabile de corectare!7t
K2K,K32,K36 ,t :2K
;n componena datoriilor calculate se includ finanrile i ncasrile cu destinaie
special,subveniile de stat.
&entru generalizarea informaiei privind existena i micarea finanrilor i ncasrilor cu
destinaie special este destinat contul de pasiv K35 >1inanri i ncasri cu destinaie special?.
&rimirea mijloacelor pentru finanarea cu destinaie special,n funcie de modul de primire! 7t
3K2,3K3, 3K5, 222,232,233,235,322,325,326,32A ,t K35
+umele utilizate ale finanrilor i ncasrilor cu destinaie special se trec la venituri, n funcie
de destinaie, ntocmindu-se formula contabil! 7t K35 ,t 623,632,633
*ijloacele de finanri i ncasri cu destinaie special neutilizate, primite anterior, se restituie,
nregistrGndu-se n felul urmtor! 7t K35 ,t 3K2,3K3,3K5,222,232,233,235, 322,325,326,32A.
Evidena sintetic a decontrilor privind finanrile i ncasrile cu destinaie special se reflect n registrul
pentru contul K35 >1inanri i ncasri cu destinaie special? care se elaboreaz de fiecare ntreprindere de sine
stttor i se ine pe tipuri de finanri speciale i pe creditori. 0a sfGritul perioadei de gestiune datele din
registrul sintetic se trec n ,artea mare.
;n baza legii bugetului pe anul respectiv i altor acte normative pot fi constituite diferite fonduri
extrabugetare. Evidena analitic a lor se ine pe felurile lor.
&entru generalizarea informaiei cu privire la situaia decontrilor privind plile extrabugetare
este destinat contul de pasiv :56 >7atorii privind plile extrabugetare?. ;n ,t cont se refl.sumele plilor
extrabugetare calculate n coresponden cu debit conturilor de eviden a c#eltuielilor, iar 7t n ac#itare a
acestor pli n fondurile extrabugetare.
;n categoria datoriilor pe termen scurt calculate sunt incluse rezervele pentru c#eltuieli i pli
preliminate. .cestea sunt rezerve cu caracter de datorii, au destinaia de acoperire a unor c#eltuieli ale perioadelor
viitoare i se constituie n scopul repartizrii uniforme a acestora.
0a sfGritul perioadei de gestiune trebuie efectuat inventarierea soldului rezervelor pentru
c#eltuieli i pli preliminate. ;n urma inventarierii contul :5B >%ezerve pentru c#eltuieli i pli preliminate? nu
se nc#ide, iar soldul este precizat pentru reflectarea n rapoartele financiare a unei mrimi corecte a rezervelor
neutilizate.,a urmare, soldul rezervelor neutilizate n anul de gestiune reprezint o diferen temporar
deductibil care este reversat n anii utilizrii rezervelor si se refl.la sfGritul perioadei de gestiune n (ilanul
contabil pe rGndul CK4 >%ezerve pentru c#eltuieli i pli preliminate?.
Evidena analitic a rezervelor pentru c#eltuieli i pli preliminate se ine pe felurile i locurile de
apariie a acestora.&entru generalizarea informaiei privind situaia i micarea rezervelor pentru c#eltuieli i pli
preliminate este destinat contul de pasiv :5B >%ezerve pentru c#eltuieli i pli preliminate?. ;n creditul acestui
cont se reflect formarea rezervelor, iar n debitul lui utilizarea sau micorarea lor. +oldul acestui cont este
creditor i reprezint mrimea rezervelor pentru c#eltuieli i pli preliminate la finele perioadei de gestiune.
0a constituirea rezervelor pentru c#eltuieli i pli preliminate se debiteaz diferite conturi, n
funcie de locul i destinaia acestor c#eltuieli, ntocmindu-se formula contabil!7t
232,2K2,3:2,A23,A25,A2K,B22,B23,B25 ,t :5B
-tilizarea acestor rezerve se reflect n debitul contului :5B >%ezerve pentru c#eltuieli i pli
preliminate? n coresponden cu creditul conturilor de eviden a datoriilor, activelor sau consumurilor, n funcie
de tipul rezervelor i destinaia de utilizare a acestora, ntocmindu-se formula contabil!7t :5B ,t
:52,:55,322,325,326,:32,:5C,B33
#3.Componena9 caracteristica +i clasificarea consumurilor +i cHeltuielilor
Evidena consumurilor i c#eltuielilor ntreprinderii constituie unul dintre cele mai importante i
dificile sectoare de contabilitate ale ntreprinderii. ;n cadrul acestui sector se formeaz atGt indicatorii
contabilitii de gestiune "suma total a consumurilor de producie, costul produselor fabricate, rentabilitatea
produciei etc.$, cGt i ai contabilitii financiare "costul mrfurilor, produselor vGndute, serviciilor prestate,
mrimea c#eltuielilor perioadei etc.$. ;n exactitatea i oportunitatea calculului acestor indicatori sunt cointeresai
atGt utilizatorii interni ai informaiei contabile, cGt i cei externi.
,omponena consumurilor i c#eltuielilor, modul de evaluare i de constatare a acestora sunt
determinate de prevederile Bazelor conceptuale ale pregtirii i prezentrii rapoartelor financiare i <#=#%# 3
>%omponena consumurilor i c5eltuielilor ntreprinderii?.
;n <#=#%# 3 componena consumurilor este prezentat sub aspectul ntreprinderilor din trei sfere
principale de activitate "producie, comer, prestri servicii$, iar componena c#eltuielilor pe felurile de activiti
ale unei ntreprinderi aparte "operaional, de investiii, financiar$ i pe evenimente excepionale.
Componena9 caracteristica +i clasificarea consumurilor
Consumurile reprezint resursele ntreprinderii utilizate pentru fabricarea produselor i prestarea
serviciilor n scopul obinerii venitului. .cestea sunt legate nemijlocit de procesul de producie "prestri servicii$,
i gsesc ntruc#ipare material n stocurile produselor i produciei "serviciilor$ n curs de execuie. 0a finele
fiecrei perioade de gestiune consumurile se reflect n 5ilanul contabil ca active i nu se iau n calcul la
determinarea rezultatului financiar al ntreprinderii.
,onsumurile incluse n costul produciei "serviciilor$ cuprind urmtoarele articole! consumuri de materiale,
consumuri privind retribuirea muncii, consumuri indirecte de producie. ;n unele ramuri ale economiei naionale, cu excepia
celor menionate, pot fi prevzute i alte articole de consumuri care reflect particularitile activitilor economice i de
producie a acestora "de exemplu, n ramurile extractive epuizarea resurselor naturale, n industria energetic uzura
mijloacelor fixe etc.$.
Consumurile de materiale cuprind costul materialelor, carburanilor i lubrifianilor consumai,
pieselor de sc#imb utilizate n procesul de producie "prestri servicii$.
Consumurile privind retribuirea muncii includ salariile de baz i suplimentare ale
muncitorilor ncadrai n procesul de producie "prestri servicii$, premiile, adaosurile, contribuiile la asigurrile
sociale, calculate n baza salariilor personalului care particip la procesul de producie "prestri servicii$.
Consumurile indirecte de producie sunt legate de deservirea i gestiunea subdiviziunilor
ntreprinderii "seciilor, sectoarelor, unitilor de prestri servicii$ i includ!
- c#eltuielile de ntreinere i uzura mijloacelor fixe cu destinaie productiv;
- amortizarea activelor nemateriale utilizate n procesul de producie "prestri servicii$;
- uzura obiectelor de mic valoare i scurt durat;
- salariile i contribuiile la asigurrile sociale ale personalului de conducere i deservire a
subdiviziunilor ntreprinderii;
- alte consumuri aferente procesului de producie.
,onsumurile indirecte de producie se subdivizeaz n!
consumuri variabile, a cror mrime depinde de modificarea volumului produciei "retribuirea
muncii prestat de muncitorii auxiliari, costul materialelor consumate etc.$;
consumuri constante, a cror mrime nu depinde relativ de volumul produciei "uzura calculat
n baza metodei liniare, c#eltuielile privind ntreinerea i exploatarea cldirilor i utilajului$.
0a finele fiecrei perioade de gestiune, consumurile indirecte de producie se repartizeaz ntre
costul stocurilor produselor i produciei "serviciilor$ n curs de execuie i c#eltuielile perioadei. ;n acest caz
consumurile variabile se includ n costul produselor fabricate "serviciilor prestate$ i soldurilor produciei
"serviciilor$ n curs de execuie n suma total, indiferent de nivelul utilizrii efective a capacitilor de producie.
,onsumurile de producie indirecte constante se repartizeaz ntre costul produselor "serviciilor$
i c#eltuielile perioadei n baza capacitii normative a utilajului de producie. ,apacitatea normativ reprezint
nivelul produciei "volumul serviciilor$ care poate fi atins n medie n decursul cGtorva perioade sau sezoane, n
14
cazul unor circumstane normale, luGndu-se n considerare pierderile aferente capacitilor rezultate din
executarea lucrrilor te#nice planificate. 7ac volumul efectiv al produciei "serviciilor$ este egal sau mai mare
decGt capacitatea normativ, suma efectiv a consumurilor indirecte de producie se include integral n costul
produselor "serviciilor$. ;n cazul cGnd volumul efectiv de producie este mai mic decGt capacitatea normativ,
consumurile indirecte constante de producie se trec n cost n baza cotei normative rezultate din mprirea sumei
efective a acestor consumuri la capacitatea normativ. +uma nerepartizat a consumurilor indirecte constante de
producie se consider ca c#eltuieli ale perioadei de gestiune n care acestea au fost suportate.
E!emplul
+uma total a consumurilor indirecte de producie realizate n cursul trimestrului ' al anului 3445
constituie 5B K44 lei, inclusiv consumurile variabile 36 K44 lei, constante 23 444 lei. ;n perioada respectiv au
fost produse : 344 uniti de produse avGnd capacitatea normativ de 6 444 uniti.
;n exemplul dat consumurile indirecte de producie vor fi repartizate n felul urmtor! 36 K44 lei
se includ direct n costul produselor fabricate, iar 23 444 lei se repartizeaz ntre costul produciei i c#eltuielile
perioadei. ;n acest scop se ntocmesc urmtoarele calcule!
2. +e determin cota normativ a consumurilor indirecte de producie!
23 444 ! 6 444 @ 3 lei.
3. +e calculeaz suma consumurilor indirecte de producie aferent!
a) costului produselor fabricate! : 344 3 @ 24 K44 lei;
b) c#eltuielilor perioadei! B44 3 @ 2 644 lei.
.stfel, din suma total a consumurilor indirecte de producie 56 B44 lei "36 K44 O
O 24 K44$ se includ n costul produciei, iar partea rmas n sum de 2 644 lei se trece la majorarea altor
c#eltuieli operaionale.
Componena9 caracteristica +i clasificarea cHeltuielilor
CHeltuielile reprezint diminurile de avantaje economice care apar n procesul desfurrii
activitii economico-financiare a ntreprinderii. +pre deosebire de consumuri, c#eltuielile nu se includ n costul
produselor fabricate "serviciilor prestate$, ci se reflect n Raportul privind rezultatele financiare i se scad din
venituri la determinarea profitului "pierderii$ net al perioadei de gestiune.
,#eltuielile se efectueaz la ntreprinderile care desfoar toate tipurile de activiti. ;n funcie
de direciile efecturii, acestea se subdivizeaz n trei grupe!
2. ,#eltuieli ale activitii operaionale.
3. ,#eltuieli ale activitii neoperaionale.
5. ,#eltuieli privind impozitul pe venit.
CHeltuielile activitii operaionale cuprind c#eltuielile ocazionate de desfurarea activitii de
baz a ntreprinderii. .cestea cuprind!
a$ costul vGnzrilor;
b$ c#eltuielile comerciale;
c$ c#eltuielile generale i administrative;
d$ alte c#eltuieli operaionale.
%ostul vEnzrilor reprezint o parte din consumurile aferente produselor, mrfurilor vGndute i
serviciilor prestate. .cesta cuprinde!
a$ la ntreprinderile de producie consumurile materiale directe, consumurile directe privind
retribuirea muncii, inclusiv contribuiile pentru asigurrile sociale, consumurile indirecte de
producie aferente produselor vGndute;
b$ la ntreprinderile de comer valoarea de bilan a mrfurilor vGndute "suma cea mai mic dintre
valoarea de intrare a mrfurilor procurate i valoarea realizabil net$;
c$ la ntreprinderile de prestri servicii consumurile de materiale, consumurile privind retribuirea
muncii, precum i consumurile indirecte de producie aferente serviciilor prestate.
%5eltuielile comerciale sunt c#eltuielile aferente desfacerii produselor, mrfurilor i prestrilor
de servicii, i anume! c#eltuielile privind operaiunile de mar)eting; c#eltuielile privind ambalajele i ambalarea
produselor i mrfurilor; c#eltuielile de transport privind desfacerea; c#eltuielile de reclam; c#eltuielile privind
reparaiile i deservirea cu termen de garanie a produselor i mrfurilor vGndute; c#eltuielile aferente crerii
rezervelor pentru datorii dubioase; c#eltuielile privind returnarea i reducerea preurilor la mrfurile vGndute;
c#eltuielile privind retribuirea muncii salariailor de la ntreprinderile de comer care cuprind salariile de baz i
suplimentare, diverse adaosuri, sporuri, prime pltite vGnztorilor, casierilor, #amalilor, precum i buctarilor,
osptarilor la ntreprinderile de alimentaie public i altui personal care particip nemijlocit la vGnzarea
mrfurilor; comisioanele pltite organizaiilor de desfacere, de intermediere, de comer exterior, c#eltuielile
privind procurarea licenelor pentru exportul produselor i mrfurilor; c#eltuielile privind ntocmirea declaraiilor
vamale pentru vGnzarea produselor peste #otarele republicii etc.
%5eltuielile generale i administrative cuprind c#eltuielile privind deservirea i gestiunea
ntreprinderii n ansamblu! c#eltuielile privind uzura, reparaia i ntreinerea mijloacelor fixe, c#eltuielile
privind amortizarea activelor nemateriale cu destinaie general gospodreasc; c#eltuielile de ntreinere a
personalului administrativ i de conducere; impozitele, taxele i plile virate n buget potrivit legislaiei n
vigoare "cu excepia impozitului pe venit$, precum i taxa pe valoarea adugat nerecuperat, accizele;
c#eltuielile n scopuri de binefacere i sponsorizare; c#eltuielile pentru protecia muncii; c#eltuielile de
reprezentare; c#eltuielile pentru deplasrile de serviciu ale personalului de conducere; c#eltuielile pentru
aciunile de ocrotire a sntii, de organizare a timpului liber i odi#nei salariailor ntreprinderii;
c#eltuielile de organizare aferente desfurrii adunrilor acionarilor, ntocmirii actelor; c#eltuielile pentru
lucrrile de cercetri tiinifice, inovaii i raionalizri cu caracter de producie; c#eltuielile pentru
pregtirea i reciclarea cadrelor, ac#itarea diverselor servicii prestate ntreprinderii, n conformitate cu
contractele nc#eiate; c#eltuielile aferente angajrii forei de munc; c#eltuielile pentru ntreinerea unitilor
de producie i economice de deservire etc.
&lte c5eltuieli operaionale cuprind c#eltuielile privind vGnzarea altor active curente; c#eltuielile
privind arenda operaional; c#eltuielile sub form de amenzi, penaliti, despgubiri; c#eltuielile din modificarea
metodelor de evaluare a activelor curente; c#eltuielile aferente dobGnzilor pentru credite i mprumuturi;
consumurile indirecte de producie nerepartizate; lipsurile i pierderile din deteriorarea valorilor; c#eltuielile
aferente produselor rebutate, precum i c#eltuielile aferente anulrii comenzilor de producie, ncetrii activitii
unitii de producie care nu a fabricat produse i c#eltuielile anticipate care s-au dovedit a fi inutile.
CHeltuielile activitii neoperaionale cuprind c#eltuielile suportate de ntreprindere la
desfurarea altor feluri de activiti. .cestea cuprind!
a$ c#eltuielile activitii de investiii;
b$ c#eltuielile activitii financiare;
c$ pierderile excepionale.
%5eltuielile activitii de investiii rezult din ieirea activelor pe termen lung i cuprind
c#eltuielile i pierderile aferente ieirii activelor nemateriale, activelor materiale n curs de execuie, terenurilor,
mijloacelor fixe, resurselor naturale, activelor financiare pe termen lung, sumele reducerii valorii activelor pe
termen lung ieite; pierderile din participaiile n alte ntreprinderi i operaiunile cu prile legate.
%5eltuielile activitii financiare rezult din modificarea mrimii i structurii capitalului propriu,
mprumuturilor i creditelor ntreprinderii. .cestea cuprind c#eltuielile privind operaiunile aferente plii
redevenelor, arendei finanate a activelor materiale pe termen lung, diferenele nefavorabile de curs valutar etc.
'ierderile e+cepionale rezult din evenimentele sau operaiunile rare i netipice care nu sunt
legate de activitatea economico-financiar "ordinar$ a ntreprinderii. .cestea cuprind daunele provocate de
calamitile naturale, pierderile din perturbrile politice, modificarea legislaiei rii.
CHeltuielile privind impoitul pe venit cuprind suma total a c#eltuielilor privind impozitul pe
venit luat n considerare la calcularea profitului "pierderii$ net al perioadei de gestiune.
))#*# Evaluarea i constatarea consumurilor i c5eltuielilor
0a contabilizarea consumurilor i c#eltuielilor apar dou probleme principale!
2$ evaluarea "msurarea$ consumurilor i c#eltuielilor, adic calcularea sumelor acestora, care
trebuie s fie reflectate n contabilitate i rapoartele financiare;
3$ constatarea consumurilor i c#eltuielilor, adic stabilirea perioadei de gestiune n care acestea
trebuie s fie reflectate n contabilitate i rapoartele financiare.
;n conformitate cu cerinele <tandardelor =aionale de %ontabilitate, consumurile i c#eltuielile
se evalueaz la valoarea de bilan a activelor pe termen lung i curente ieite, a sumelor calculate la retribuirea
muncii i ale contribuiilor pentru asigurrile sociale, uzurii mijloacelor fixe i obiectelor de mic valoare i scurt
durat, amortizrii activelor nemateriale, rezervelor create, c#eltuielilor i plilor preliminate, coreciilor la
datoriile dubioase etc.
,onsumurile i c#eltuielile se constat i se reflect n contabilitate n baza respectrii
urmtoarelor principii! Hspecializarea exerciiilor;
prudena;
concordana;
necompensarea.
Principiul specialirii e!erciiilor prevede c c#eltuielile se constat i se reflect n
contabilitate n perioada de gestiune n care au avut loc, indiferent de momentul plii efective a mijloacelor
bneti sau a altei forme de compensare. 7e exemplu, energia electric consumat, furnizat de ctre teri se trece
la consumuri sau c#eltuieli n perioada de gestiune n care a fost consumat, dar nu n momentul ac#itrii acesteia;
c#iria pltit n avans se trece la consumuri sau c#eltuieli n perioadele n care obiectul arendat a fost utilizat etc.
Principiul prudenei prevede c c#eltuielile se constat i se reflect n contabilitate n
momentul efecturii acestora. 7e exemplu, lipsurile constatate cu ocazia inventarierii valorilor n mrfuri i
materiale, precum i pierderile din deteriorarea acestora; valoarea produselor rebutate definitiv; c#eltuielile
privind remedierea rebuturilor etc. se nregistreaz n contabilitate ca c#eltuieli la data depistrii acestora,
indiferent de motive i vinovai. +uma de recuperare a acestora "veniturile$ se constat numai n cazul cGnd
ntreprinderea are o certitudine ntemeiat, adic o confirmare documentar "acordul n scris al salariatului privind
recuperarea daunei materiale, decizia judectoreasc etc.$.
&rincipiul prudenei ofer ntreprinderilor, dup caz, dreptul s creeze rezervele corespunztoare
pe seama c#eltuielilor perioadei privind recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase, returnarea
i reducerea preurilor la mrfurile vGndute, reparaia cu termen de garanie i deservirea produselor i mrfurilor
vGndute etc. 9otodat, principiul prudenei nu justific crearea rezervelor latente, ceea ce poate s genereze
supraevaluarea nentemeiat a c#eltuielilor i diminuarea rezultatului financiar.
Principiul concordanei prevede reflectarea simultan n contabilitate i rapoartele financiare a
c#eltuielilor i veniturilor ocazionate de unele i aceleai operaiuni economice. 7e exemplu, costul vGnzrilor
"valoarea de bilan a produselor, mrfurilor vGndute, serviciilor prestate$ se constat i se reflect n conturile
contabile i rapoartele financiare concomitent cu veniturile din vGnzri, adic n cursul unei perioade de gestiune.
Principiul necompensrii nu permite modificarea sumelor veniturilor i c#eltuielilor constatate
i reflectate anterior n rapoartele financiare i casarea reciproc a acestora n cursul perioadei de gestiune. ;n
cazul cGnd apar ndoieli referitor la primirea sumei cuvenite incluse anterior n venit, o asemenea sum se trece la
majorarea c#eltuielilor, dar nu la diminuarea sumei veniturilor constatat iniial. .ceasta prevedere se refer, n
special, la veniturile i c#eltuielile reflectate n Raportul anual privind rezultatele financiare#
/.#%ontabilitatea consumurilor
,onsumurile se nregistreaz n contabilitate n baza urmtoarelor documente primare!
- bonul de consum al materialelor; - fia-limit de consum;
- foaia de parcurs; - factura de expediie;
- factura fiscal; - bonul de lucru;
- raportul de producie; - nota contabil etc.
Evidena analitic a consumurilor se ine pe tipuri de produse, servicii, locuri de efectuare,
articole de calculaie.
&entru evidena sintetic sunt destinate conturile din grupa B) >%onturi ale consumurilor de
producie?!
B)) >'roducia de baz?, B)* >&ctiviti au+iliare?,
B)3 >%onsumuri indirecte de producie?#
&articularitatea conturilor specificate const n faptul c la finele fiecrei perioade de gestiune acestea se
nc#id prin conturile contabilitii financiare i nu au sold.
%ontul B)) >'roducia de baz? este destinat generalizrii informaiei privind consumurile produciei de baz,
adic a fabricrii produselor "prestrii serviciilor$ care a constituit scopul crerii ntreprinderii date. ;n special,
acest cont se utilizeaz pentru contabilitatea consumurilor ntreprinderilor!
industriale i agricole privind fabricarea produselor;
de construcie, geologice i de proiectri-explorri privind executarea lucrrilor de construcii-
montaj, de prospeciuni geologice i de proiectare-explorare;
de transport i telecomunicaii privind prestarea serviciilor de ctre acetia;
alimentaiei publice privind fabricarea produciei proprii "referitor la materii prime i materiale$;
Hde ntreinere i reparaie a drumurilor.
%ontul B)) >'roducia de baz? este un cont de calculaie. ;n cursul perioadei de gestiune, n
debitul acestui cont se reflect consumurile materiale, consumurile privind retribuirea muncii, consumurile
indirecte de producie, precum i valoarea de bilan a produselor rebutate, returnate pentru remediere n seciile
produciei de baz. ;n acest caz se ntocmete formula contabil!
t B)) >'roducia de baz? %F *))1/*)1/**1B)*1/3)1/331/3B1B)31*)0
;n creditul contului B)) >'roducia de baz? se reflect!
2. ,ostul efectiv al produselor fabricate i serviciilor prestate!
t *)0 >'roduse? t A)) >%ostul vEnzrilor? %t B)) >'roducia de baz?.
3. ,ostul efectiv al rebutului definitiv constatat n seciile produciei de baz!
t A). >&lte c5eltuieli operaionale? %t B)) >'roducia de baz?.
5. ,ostul reziduurilor i deeurilor metalice nregistrate la valoarea realizabil net, precum i al
materialelor fabricate n seciile ntreprinderii!
t *)) >3ateriale? %t B)) >'roducia de baz?.
0a finele fiecrei perioade de gestiune contul B)) >'roducia de baz? se nc#ide. ;n acest caz
soldul produciei n curs de execuie se trece n contul *)/ >'roducia n curs de e+ecuie? prin formula
contabil!
t *)/ >'roducia n curs de e+ecuie? %t B)) >'roducia de baz?.
0a nceputul perioadei de gestiune urmtoare soldul produciei n curs de execuie se restabilete
n contul B)) printr-o nregistrare invers! t B)) %t*)/
%ontul B)* >&ctiviti au+iliare? se folosete pentru generalizarea informaiei privind
consumurile subdiviziunilor care sunt auxiliare "secundare$ pentru producia sau activitatea de baz a
ntreprinderii. ;n special, acest cont se utilizeaz pentru contabilizarea consumurilor produciilor care asigur!
deservirea sau aprovizionarea ntreprinderii cu diverse feluri de energie "energie electric i
termic, abur, gaze, ap etc.$;
producia ambalajelor pentru mpac#etarea produselor;
aprovizionarea i pstrarea ambalajelor de sticl pentru ambalarea produselor;
deservirea de transport;
exploatarea parcului de maini i tractoare la ntreprinderile agricole;
exploatarea mainilor i mecanismelor de construcie;
reparaia mijloacelor fixe;
fabricarea instrumentelor, dispozitivelor speciale, ec#ipamentelor speciale, matrielor, pieselor
de sc#imb;
fabricarea pieselor de construcie sau mbogirea materialelor de construcie "n special, la
ntreprinderile de construcie$;
extracia pietrei, prundiului, nisipului i altor materiale nemetalifere;
prelucrarea i tierea lemnului;
murarea, uscarea i conservarea produselor agricole "n special, n alimentaia public, la
ntreprinderile agricole i comerciale$ etc.
;n debitul contului B)* >&ctiviti au+iliare? se reflect consumurile directe legate nemijlocit de
fabricarea produselor, executarea lucrrilor i prestarea serviciilor, precum i consumurile indirecte legate de
deservirea i gestiunea activitilor auxiliare i valoarea de bilan a produselor rebutate, returnate pentru remediere
n seciile auxiliare de producie. ;n acest caz se ntocmete formula contabil!
t B)* >&ctiviti au+iliare? %t*))1/*)1/**1B)*1/3)1/331/3B1B)31###
;n creditul contului B)* >&ctiviti au+iliare? se reflect!
2. ,ostul efectiv al serviciilor activitilor auxiliare prestate!
a$ la ac#iziionarea activelor! t))*1)*)1)**1)*31*))1*)31*) %t B)*
b$ subdiviziunilor ntreprinderii!tA)* 1A)31A).1A*)1A*31B))1B)*1B)3 %t B)*
c$ persoanelor tere! t A)) >%ostul vEnzrilor? %tB)* >&ctiviti au+iliare?.
3. ,ostul efectiv al materialelor, instrumentelor, produselor fabricate!
t *)) >3ateriale?t*)3 1 t*)0 1 %tB)* G&ctiviti au+iliare?.
5. ;nregistrarea deeurilor metalice i reziduurilor la valoarea realizabil net!
t *)) >3ateriale? %tB)* >&ctiviti au+iliare?.
K. ,ostul rebutului definitiv constatat n seciile auxiliare de producie! t A). %F
B)*
0a finele fiecrei perioade de gestiune soldul contului B)* >&ctiviti au+iliare? se trece n
contul *)/ >'roducia n curs de e+ecuie? prin formula contabil! t*)/ %tB)*
15
0a nceputul perioadei de gestiune urmtoare soldul produciei n curs de execuie se restabilete
n contul B)* prin formula contabil invers! tB)* %F*)/
%ontul B)3 >%onsumuri indirecte de producie? este destinat contabilizrii consumurilor aferente
deservirii i gestiunii subdiviziunilor de producie ale ntreprinderii. .cesta este un cont de colectare-repartizare. ;n
cursul perioadei de gestiune, n debitul acestui cont se acumuleaz consumurile aferente articolelor stabilite de fiecare
ntreprindere, pornind de la cerinele <#=#%# 3 >%omponena consumurilor i c5eltuielilor ntreprinderii?. ;n acest
caz se ntocmesc urmtoarele formule contabile!
2. ,alcularea retribuirii muncii i contribuiilor la asigurrile sociale pentru personalul administrativ-de
conducere i de deservire al subdiviziunilor de producie!
t B)3 >%onsumuri indirecte de producie? %t /3) 1/33
3. ,alcularea amortizrii activelor nemateriale, uzurii mijloacelor fixe cu destinaie productiv i epuizrii
resurselor naturale!
t B)3 >%onsumuri indirecte de producie? %F ))31)*.1)*0
5. %eflectarea consumurilor pentru reparaia i ntreinerea mijloacelor fixe n stare de lucru!
a$ a materialelor utilizate!
t B)3 >%onsumuri indirecte de producie? %t *)) >3ateriale?;
b$ a energiei electrice, aburului, apei consumate!
t B)3 >%onsumuri indirecte de producie? %F B)*1/*)1/**
c$ a remuneraiilor calculate muncitorilor auxiliari i contribuiilor pentru asigurrile sociale! t
B)3 >%onsumuri indirecte de producie? %F /3)1/3
K. 9recerea la consumuri a valorii de bilan a obiectelor de mic valoare i scurt durat puse n funciune n
valoare nu mai mare de 2D3 ":44 lei$ din plafonul stabilit de legislaie pentru o unitate! t
B)3 >%onsumuri indirecte de producie? %t *)3 "3-<
:. ,alcularea uzurii obiectelor de mic valoare i scurt durat cu valoarea unitar mai mare de :44 lei! t
B)3 >%onsumuri indirecte de producie? %t *). >@zura"3-<
6. ,alcularea plilor pentru paza subdiviziunilor de producie! t B)3 %t /32
A. %eflectarea consumurilor efectuate de titularii de avans!
a$ la acordarea avansurilor! t B)3 %t**A
b$ fr acordarea anticipat a avansurilor! t B)3 %,' %t /3*
B. ,alcularea plilor de asigurare! tB)3 %F /33
C. %eflectarea lipsurilor i pierderilor din deteriorarea valorilor n mrfuri i materiale n limitele normelor
de perisabilitate natural!t B)3 %t *))1*)31*)/
24. ,rearea rezervelor pentru plata concediilor de odi#n a muncitorilor i reparaia mijloacelor fixe! t
B)3%,' %t/3B >Dezerve pentru c5eltuieli i pli preliminate?.
22. 9recerea unei pri a c#eltuielilor anticipate pe termen lung i curente la consumurile perioadei de
gestiune! t B)3 %t ).)1/*)
0a finele fiecrei perioade de gestiune consumurile acumulate n debitul contului B)3
>%onsumuri indirecte de producie? se repartizeaz i se includ n costul produselor i serviciilor activitilor de
baz i auxiliare, al altor active sau se trec la c#eltuielile perioadei. %epartizarea consumurilor indirecte de
producie se efectueaz n modul expus n exemplul 22.2 i se reflect prin formula contabil! 12
(119(129'1"9112912191"1 C2 (13
##.Contabilitatea cHeltuielilor 4ntreprinderii
,ontabilitatea c#eltuielilor se ine pe tipuri de activiti ale ntreprinderii "operaional, de
investiii i financiar$ i evenimente excepionale.
,#eltuielile se nregistreaz n contabilitate n baza urmtoarelor documente primare!
- bonul de consum al materialelor, - foaia de parcurs,
- factura de expediie, - factura fiscal,
- fia de pontaj, - nota
generale i administrative?1
A). G&lte c5eltuieli operaionale?1
A*) G%5eltuieli ale activitii de investiii?1
A** G%5eltuieli ale activitii financiare?1
A*3 G'ierderi e+cepionale?1
- A3) G CHeltuieli privind ipoitul pe venitFcontabil etc.
Evidena analitic a c#eltuielilor se ine pe feluri de c#eltuieli, pe locuri de efectuare i pe tipuri
de activiti ale ntreprinderii.
&entru evidena sintetic a c#eltuielilor sunt destinate conturile din clasa ' ECHeltuieliF!
A)) G%ostul vEnzrilor?1 A)* G%5eltuieli comerciale?1
A)3 G%5eltuieli %5eltuieli 8economii$ privind impozitul pe venit?#
,onturile de eviden a c#eltuielilor sunt conturi de activ. ;n cursul perioadei de gestiune n
debitul lor se reflect cu total cumulativ de la nceputul anului sumele c#eltuielilor, iar n credit trecerea
c#eltuielilor acumulate la finele anului de gestiune la rezultatul financiar. 0a finele fiecrui trimestru rulajele
debitoare ale conturilor de c#eltuieli se nscriu n rGndurile respective ale Raportului privind rezultatele
financiare .
Contabilitatea cHeltuielilor activitii operaionale
,#eltuielile activitii operaionale cuprind!
costul vGnzrilor; c#eltuielile comerciale;
Hc#eltuielile generale i administrative; alte c#eltuieli operaionale.
Costul vJnrilor cuprinde valoarea de bilan a mrfurilor vGndute, costul efectiv al
produselor finite vGndute i serviciilor prestate. &entru evidena costului vGnzrilor este destinat contul A))
>%ostul vEnzrilorF. ;n cursul perioadei de gestiune la valoarea de bilan "costul efectiv$ al mrfurilor, produselor
vGndute, serviciilor prestate se ntocmete formula contabil!
t A)) >%ostul vEnzrilor? %t *)01*)A1B))HB)*
;n cazul returnrii mrfurilor "produselor$ vGndute n cursul anului de gestiune valoarea de bilan "costul acestora$
se nregistreaz prin formula contabil de stornare "cu semnul >minus?$!
t A)) >%ostul vEnzrilor ? %t*)0 >'roduse? %t *)A >3rfuri?.
0a finele fiecrui trimestru rulajul debitor al contului A)) >%ostul vEnzrilor? se reflect n
rGndul I*I al Raportului privind rezultatele financiare i se scade din veniturile obinute din vGnzri la
determinarea profitului brut "pierderii globale$ al ntreprinderii.
CHeltuielile comerciale apar n procesul de vGnzare a produselor, mrfurilor i de prestare a
serviciilor. Evidena acestor c#eltuieli se ine n contul A)* >%5eltuieli comerciale?.
;n cursul perioadei de gestiune n debitul acestui cont se acumuleaz cu total cumulativ de la
nceputul anului c#eltuielile comerciale ale ntreprinderii. ;n acest caz se ntocmesc urmtoarele formule
contabile!
2. %eflectarea c#eltuielilor privind ambalarea produselor finite la depozitele ntreprinderilor de producie,
inclusiv valoarea ambalajului i materialelor de ambalat, salariile cu contribuiile pentru asigurrile
sociale ale muncitorilor care ambaleaz, precum i serviciile activitilor auxiliare sau ale persoanelor
tere!
t A)* >%5eltuieli comerciale? %F /))1/3)1/331B)*1/*)1/**1/32
7ac produsele se ambaleaz n seciile n care acestea se fabric, valoarea ambalajului i
c#eltuielile privind ambalarea acestora se reflect nemijlocit n debitul contului B)) >'roducia de baz? i se
includ n costul produselor fabricate.
3. %eflectarea c#eltuielilor legate de ncrcarea produselor i mrfurilor n mijloacele de transport de
muncitorii de la depozite, seciile auxiliare sau persoanele tere!
t A)* >%5eltuieli comerciale? %F /3)1/331B)*1/*)1/**1/32
5. %eflectarea costului transportrii produselor i mrfurilor de la depozitul ntreprinderii pGn la locul de
predare cumprtorului sau pGn la staia de expediere "debarcader, aeroport$ cu transportul propriu sau
de la teri, cu condiia c aceste c#eltuieli le suport furnizorul "vGnztorul$!
t A)* >%5eltuieli comerciale? %t B)* >&ctiviti au+iliare?%t /*)
%eflectarea c#eltuielilor privind retribuirea muncii salariailor de la ntreprinderile de comer
aferente nemijlocit vGnzrii mrfurilor, precum i a salariailor de la ntreprinderile de alimentaie public
ncadrai n procesul de fabricare "preparare$ i vGnzare a produselor "bucatelor$!t A)* >%5eltuieli
comerciale? %t /3) 1/33
K. %eflectarea c#eltuielilor de reclam n pres, la radio i televiziune, editarea pliantelor i prospectelor,
participarea la expoziii, tGrguri etc.!
t A)* >%5eltuieli comerciale? %F *.)1*.*1*.31*..1/*)1**A1/3*
:. 9recerea la c#eltuieli a valorii de bilan a mostrelor de produse finite i mrfuri predate cu titlu gratuit,
conform contractelor, la expoziii, tGrguri etc.!
t A)* >%5eltuieli comerciale? %t *)0 >'roduse? %t *)A >3rfuri?.
6. ,rearea rezervelor!
a$ pentru recuperarea pierderilor previzibile privind datoriile dubioase! t A)*%t
***
b$ pentru reparaia cu termen de garanie i deservirea produselor i mrfurilor vGndute, returnarea i
reducerea preurilor la mrfurile vGndute! tA)* %t/3B
A. 9recerea la c#eltuieli a valorii de bilan a obiectelor de mic valoare i scurt durat n valoare nu mai
mare de 2D3 ":44 lei$ din plafonul stabilit de legislaie pentru o unitate!
tA)* >%5eltuieli comerciale? %t*)3 >"biecte de mic valoare i scurt durat?.
B. ,alcularea uzurii obiectelor de mic valoare i scurt durat cu valoarea unitar de peste :44 lei utilizate
la ambalarea, ncrcarea i descrcarea produselor i mrfurilor vGndute!
tA)* >%5eltuieli comerciale?%t*). >@zura"3-<?
0a finele fiecrei perioade de gestiune rulajul contului A)* >%5eltuieli comerciale? se reflect cu
total cumulativ de la nceputul anului n rGndul I/I din Raportul privind rezultatele financiare.
CHeltuielile ,enerale +i administrative reprezint c#eltuielile aferente deservirii i gestiunii
ntreprinderii n ansamblu. &entru evidena acestor c#eltuieli este destinat contul A)3 >%5eltuieli generale i
administrative?.
;n cursul perioadei de gestiune c#eltuielile generale i administrative se colecteaz cu total
cumulativ de la nceputul anului n debitul contului A)3 i se reflect prin urmtoarele formule contabile!
2. ,alcularea remuneraiilor, diverselor premii, indemnizaiilor acordate lucrtorilor administraiei,
personalului de deservire, muncitorilor pentru ntreruperi n producie, onorariilor autorilor pentru
propuneri de raionalizare i inovaii i a contribuiilor pentru asigurrile sociale!tA)3 %t /3)1/33
3. ,alcularea amortizrii activelor nemateriale i a uzurii mijloacelor fixe utilizate n scopurile generale ale
ntreprinderii!
t A)3 >%5eltuieli generale i administrative? %t ))3?&m &#=? %t
)*. >@zura 3F?.
5. %eflectarea c#eltuielilor privind ntreinerea i reparaia mijloacelor fixe cu destinaie general
gospodreasc!
t A)3 >%5eltuieli generale i administrative? %t *))1/*)1/**1/3)1/331/321B)*
K. %eflectarea valorii de bilan a obiectelor de mic valoare i scurt durat n valoare nu mai mare de 2D3
":44 lei$ din plafonul stabilit pentru o unitate!
t A)3 >%5eltuieli generale i administrative?%t*)3 >"3-<?.
:. ,alcularea uzurii obiectelor de mic valoare i scurt durat cu valoarea unitar de peste :44 lei utilizate
pentru nevoile generale gospodreti ale ntreprinderii!
t A)3 >%5eltuieli generale i administrative? %t *). >@zura"3-<?.
6. .cceptarea spre plat a facturilor pentru asigurarea pazei obiectelor cu destinaie general gospodreasc!
t A)3 %t /32 >&lte datorii pe termen scurt?.
A. %eflectarea c#eltuielilor pentru delegaii i alte scopuri efectuate de titularii de avans la acordarea
avansurilor sau fr acordarea anticipat a avansurilor spre decontare!
t A)3 >%5eltuieli generale i administrative? %F **A1/3*
B. ;nregistrarea c#eltuielilor de reprezentare sau acceptarea spre ac#itare a facturilor diverselor organizaii,
deconturilor de avans pentru serviciile prestate imputabile c#eltuielilor de reprezentare!
t A)3 %t *.)1*.*1*..1**A1/*)1/3*1/32
C. .c#itarea sau calcularea plii pentru serviciile bancare, juridice, de audit, potale, telefonice, telegrafice
etc. t A)3 %t *.)1*.*1*..1/*)1/32
24. ,alcularea plilor pentru asigurarea bunurilor cu destinaie administrativ i general a ntreprinderii!
t A)3 >%5eltuieli generale i administrative? %t /33 >atorii privind
asigurrile?.
22. ,alcularea adaosurilor, indemnizaiilor, sporurilor, compensaiilor salariailor ntreprinderii i altor pli
prevzute de <#=#%# 3! t A)3 %F /3)1/3*
23. %eflectarea c#eltuielilor pentru ntreinerea transportului de serviciu!
t A)3 >%5eltuieli generale i administrative? %F *))1)*.1/3)1/331/32
25. %eflectarea sumelor pentru binefacere i sponsorizare!
t A)3 >%5eltuieli generale i administrative? %t *.)1*.*1*))1*)A
2K. %eflectarea c#eltuielilor pentru ntreinerea produciilor i unitilor de deservire "exploatarea caselor de
locuit, cminelor, instituiilor precolare, caselor de odi#n, sanatoriilor i altor instituii incluse n
bilanul ntreprinderii$!
t A)3 %t )*.1 *))1*)31*).1/3)1/331/*)1B)*
2:. .c#itarea sau calcularea impozitelor i taxelor, cu excepia impozitului pe venit, taxelor de stat,
c#eltuielilor de judecat!
t A)3 >%5eltuieli generale i administrative? %t *.)1*.*1*.31/3.1/32
26. 9recerea la c#eltuieli a valorii materialelor, produselor i medicamentelor cu termenul de valabilitate
expirat!
t A)3 >%5eltuieli generale i administrative? %t *))1*)01*)A
0a sfGritul fiecrui trimestru c#eltuielile generale i administrative acumulate n debitul contului A)3 se
reflect n rGndul I0I din Raportul privind rezultatele financiare i se scad din venituri la determinarea rezultatului financiar.
/lte cHeltuieli operaionale includ c#eltuielile aferente activitii de baz a ntreprinderii
care nu se refer la c#eltuielile comerciale, generale i administrative. Evidena acestor c#eltuieli se ine
n contul A). >&lte c5eltuieli operaionale?#
;n cursul perioadei de gestiune alte c#eltuieli operaionale se acumuleaz n debitul contului A).
cu total cumulativ de la nceputul anului i se reflect prin urmtoarele nregistrri contabile!
2. %eflectarea valorii de bilan a materialelor, animalelor la cretere i ngrat, obiectelor de mic valoare i
scurt durat, titlurilor de valoare pe termen scurt, documentelor bneti vGndute!t A). %t
*))1*)*1*)31*3)1 %t *.0 >ocumente bneti?.
3. %eflectarea c#eltuielilor aferente vGnzrii materialelor, animalelor la cretere i ngrat i a altor active
curente! t A). %t *))1**A1/*)1/**1/3)1/331/321B)*
5. .c#itarea sau calcularea c#eltuielilor privind creditele i mprumuturile primite, cu excepia cazurilor de
capitalizare a acestora, conform prevederilor <#=#%# *3 >%5eltuieli privind mprumuturile?:1t '1" Ct
#119#129#13
K. %eflectarea c#eltuielilor anticipate aferente perioadei de gestiune curente!
t A). >&lte c5eltuieli operaionale? %t */) >%5eltuieli anticipate curente?.
:. 9recerea la c#eltuieli a avansurilor pe termen scurt acordate anterior i nereclamate, la care a expirat
termenul de prescripie! t A). %t **.
6. 9recerea la c#eltuieli a creanelor personalului, a creanelor privind veniturile calculate etc. cu termenul
de prescripie expirat! t A). %t **A1**B1**2
A. 9recerea la c#eltuieli a valorii de bilan a investiiilor pe termen scurt care nu pot fi ac#itate "restituite$! t
A). %t *3)1*3*
B. %eflectarea lipsurilor i pierderilor valorilor materiale, mijloacelor i documentelor bneti constatate cu
ocazia inventarierii!t A). %t *))1*)*1*)31*)/1*)01*)A1*.)1*.0
C. %eflectarea costului rebutului definitiv i a c#eltuielilor privind remedierea rebuturilor!
t A). >&lte c5eltuieli operaionale? %t B))1B)*1*))1/3)1/33
24. %eflectarea c#eltuielilor aferente emisiunii i plasrii titlurilor de valoare!
t A). >&lte c5eltuieli operaionale? %F *.*1*.31/32
22. 9recerea la c#eltuieli a consumurilor de producie indirecte constante nerepartizate!
t A). >&lte c5eltuieli operaionale? %t B)3 >%onsumuri indirecte de producie?.
23. 9recerea la c#eltuieli a sumelor diferenelor dintre costul "valoarea de intrare$ stocurilor de materiale i
mrfuri i valoarea realizabil net a acestora!
t A). >&lte c5eltuieli operaionale? %t *))1*)*1*)31*)/1*)0
25. ,alcularea amortizrii "uzurii$ activelor nemateriale i mijloacelor fixe transmise n arend operaional!
t A). >&lte c5eltuieli operaionale? %t ))3&m &= %t )*. >@zura
3#fi+e?.
2K. .c#itarea sau calcularea amenzilor, penalitilor, despgubirilor!
t A). >&lte c5eltuieli operaionale? %F *.*1*.31/32
2:. %eflectarea sumei diminurii valorii de intrare sau a celei reevaluate a investiiilor pe termen scurt! t
A). >&lte c5 operaionale?%t *33 >iminuarea valorii investiiilor F<?.
0a finele fiecrei perioade de gestiune rulajul din debitul contului A). >&lte c5eltuieli
operaionale? se reflect n rGndul cu aceeai denumire IAI al Raportului privind rezultatele financiare i se ia n
calcul la determinarea rezultatului financiar.
0a finele anului de gestiune, conturile de eviden a c#eltuielilor activitii operaionale se nc#id
prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. ;n acest caz se ntocmete formula contabil!
t 3/) >Dezultat financiar total?%t A))1 A)*1A)31A).
16
Contabilitatea cHeltuielilor activitii neoperaionale
,#eltuielile activitii neoperaionale se mpart n trei grupe!
1. CHeltuieli ale activitii de investiii.
2. CHeltuieli ale activitii financiare.
3. Pierderi e!cepionale.
CHeltuielile activitii de investiii reprezint c#eltuielile aferente ieirii activelor pe termen lung,
reevalurii acestora, participaiilor n alte ntreprinderi, prilor legate, precum i c#eltuielile privind operaiunile cu
titlurile de valoare pe termen lung etc. &entru evidena acestor c#eltuieli este destinat contul A*) >%5eltuieli ale
activitii de investiii?.
;n cursul perioadei de gestiune c#eltuielile activitii de investiii se acumuleaz n debitul contului A*) i se
reflect prin urmtoarele formule contabile!
2. %eflectarea valorii de bilan a activelor pe termen lung ieite!
t A*) %t )))1))*1)*)1)**1)*31)*/1)3)1)3*
3. %eflectarea c#eltuielilor aferente ieirii activelor pe termen lung!
t A*) >%5eltuieli ale activitii de investiii? %t *))1/3)1/331B)*1/*)1/**1/32
5. ,rearea rezervelor pentru acoperirea c#eltuielilor probabile de ieire a mijloacelor fixe la expirarea
duratei de exploatare util a acestora!
t A*) %t /3B >Dezerve pentru c5eltuieli i pli preliminate?.
K. %eflectarea sumei reducerii din reevaluare aferente activelor pe termen lung ieite!
t A*) %t 3.) >iferene din reevaluarea activelor pe termen lung?.
:. %eflectarea lipsurilor i pierderilor activelor pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii!
t A*) >%5eltuieli ale activitii de investiii? %F )))1))*1)*)1)*3
6. 9recerea la c#eltuieli a sumelor ecartului de reevaluare a investiiilor pe termen lung la ieirea
acestora!t A*) %t )33 >3odificarea valorii investiiilor pe termen lung?.
0a finele fiecrei perioade de gestiune rulajul debitor al contului A*) >%5eltuieli ale activitii de
investiii? se scade din venituri la determinarea indicatorului din rGndul I2I >Dezultatul din activitatea de
investiii: profit 8pierdere$? al Raportului privind rezultatele financiare.
CHeltuielile activitii financiare cuprind c#eltuielile aferente plii redevenelor, arendei finanate,
diferenelor nefavorabile de curs valutar etc. &entru evidena acestor c#eltuieli este destinat contul A** >%5eltuieli ale
activitii financiare?.
;n cursul perioadei de gestiune c#eltuielile activitii financiare se acumuleaz n debitul contului
A** i se reflect prin formulele contabile!
2. .c#itarea sau calcularea plii "dobGnzii$ pentru activele pe termen lung primite n arend finanat!t
A** %F *.*1*.31/*)1/32
%eflectarea pierderilor aferente diferenelor nefavorabile de curs privind mijloacele i operaiunile n valut
strin!
t A** %t **)1**31**.1*.)1*.31*..1**A1/))1/)*1/)31/*)1/**1/3.
0a finele fiecrei perioade de gestiune rulajul debitor al contului A** >%5eltuieli ale activitii
financiare? se ia n calcul la determinarea indicatorului din rGndul )II >Dezultatul din activitatea financiar:
profit 8pierdere$? al Raportului privind rezultatele financiare.
Pierderile e!cepionale cuprind pierderile din calamitile naturale, perturbrile politice,
modificarea legislaiei rii i alte evenimente excepionale. Evidena acestor pierderi se ine n contul A*3
>'ierderi e+cepionale?.
;n cursul perioadei de gestiune n debitul contului A*3 se acumuleaz cu total cumulativ de la
nceputul anului pierderile din evenimentele excepionale. ;n acest caz se ntocmesc formulele contabile!
2. 9recerea la c#eltuieli a valorii de bilan a activelor pe termen lung i curente nimicite sau deteriorate
rezultate din evenimentele excepionale!t A*3 >'ierderi e+cepionale?
%F )))1))*1)*)1)*31*))1*)*1*)31*)/1*)01*)A1*.)1*.*1*.31*..1*./1*.01*/*
3. %eflectarea c#eltuielilor privind lic#idarea consecinelor evenimentelor excepionale!
t A*3 >'ierderi e+cepionale? %t *))1/3)1/331*.)1/*)1B)*
0a finele fiecrei perioade de gestiune pierderile excepionale acumulate n debitul contului A*3
se reflect n Raportul privind rezultatele financiare i se iau n calcul la determinarea indicatorului din rGndul
)*I GDezultatul e+cepional: profit 8pierdere$?.
0a finele anului de gestiune conturile de eviden a c#eltuielilor activitii neoperaionale se nc#id prin trecerea
rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. ;n acest caz se ntocmete formula contabil! t
3/) >Dezultat financiar total? %t A*)1A**1A*3
Contabilitatea cHeltuielilor privind impoitul pe venit
CHeltuielile privind impoitul pe venit cuprind suma total a c#eltuielilor aferente impozitului
pe venit luat n considerare la calcularea profitului "pierderii$ net al perioadei de gestiune. ,omponena, modul
de calculare i de contabilizare a acestor c#eltuieli sunt reglementate de prevederile <#=#%# )* >%ontabilitatea
impozitului pe venit?.
&entru evidena c#eltuielilor aferente impozitului pe venit este destinat contul A3) >%5eltuieli
8economii$ privind impozitul pe venit?.
;n cursul anului de gestiune n debitul contului A3) >%5eltuieli 8economii$ privind impozitul pe
venit? se reflect sumele impozitului pe venit ac#itate n rate la buget.
,onform legislaiei n vigoare, ntreprinderile, ale cror obligaii fiscale pe anul precedent
depesc suma de K44 lei, sunt obligate s ac#ite la buget trimestrial, n rate, impozitul pe venit din activitatea de
antreprenoriat "cu excepia ntreprinderilor agricole care ac#it impozitul pe venit n rate de dou ori pe an$
calculat n mrime de 2DK din!
- suma efectiv a impozitului pe venit pe anul precedent sau
- suma prognozat a impozitului pe venit pe anul curent de gestiune.
*etoda de ac#itare a impozitului pe venit n rate se alege de ctre fiecare ntreprindere de sine
stttor, la nceputul anului de gestiune.
0a calcularea i ac#itarea impozitului pe venit n rate se ntocmesc concomitent urmtoarele
formule contabile!
)# t **/ >%reane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul?
%t *.* >%ont de decontare?.
*# t A3) >%5eltuieli 8economii$ privind impozitul pe venit?
%t /3/ >Fa+a pe valoarea adugat i accize de ncasat?1 subcontul /3/* >,mpozitul pe venit
pltit n avans?.
,#eltuielile efective aferente impozitului pe venit se determin la sfGritul anului, inGndu-se cont
de diferenele permanente i temporare aprute ntre venitul contabil i cel impozabil.
iferenele permanente apar n cazurile n care anumite tipuri de c#eltuieli recunoscute n contabilitate nu se
recunosc parial sau integral n scopuri fiscale. .stfel de diferene se refer la!
c#eltuielile de deplasare i de reprezentare; donaiile n scopuri filantropice; c#eltuielile pentru
asigurarea riscurilor financiare. .ceste c#eltuieli se iau integral n calcul la determinarea
rezultatului contabil, iar n scopuri fiscale se recunosc numai n limitele stabilite de Iuvern;
c#eltuielile personale i familiale; pierderile din vGnzarea sau sc#imbul de active efectuate ntre
persoane afiliate; penalitile i amenzile aferente impozitelor i plilor la buget care n
contabilitate se constat ca c#eltuieli, dar nu se recunosc ca deduceri la calcularea rezultatului
fiscal.
7iferenele permanente se iau integral n calcul la determinarea impozitului pe venit al perioadei
curente i nu influeneaz rezultatul fiscal al perioadelor de gestiune viitoare.
iferenele temporare apar n cazurile n care perioadele de recunoatere a c#eltuielilor n
scopuri contabile i fiscale nu coincid. 7iferenele temporare apar ntr-o perioad de gestiune i se deconteaz pe
parcursul uneia sau a cGtorva perioade de gestiune viitoare, n care agentul economic ndeplinete cerinele
%odului fiscal privind recunoaterea c#eltuielilor.
.pariia diferenelor temporare este condiionat de aplicarea n contabilitatea i fiscalitatea
ntreprinderilor a diferitelor metode!
metoda de recunoatere a c#eltuielilor. ,onform +./.,., n contabilitate c#eltuielile se recunosc
numai n baza principiului specializrii exerciiilor. ;n scopuri fiscale unele categorii de ageni
economici "ntreprinderile individuale i cu proprietate de stat$ pot aplica metoda de cas de
recunoatere a c#eltuielilor;
metoda de calculare a uzurii mijloacelor fixe. ;n contabilitate uzura mijloacelor fixe poate fi
calculat prin una din urmtoarele metode! casrii liniare; n raport cu volumul de produse
fabricate "servicii prestate$; degresiv cu rata descresctoare; soldului degresiv. ;n scopuri
fiscale uzura se calculeaz numai prin metoda casrii liniare conform bazei valorice i normelor
de uzur stabilite n %odul fiscal.
;n funcie de influena, pe care o exercit asupra rezultatului fiscal al perioadelor de gestiune viitoare,
diferenele temporare se subdivizeaz n diferene impozabile i deductibile.
7iferenele temporare impozabile apar n cazul n care mrimea c#eltuielilor recunoscute n
scopuri fiscale depete mrimea c#eltuielilor recunoscute n contabilitate. ;n scopuri fiscale suma acestei
depiri se reporteaz n perioadele de gestiune viitoare.
7iferenele temporare deductibile apar n cazul n care suma c#eltuielilor recunoscute n
contabilitate depete suma c#eltuielilor permise spre deducere de %odul fiscal n perioada de gestiune curent.
;n scopuri fiscale suma acestei depiri se deduce n perioadele de gestiune viitoare.
7iferenele temporare condiioneaz apariia activelor i datoriilor amGnate privind impozitul pe
venit care se reflect n 5ilanul contabil al anului de gestiune curent.
0a calcularea sumei efective a c#eltuielilor privind impozitul pe venit se ntocmesc urmtoarele
formule contabile!
2. %eflectarea sumei datoriilor curente privind decontrile cu bugetul aferente
impozitului pe venit!
t A3) >%5eltuieli 8economii$ privind impozitul pe venit?
%t /3. >atorii privind decontrile cu bugetul?.
3. %eflectarea sumei datoriilor amGnate privind impozitul pe venit!
t A3) >%5eltuieli 8economii$ privind impozitul pe venit?
%t .*/ >atorii amEnate privind impozitul pe venit?.
5. ;nregistrarea sumei activelor amGnate privind impozitul pe venit!
t )3/ >&ctive amEnate privind impozitul pe venit?
%t A3) >%5eltuieli 8economii$ privind impozitul pe venit?.
K. 7iminuarea datoriilor privind decontrile cu bugetul n limita sumei impozitului pe
venit ac#itat n rate!
t /3. >atorii privind decontrile cu bugetul?
%t **/ >%reane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul?.
:. 7econtarea sumei c#eltuielilor aferente impozitului pe venit ac#itat n rate pe
parcursul anului!
t /3/ >Fa+a pe valoarea adugat i accize de ncasat?1 subcontul /3/* >,mpozitul pe venit pltit n
avans?
%t A3) >%5eltuieli 8economii$ privind impozitul pe venit?.
6. .c#itarea datoriilor fa de buget privind impozitul pe venit!
t /3. >atorii privind decontrile cu bugetul?
%t *.* >%ont de decontare?.
0a finele fiecrei perioade de gestiune rulajul debitor al contului A3) >%5eltuieli 8economii$
privind impozitul pe venit? se reflect n rGndul ).I cu aceeai denumire din Raportul privind rezultatele
financiare i se scade din rezultatul financiar la determinarea profitului "pierderii$ net al ntreprinderii.
0a finele anului de gestiune contul A3) se nc#ide prin formula contabil!
t 3/) >Dezultat financiar total?%t A3) >%5 8economii$ privind impozitul pe venit?.
7up nc#iderea conturilor de eviden a c#eltuielilor i veniturilor n contul 3/) >Dezultat
financiar total? se determin profitul "pierderea$ net al ntreprinderii obinut n cursul anului de gestiune, care se
reflect n conturi n modul expus n capitolul 23 din prezentul manual.
-ntreb. #%. C*5P*$E$2/9 C/:/C2E:-S2-C/ S- C7/S-6-C/:E/ 3E$-2<:-7*:9 E3/7</:E/
S- C*$S2/2/:E/ /CES2*:/
3eniturile reprezint afluxuri globale de avantaje economice obinute de ntreprindere n cursul perioadei de
gestiune, sub form de majorare a activelor sau de micorare a datoriilor, care conduc la creterea capitalului
propriu, cu excepia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor ntreprinderii.
&rin afluxuri globale de avantaje economice se neleg ncasrile primite sau care urmeaz s fie
primite din vGnzarea mrfurilor "produselor$, prestarea serviciilor i din alte operaiuni efectuate n procesul
desfurrii activitii economico-financiare a ntreprinderii. =eniturile se exprim sub form de majorare a
activelor sau micorare a datoriilor. 7e exemplu, veniturile din vGnzarea mrfurilor "produselor, serviciilor$ sunt
exprimate ca majorare de mijloace bneti primite iDsau creane majorate, iar veniturile din livrrile de mrfuri
"produse, servicii$ n contul procurrii altor active ca diminuare de datorii aferente facturilor comerciale.
;n componena veniturilor nu sunt incluse sumele colectate n numele terilor, de exemplu, taxa pe valoarea
adugat, accizele, ncasrile globale obinute de ntreprindere n numele unor tere pri din comercializarea produselor sau
mrfurilor acestora, ntrucGt acestea nu reprezint avantaje economice ale ntreprinderii i nu influeneaz mrimea
capitalului propriu al acesteia.
;n funcie de natura activitilor care le genereaz, veniturile pot fi clasificate n dou
grupe!2.=enituri din activitatea operaional care cuprind sumele ncasate sau de ncasat din activitatea de baz a
ntreprinderii.
3.=enituri din activitatea neoperaional care includ sumele primite sau de primit din alte tipuri de activiti ale
ntreprinderii.
,lasificarea veniturilor pe tipuri de activiti poart un caracter convenional i nu este identic pentru toate ntreprinderile.
=eniturile rezultate din unele i aceleai tranzacii pot fi constatate la o ntreprindere ca venituri din activitatea operaional,
iar la alt ntreprindere ca venituri din activitatea neoperaional. .stfel, pentru instituiile financiare dobGnzile, iar pentru
companiile de leasing plile primite sau de primit din contractele de leasing financiar se consider ca venituri din vGnzri.
9otodat pentru majoritatea ntreprinderilor aceste venituri au un caracter secundar i se includ n componena veniturilor din
activitatea neoperaional.
0a contabilizarea veniturilor apar dou probleme principale!
2$ evaluarea veniturilor, adic determinarea mrimii "sumei$ acestora care trebuie s fie reflectat
n contabilitate i rapoartele financiare;
3$ constatarea veniturilor, adic stabilirea perioadei de gestiune n care acestea trebuie s fie
reflectate n contabilitate i rapoartele financiare.
Evaluarea i constatarea veniturilor se efectueaz n baza urmtoarelor principii fundamentale ale contabilitii!
specializarea exerciiilor1 prudena1 concordana1 necompensarea#
Evaluarea veniturilor: ;n conformitate cu cerinele <#=#%# )B, veniturile se determin la valoarea venal "just$ care
reprezint suma la care activul poate fi sc#imbat n procesul operaiunii comerciale ntre prile independente,
informate i interesate, care au consimit tranzacia. =aloarea venal care rezult din tranzacii este negociat de
vGnztor i cumprtor sau beneficiarul activului i cuprinde suma mijloacelor bneti primite sau de primit ori
valoarea altei forme de compensare.
;n cazuri distincte, suma veniturilor poate fi mai mic sau mai mare decGt valoarea venal a
produselor, mrfurilor i serviciilor vGndute. .stfel, n cazul cGnd mrfurile se vGnd la preuri reduse, adic cu o
sum mai mic decGt preul obinuit de vGnzare, veniturile se constat la o sum mai joas, dar nu la preul
obinuit.
,</+9.9.%E. =E/'9-%'0<%
3eniturile se constat n cazul respectrii unor anumite criterii care difer n funcie de sursele de obinere a acestora!
vGnzarea produselor finite i a mrfurilor, prestarea serviciilor, acordarea n folosina altor persoane a activelor proprii.
,riteriile generale pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt!a.existena unei certitudini ntemeiate c
avantajele economice aferente tranzaciei vor fi obinute de ntreprindere;
b.existena posibilitii reale de a determina cu certitudine suma veniturilor.
=eniturile se constat numai atunci cGnd ntreprinderea are o certitudine ntemeiat n vederea
obinerii acestora. ;n unele cazuri, o astfel de certitudine survine numai dup primirea mijloacelor bneti sau
dup nlturarea incertitudinilor de natur divers.
4ntreprinderile obin9 de asemenea9 venituri sub form de dobJni9 redevene +i dividende.
1obJnile reprezint veniturile obinute din acordarea n folosin a mijloacelor bneti altor
persoane prin procurarea titlurilor de valoare.
:edevenele reprezint sumele primite pentru acordarea n folosina persoanelor tere a activelor
nemateriale "brevetelor, licenelor,$
1ividendele reprezint sumele calculate n urma repartizrii venitului net dup impozitare, ntre
acionari "asociai$, n conformitate cu cota de participaie n capitalul statutar.
-ntreb. #'. C*$2/;-7-2/2E/ 3E$-2<:-7*: din activitate op.
=eniturile din activitatea operaional se subdivizeaz n dou grupe!
Hvenituri din vBnzri care cuprind ncasrile din comercializarea produselor, mrfurilor, prestarea serviciilor,
operaiunile pe baz de barter, contractele de construcie;
Halte venituri operaionale din care fac parte sumele primite sau de primit din ieirea "vGnzarea, sc#imbul$
activelor curente, cu excepia produselor finite i mrfurilor, arenda operaional, precum i sub form de amenzi,
penaliti, despgubiri, recuperri de daune materiale, rezultate din modificrile metodelor de evaluare a activelor
curente etc.
&entru evidena sintetic a acestor venituri sunt destinate conturile de pasiv 0)) i 0)* .
;n cazul returnrii sau reducerii preurilor la mrfurile "produsele$ vGndute n cursul anului de gestiune diferenele
aferente se nregistreaz n contul 0)) prin formula contabil de stornare "cu semnul >minus?$! t**)1**3 %t0))
;n cursul anului de gestiune alte venituri operaionale se nregistreaz prin formula contabil!
t *.)1*.* 1*.3 la suma ncasrilor "fr 9=. i accize$ din vGnzarea altor active curente "materialelor,
obiectelor de mic valoare i scurt durat, titluri de valoare pe termen scurt etc.$1**) 1**3 1**A la
valoarea de vGnzare a altor active curente realizate "fr 9=. i accize$, conform facturilor prezentate
pentru plat cumprtorilor, prilor legate, salariailor ntreprinderii1*)) 1*)3 1*)/1*)0 1*)A la
valoarea plusurilor de bunuri materiale constatate cu ocazia inventarierii, precum i la mrimea depirii
valorii realizabile nete a acestora, conform evalurii precedente, n limitele valorii de intrare "costului$ a
acestora1**B la plata calculat pentru activele materiale i nemateriale pe termen lung transmise n
arenda operaional1**2 la suma amenzilor, penalitilor, despgubirilor calculate i a altor sanciuni
pentru nerespectarea clauzelor contractelor nc#eiate, suma preteniilor recunoscute de ctre cumprtori
17
i clieni1.** 1/)/ la suma altor venituri operaionale obinute n perioadele precedente, dar aferente
perioadei de gestiune curente;/*)1/** 1/*3 1/3* 1/32 la suma datoriilor pe termen scurt anulate n
legtur cu expirarea termenului de prescripie %t 0)* la suma total a altor venituri
operaionale constatat n decursul perioadei de gestiune.
;nc#iderea conturilor nominalizate se efectueaz la sfGritul anului de gestiune cu contul 3/). ;n
acest caz se ntocmete urmtoarea formul contabil!t 0))10)* %t3/)
-ntreb. #(. C*$2/;-7-2/2E/ 3E$-2<:-7*: din activitate neoperati.
=eniturile din activitatea neoperaional se subdivizeaz n trei grupe!
a$ venituri din activitatea de investiii;
b$ venituri din activitatea financiar;
c$ venituri excepionale.
&entru evidena sintetic a veniturilor din activitatea de investiii este destinat contul de pasiv 0*) cu aceeai
denumire. ;n creditul acestui cont se reflect sumele veniturilor constatate n cursul perioadei de gestiune cu total
cumulativ de la nceputul anului, iar n debit trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate n
contul de eviden a rezultatelor financiare.
=eniturile din activitatea de investiii se nregistreaz n cursul anului de gestiune prin formula contabil! t*.) 1
*.* 1*.3 la sumele ncasate din vGnzarea activelor pe termen lung "fr 9=. i accize$, **3 1**2 la valoarea
de vGnzare a activelor pe termen lung ieite "fr 9=.$ conform facturilor prezentate cumprtorilor, **B > la
suma dividendelor, dobGnzilor i altor venituri calculate,)))1)*)1)*3 la valoarea plusurilor de active pe termen
lung constatate cu ocazia inventarierii,*)) la valoarea materialelor rezultate din lic#idarea mijloacelor fixe care
depete valoarea rmas calculat anticipat,3.) la suma ecartului de reevaluare aferent activelor pe termen
lung ieite,.** 1/)/ la suma veniturilor din activitatea de investiii obinute n perioadele precedente, dar
aferente perioadei de gestiune curente
%t 0*) la suma total a veniturilor din activitatea de investiii constatat n decursul perioadei de
gestiune.
,ontul 0*) se nc#ide la sfGritul anului prin formula contabil!t 0*) %t 3/)
3eniturile din activitatea financiar cuprind sumele rezultate din transmiterea n arenda finanat a activelor
nemateriale i materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, veniturile sub form de
diferene favorabile de curs valutar, subveniile de stat, primele, premiile i sumele sponsorizate, sumele primite
din contractele de neangajare n activitatea de concuren etc. &entru evidena sintetic a veniturilor din activitatea
financiar este destinat contul de pasiv 0**#
;n cursul anului de gestiune veniturile din activitatea financiar se nregistreaz prin formula contabil! t))) 1
)*) 1)** 1)*3 1*)) 1*)3 1*)A la valoarea activelor primite cu titlu gratuit de la alte persoane juridice i
fizice,**) 1**3 ,**. ,*.) 1*.3 1**A 1/*) 1/** > la suma veniturilor din diferenele de curs valutar aferente
conturilor valutare i operaiunilor n valut strin,
*.) 1*.* 1*.3 la suma primelor, premiilor, precum i a ncasrilor de la alte persoane sub form de sume
sponsorizate, conform contractelor de neangajare n concuren1.** 1/)/ la suma veniturilor din activitatea
financiar obinute n perioadele precedente, dar aferente perioadei de gestiune curente
%t 0** la suma total a veniturilor din activitatea financiar constatat n decursul perioadei de gestiune.
,ontul 0** se nc#ide la sfGritul anului prin formula contabil!t 0** %t 3/)
3eniturile e!cepionale cuprind sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurri, ntreprinderile i
persoanele fizice sub form de recuperare a pierderilor din calamiti, perturbri politice, accidente i alte
evenimente excepionale.
;n cursul anului de gestiune veniturile excepionale se nregistreaz prin formula contabil!
t*))1*)3 1*)A 1*.) ,*.* 1*.3 la valoarea activelor i suma mijloacelor bneti primite de la organele de stat,
persoanele tere pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepionale,**2 la sumele de primit de la
companiile de asigurri pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepionale;%t0*3 la suma total a
veniturilor din evenimentele excepionale constatat n decursul perioadei de gestiune.
0a finele anului de gestiune contul 0*3 se nc#ide prin formula contabil!t0*3 %t3/)
:eultatele financiare "profitDpierdere$ se calculeaz la finele fiecrei perioade de gestiune ca diferena dintre veniturile i
c#eltuielile nregistrate n contabilitate.
%ezultatele financiare anuale se calculeaz dup nc#iderea conturilor de eviden a veniturilor i c#eltuielilor n
contul 3/)# ;n acest scop, se compar rulajele din debitul "c#eltuieli acumulate$ i creditul "venituri acumulate$
acestui cont. 7ac suma total a veniturilor "rulajul creditor al contului 3/)$ depete suma c#eltuielilor "rulajul
debitor al contului 3/)$, ntreprinderea obine profit, care se reflect prin formula contabil!t3/)
%t333
;n caz contrar, dac suma veniturilor este mai mic decGt suma c#eltuielilor, ntreprinderea are pierderi, care se
reflect prin formula contabil invers!t 333 %t 3/)
7up nregistrarea profitului net "pierderii$ al perioadei de gestiune contul 3/) se nc#ide i nu se reflect n
rapoartele financiare.
#8.Caracteristica ,eneral9 componena +i modul de 4ntocmire a :6.
:apoartele financiare reprezint un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori
care caracterizeaz situaia patrimonial i financiar a ntreprinderii i rezultatele activitii economice a acesteia
obinute n cursul perioadei de gestiune respective. %apoartele se ntocmesc prin calcularea, gruparea i
prelucrarea special a datelor contabilitii curente i constituie stadiul final al acesteia. < atare informaie este
necesar tuturor utilizatorilor de rapoarte financiare, adic tuturor persoanelor juridice i fizice cointeresate n
obinerea informaiei veridice privind ntreprinderea n vederea lurii unor decizii economice referitoare la aceast
ntreprindere.
&rin urmare, obiectivul ntocmirii rapoartelor financiare l constituie satisfacerea necesitilor
tuturor utilizatorilor n informaii necesare privind ntreprinderea prezentate ntr-o form accesibil i neleas.
;n funcie de gradul i caracterul interesului financiar, utilizatorii rapoartelor financiare se
divizeaz n dou grupuri "vezi sc#ema 25.2$!
e+terni "investitori1 creditori1 furnizori1 cumprtori1 organe fiscale i administrative1
organizaii obteti1 instituii tiinifice1 burse de valori i de mrfuri1 consultani etc# $ care se
afl n afar ntreprinderii i au nevoie de informaii pentru luarea deciziilor investiionale i
altor decizii economice;
interni "fondatori1 proprietari1 personal1 administraia$ care gestioneaz ntreprinderea la toate
nivelurile i utilizeaz informaia contabil la planificarea, controlul, evaluarea unor operaiuni
economice distincte i a activitii ntreprinderii n ansamblu.
;n afar de aceasta, utilizatorii interni au acces la informaii financiare i nefinanciare
suplimentare care ajut la planificarea, luarea deciziilor, exercitarea controlului asupra activitii ntreprinderii.
-nele categorii de utilizatori externi "organe de drept, fiscale, de control i supreme, auditori, ali utilizatori$
conform legislaiei n vigoare i actelor de constituire de asemenea au dreptul la obinerea nu numai a informaiei raportate, ci
i a altei informaii contabile necesare pentru exercitarea atribuiilor.
-tilizatorii rapoartelor financiare care au dreptul s ia cunotin de toat informaia intern sau de o parte din
aceast, sunt obligai s respecte confidenialitatea privind datele furnizate, ntrucGt coninutul informaiei interne constituie secretul
comercial al ntreprinderii "conform art.2: din 4egea cu privire la secretul comercial nr#)A) din I0#IA#)22.$, pentru divulgarea
cruia legea prevede sanciunea respectiv.
,omponena, coninutul, modul de ntocmire i de prezentare a rapoartelor financiare de ctre agenii economici
din %epublica *oldova sunt determinate de 4egea contabilitii, Bazele conceptuale ale pregtirii i prezentrii rapoartelor
financiare, <#=#%# ) >'olitica de contabilitate?, <#=#%# / >'rezentarea rapoartelor financiare?, <#=#%# . >'articularitile
contabilitii la ntreprinderile micului business?, <#=#%# A >Daportul privind flu+ul mijloacelor bneti?, <#=#%# *A
>Dapoartele financiare consolidate i contabilitatea investiiilor n ntreprinderile fiice?, <#=#%# *B >%ontabilitatea investiiilor
n ntreprinderile asociate?, alte +./.,. i comentarii privind aplicarea acestora, aprobate de *inisterul 1inanelor al %epublicii
*oldova.
%egulile privind pregtirea i prezentarea rapoartelor financiare expuse n documentele enumerate
se extind asupra tuturor persoanelor juridice i fizice care desfoar activitate de ntreprinztor i sunt
nregistrate n %epublica *oldova, precum i asupra filialelor, reprezentanelor i altor subdiviziuni structurale.
.cestea se aplic rapoartelor financiare ale unor ntreprinderi distincte i rapoartelor financiare consolidate ale
unui grup de ntreprinderi.
Este de remarcat c situaia financiar i rezultatele activitii economice prezentate n rapoartele
financiare depind nu numai de starea real de lucruri la ntreprindere, ci i de faptul ce metode de evaluare i de
calculare a indicatorilor raportai au fost alese. 7e regul, utilizatorii externi ai rapoartelor financiare au contacte
de afaceri nu numai cu o ntreprindere, ci cu mai multe, luGnd deciziile sale proprii. 7e aceea este foarte
important ca ei s poat compara indicatorii diferitelor ntreprinderi i s estimeze fiecare ntreprindere n parte.
;n scopul efecturii unor astfel de confruntri este necesar ca informaia s fie unitar, adic rapoartele financiare
ale tuturor ntreprinderilor s fie ntocmite n baza unor norme i reguli unice. ,aracterul unitar al acestora este
asigurat de cerinele +./.,. n care sunt determinate principiile de baz ale pregtirii rapoartelor financiare de toi
agenii economici din %epublica *oldova. %apoartele ntocmite fr respectarea acestor principii sau modificarea
acestora pot s transfigureze radical imaginea despre ntreprindere. 7in aceast cauz este foarte important ca
alctuitorul rapoartelor financiare i utilizatorii acestora s cunoasc principiile iniiale care stau la baza lor.
0a ntocmirea rapoartelor financiare trebuie s fie respectate conveniile i principiile
fundamentale ale contabilitii care sunt stabilite n Bazele conceptuale ale pregtirii i prezentrii rapoartelor
financiare i <#=#%# / >'rezentarea rapoartelor financiare? i cuprind! specializarea e+erciiilor1 continuitatea
activitii1 imaginea fidel1 esenialitatea1 necompensarea1 permanena metodelor1 comparabilitatea#
,aracteristica conveniilor i principiilor este prezentat n capitolul 2 din manualul de fa.
;n scopul prezentrii obiective a informaiei rapoartele financiare trebuie s posede toate caracteristicile calitative
prevzute de Bazele conceptuale ale pregtirii i prezentrii rapoartelor financiare, structura crora este redat n sc#ema 25.3.
.omponena1 coninutul i modul de pregtire a rapoartelor financiare cu destinaie general
prezentate de agenii economici utilizatorilor se determin de doi factori! 2$ perioada de gestiune pentru care se
'ntocmesc i 3$ sistemul contabil aplicat.
,onform art.KK alin."2$ din 4egea contabilitii, agenii economici, inclusiv avocaii i notarii,
care utilizeaz pentru inerea contabilitii sistemul simplificat sau complet al partidei duble, sunt obligai s
ntocmeasc rapoarte financiare trimestriale i anuale. &ersoanele fizice, inclusiv avocaii, notarii, ntocmesc
declaraia privind veniturile reale obinute i c#eltuielile efectuate n anul care a expirat.
Exerciiul financiar ncepe la 2 ianuarie i se nc#eie la 52 decembrie ale fiecrui an, cu excepia
primului an de activitate, cGnd acesta ncepe la data nregistrrii agentului economic. ata raportat se consider
ultima zi calendaristic a perioadei de gestiune.
;n caz de ncetare a activitii persoanele fizice i juridice care practic activitate de ntreprinztor, precum
i instituiile bugetare, sunt obligate, n termen de 3 luni de la data nc#eierii operaiunilor de lic#idare, s prezinte raportul
financiar de lic#idare confirmat de o organizaie de audit n conformitate cu legea, iar rapoartele financiare, registrele i
celelalte documente care justific operaiunile economice s le predea la ar#ivele statului. ;ntreprinderile lic#idate
"reorganizate$ prezint ultimul raport financiar pentru perioada ncepGnd cu anul calendaristic pGn la data lic#idrii
"reorganizrii$ acestora.
/omenclatorul formularelor de rapoarte incluse n componena rapoartelor financiare anuale i trimestriale ale
agentului economic i coninutul lor depind, la rGndul sau, de sistemul contabil utilizat de acesta. .genii
economici "inclusiv avocaii, notarii$ care aplic sistemul contabil complet ntocmesc i prezint rapoartele
financiare n baza unor formulare unice prevzute de
<#=#%# / >'rezentarea rapoartelor financiare? i <#=#%# A >Daportul privind flu+ul mijloacelor bneti?.
;n componena raportului trimestrial agenii economici includ!
Bilanul contabil (formularul nr#"&;
Daportul privind rezultatele financiare (formularul nr#$&;
Daportul privind flu+ul mijloacelor bneti (formularul nr#+&.
Raportul financiar anual al acestor ageni economici trebuie s conin, n afar de formularele
enumerate mai sus!
Daportul privind flu+ul capitalului propriu (formularul nr#%&;
&ne+a la Bilanul contabil (formularul nr#>&;
&ne+a la Daportul privind rezultatele financiare (formularul nr#C&;
=ota e+plicativ.
.genii economici care utilizeaz sistemul contabil simplificat ntocmesc i prezint rapoartele
financiare n baza unor formulare unice prevzute de <#=#%# . >'articularitile contabilitii la ntreprinderile
micului business?. Ei ntocmesc i prezint trimestrial raportul financiar care cuprinde!
Bilanul contabil (formularul nr#"D5!1 anexa "C la !#6#.# +&;
Daportul privind rezultatele financiare (formularul nr#$1 anexa $ la !#6#.# >&.
;n componena raportului financiar anual, n afar de formularele specificate, aceste ntreprinderi
includ!
Daportul privind flu+ul capitalului propriu;
&ne+e la raportul financiar "modelul simplificat$;
=ota e+plicativ "modelul simplificat$.
.genii economici trebuie s includ n rapoartele financiare rezultatele activitii tuturor
filialelor, reprezentanelor, sucursalelor i altor subdiviziuni distincte.
;n cazul existenei ntreprinderilor asociate sau fiice ntreprinderile mam ntocmesc i prezint
utilizatorilor "n modul prevzut de legislaie$, pe lGng rapoartele sale, i rapoartele financiare consolidate ale
unui grup de ntreprinderi. *odul de ntocmire i de prezentare a rapoartelor financiare consolidate este
reglementat de <#=#%# *A >Dapoartele financiare consolidate i contabilitatea investiiilor n ntreprinderile
fiice? i <#=#%# *B >%ontabilitatea investiiilor n ntreprinderile asociate?.
%apoartele financiare ale tuturor agenilor economici trebuie s conin indicatorii corespunztori
pe perioadele de gestiune curent i precedent calculai dup o metodic unic, cu excepia cazurilor de
introducere a modificrilor n politica de contabilitate.
/u se admite n rapoartele financiare compensarea reciproc a activelor i pasivelor, veniturilor i
c#eltuielilor, cu excepia cazurilor prevzute de +./.,.
,orectarea indicatorilor din rapoartele financiare pe anul curent se admite numai pGn la
aprobarea i prezentarea ctre utilizatori a raportului financiar anual. ;n cazul n care dup aprobarea raportului
financiar anual se depisteaz cazuri de subevaluare "supraevaluare$ a veniturilor sau c#eltuielilor n cursul anului
"anilor$ precedent, n rapoartele financiare ale ntreprinderii pentru aceti ani nu se fac rectificri. 7iscordanele se
reflect n contabilitate pentru perioada n care au fost depistate n contul 33) >%orectarea rezultatelor
perioadelor precedente? n coresponden cu conturile n care au fost comise greeli. 7iferena obinut n acest
cont, dup recalcularea sumelor impozitului pe venit al anilor trecui, se reflect n 5ilanul contabil al
ntreprinderii pe perioada curent n postul cu aceeai denumire "fr includerea acestei sume n rezultatele
financiare ale perioadei de gestiune curent$.
&aralel cu rapoartele financiare cu destinaie general unii ageni economici ntocmesc i prezint
utilizatorilor, n conformitate cu legislaia %epublicii *oldova, rapoarte specializate stabilite "de comun acord cu
*inisterul 1inanelor$ de organele puterii publice care conduc "patroneaz$ aceste ntreprinderi. ;n cazurile n care
rapoartele financiare sunt supuse auditului, se prezint concluzia de audit.
;n afar de aceasta, ntreprinderile completeaz i prezint trimestrial raportul statistic nr.:-c
:.onsumurile i c0eltuielile 'ntreprinderii;.
-nii utilizatori ai ntreprinderii sunt obligai s prezinte i alte informaii financiare n cazul cGnd
aceasta este prevzut de legislaia %epublicii *oldova sau actele de constituire.
;n conformitate cu JotrErea 6uvernului nr#B00 din )) septembrie )22A >%u privire la
perfecionarea sistemului statistic?, rapoartele financiare se prezint!
organelor teritoriale pentru statistic conform locului de nregistrare a ntreprinderii;
proprietarilor, n conformitate cu actele de constituire "ntreprinderile de stat prezint raportul
financiar organelor autorizate s gestioneze patrimoniul de stat, la solicitarea lor$.
.genii economici pot s prezinte de asemenea rapoartele financiare altor organe ale puterii
publice, bncilor creditoare, altor utilizatori cointeresai potrivit legislaiei, actelor de constituire sau n baza
acordului nc#eiat cu agentul economic.
Fermenele prezentrii rapoartelor financiare sunt stabilite n art.KC din 4egea contabilitii,
conform cruia agenii economici sunt obligai s prezinte!
rapoartele financiare trimestriale de la 2: pGn la 3: ale lunii urmtoare dup trimestrul
gestionar;
rapoartele financiare anuale de la 3: ianuarie pGn la 52 martie ale anului urmtor dup anul
gestionar.
9ermenul concret de prezentare a raportului financiar se stabilete de ctre organele teritoriale
pentru statistic, n funcie de mrimea agentului economic.
-nii ageni economici, n conformitate de legislaia n vigoare, sunt obligai s publice rapoartele
financiare n pres. 9ermenele publicrii i tirajul anual al acestor ediii sunt stabilite de legislaie.
%apoartele prezentate se ntocmesc i se aprob n modul stabilit de actele de constituire i
legislaia %epublicii *oldova. %apoartele financiare anuale urmeaz a fi examinate i aprobate n mod obligatoriu
de fondatori, adunarea general a acionarilor, ,onsiliul 7irector, ,onsiliul de <bservatori sau alt organ care
exercit aceste funcii.
9oate formularele rapoartelor financiare prezentate i anexele la acestea trebuie s fie brourate,
numerotate i semnate de conductorul ntreprinderii i contabilul-ef. ;n cazul n care contabilitatea ntreprinderii
se ine n baz contractual de o organizaie de audit specializat, rapoartele financiare le semneaz conductorii
ntreprinderii i organizaiei specializate.
%spunderea pentru veridicitatea, plenitudinea i oportunitatea prezentrii rapoartelor financiare o
poart conductorul ntreprinderii.
;nclcarea modului de ntocmire i prezentare a rapoartelor financiare "prezentarea rapoartelor
mai tGrziu de termenul stabilit, necorespunderea cu modelul stabilit sau nu conin toat informaia$, precum i
denaturarea intenionat a datelor raportate sau esc#ivarea de la prezentarea rapoartelor financiare atrage aplicarea
amenzii persoanelor cu funcii de rspundere.
&ersoanele care nclc prevederile 4egii contabilitii, se esc#iveaz de la inerea contabilitii, aplic
incorect standardele i alte acte normative privind contabilitatea, precum i cele care falsific premeditat raportul
financiar, sunt trase la rspundere disciplinar, material, patrimonial, administrativ sau penal, dup caz,
conform legislaiei n vigoare.
18
%B .Coninutul9 caracteristica +i modul de 4ntocmire a ane!elor la rapoartele financiare
,onform prevederilor <#=#%# / >'rezentarea rapoartelor financiare? cu modificrile i
completrile ulterioare, ntreprinderile ntocmesc urmtoarele anexe la raportul financiar anual!
,nexa la 5ilanul contabil "formularul nr.:$;
,nexa la Raportul privind rezultatele financiare "formularul nr.6$.
7estinaia acestor anexe const n dezvluirea informaiei suplimentare, care este important
pentru utilizatori n scopul lurii deciziilor economice respective.
/ne!a la ;ilanul contabil
,nexa la 5ilanul contabil constituie o parte component a raportului financiar anual care conine
informaia privind existena i micarea "modificarea$ activelor i pasivelor ntreprinderii n cursul anului de
gestiune.
,nexa la 5ilanul contabil se ntocmete potrivit unui formular unic aprobat de *inisterul
1inanelor al %epublicii *oldova. ;n scopul sistematizrii, informaiile dezvluite n aceasta se grupeaz n cinci
capitole i dou note informative!
date generale-
existena i micarea activelor pe termen lung-
existena i micarea activelor curente-
starea i modificarea datoriilor pe termen lung-
starea datoriilor pe termen scurt-
not informativ privind valorile i datoriile contabilizate 'n conturile extrabilaniere-
not informativ privind avansurile i investiiile acordate i primite1 decontrile cu clienii
externi#
7rept baz pentru ntocmirea ,nexei la 5ilanul contabil servesc datele conturilor sintetice i
subconturilor de eviden a activelor i pasivelor ntreprinderii.
,apitolul >ate generale? este prevzut pentru nregistrarea datelor privind caracteristica
general a ntreprinderii.
;n poziia ) se indic numrul i data nregistrrii "renregistrrii$ ntreprinderii la ,amera de
;nregistrare de +tat de pe lGng *inisterul Sustiiei al %epublicii *oldova "n prezent ,amera ;nregistrrii de +tat
a 7epartamentului 9e#nologiei 'nformaionale$. ;n cazul operri modificrilor n actele de constituire se indic
suplimentar data introducerii modificrilor i numrul nregistrrii la ,amera ;nregistrrii de +tat.
;n poziia * se dezvluie informaia privind suma capitalului statutar i data primei nregistrri la
,amera ;nregistrrii de +tat, precum i modificrile ulterioare ale sumei sau structurii capitalului statutar "poziiile
3.2, 3.3$. -n rGnd distinct este prevzut pentru nregistrarea cotei statului n capitalul statutar.
'oziia 3 este completat de ntreprinderile care desfoar activitate pe baz de licen. .ici se
indic numrul, data eliberrii i termenul de valabilitate a licenelor primite i n vigoare, precum i denumirea
organului care a emis licena.
'oziia . este destinat reflectrii numrului mediu scriptic al personalului ntreprinderii n cursul
anului de gestiune. .cest indicator este calculat n conformitate cu cerinele actelor normative ale
7epartamentului +tatistic i +ociologie al %epublicii *oldova.
;n poziia / se indic numrul personalului la 52 decembrie a anului de gestiune "inclusiv
persoanele angajate i excluzGnd persoanele concediate n aceast zi$. ;n componena personalului sunt inclui toi
angajaii permaneni, sezonieri, precum i cei angajai temporar pe un termen de o zi i mai mult din data angajrii
la serviciu.
;n poziia 0 se reflect c#eltuielile pentru ntreinerea personalului ntreprinderii n cursul anului
de gestiune. .cest indicator se calculeaz n conformitate cu cerinele actelor normative ale 7epartamentului
+tatistic i +ociologie al %epublicii *oldova.
'oziia A este destinat reflectrii valorii activelor pe termen lung i curente nregistrate n calitate
de gaj, ca garanie a datoriilor privind creditele i mprumuturile. ;n acest caz este necesar de inut cont de faptul
c datele privind valoarea acestor active se nscriu prin fracie! la numrtor se reflect valoarea de gaj
"contractual$ a acestor active, iar la numitor valoarea de bilan a acestora.
'oziia B se completeaz numai de societile pe aciuni i conine informaia privind numrul
aciunilor ordinare n circulaie la finele anului de gestiune.
'oziia 2 este prevzut pentru reflectarea de ctre societile pe aciuni a profitului net
"pierderea$ al anului de gestiune calculat pentru o aciune ordinar. .cest indicator se determin prin mprirea
sumei profitului net "pierderii$, diminuat cu suma dividendelor aferente aciunilor privilegiate, la numrul total
de aciuni ordinare n circulaie.
Kn poziia )I societile pe aciuni reflect suma dividendelor "pltite sau planificate pentru plat$
calculat pentru o aciune ordinar n circulaie n cursul anului de gestiune.
;n poziia )) se dezvluie informaia privind existena valutei strine de care dispune
ntreprinderea la finele perioadei de gestiune n casierie, contul valutar sau alte conturi la bnci "atGt n interiorul
rii, cGt i peste #otare$, pe tipuri de valut. ;n acest caz se nscrie denumirea valutei, codul acesteia i suma n
lei.
;n poziia )* se reflect informaia privind existena mijloacelor bneti legate din casierie i
conturile ntreprinderii la bnci, care nu sunt accesibile pentru utilizare "sec#estrate, blocate, nregistrate n
calitate de gaj etc.$. ;n 6ota explicativ se indic cauzele acestor circumstane.
;n capitolul ) >E+istena i micarea activelor pe termen lung? este prezentat structura activelor
pe termen lung pe tipuri, precum i micarea lor "modificarea$ n cursul anului de gestiune "inclusiv corectrile
valorii$. .ici de asemenea se reflect suma uzurii "amortizrii$ calculate, valoarea de bilan sau net a activelor la
nceputul i finele anului de gestiune, valoarea activelor nregistrate ca gaj i alte informaii.
,apitolul const din trei subcapitole care corespund grupelor de active pe termen lung i anume!
2.2. .ctive nemateriale.
2.3. .ctive materiale.
2.5. .ctive financiare i alte active.
;n aceste trei subcapitole informaia privind activele pe termen lung se dezvluie practic dup una
i aceeai sc#em, sub form de tabel, dup principiul bilanier.
;n subiectul tabelelor se reflect grupele i tipurile activelor pe termen lung, iar n predicatul
acestora indicatorii care caracterizeaz existena i micarea "modificarea$ lor n cursul anului de gestiune.
9oi indicatorii subiectului sunt sistematizai n posturi distincte, iar cei ai predicatului n
coloane.
;n coloana >&ctive e+istente la finele anului de gestiune precedent? n fiecare subcapitol se
reflect valoarea iniial a grupei respective de active pe termen lung "nemateriale, materiale, financiare$, precum
i suma amortizrii acumulate, uzurii "epuizrii$ i valoarea de bilan a acestora la finele anului de gestiune
precedent.
.ceste informaii se dezvluie atGt n ansamblu pe fiecare grup de active, cGt i pe grupe de
active distincte.
'ndicatorii din aceast coloan trebuie s fie corelai cu datele corespunztoare din 5ilanul
contabil pentru anul de gestiune precedent, inGnd cont de reformarea efectuat.
,oloana specificat se completeaz n baza datelor soldurilor subconturilor desc#ise n cadrul
conturilor sintetice ))) >&ctive nemateriale?, ))* >&ctive nemateriale n curs de e+ecuie?, ))3
>&mortizarea activelor nemateriale?, )*) >&ctive materiale n curs de e+ecuie?, )** >Ferenuri?, )*3
>3ijloace fi+e?, )*. >@zura mijloacelor fi+e?, )*/ >Desurse naturale?, )*0 >Epuizarea resurselor
naturale?, )3) >,nvestiii pe termen lung n pri nelegate?, )3* >,nvestiii pe termen lung n pri legate?,
)33 >3odificarea valorii investiiilor pe termen lung?, )3. >%reane pe termen lung?, )30 >&vansuri pe
termen lung acordate?, ).) >%5eltuieli anticipate pe termen lung?, ).* >&lte active pe termen lung?.
;n coloana >,ntrate? se reflect intrarea activelor pe termen lung n cursul anului de gestiune la
valoarea de intrare "sau reevaluat$ pe seama tuturor surselor, inclusiv a celor nereflectate anterior, procurate
contra plat, trecute din categoria activelor curente n componena celor pe termen lung, intrate cu titlu gratuit de
la alte ntreprinderi, precum i a celor intrate din nou n anul de gestiune, procurate ca rezultat al fuziunii
"divizrii$ ntreprinderii etc. 'nformaia se reflect pentru toat grupa n ntregime i pe fiecare tip de active n
parte.
;n ce privete amortizarea i uzura "epuizarea$ n aceast coloan n posturile I.I >&mortizarea
activelor nemateriale? i ).I >@zura i epuizarea activelor materiale pe termen lung? se reflect suma
amortizrii i uzurii "epuizrii$ activelor pe termen lung calculat n perioada de gestiune.
.ceast coloan se completeaz n baza soldurilor debitoare ale subconturilor desc#ise n cadrul
conturilor sintetice privind evidena activelor pe termen lung "))) >&ctive nemateriale?, ))* >&ctive
nemateriale n curs de e+ecuie?, )*) >&ctive materiale n curs de e+ecuie?, )** >Ferenuri?1 )*3 >3ijloace
fi+e?, )*/ >Desurse naturale?, )3) >,nvestiii pe termen lung n pri nelegate?, )3* >,nvestiii pe termen lung
n pri legate?$, a soldurilor creditoare ale conturilor privind evidena amortizrii i uzurii "epuizrii$ " ))3
>&mortizarea activelor nemateriale?, )*. >@zura mijloacelor fi+e?, )*0 >Epuizarea resurselor naturale?$ i a
datelor evidenei analitice din aceste conturi.
;n coloanele >%orectarea valorii? >total? i >inclusiv reevaluarea? este dezvluit informaia
privind majorarea sau micorarea valorii activelor pe termen lung n cazurile reevalurii acestora, n conformitate
cu cerinele <#=#%# )3 >%ontabilitatea activelor nemateriale? "paragraful 3C$1 <#=#%# )0 >%ontabilitatea
activelor materiale pe termen lung? "paragrafele 54, 5A, 5B, :K:A$ i revizuirii valorii de bilan, potrivit
cerinelor <#=#%# )0 "paragraful 26$, casrii pariale, conform cerinelor <#=#%# )0 "paragraful :K$ sau majorrii
ulterioare, n conformitate cu <#=#%# )0 "paragraful :6$.
;n ce privete investiiile pe termen lung n aceast coloan se reflect informaia privind
modificarea valorii lor ca urmare a cotrii la burs sau conform totalurilor licitaiilor publicate n pres.
9otodat diminuarea valorii activelor pe termen lung se reflect n paranteze i reprezint un
numr negativ.
7rept surs de informaie pentru completarea acestor coloane servesc datele contabilitii
analitice din conturile privind evidena modificrii valorii i diferenelor din reevaluarea activelor pe termen lung
")33 >3odificarea valorii investiilor pe termen lung?, 3.) >iferene din reevaluarea activelor pe termen
lung?$.
;n coloana >,eite? se reflect informaia privind activele pe termen lung ieite n cursul anului de
gestiune, inclusiv cele vGndute contra plat, transferate cu titlu gratuit altor uniti economice, lic#idate n anul de
gestiune ca urmare a uzurii complete, calamitilor naturale, avariei, n legtur cu reconstruciile i construciile
noi, ca rezultat al fuziunii "divizrii$ ntreprinderii etc.
7rept baz pentru reflectarea valorii activelor ieite servesc datele rulajelor creditoare ale
subconturilor desc#ise n cadrul conturilor de eviden a activelor pe termen lung "))) >&ctive nemateriale?, ))*
>&ctive nemateriale n curs de e+ecuie?, )*) >&ctive materiale n curs de e+ecuie?, )** >Ferenuri?, )*3
>3ijloace fi+e?, )*/ >Desurse naturale?, )3) >,nvestiii pe termen lung n pri nelegate?, )3* >,nvestiii pe
termen lung n pri legate?$.
7rept surs de informaie pentru reflectarea informaiei privind modificarea sumei amortizrii,
uzurii "epuizrii$ n aceast coloan servesc datele rulajelor debitoare ale subconturilor desc#ise n cadrul
conturilor
))3 >&mortizarea activelor nemateriale?, )*. >@zura mijloacelor fi+e?,
)*0 >Epuizarea resurselor naturale?.
,oloana >Fransferate? din subcapitolele 2.3 i 2.5 este destinat reflectrii activelor pe termen
lung transferate din categoria activelor pe termen lung n componena celor curente.
7atele din conturile analitice desc#ise n cadrul conturilor sintetice de eviden a existenei i
micrii activelor pe termen lung servesc drept baz pentru reflectarea acestei informaii.
;n coloana >&ctive e+istente la finele anului de gestiune curent? ntreprinderile reflect
componena activelor pe termen lung la finele anului de gestiune la valoarea de intrare sau reevaluat calculat n
baza datelor din coloanele nominalizate anterior conform urmtoarei formule!
;n coloana ><uma de amortizare acumulat la finele anului de gestiune? din subcapitolele 2.2 i
2.3 se reflect suma amortizrii, uzurii "epuizrii$ activelor nemateriale pe termen lung i activelor materiale
acumulate cu total cumulativ n cursul ntregii perioade de exploatare a acestora.
.ceast coloan se completeaz pe tipuri de active i pe fiecare grup n ansamblu n baza datelor
conturilor analitice corespunztoare desc#ise n cadrul conturilor ))3 >&mortizarea activelor nemateriale?, )*.
>@zura mijloacelor fi+e? i )*0 >Epuizarea resurselor naturale?.
,oloana >-aloarea de bilan? "subcapitolele 2.2 i 2.3$ este prevzut pentru reflectarea
componenei activelor pe termen lung la valoarea de bilan la finele anului de gestiune. .cest indicator se
calculeaz pe fiecare grup i tip de active prin scderea din valoarea de intrare a acestora la finele anului de
gestiune a sumelor amortizrii, uzurii "epuizrii$ acumulate n cursul ntregii perioade de utilizare.
;n coloana >-aloarea net a investiiilor pe termen lung? prevzut n subcapitolul )#3 >&ctive
financiare i alte active? se indic componena investiiilor pe termen lung la valoarea net, care se determin
prin adugarea "scderea$ la valoarea de intrare "reevaluat$ a soldului de la finele perioadei de gestiune i a
sumelor corectrilor corespunztoare pentru anul de gestiune.
,onform acestei sc#eme se dezvluie informaia pe fiecare grup i tip de active pe termen lung.
Iruparea activelor pe termen lung dup tipuri se reflect pe posturi distincte n predicatul fiecrui
subcapitol.
,apitolul * >E+istena i micarea activelor curente? cuprinde informaiile prezentate n
capitolul ,, >&ctive curente? din 5ilanul contabil.
.cest capitol const din trei subcapitole!
3.2. +**.
3.3. +tarea creanelor 9+.
3.5. 'nvestiii 9+.
7istinct n 6ota informativ la capitolul 3.3 este dezvluit informaia privind creanele dubioase
lic#idate aferente facturilor de primit atGt din ar, cGt i din strintate.
,apitolul de fa se completeaz n baza soldurilor i rulajelor conturilor analitice desc#ise n cadrul
conturilor sintetice *)) >3ateriale?, *)3 >"biecte de mic valoare i scurt durat?, *). >@zura obiectelor de mic
valoare i scurt durat?, **) >%reane pe termen scurt aferente facturilor comerciale?, *** >%orecii la datorii
dubioase?, **3 >%reane pe termen scurt ale prilor legate?, **. >&vansuri pe termen scurt acordate?, **/
>%reane pe termen scurt privind decontrile cu bugetul?, **A >%reane pe termen scurt ale personalului?, **B
>%reane pe termen scurt privind veniturile calculate?, **2 >&lte creane pe termen scurt?, *3) >,nvestiii pe
termen scurt n pri nelegate?, *3* >,nvestiii pe termen scurt n pri legate?.
;n capitolul 3 ><tarea i modificarea datoriilor pe termen lung? se specific posturile distincte
din capitolul K al 5ilanului contabil >atorii pe termen lung? care cuprind!
datoriile financiare pe termen lung; datoriile calculate pe termen lung.
;n coloanele distincte ale acestui capitol sunt prevzui indicatorii, ce caracterizeaz existena,
micarea i corectarea sumelor datoriilor pe termen lung ale ntreprinderii n cursul anului de gestiune! ><old la
finele anului de gestiune precedent? "coloana 5$, >3ajorri? "coloana K$, >%orecii?
"coloana :$, >iminuri? "coloana 6$ i ><old la finele anul de gestiune curent? "coloana A$.
+ub acest aspect informaia este prezentat pe grupe i tipuri de datorii pe termen lung
sistematizate pe posturi, care se completeaz n baza conturilor analitice desc#ise n cadrul conturilor sintetice
.)) >%redite bancare pe termen lung?, .)* >%redite bancare pe termen lung pentru salariai?, .)3
>Kmprumuturi pe termen lung?, .). >&lte datorii financiare pe termen lung?, .*) >atorii de arend pe
termen lung?, .** >-enituri anticipate pe termen lung?, .*3 >Finanri i ncasri cu destinaie special?,
.*. >&vansuri pe termen lung primite?, .*/ >atorii amEnate privind impozitul pe venit?, .*0 >&lte datorii pe
termen lung calculate?.
;n capitolul . ><tarea datoriilor pe termen scurt? este reflectat informaia privind starea
datoriilor pe termen scurt fa de creditori, furnizori, buget, fondatori, personal i ali creditori la finele anului de
gestiune curent, dup termene de ac#itare.
.ceast informaie este detaliat pe posturi distincte dup grupe i tipuri de datorii identice, care
se generalizeaz n trei grupe de baz!
datorii financiare pe termen scurt;
datorii comerciale pe termen scurt;
datorii calculate pe termen scurt.
.cest capitol se ntocmete n baza datelor conturilor analitice desc#ise n cadrul conturilor sintetice
/)) >%redite bancare pe termen scurt?, /)* >%redite bancare pe termen scurt pentru salariai?, /)3 >Kmprumuturi
pe termen scurt?, /). >%ota(parte curent a datoriilor pe termen lung?, /)/ >-enituri anticipate curente?, /)0
>&lte datorii financiare pe termen scurt?, /*) >atorii pe termen scurt privind facturile comerciale?, /** >atorii
pe termen scurt fa de prile legate?, /*3 >&vansuri pe termen scurt primite?, /3) >atorii fa de personal
privind retribuirea muncii?, /3* >atorii fa de personal privind alte operaii?, /33 >atorii privind asigurrile?,
/3. >atorii privind decontrile cu bugetul?, /30 >atorii privind plile e+trabugetare?, /3A >atorii fa de
fondatori i ali participani?, /3B >Dezerve pentru c5eltuieli i pli preliminate?, /32 >&lte datorii pe termen
scurt?.
,apitolul . cuprinde suplimentar dou note explicative!
2. =ot informativ privind valorile i datoriile contabilizate n conturile e+trabilaniere i
$# =ot informativ privind avansurile i investiiile acordate i primite1 decontrile cu clienii
e+terni#
;n nota 2 >=ot informativ privind valorile i datoriile contabilizate n conturile
e+trabilaniere? ntreprinderile dezvluie informaia privind existena la finele anilor de gestiune precedent
"coloana 5$ i curent "coloana 6$ a activelor pe termen lung i curente care nu aparin ntreprinderii, dar care
temporar se afl la dispoziia ei, precum i privind intrarea "apariia$ "coloana K$ sau ieirea "ac#itarea$ acestora
"coloana :$ n cursul anului de gestiune.
;n nota 3 >=ot informativ privind avansurile i investiiile acordate i primite1 decontrile cu
clienii e+terni? se specific informaia privind avansurile acordate i primite, suma total a altor active i pasive,
investiiilor directe n capitalul statutar, primite din strintate i plasate n strintate; investiiile n titlurile de
valoare primite i plasate; datele privind dividendele de pltit altor ri i de primit din alte ri. 9oate aceste
informaii se prezint separat pe fiecare ar, cu indicarea denumirii i codului fiecrei ri.
19
%1.Esena9 rolul +i scopurile bu,etrii
(ugetarea- proces de determinare a actiunilor care urmeaza sa fie efectuate in viitor si de prezentare a acestora
sub forma unui sistem de bugete.
(ugetul- document finaniciar elaborat pina la momentul efectuarii actiunilor previzibile. %eprezinta expresia
monetara a planurilor de activitate si dezvoltare a inreprinderi. +e intocmeste ptr o perioada de un an cu
esalonarea pe prioad mai mici "semestre, trimestre, luni$. +e deosebste de formularele rapoartelor financiare prin
aceea ca bugetul nu are o forma standard care treb respectata cu strictete, dar forma o poate avea in dfependenta
de obiectul bugetarii, marimea intrep., s.a.
+copurile bugetarii!- planificarea operatiilorce asigura realizarea obiectivelor intrep.;
- coordonarea diferitelor tipuri de activitati ale diferitor subdiviziuni;
- stimularea personalului ptr atingerea scopurilor propuse;
- control, asigurarea disciplinei prevazute de pplan;
- instruirea managerilorD angajatilor.
%2. 2ipurile de bu,ete: caracteristica +i structura lor
3 tipuri de bugete! - centralizator "general$ si particular;
- staticeD flexibile;
(ugetul general- plan elaborat pe toate subdiviziunile si tipurile de activitati ale intrep. 'n intregime!- bug.
<perational " asigura intocmirea bugetului de pierderiD profituri sau a prognozei rez. 1in. 7in activit.
<perationala$; acesta cuprinde! bug. =inzarilor; bug. 7e productie; bug. 7e asig. ,u materii prime si
materiale; bug. ,7*, ,7+, ,'&, ,&; bug. ,#. ,omerciale; bug. ,# din activit. <perationala.
- bug. 1inanciar "totalitatea bugetelor ce reflecta fluxul mij. (anesti planificate$
- bug. 'nvestitiilor capitale;
- bug. *ij. (anesti;
- bug. 1lexibil " bug. ,are se intocmeste nu ptr un nivel concredt, ci ptr un anumit diapazon al
acesteia$
- bug. +tatic " bug. ,alc. &tr un nivel concret al .E a intrep.; c#Ovenituri se planifica, pornind de
la un singur nivel al vinzarilor$
%3. Kntocmirea bu,etului ,eneral
&entru coordonarea lucrarilor pv. 'ntocm. (ug. +e creaza comisii bugetare. ,omisia bugetara e form. 7in
reprezentantii conducerii intrep.-director financ., conducat. +ectiilor de productie, m), con, s.a. procesul de
intocmire a bug. Ieneral cuprinde 3 parti! -preg. (ug. <perational; - preg. (ug. 1inanciar;
Etapa2. bug. =inzarilor" info pv. =ol. &lanificat al vinzarilor in expresie cantitativa, pretul si veniturl planificat
asteptat de la fiecare tip de produs$ ! ==@ cant. -nitara a prod. &lanif. &tr vinzareH pret unitar
Etapa3. bug. 7e productie" se form. 7oar in expresie cantitativa, asigura vol. &rod. /ecesare ptr satisfacerea
cererii consumatorului$
=ol.prod@ =ol.vinz.O sold necesar prod. 1inite la sf. &re.-sold de prod finita la incep. &er.
Etapa5. bug. 7e asig. ,u materii prime si materiale " procurarea oportuna a materiei prime, asig. -nui proces
continuu de productie$; .c#izitii necesare@ vol. &rod.O sold final necesar de mat.- sold initial materiale; valoarea
ac#izitiei@ ac#iz. /ecesare Hpret unitar al materialelor;
EtapaK. bug. ,7* "determinarea cantitatii, nomenclatorul, val. *ateriei prime si materiale necesare ptr indepl.
&rogramului de prod. .l perioadei bugetare$; ,7*@vol. &rod.H consumul mat. &e unitate de produsHpret unitar al
mat.
Etapa:. bug. ,7+ "determina timpul de lucru necesar ptr indepl. =ol.planificat de prod., ratele ,7+ se calc.
9inind cont de nr., programul de lucru al salariatilor care fabrica un tip de produs si salariile tarifare ale acestora$;
,7+@ vol.prod.H ,7+ pe unitate de produs
Etapa6. bug. ,'& "integrarea tuturor bug. ,'&, calc. ,oef. 7e repartizare a acestor consumuri pe tipuri de produse$
EtapaA. bug. ,& fabricat@ ,7*O,7+O,'&O modif. .le prod. 'n curs de executie
EtapaB. bug. ,ostului vinzarilor@ sold prod. 1ab. 0a incep. &er.O cost prod. 1ab. 'n per. (ugetara- sold prod. 1ab.
0a sf. &er. (ugetare
EtapaC. bug. .ltor venituri operationale "nu se refera la vinz. &rod si la activitatea de investitii a intrep.,e necesar
la intocmirea bug. 7e profituri si pierderi din activit. <perat.
Etapa24. c#.comerciale "desfacere, mar)eting$
Etapa22. bug. ,#. Ienerale si administrative" c#. <perationale curente$
Etapa23. bug. .ltor c#. <perationale
Etapa25. bug. &rofituri si pierderi "bug. 7e pregatire a bug. <perational se finalizeaza cu intocmirea bug. 7e prof.
+i pierderi$
Etapa2K. bug. 'nv. ,apitale "ce active pe 90 treb de procurat ptr luarea deciziei pv. 7eterminarea rentab.
'nvestitiilor$
Etapa2:. bug. *ij. (anesti "plan de incasari si plati ale mij. (anesti$
Etapa26. prognoza bilantului! sold la sf. &er. (ugetare@ sold initialO sume calc. "profituri sau pierderi$O incasari-
plati-iesiri" din alte bugete$
%". Controlul e!ecutrii bu,etelor
2. sa fie intelese corect si exact previziunile si obiectivele de catrea toti lucratorii responsabili ai
intrep.;
3. sa existe sustinerea unui sistem de stimulare din partea conducerii de virf.
+ituatiile la rapoartele intocmite in urma controlului informeaza firma unde anume in cadrul acesteia lucrurile nu
merg conform planului. +e decid anumite masuri corective. &tr ca abaterile sa fie cit mai semnificative e
important ca valorile planificate si cele realizate sa fie exprimate in aceleasi unitati de masura si sa fie raportate la
acelasi volum de activitate.

%#.Contabilitatea de ,estiune a consumurilor
&roductia de baza se tine la contul B22. in dtB22 se reflecta productia in curs de executie la incep. &er. 7e
gestiune! dtB22 ct32:; consumul de materiale, piese de s)imb, aambalaje, utiliz. 'n scopuri te#nologice! dtB22
ct322
'n ct B22 se reflecta soldul final al prod in curs de executie! dt 32: ct B22; costul efectiv al prod fab., serv.
&restate! dt 326 ct B22; deseuri! recuperabile- dt322 ct B22; irecuperabile- dt A2K ctB22" fum, cenusa$
,7* se refl. 'n baza urm. 7ocumente!
1isa limita de consum "este utiliz. &tr eliberarea sistematica a mat. &rime si materialelor necesare ptr procesul de
productie strict in limita stabilita; acest document se des)ide la incep. 0unii in 3 exemplare! '- se transmite sectiei
consumatoare, ''- la depozit. 0a sf. 0unii fisa limita de consum intocm. 7e sectia consumatoare este semnata de
seful depozitului, iar fisa indepl. 7e gestionarul depozitului este semnata de seful sectiei consumatoare$
(onul de comanda " se elib. &tr inlocuirea de materiale sau ptr elib. +uplimentara a acestora. (onul se intocm in 3
ex., unul ptr sectia consumatoare, iar altul ptr depozit$
7ispoz. 7e livrare a mat. " este utiliz. &tr evidenta misc. *at. 'n interiorul intrep. +au elib. *at. ,atrea
subdiviziunile intrep. ,are sunt amplasate in alte teritorii. +e intocm. 'n 3 ex., primul se ofera beneficiarului, al
doilea la depozit$
*etode de utilizare! met. /ormativa" se utiliz. 'n industria costructoare de masini, fab. *obilei, incaltam.$; esenta
metodei! inainte de a incepe procesul de prod. +e stab. /ormele de consum ale mat.pe fiecare tip de produs fab.
7in acelasi material; se det. ,onsumurile normative totale prin inmultirea vol. Efectiv de prod. 1ab. ,u normele
de consum a acestora; se calc. -n coef. 7e repartizare prin raportul dintre consum. Efectiv total si consum.
/ormativ total; se stab. ,onsumul efectiv de mat. &e fiecare tip de produs prin inmultirea dintre coef. 7e
repartizare si consumurile normative de materiale. "dt 326.3 ct B22$
2et# .oef# De ec0ivalenta " se utilizeaza la intrep. ,are fabrica productie sorto-dimensionala! ceramica, sticla,
portelan, ind. .limentare$; esenta metodei ! se alege un criteriu cu ajutorul caruia se va calcula coef. 7e
ec#ivalenta; se alege cel mai reprezentativ produs, sortiment sau dimensiune care va avea rolul de produs-etalon.
+e calc. ,oef. 7e ec#ivalenta prin rap. 7intre marimea criteriului corespunzator fiecarui produs la marimea
fiecarui criteriu corespunzator prod-etalon; se exprimaintreaga productie fab. 'n unitati ec#ivalente prin inmultirea
vol. Efectiv de productie cu coef. 7e ec#ivalenta; se determina consumul efectiv de materiale ptr o unitate
ec#ivalenta prin raportarea cant. 9otale de materiale efectiv consumate la totalul vol. 7e prod. 'n unitati
ec#ivalente; se stab. ,onsumul efectiv de mat. &e fiecare tip de produs fab. 7in aceeasi materie prin inmultirea
consum. Efectiv de mat. &e unitate ec#ivalenta cu vol. 7e prod. 'n unitati ec#ivalente.
0a baza organiza. +alariului stau 3 fact!D sistemul tarifar- Dfoermel de retribuire "regie, acord$
!istemul in regie consta in cal. +alariului in functie de timpul lucrat fara sa se ia in considerare cantitatea de
munca pe care muncitorul trebuie sa o depuna. 'nclude sistemul simplu! tariful pe oraHtimp efectiv; sistemul
premial! sist. +impluO premiu" vol.ef.Htarif produs$
!istemul in acord " direct! =ef.produsHtimpul ef.; indirect; progresiv; premial; colectiv; individual$
!ist# Direct " calc. +alariilor dupa un tarf fix, marimea salariului fiind proportionala cu cantitatea de produse$
!ist# 7ndirect " determinarea salariului in Q fata de salariul munc. 7e baza sau se stab. -n salariu fix lunar care
poate fi majorat sau diminuat in functie de gradul de finisare a normei de productie$
!ist# 3rogresiv "ptr prod. 1ab. 'n limitele normei stab. +a se utilizeze tariful de plata obisnuit, iar ptr prod. 1ab.-
peste limita normei de prod. +a se utilizeze un tarif majorat in anumite proportii stabilite progresiv$
+ist. &remial" prevede in afara de salariul de baza si calc. -nui premiu ptr indepl. /ormei de prod$
,cord .olectiv "se utiliz. ,ind. 0a fab. -nor produse sau lucrari executate, participa un colectiv de muncitori, de
regula brigada; se calc. +alariul ptr munca prestata de catre intreg colectivul, iar ulterior salariul platit colectivului
se repartizeaza pe fiecare muncitor in parte$
,cord individual " se utiliz. 0a fab. -nor produse sau la executarea unor lucrari se poate stabili cu exactitatae nr.
7e operatii executate sau cantitatea de prod. 1ab. 7e catre fiecare muncitor in parte$
7ocumente la calc. +alariului!
-tabelul de pontaj " se utiliz. &tr evidenta timpul de munca prestat de catrea fiecare muncitor in cadrul unei
subdiviziuni de prod$
- bonul de lucru in acord individual sau colectiv " se des)ide inainte de a incepe lucrarile de
executat si se completeaza cu date pv. 0ucrarile de executat, den. +i cant. &rod. 1ab., normele,
tariful de plata, numele si prenumele munc., iar dupa executarea lucrarilor se completeaza cu
cant.de prod. 1ab., timpul prestat si suma salariilor calculate$
- raport de fabricatie " sint trecuti toti angajatii din cadrul unei sectii si se indica cant. 7e bunuri
fab., timpul efectiv si normal, tariful de plata si salar. ,alculat$
- foaie de parcurs " se des)ide ptr o partida de produse pe care le insoteste pe parcursul fab. 0or
- calc. +alariilor munc. 7e baza! dt B22 ct:52;
- calc. ,.+, ,.*! dtB22 ct :55.2; :55.5;
- calc. %ezervelor ptr plata concediilor! dtB22 ct :5B.
&tr evidenta ,'& este destinat contul B25. dt B25- consumurile acumulate pe toata perioada de gestiune; ct B25-
repatizarea consumurilor ptr a fi inclusa in ,&.
- calc. .mortizarii ./ cu destinatie productiva! dtB25 ct225;
- calc. -zurii *1 cu caracter productiv! dtB25 ct 23K;
- consumul mat. &tr intretinerea, reparatia, exploatarea *1 de productie! dt B25 ct 322;
- consumul <*=+7! dt B25 ct 325;
- calc. -zurii <*=+7 cu val mai mare de 2:44 de lei! dtB25 ct32K;
- consumuri efectuate de lucratorii productivi in deplasari cu interes de servicii in cazul
neacordarii avansului! dt B25 ct :53; avans acordat! dt B25 ct 33A;
- consum de energie, gaze, apa ptr nevoile sectiei de prod., aprovizionate de la furnizori sau de la
intrep. 1iice sau din prod proprie! dt B25 ct :32; :33; B23;
- calc. +alariului, ,.+, ,.* ale munc. +i personalului administrativ din cadrul subdiviziunilor
de productie! dt B25 ct :52; :55.
*odul de includere al ,'&!- variabile; -constante;
,'& const. +e vor repartiza in conform. ,u capacitatea de productie. 7aca gradul de utilizare a acapacit. 7e prod.
U@244Q atunci ,'& const. +e include integral in ,&. 7aca gradul de utilizare V 244Q ,'& const. +e include
partial in ,&, iar restul se trec la c#. &erioadei A2K.
0a sf. &erioadei se repartizeaza ,'& colectate. ,a baza de repartizare pot fi salariile de baza, total ,7*O,7+,
val. *at. &rime consumate, nr. 7e omDore prestate.
,oef. 7e repartiz@ total ,'&D total baza de repartizare
,onform +/,5, ,'& @variabile si const.
=al. ,'& variabile se include integral in ,&, indiferent de nivelul utilizarii efective a capacit. 7e productie;
,'& const. +e include in ,& in baza capcit. /ormative
,apacit. /ormativa@ nivelul mediu al prod. <btinute pe parcursul a citorva perioade de gestiune in cazul unor
conditii normale de lucru
7aca capacit. EfectivaU@capac.normativa atunci ,'& const se include integral in ,&;
7aca capac. EfectivaV capac. /orm. .tunci ,'& const se include in raport cu gradul de utiliz.
Ir. 7e utiliz.@ capcit. Ef.Dcapacit. /orm.H244Q
&entru evidenta activitatii aux. E destnnat contul B23. in dt B23- se reflecta soldul prod. 'n curs de ex. 0a incep.
&er.!dt B23 ct32:; consumurile efectuate pe parcursul lunii ptr fab. &rod.sau prestarea serv., in dtB23- soldul final
al prod in curs de ex. 0a sf. &er. 7e gestiune! dt32: ctB23; costul efectiv al prod. 1ab, serv. &restate, rebuturilor
" dt322 ct B23$ si deseuri "dtA2K ctB23$.
,ontabiulizarea consumurilor B23!
- consum de mat. .uxiliare! dt B23 ct 322;
- refl. &rod. 'n curs de ex. 0a incep. &er. 7e gestiune! dtB23 ct 32:;
- consum de energie electrica, apa, gaze in scopuri te#nologice de la furnizori! dt B23 ct:32;
- conzum de energie electrica, apa, gaze de al intrep-fiice! dt B23 ct :33;
- calc. +alariului, ,.+, ,am! dt B23 ct:52, :55.2,:55.5;
- repartiz. ,'& in cosul activit. .ux! dt B23 ctB25
- costul efectiv@ total consum de prod.O cal. +erv. %eciproc prim.-val. +erv. %eciproc livrateD
cant. 9otala fab.- cant reciproc livrata.
,ontab. ,ostului efectiv al activit. .uxiliare!
- refl costului ef. .l serv. &restate de catre sectiile aux. &tr sectiile de baza! dt B22 ct B23" in
scopuri te#nologice$; dt B25 ct B23 " in scopuri generale$; ptr sectiile aux. 'ntre care nu exista
serv. %eciproce! dt B23" sect. (enef.$ ct B23 "sect. 1urniz.$; dt B25" sectia aux.$ ct B23 "sectia
furniz$; ptr sectorul administrativ! dt A25 ct B23; ptr sectorul comercial! dt A23 ct B23; pers.
9erte! dt A22 ct B23;
- refl. ,ostului efectiv! mat. 1ab.!dt 322 ct B23; <*=+7! dt 325 ct B23; prod. 1ab.! dt 326 ct B23;
- refl. =alorii deseurilor recuperabile depistate in sectiiile aux.! dt 322ct B23;
- refl. ,ostului efectiv al rebuturilor definitive obt. 'n sectia aux.! dt A2K ct B23;
- refl. &rod. 'n curs de ex. 0a sf. &er. 7e gestiune! dt 32: ct B23
- cind costul ef Ucost norm. .baterea! dt 326ct B23
- cind cost ef Vcost norm abaterea ! dt 326 ct B23 " suma$.
,alculatia costului prod. 1abricate in per. 7e gestiune ia forma a 22 indicatori!soldul mat. &rime si mat. 7e baza
la incep. &er. 7e gestiune; aproiz. ,u mat. &rime si materiale; total mat. &rima si materiale destinate
consumului"2O3$; soldul mat. &rime si mat. 0a sf. &er. 7e gestiune; ,7* " 5-K$; ,7+; ,'&; total ,& " :O6OA$;
sold prod in curs de ex. ;a incep. &er. 7e gestiune; sold prod in curs de ex. 0a sf. &er. 7e gestiune; cosFul prod.
1ab " BOC-24$. -terior costul prod. 1ab este preluat ptr a intocmi raportul pv rez. 1in.!
1. ==;
2. ,=;
3. &("2-3$;
". .=<;
#. ,#. ,omerciale;
%. c#. Ienerale si adm.;
'. alte c# operationale;
(. %.< "5OK-:-6-A$;
8. %.' "632-A32$;
1B. %.1" 633-A33$;
11. %.E1 "BO-CO-24$;
12. %E " 635-A35$;
13. &&I' " 22O-23$;
1". impoz pe venit;
1#. &/ "25-2K$.
%%. 5etode clasice de calculaie a costurilor
,alculatia- ansamblu de operatii matematice utilizate ptr a determina costurile. &tr a determina calculatia e
necesar de respectat urm. %eguli!
- documentarea si inreg. ,onsumurilor in conturi de consum directe si indirecte;
- repatizarea consumurilor activit. .ux. .supra cons. .ctivit. 7e baza;
- evaluarea deseurilor si scaderea lor din valoarea cons de materiale;
- repartizarea ,'& pe obiecte de evidenta;
- calc. ,osturilor rebuturilor si scaderea lor din totalul cons. 7e mat.;
- determ. &rod. 'n curs de ex. 0a sf. &er de gestiune si scaderea acesteia din total cons. ,olectate;
- calculatia cost. Efectiv de prod. &e obiecte si unitati de calculatie.
,riterii de clasif. . metodelor de calculatie!
-dupa evolutia in timp! Hmet. ,lasice "met. &e comenzi, pe faze$
H met. *oderne " met. 7irect- cost; variabil-cost$
- dupa sfera de cuprindere! H met. ,osturilor totale" met. &e comenzi, faze, normative$
H met. ,osturilor partiale " standard-cost, direct- cost$.
*etoda pe comenzi " se aplica la intrep. ,u prod. 'ndividuala si la cele cu prod. 'n serie mica. ,aracteristic
acestora este ca prod. 1inite sint obtinute intrun singur exemplar sau intrun numar mic de exemplare. 'n calitate
de obiect de evidenta se considera comanda, iar ca obiect de calculatie este tipul de produs care se fabrica
conform comenzii. ,oncomitent cu lansarea comenzii in contab se intocmeste fisa de evidenta analitica a cons. 'n
bza docum. &rimare in fisa se inreg in mod direct suma aferenta cons. 7irecte. ,'& se colecteaza la nivel de
sectie, apoi la sf. &er. 7e gestiune se repartizeaza pe comenzi la executare in sectia data.o astfel de fisa se
20
intocmeste atunci cind comanda se executa ptr un singur produs, cind ptr mai multe produse-se calc un nou
indicator! costul prd. 1abricate. ,ostul efectiv si cel planificat ! dt 326 ct B22. abaterea @cost efectiv-cost
planificat. .vantajul metodei! permite calc. ,ostului de prod. ,u un grad inalt de exactitate; dezavantajul! nu
permite calc. ,ostului efectiv de prod. 0a finele anului, dar numai dupa finisarea comenzii, in cazul existentei
unui nr, mare de comenzi deseori se fac erori in evidenta consumurilor, ceea ce impune o mare atentie la
codificarea info primare si reflectarea acestora in contab.
*etoda prin faze " se aplica la intreruperea cu prod. 'n masa sau in serii mari, caracteriz. &rintrun sistem de
producere, care parcurge mai multe faze. 'n calitate de obiect de evidenta este faza, iar ca obiect de calculatie-
tipul de produs fabricat. *etoda prin faze cunoaste 3 variante de utilizare! cu semifabricate; fara semifabricate;
*etoda prin faze cu semifabricate se aplica la intreruperea cu prod. 'n masa dupa fiecare faza de fabricatie rezulta
semifab care sint depozitate. .vantajele metodei! permite calc. -nui cost de prod. ,u un grad inalt de exactitate,
permite controlul din partea contab. .supra miscarii semifab. 'n procesul de prod.; dezavantaj! necesita un volum
mare de lucru.
*etoda prin faze fara semifab. " nu se calc. ,ostul efectiv dupa fiecare faza de fabricatie, numai ptr produsul finit
care rezulta din ultima faza de fabricatie. .ceasta se bazeaza pe aceea ca din toate fazele anterioare nu se obtin
semifab. ,i produse in curs de executie care se trec dintro faza in alta fara a fi depozitate; avantajele metodei!
metoda este simpla, dar necesita un volum mare de lucru; dezavantaj! nu se permite controlul din partea contab
asupra miscorarii semifab in procesul de prod.$.
%'. Contabilitatea circulaiei mrfurilor
.provizionarea cu marfuri se efectueaza in baza contarctelor inc#eiate anterior prin urm forme!
-pe raspunderea furnizorului " furnizorul poarta raspundere ptr integritatea marfurilor pe toata per. 9ransportarii
acestora pina la destinatie$;
- prin delegatul propriu al unit. ,omerciale" unui lucrator de la intrep i se elib delegatie in scopul aproviz cu
marfuri de la furnizor$;
- prin depozite de repartizare " aprovizionarea cu marfuri de la depozite se efectueaza in baza notei de comanda$
7ocumente la aproviz cu marfuri!
- docum de transport si marfa " fact fiscala, de expeditie, certificat de calitate$
- docum de decontare" ordin de plata, cec, bon de plata$
,ai de aproviz cu marfuri a unit de comert cu ridicata!
- de la furnizori " se ef in baza contractelor in)eiate anterior, marfurile primite sint verificate daca
sint lipsuri sau plusuri$;
- prin delegat; - de la pers terte, auto#toni, straini.
&tr evidenta marfurilor- 32A. in dt 32A- intrarile , plusurile; ct 32A- iesirile, lipsurile.
9ipsa ! dt A2K ct 32A; dt 33A ct 623-impunerea lipsei pers vinovate; dt :52 ct 33A- din salariu.
-nitatile comerciale cu amnuntul utiliz ptr inregistrarea marfurilor 3 variante de evaluare!
- la cost de ac#izitie " =' a marf. /u se va deosebi de la unitatile cu ridicata$;
- la pret de vinzare" apare necesitatea de a reflecta suplimentar adaosul comercial B32. cind
evidenta se va tine la pret de vinzare inclusiv 9=. se va inscrie 9=. inclus in pretul de vinzare
contul B3:$! pret 9=.@pret de ac#izOadaos comercialO 9=. "de la pret de ac#iz si adaos
coemrcial$.
Contul (21 se caracteriz in felul urmator!
- este un cont ce nu contine sold la sf lunii;
- la incep fiecarei luni el se va des)ide astfel! dt 32A ct B32;
- la sf lunii! dt B32 ct 32A;
- pe parcursul lunii procurarile de marfuri ,adaosul com! dt 32A ct B32;
- iesirile sau vinzarile! dt B32 ct 32A.
Contul (2# " 9=. inclus in pretul de vinzare$,operatiunile de intrare si iesire a marfurilor sint similare cu contul
B32.
Este caracteristic! aproviz de la piata" prevede intocmirea actului de a)izitie, este necesar de a retine : Q impoz
pe venit de la pers fiz, ptr asta se utiliz contul :5C! ac#iz de la piata! dt 32A ct :5C; imp pe venit! dt :5C ct :5K;
ac#itarea cu pers fiz! dt :5C ct 3K2$; aproviz cu marfuri prin intermediul titularului de avans! acordarea avansului!
dt 33A ct 3K2; procurarea marf! dt 32A ct 33A, :5C; dt :5C ct 33A, :53; dt :53 ct 3K2; 9=.! dt :5K ct :5C.
=inzarea marf se ef prin diferite forme in functie de tipul unitatii comerciale. &tr unit com cu ridicata!
- prin transit" se poate efectua in 3 variante! Hcu participarea unit com cu ridicata; H fara particip
unit com cu ridicata$; -prin depozite de repartizare
&tr unit com cu amanuntul!
- cu plata imediat in numerar; - vinzarea cu mica ridicata;
- vinzarea cu plata in rate; - vinzarea in consignatie.
,ontab marfurilor din unit cu ridicata depinde de momentul ac#itarii marfurilor vindute, care poate fi ! a.cu
ac#itare prealabila sau in avans; b. cu ac#itare ulterioara;
a.H primirea avansului! dt 3K3 ct :35;
H reflectarea 9=.! dt 33: ct :5K;
H vinzarea marfurilor! dt 332 ct 622; dt 332 ct :5K;
H costul marfurilor vindute! dt A22 ct 32A;
H compensarea reciproca dintre avans si creanta! dt :35 ct 332;
H trecerea in cont a 9=.! dt :5K ct 33:;
H ac#itarea sumei ramase! dt 3K3 ct 332;
H ac#itarea sumei ramase la bugetul statului! dt :5K ct 3K3.
b. la ac0itarea ulterioara se folosesc numai operatiunile din activitatea prealabila 5, K, A, B.
0a vinzarea marfurilor cu plata imediata in numerar se intocmeste dispozitia de casa de incasare si la sf fiecarei
zile se completeaza registrul de casa in baza datelor din docum primare de intaresi iesire a mij baneti. -nitatile
comerciale sint obligate sa utiliz ptr ac#itarea cu cumparatorii aparatele cu memorie fiscala, si eliberarea bonului
de casa.
- costul vinzarilor! dt A22 ct 32A; - vinzarea ! dt 3K2 ct 622, :5K;
- refl adaosului comerc la vinzare! dt B32 ct 32A;
- refl 9=. inclus in pretul de vinzare! dt B3: ct 32A;
- transfer de mij banesti in expeditie! dt 3K: ct 3K2;
- depunerea in cont! dt 3K3 ct 3K:.
=inzarea marfurilor cu plata in rate
=inzarea marf cu plata in rate se ef in baza contractului cu cumparatorii care treb sa prez buletinul de identitate si
o adeverinta pv marimea salariului pe o per anumita de timp. 0a vinzarea cu plata in rate cumparatorul treb sa
ac#ite prima rata numita acon, care treb sa fie mai mare de 34Q din valoarea marfurilor. =inzarea marf cu plata in
rate se poate face atit ptr lucratorii intrep, cit si ptr pers straine; cind marfa e vind pers straine pina la un an apare
contul de creante 332, iar cind marfa e vinduta pe o perioada mai mare de un an -25K. 0a incep fiecarui an creanta
pe 90 se trece la creanta pe 9+ " de la 25K la 332$. ,ind marfurile is vindute lucratorilor intrep e folosit contul
33A.
%eturnarea marfurilor vindute si reducerea preturilor la marfurile vindute! cauze!
- necorespunderea calitatii; - necorespunderea sortimentului;
- din cauza ca nu sa vindut in perioada stabilita.
%eturnarea marfrurilor vindute se poate face in aceeasi perioada cind a fost cumparata si astfel se permite
corectarea veniturlui din vinzari si 9=.. 'n cazul in care returnarea marfurilor se face in alta per de gestiune
aceste corectari nu sint permise dar se folosesc alte corectari "B33$.
<rganizarea contab in comertul de consignatie este reglementata prin #otarirea de guvern din 52 dec 2CCA, care
prevede modul de desfacere a marfurilor prin comertul de consignatie. &ersoana juridica care preda marfurile spre
vinzare in consignatie poarta den de comitent. 'ar pers juridica care efectueaza vinzarea marf- comisionar. 'ntre
aceste doua parti se inc#eie un contract de comision in care se indica pers care preda marfurile, denumirea marf
predate in consignatie, pretul marf, termenul de vinzare, termenele de efectuare a reevaluarii, marimea
comisionului perceput de comisionar. 7aca marf nus vindute la timp conform contractului pot fi reevaluate urm
reguli!
- daca marf nu sint vindute timp de 34 zile, pretul se va micsora cu 34 Q;
- daca nu se vind in urm 34 de zile dupa prima reevaluare pretul va scadea cu 54Q;
- daca marf nu sint vindute timp de 34 zile dupa a doua reevaluare, preturile vor scadea cu :4Q;
- daca marfurile nu sint vindute timp de 34 de zile dupa a 5-a reevaluare pretul va scadea pina la
marimea la care se poate vinde.
&tr marf primite in consignatie este prevazut contul C35. in dt C35- intrarea marf in consignatie; in ct C35- iesirea
sau vinzarea lor.
&retul vinz "pers fiz$@ pret marfOcomisionO9=." comision$-: Q nu se ia;
&retul vinz "pers juridica$@ pret marfO comisionO9=. " pret marfaOcomision$.
%(. Contabilitatea e!porturilor de mrfuri
- acordarea avansului in vederea ac#itarii drepturilor de impD exp.! dt 33K ct 3K3;
- exp de marfa unui nerezident, costul de bilant a stocului de marfa vinduta! dt A22 ct 32A; venitul! dt 332.3 ct
622;
- H serv de asigurare! dt A23 ct :5C;
H serv cale ferata! dt A23 ct :5C;
H refl 9=.! dt :5K ct :5C;
H serv broc#eraj! dt A23 ct :5C;
H 9=.! dt :5K ct :5C;
- incasarea la contul curent a sumei ptr marf vindute de la cumparator! H datoria restanta pv proc marf.- dt 3K5 ct
332.B;
H diferenta de curs valutar- dt A33.3 ct 332.3 sau dt 332.3 ct 633.3;
H refl avansului primit de la nerezident! dt 3K5 ct :35.3
"#particularitati privind organizarea comertului exterior#
Cometul e!terior este o activitate de vinzare-cumparare a mf.,de sc#imb a mf., de prestare de servici efectuate
atit in interiorul tarii cit si peste #otarile ei.
,ometrtul exterior are diferite efecte ec. si neecconomice .supra fiecarui participant la opertiie de comert
exterior. .ceste efecte pot fi de tip valoric si de concretizare sub forma de difernete dintre incasari si platii a op de
comert exterior.
.ometrul ex consta din $ componente:
Hsisteme neeconmice internationale care la rindullor pot fii!
-import de marfuri si servici -export de marfuri si servici
Hcooperarea ec internationala care poate efectua prin urmatoarele activitati
-activitate investitorilor straini -operati fin,bancare de creditare
-cooperarea de productie si de alt gen
+c#imburi ec interantionale se pot efectua prin 3 metode!
'. 5etoda directa organizarea si realizarea op de comert exterior de catre unitatile producatoare.
''. 5etoda indirecta derularea op de export-imort prin intermediul unitatilor de comert exterior
Costul de intrare a mf importate@pretul intern a importuluiOtaxe si comisionOc#.de trasp de la frontiera
la depozit
&retul interne de export@pretul producatoruluiOc# de exportOambalajeOc#.de trasport pina la frontiera
2.contabilitate e!portului de marfuri
E!portul de mf)reprezinta toatalitate op care produc bunuri fabricate pe teritoriu tari si sunt vindute in alta tari.
7rept unitate de evidenta utilizata pDu export este partida de mf care reprezinta o anumita cantitate de mf
omogene expediate pe un singur contract intro singura directie facutrata de furnizor printro singura factura.
7e regula contractul prevede ca se factureaza fiecare partida de mf expediate de furnizor.%espectarea acestei
cerinte contribuie la pastrarea partidei de mf ca unitate de evidenta pe tot parcursul circulatiei mf de la furnizorii
la cumparator incluzind timpul, trasportul si pastrare mf la depozitele intermediare ceea ce va permite de a efectua
controlul operativ al fiecarei partide de mf in timplu circulatie spre cumparator.
E!emplu: IF!F a inc#eta un contract de livrare a mf cu un nerezident in suma de 24444 W, cursul (/* la data
efectuari tranzactiei de export este de 22,4: lei; suma platilor vamale @2444 lei.,ostul de productie a mf vindute
@53444 lei,c#.prividn trasportare mf@ 2344 lei
Dezolvare:
)#reflectam val mf livrate 79 332 ,9 622 @24444H22,4:@224:44lei
3.costul efectiv 79 A22 ,9 32A @53444
5.c#.vamale 79 A23 ,9:5C @2444 lei
K.c# de trasport 79 A23 ,9:5CDB23@2344
:.ac#itare taxei vamale 79:5C ,t 3K3 2444 lei
6.ac#itarea c#.de trasport 79 :5C ,t 3K3 2344
A.incasarea numerarului de la cumparator 79 3K5 ,9 332 224:44 lei
%8. Contabilitatea importurilor de mrfuri
- ac#itarea in avans a drepturilor de impDexp! dt 33K ct 3K3;
- refl importului de marfuri de la furniz! dt 32A ct :32.3;
- refl oblig fiscale pv impoz si taxele calc in vama!
H calc taxei pv proced vamale! dt 32A ct :5C;
H calc 9=. in vama! dt :5K.3 ct :5C;
- decontarea datoriei pv taxele si impozitele calc in vama din contul avansului acordat! dt :5C ct 33K;
- refl c# pv asig in drum a stocului! dt 32A ct :5C;
- refl serv prestate de calea ferata, 9=.! dt 32A ct :5C; dt :5K ct :5C;
- refl c# serv. 7e bro)eraj! dt 32A ct :5C; dt :5K ct :5C;
- ac#itarea datoriei fata de furnizorul rezident! dt :32.3 ct 3K5;
- diferente de curs valutar! dt A33.5 ct :32.
-mportul de mf reprezinta <peratiune comerciala de cumparare din strainatate a unor mf contra unei cantitati de
moneda convenita, implicand trecerea de catre acestea a frontierei vamale a importatorului.
'mportul poate fi!- direct sau indirect
- de bunuri materiale siDsau de servicii
- propriu-zis sau de completare
- temporar sau eprmanent- cu plata imediata sau cu plata amanata, etc.
'*& de mf poate avea loc in 3 variante!prin expediere directa,prin intermediar
Expedierea directa importastorul ridica mf de la depozitul furnizorului extern si importatorul suporta c# de
trasport si cele vamale astfel cumparatorul va reflecta op. 7e!
Hintrare a mf de la furnizorul de peste #otare %*
Htoate c# de trasport inclusiv taxele vamale H9=. luat in cont la plata 9=.
H7econtarile cu furnizorul externe in dependenta de tipul de ac#itare care este indicat in contract inc#etat
&rin intermediar-functia deintermediar o pot indeplini diferite firme a caror activ consta in acordarea serviciilor
de intermediar in op de import-export.
%elatiele dintre firma intermediara,furnizor si cumparator se reglementeaza printrin contract inc#etat intre aceste
parti.'ntermediarul isi asuma responsabilitate de a inc#ea in urma importului contracte cu furnizorii externi
privind cumpararea valorilor materiale"mf$ printru anumit comision.
'n contract partile prevad cerntele fata de calitatea mf,data livrarii,cerintele fata de
ambalaj,marcare mf,marimea comisionului cei revine intermediarului.
E!emplu:IFLF a importat mf in suma de 344444 lei,c# de trasport pina la vama efectuat de catre un ag.ec@24444
lei,taxele vamale sunt ac#itate in marime de 24 Q din valoarea in vama a mf,taxa pDu procedurile vamale 4,3: Q
din val in vama a mf.,suma serviciilor fata de organul vamal a fost ac#itat pina la momentul devamarii prin
transfer.
:eolvare:
3al.in vama@344444O24444@324444
2a!ele vamale@324444H24Q@32444
Proceduri vamale@324444H4.3:Q@:3:
23/@ "324444O32444O:3:$H34Q@K654:
2.ac#itarea taxe si procedurilor vamale din import 79 33C ,9 3K3 32444O:3:@3 2:3:
3.valoarea mf importate 79 32A ,9 :32 344444
5.c# de transport 79 32A ,9 :5C @24444
K.'nc#iderea 9axe vamale in costul mf. 79 32A ,9 33C 32:3:
:.reflectarea 9=. 79 :5K ,9 3K3 K654:
6.ac#itare cu furnizorii 79 :32 ,9 3K5 344444
A. ac#itare cu trasportatorul 7t :5C ,t 3K3 24444
'B. Contabilitatea consumurilor +i cHeltuielilor 4n construcie
0ucrarile aferente constructiilor unor obiecte pot fi!
- poduri, drumuri, cladiri;
- reconstructie, extinderea intrep;
- reparatia unor obiecte;
- demolarea unor cladiri;
- prestarea unor servicii pv ar#itectura;
- sapatul fintinilor arteziene.
Este constructie in antrepriza si in regie proprie. ,ontractele de constructie sint contracte inc#eiate intre
antreprenor si beneficiar ptr construcita unui obiect sau grupede obiecte legate reciproc. .ntreprenorul reflecta in
contab sa toate operatiile de consum! de materiale, <*=+7, salarizarea, ,.+, ,.*, utiliz *1 in constructie.
(eneficiarul reflecta in contab sa operatiile de primire a lucrarilor de la antreprenor si contabiliz decontarile dintre
antreprenor si beneficiar.
21
,lasificarea contractelor de constructie!
- in raport cu modul de determinare a valorii!
contracte cu valoare fixa" in care ambele parti au negociat o valoare fixa ptr constructia unui sau
mai multo obiecte$
contr. ,u val. 'n regie "val. 7esc#isa$" conform caruia beneficiarul plateste antreprenorului
consumurile efectiv efectuate si in)a o recompensa procentuala, ceea ce reprez profitul
antreprenorului; =al de deviz@ costul obiectOsuma recompensa$
contr. *ixte.
- in raport cu obiectul de evidenta a consumurilor si veniturilor!
contr pe obiecte "contr inc#eiate la constructia unui sau citorva obiecte care sint examinate
separat, daca sint respectate urm conditii! val contr e stab pe fiecare obiect si consumurile,
veniturile, rez fin se recunosc separat pe fiecare obiect$;
contr combinate "prevad constructia unor obiecte legate dupa te#nologia executarilor lucrarilor de
constructie si dupa proiectarea acestora. +e intocmeste documentatia unica de proiectare si de
deviz$.
,onsumurile de antrepriza includ!
- consumuri directe;
- ,'&;
- ,onsumuri generale;
- .lte consumuri recuperate de beneficiar. ,onsumurile directe includ!
- ,7*;
- ,7+;
- ,.+;
- ,.*;
- .lte consumuri directe.
Costul efectiv al mat de constructie se determina dupa formula! >1%./,<-depozitul de pe santierul de
constructie? si el prevede locul pina unde se includ c# de transport, calc slariului ptr incarcare descarcare.;
-transmiterea mat de la depozit pe santier! dt 322.B "prest de serv$ ct 322.B "gestinar$
-consum efectiv al mat de constructie! dt B22 ct 322.B
7ocumentul principal la plata salariilor este fisa de lucru in acord, cuprins in 3 parti! sarcina
colectivului " unde se indica toate lucrarile spre executare, volumul lucrarilor, unitatea de masura$; volumul
efectiv executat de lucrator, suma salariului cistigat. .lte documente! tabelul de pontaj, borderoul de repartizare a
salariiloe in raport cu nr de ore lucrate al muncitorilor. 'n componenta altor consumuri directe se includ plata ptr
arenda unor masini, mecanisme de constructie, uzura si consum la intretinerea *1 cu destinatie de constructie.
7t B22 ,t :52, :55; 7t B22 ,t 23K, 235.
C-P sint numite consumurile legate de intretinerea si exploatarea masinilor si mecanismelor de constructie ce
deservesc citeva obiecte si nu pot fi incluse direct in valoarea contractului. .ceste consumuri se grupeaza in 3
grupe!
- unice "sint conditionate de incarcarea, transportarea, descarcareamasinilor, montarea,
demontarea si transportarea la locul de destinatie; mai mare de 2 an-2K2; mai mic de 2 an-3:2$;
la cota c# aferente perioadei curent! dt 3:2 ct 2K2; lunar !dt B22 ct 3:2.
- ,urente " consumurile la intretinerea si exploatarea masinilor si mecanismelor. .cestea sint
contabilizate pe urm articole! salariile, ,.+, ,.*, asigurarea lucratorilor ce conduc masinile;
consumuri de combustibil; consumuri de reparatie. 9oate aceste consumuri sint contabiliz in
contul B25! dt B25 ct 322, 325, 32K, :52, :55, :32, :5C, B23$
7ocumente primare! act de casare a <*=+7, calculul uzurii, factura fiscala, borderou de repartizarea a
materialelor, raportul de repartiz a serv prestate de catre activit aux.
0a sf consumurile acumulate in B25 sint repartizate in raport cu nr de masini-ore sau in raport cu volumul
lucrarilor executate! dt B22 ct B25
,onsumurile generale "cons generate de conducerea si deservirea procesului de constructie in general pe intrep si
care pot fi incluse in mod direct in costul unui obiect contractual; cuprind 5 grupe! cons generale si admin- coons
pv salariile personalului administrativ, cons la intretinerea *1 cu destinatie generala, serv postale, telefonice;
cons pv deservirea muncitorilor- pv preg cadrelor, reciclarea acestora, crearea conditiilor sanitaro-igienice si de
trai, protectia muncii, incalzirea muncitorilor iarna; alte cons generale- cons aferente cercetarilor stiintifice,
intretinerea pazei antiincendiare; toate aceste consumuri -B2K >consumuri generale contractuale?- dt B2K ct :52,
:55, B23, :32, 33A, 225, 23K$
,onsumurile acumulate se repartizeaza astfel!
- se determina acea parte a cons care se prevede a fi recuperata de beneficiar, aceasta suma se
scade din totalul contului B2K;
- diferenta se repartiz intre obiectele de constructie in raport cu baza de repartizare! dt B22-la
suma cons generale aferente lucrarilor de constructie montaj; dt A25- la suma cons gen
recunoscute drept c# perioadei ct B2K- la suma totala.
0a cons recuperabile de catrea beneficiar se refera o parte din cons generale! cons la transportarea lucrarilor la
locul de lucru tur-retur, in directiile care nu sint deservite de transportul de pasageri public; cons aferente
lucrarilor cu caracter mobil si de deplasare; cons aferente unor actiuni specifice privind asigurarea conditiilor
normale de lucru. ,ind deplasarea este peste #otare ambele parti inc#eie contract si se prevad conditiile de lucru,
cazare! dt B2K ct :52, :55. atunci cind beneficiarul recupereaza aceste cons ele trec la c#! dt A2K ct B2K.
&tr a construi un obiect apare necesitatea de a ridica unele obiecte temporare!
- magazii de pastrae a materialelor de constructie;
- soproane, g#ereta paznicului de santier, gardul in jurul santierului, odai ptr dus, s.a.
9oate c# legate de innaltarea acestora se tin la B23 sau B2: >c# la crearea edificiilor temporare?! dt tB23DB2: ct
322, :53, :55, B23, :32, :5C
,ind lucrarile de constructie au fost executate obiectele date se pun in functiune, se intocmeste proces verbal de
punere in functiune! dt 325.5 >,onstructie provizorie? ct B23DB2:.
,ontabilitatea se tine pe comenzi. ,ind se scrie o comanda se mentioneaza denumirea obiectului, ptr cine se
executa, valoarea de deviz a acestui deviz. 'n baza acestora se intocmeste calculatia planificata in care se indica!
vol de lucru spre executare, cons de materiale, cons ptr salarii, ,.+, ,.*, ,'&. 'n baza acestor calcule se
des)ide un cont analitic in B22 si se determina valoarea de deviz@ toate cons efectuateO Qcare pt antreprenor
reprez profitul. Evidenta se tine cu total acumulat de la inceputul lucrarilor. ,ostul efectiv poate fi calculat si la o
anumita etapa! dt A22 ct B22 "costul$; dt 332 ct :5K "venitul$.
7eterminarea prod in curs de executie este un indicator care este necesar ptr a calcula costul efectiv
precum si valoarea de deviz a lucrarilor predate beneficiarului in mod respectiv ptr a calcula veniturile si
rezultatul finanicar din per de gestiune. &rod in curs de ex reprez lucrarile de contructie- montaj care la o data
anumita nu sint finisate si nu pot fi predate beneficiarului. .cest indicator este mai mare cind partile contractuale
au negociat decontarile la sf lucrarilor si este mai mic cind antreprenorul si beneficiarul au negociat decontarea pe
fiecare etapa de constructie. &tr a determ vol lucrarilor ptr montaj care reprez prod in curs de ex se infaptuieste
inventarierea care este perfectata printrun proces verbal. =aloarea de deviz treb sa includa &E la incep lunii care
se trece ca &E in luna curenta.
1. se admite ca la J de constructie exista urmatoarele!
,#.de incarcare descarcare a unei organizatie terte 5444 fara tva
,# de transportare macarale pina la locul instalari 2B44 fara 9=.
+alariu calculat muncitorilor nostri la decarcarea si curatirea locului 3444 lei
7urata de constructie se stabileste pe 3 anii,lucrarile au inceput la 2 martie.
%ezolvare !1t 1"1 5444D 1t #3" 644D ,t :5C 5644
1t 1"1 2B444 D Ct #3" 5644D Ct #38 32644
1t 1"1 3:54 D Ct #33.1 "3444H35Q$ K64= Ct #33.3"3444H5.:Q$ A4D Ct #31 3444
9otal la 2K2@5444O2B444O3:54@35:54
35:54D3K@CB4,K3"3 ani$
7et. cota parte a c# anticipate pe 90 recunoscute ca ,# curente!1t 2#1= Ct1"1 CB4.K3
0unar contabilu va reflecta 1t (11 Ct 2#1 CB4.K3"din 42.45$
0a sf anului se efectueaza caculele 23 luni HCB4,K3@22A6: 1t 2#1 Ct 1"1 22A6:.
2.in perioada de gestiune suma efctiva a consumurilor generale aferentecontractului ale J antreprenor este de
2C4444.
+uma totala a consumurilor contractuale recuperabile de beneficiar constituie 324444!
7intre care pDu! ,ontractul . 244444;contractul ( 224444.
+e cere de repatizat intre contractele valoarea consm-lor generale
7enumirea ,ontr (aza de repartiare ,oef de repartizare ,onsumuri generale
. 244444 4,C4KA62C C4KA6,2C
( 224444 CC:35,B2
total 324444 H 2C4444
coef@2C4444D324444@4,C4KA62C 1t (11=/ C4KA6,2C 1t (11=; CC:35,B2 Ct (1" 2C4444
3.=' a unui edificiu B444,=&% :44,durata de constructie 56 luni,au fost obtinute materiale in urma decolarii 644
lei. -M@='-=&%Ddurata@B444-:44D56@34B,55.
2.lunar se va reflecta 7t B22 ,t 32K 34B,55"timp de 56 luni$.
3.demolarea edificiului
a.casarea uzuri"decontare$ 1t 21" Ct 213.8 A:44"B444-:44$
b.obtinere materialelor 1t 211 644 Ct 213.3 :44 Ct %12 244
".la constructia unui obiect a aparut necesitatea constructie unei g#erete pDu paznic au fost suportate urmatoarele
consumuri!
Hmaterialele de constructie 2C64 Hsalariu calculat muncitorilor C64
H=&% 64;durata de constructie a ob. &revazut de contract 2B lei.
.u fost obtinute materiale in valoare de B: de lei"a$ si =aloare "b$ :4lei
%ezolvare!
,onsumuri de materiale de constructie 1t (1# Ct 211 2C64
,onsumuri privind salariu calculat muncitorilor 1t (1# 232K,K
Ct #31 C64 DCt #33.1 55,6DCt #33.3 334,B
7are in exploatare 1t 213.3 Ct (1# 52AK,K uzura@52AK,K-64D2B@2A5,43
%eflectarea uzuri lunar 1t (11 Ct21" 2A5,43
,asarea =' 1t21" Ct 213.( 522K,K
<btinerea materialelor 12 211 B:DCt 213.3 64DCt %12 3:
1t 211 :4D1t '1" 24 DCt
213.3 64
#.'n scopul efctuari lucrarilor de constructie cu un termen de 2B luni luni 2 martie la un obiect a fost adusa o
macara la transportarea ai instalarea ei au fost suportate urmatoarele ,#!
H ,#.privind servicile de transportare preastate de org straine B44 lei fara 9=.
H,# de instalare ,salariu 2K44 H&iese de sc#imb 364
+e cere!sa se contabilizeze c#.legate de transportarea si instalarea macaralei,sa se reflecte cota c#.aferente pDu
anul respectiv precum si pDu luna martie.
-,# privind servicile de transport 1t 1"1@B44D1t #3".2@264DCt #38@C64
-+alariul 1t1"1@2AA2DCt#31@2K44DCt#33.1@533DCt#33.3@KC
-&iese de sc#imb 1t1"1 Ct 211 364
-9otal 1"1@B44O2AA2O364@3B52
-3B52D2B luni @2:A,3B"lunar$
-,ota c# anticipate pe 90 recunoscute ca c#.curente 1t2#1 Ct1"1 2:A3,Blei
-0unar contabilu reflecta 12(11 Ct 2#1 2:A,3B lei
%.=aloare de diviz a lucrarilor pDu un contract de constructie tie este de 6344444,consumuri generale totale
recuperabile de ctare beneficiarAKK444,pDu luna octombbrie consumurile generale aferente contractului au alcatuit
53464,val consumurilor generale recuperabile de beneficiar de la inceputu anului anului pina in luna octombrie
este de 23:444lei,=aloarea de deviz a lucratorilor executate pina luna octombrie inclusiv 23A4444.
Se cere:+a se determine care vor fi incluse in costul lucrarilor de antrepriza si consumurile generale ce se vor
trece la c#.perioadei.
7eterminam ponderea consumurilor generale aferente contractelero recuperabile in valoare
atotala de deviz AKK444D6344444H244@23Q
7et consum generale recuperabile pina la luna octombrie 23QH23A4444@2:3K44
7et val consum genreale recuperabile care vor fi incluse in cost 2:3K44-23:444@3AK44
1t (11 C2 (1" 3AK44
7et consum care vor fi trecute la c#.perioadei 53464-3AK44@K664
1t '13 Ct (1"
'1.Contab.venit.+i a reultat. financiar 4n construcie
3eniturile de antrepria includ urm tipuri de venituri!
- suma initiala a veniturlui negociata in contract;
- suma veniturlui cauzata de modificari, de reclamatie;
- suma venitului sub forma de plati suplimentare.
5odificatia reprez modoficarea conditiilor initiale a contractului in)eiat si negociate de catre antreprenor
si beneficiar
:eclamatia reprez suma care antreprenorul o percepe de la beneficiar ptr recompensa consumurilor
neprevazute de contract, neincluse in pretul contractului.
3enitul din reclamatii se recunoaste daca acesta poate fi determinat cu certitudine si ambele parti au
aprobat modificarile si suma veniturlui. +uma reclamatiei se recunoaste daca precis poate fi determinata si aceasta
se include in veniturl de antrepriza.
Platile suplimentare reprezinta niste sume suplimentare care se cuvin antreprenorului de la beneficiar la
reflectarea intocmai a conditiilor contractuale.
7aca executarea lucrarilor de constructii necesita un termen mai mare de operatii de gestiune atunci decontarile
dintre antreperenor si beneficiar precum si recunoasterea veniturilor si c# se prevede pe etape separate sau elem
constructive. 7aca durata de constructie a obiectului respectiv este mai mica de 2 an atunci decontarile dintre
ambele parti si recunoasterea veniturilor si c# la antreprenor va fi efectuata dupa finisarea lucrarilor.
2etoda de recunoastere a c0 si a veniturilor sint!
- dupa finisarea lucrarilor de constructie-montaj " prevede ca veniturile si c# sa fie determinate si
recunoscute la savirsirea lucrarilor de constructie-montaj so preadrea obiectului beneficiarului.
7econtarile sint facute la finisarea acestor lucrari$
- in raport cu gradul de finisare al lucrarilor " prevede ca c# si veniturile sa fie recunoscute pe
stadii, etape, sau elemente constructive ale obiectului cind durata de constructie depaseste o
perioada de 2 an. 7econtarile sint efecutate pe etape sau elemente constructive$.
,onform +/,22, venitul poate fi recunoscut astfel!
- in cazul contractului cu valoare fixa, daca suma totala a venitului poate fi determ cu certitudine,
sau daca exista o certitudine ca antreprenorul va obtine un avantaj economic;
- in cazul contractului cu valoare desc#isa veniturile se recunosc daca exista o ceertitudine ca
antreprenorul va obtine un avantaj economic sau daca consumurile aferente contractului pot fi
precis determinate.
*etode de determinare a rezultatelor financiare!
- ptr raportul consumurilor aferente lucrarilor efectic executate la data gestionara catre suma totala
a cons contractului respectiv;
- ptr determinarea vol efectiv al lucrarilor executate raportat la vol de lucrari conform
contractului;
- ptr determinarea gradului de finisare a partii fizice a lucrarilor.
,ind durata de constructie a obiectului e mai mare de 2 an se determina venitul recunoscut din perioada
respectiva, apoi aceasta suma se diminueaza cu venitul recunoscut in perioada precedenta. 'n baza metodelor se
intocmeste procesul verbal de primire predare a elem constructiv, obiect, faza. +e calc veniturile! dt 332- la
valoarea lucrarilor de constructie montaj; ct 622- la sumavenitului recunoscut; ct :5K.3. ,ostul lucrarilor! dt A22ct
B22.
Iradul de finisare al lucrarilor@ cons efectiveDcons efectiveOcons ptr lucrari de finisareH244Q
+uma veniturilor din per curenta@ val contractualaHgr de finisare-venitul constatat in per preced.
1. sa inc#eat un contract in valoare 2:44444lei fara tva .,ostu efectiv fiind 2244444.+e accepta un avans in
valoare de K44444.
:eolvare:
2.reflectam avansu primit de la antreprenor 7t 3K3 ,t :35 K44444
3.%eflectam 9=. din avans 1t 22# Ct #3""K44444D6$@66666,6A
5.%eflecta vn! 1t221 2B44444 DCt %11 2:44444DCt #3" 544444
K.reflectam costul vinzarilor servicilor 7t A22 ,t B22 2244444
:.trecem in cont 9=. 1t #3" Ct 22# 66666,6A
6.trecerea in cont a avansului primit 1t #23 Ct 221 K44444
A..c#itarea difinitiva 1t 2"2 Ct 221 X"2B44444-K44444$@2K44444
2.valoare contractului a constructilor unui obiect este de A444444,,ostul 6244444,71-@3 ani
,ostull efectiv dupa un an 3:44444.
7eterminam gradul de finisare 2 an
Iradu de finisare@consum efDconsumu prevazut de contractH244Q@3:44444D624444@K4.CBQ
7eterminam consumul pDu anul 3@6244444-3:44444@5644444
=n.recunoscute in anul 2 si 3
22
2 an!A444444HK4.CBQ@3B6B644D3 an!A444444H:C.43Q@K252K44
&rofitul!2an@3B6B644-3:44444@56B644D3 an@K252K44-5644444@:52K44
%ecunoasterea toate vn din anul 2 !1t221 5KK3534"622O:5K$
Ct%11 3B6B644D Ct #3".2 :A5A34"34Q$
%ecunoasterea costului din an 2. 1t '11 Ct (11 3:44444
%ecunoasterea venitului din an 3!1t 221 KC:A6B4DCt %11 K252K44DCt #3".2 @B363B4
,ostul efectiv 3 an 12 '11 Ct(11 5644444
'2. Contabilitatea activelor biolo,ice +i a produselor a,ricole
.ctivitatea agricola@ proces de transformare a activelor biologice in prod agricole sauDsi in active biologice
suplimentare.
.ctive biologice@ animale si plante rezultate din evenimentele trecute, controlate de intrep si supuse modificarilor
cantitative si calitative in scopul obtinerii produselor agricole sau a activelor biologice suplimentare.
,lasificarea activelor biologice!
- dupa maturitate!
mature ".( care asigura obtinerea prod agricole sau a activelor biologice siplimentare! vii, livezi,
vaci, gaini$;
imature ".( care nu asigura obtinerea prod agricole sau a activelor biologice suplimentare$
- in raport cu perioada de obtinere a prod agricole sau a activelor biologice suplimentare!
.( pe 90 "acele de la care se obtin prod agricole sau .( suplimentare ptr o perioada mai mare
de 2 an$
.( curente " acele de la care se obtin produse agricole sau de la care nu se obtin prod agricole,
adica .( mature care asigura obtinerea prod in decursul unei perioade care nu depaseste un an,
precum si animalele )a crestere si ingrasat.$
- dupa posibilitatea de a obtine multiple prod agricole sau .( suplimentare!
.( de consum "semanaturile de cimp, care asigura obtinerea o singura data a prod agricole, dupa
care ele isi inceteaza existenta$
.( purtatori " .( care asigura obtinerea multipla a prod agricole sau .( suplimentare-
obtinerea de mai multe ori$.
&roduse agricole@ produse obtinute din transformarea .(, aceasta fiind dirijata in cadrul intrep. 3 grupe de prod
agricole!
- &. de baza "prod ptr obtinerea carora a fost creat sau procurat un .($
- &. secundare "prod obtinute concomitent cu cele de baza de la .( sau grupe biologice, dar care
are o importanta secundara$
- &. conjugate "reprez 3 sau mai multe tipuri de prod agricole de baza obtinute de la un activ
biologic sau grupa de active biologice$.
.( pe 90@ pot fi inreg la intrari prin operatiunile de cumparare, sc#imb, create de gospodarie, investite ca cota in
capitalul statutar, cu titlu gratuit.
- procurarea animalelor mature! dt 235 ct :32, :5C; dt :5K;
- refl altor c# legate de procurare! dt 235 ct 33A" cu avans$; ct :53 "fara avans$; ct 322 "cons de
nutreturi$; ct B23, :32, :5C" cind nu4i transport propriu$;
- cind turma de baza este completata cu vitele crescute in gospod proprie, acestea sint evaluate
conform regulei! animalele tinere trecute in cireada de baza sint evaluate la cost efectiv, care a
fost la incep anuluiOcost planificat sau normativ al acestor animale la intretinerea loe de la incep
anului pina la mom transferarii;
- iesirea .( pe 90! acestea pot fi vindute, transferate in categoria celor care se afla la crestere si
ingrasat, sacrificate, s.a.
- vinzarea! dt A32 ct 235; dt 23K ct 235 "casarea uzurii acumulate$; dt 332 ct 622;
- transferarea la categoria celor puse la crestere si ingrasat ! dt 323 ct 235;
- sacrificarea animalelor! dt B22 ct 235;
- toate consumurile aferente sacrificarii! dt B22 ct :52, :55, B23; dt 326- la costul carnii,
maruntaielor; dt 322- la costul pieilor ct B22.
'n fitote#nie!
- la procurarea vitei de vie in valoare se include si pamintul! dt 235- valoarea vitei de vie; dt 233-
val terenului; dt :5K- 9=. la vita de vie ct :32, :5C.;
- c# la procurarea vitei de vie! dt 235, 233 ct 33A, :53, 3K3, :5C.
- ,ind intrep creste cu fortele sale proprii plantele, apoi preg solul, ingrasamintele! dt 232 ct 322,
:52, :55, B22
- 'esirea plantelor perene! casarea uzurii acumulate! dt 23K ct 235;
- %efl valorii de bilant! dt A32 ct 235;
- 'nreg veniturilor! dt 332 ct 632; ct :5K;
- +tingerea creantei! dt 3K3 ct 332;
- 'n cazul defrisarii apar c# legate de defrisare! dt A32 ct :52, :55, B23;
- %efl materialelor obtinute din defrisare! dt 322 ct235.
,ontabilitatea golurilor
Iolurile infulenteaza la diminuarea brusca a produselor. 'nlaturarea acestora din vii si livezi necesita anumite c#!
sapatul gropilor, saditul butasilor, puietilor, costul materialului saditor, cons aferent protectiei plantelor, salariul
tractoristilor! dt 232 ct 322-material saditor; ct :52- salariul muncitorilor care sadesc si sapa gropile; ct :55, ct
B23, ct :32, :5C- la serv tertilor.;
- c# aferente ingrijirii si cersterii! dt 232 ct 322;
- daca intrep nu mai reflecta alte c# de inlaturare golurilor atunci aceste c# treb capitalizate! dt
235 ct 232;
- daca nr golurilor nu e esential cons ptr inlaturarea acestora e necesar de reflectat in componenta
cons ptr intretinerea plantelor perene roditoare, si anume in dt B22.
'n componenta .( curente intra! viteii, mieii, iezii, purceii, puii animalelor cu blana scumpa, s.a.
-ntrarea :
- procurarea! dt 323ct :5K, :32, :5C;
- c# legate de procurare! dt 323 ct 322, 3K3;
- cind intrep inreg produsi obtinuti in gospod proprie! dt 323 ct B22 " obtinuti din transferarea .(
productive$; ct B23 " obtinuti de la vitele mature de munca ca un tip de activit aux$
- prod obtinuti cresc si ating o anumita virsta si sint trecuti din grupa inferioara in cea superioara!
dt 323 "gr inf$ ct 323" gr sup$;
- ca cota in capitalul statutar! dt 323 ct 525;
- gratuit! dt 323 ct 633.
-esirea :
- transferarea la turma de baza! dt 235 ct 323;
- vinzarea! dt 332 ct 622, ct :5K-B Q; costul! dt A22 ct 326;
- incasarea mijloacelor! dt 3K3 ct 332;
- sacrificarea "c#$! dt B22 ct :52, :55, 23K, B23; valoarea de bilant! dt B22 ct 326;
- obtinerea materialelor! dt 322"pielea$ ct B22; dt 326 "carnea si maruntaiele$.
'n baza docum primare se inreg se se intocm registrul de evidenta a miscarii animalelor. 'nregistrarea se face in
expresii cantitative, masa vie si valoare; in baza acestui registru se intocm raportul statistic pv miscarea
animalelor, pasarilor. 'n baza acestui registru se intocm jurnalul order nr. 2K, care reprez un registru de evidenta
analitica si sintetica miscarii animalelor si pasarilor.
1ocumentele la intrari a produselor cerealiere!
- registrul de expediere a boabelor si altor produse de pe cimp;
- foaia de expediere a crealelor din cimp; registrul de receptie a cerealelor.
'n baza reg soferului si reg de receptie, soferul face inregistrarea in foaia de parcurs. 0a sf zzilei curente se scrie
un extras de transmitere combainerului, acesta face inregistrarea in foaia de evidenta a tractoristului. Iriul apoi se
insira se usuca se sorteaza si se cintareste, dupa care se intocm proces verbal de uscare si sortare a boabelor.
-ntrari: dt 326 ct B22, 32:;
- dt 326 ct B22 "fructele, legumele$;
- dt 326 ct B22, 32: "stornarea deseurilor de boabe$;
- dt 322 ct B22, 32: "deseurile ce pot fi utilizate sint trecute la nutreturi$;
- dt 322 ct B22 "la unele intrep, tutunul este trecut la intrari docum primare in masa vie$;
- dt 326 ct B22, 32: "tutunul e uscat, intocm docum pv uscarea si determinarea pierderilor la
uscarea acestuia- suma cu rosu$;
- dt 332 ct 622; dt 332 ct :5K- vinzarea;
- dt A22 ct 326- recunoasterea costului vinzarii.
-ntreb. '3. C*$2/;-7-2/2E/ *PE:/2-<$-7*: 1E 1EC*$2/:E S- P7/2/ -$ 3/7<2/
$/2-*$/7/ 7/ ;/$C/ C*5E:C-/7/
+'+9E*-0 7E,</9.%'0<% &%'/ ='%.*E/9
='%.*E/9-0 reprez orice plata efectuata prin intermediul docum de decontare, fara a utiliza moneda in
forma sa concreta.
'n calitate de subiecte ale relatiilor de decontare fara numerar, se prezinta un nr mare de pers fizice si juridice.
'n calitate de obiecte pot fi!
- marfuri si servicii plati conform operat comerciale
- varsaminte in buget, plati aferente imprumuturilor si alte instr. 1inanciar-creditare sunt plati
aferente operat necomerciale
decontarile fara numerar se efectueaza in baza urm principii!
2$ realizarea operat de decontare pe baza conturilor bancare desc#ise clientilor pt pastrarea si
transferarea mij banesti
3$ succesiunea platilor din conturi tre sa se efectueze de catre banci, in conformitate cu dispozitia
titularilor acestor conturi si in modul stabilit de catre acestia atunci cind nu exista alte prevederi
in legislatia %*.
5$ &rincipiul controlului din partea tuturor partilor participante la decontari asupra corectitudinii
desfasurarii acestor operatiuni si respectarea instructiunilor privind ordinea de desfasurare a lor
K$ &rincipiul obtiunii libere privind formele de decontare presupune ca ag.ec. are dreptul de a stabili
forma de decontare si de a le fixa in contractele inc#eiate fara ca banca sa intervina
<%I./'M.%E. 7E,</9.%'0<% '/9E%(./,.%E
7econtarile interbancare pe teritoriul %* se efectueaza prin intermediul centrului de decontare a (/*, astfel
fiecare banca comerciala desc#ide la centrul de decontari un cont numit >nostro?, pt (/* acest cont este >0or?.
,ontul nostro se tine la evidenta la contul 2452 cont in (/*
(anca comerciala este obligata sa-si alimenteze la timp contul sau pt a efectua platile in cont din numele bancilor
sau la cerintele clientilor bancilor.
&t efectuarea decontarilor interbancare, bancile comerciale inc#eie cu (/* un acord privind efectuarea
decontarilor.
Decontarile interbancare se efectueaza in conformitate cu regulamentul privind decontarile interbancare pe
teritoriul %*. 0a banca platitoare in baza documentelor primare se intocmeste ordinul de plata centralizator si
registrele lui. .ceste registre se intocmesc pt fiecare banca corespondenta in parte. Ele se transmit prin
intermediul satelitului. 0a centrul de decontari al (/*, dupa verificarea docum primare, are loc transferarea
mijloacelor de la contul bancii platitoare la banca beneficiara. 7ocum cu mentiunea (/*, se anexeaza la
extrasele din cont >loro?, la banca beneficiara in baza registrului , are loc inscrierea mij la contul clientilor care
sunt beneficiari! 7t 2452 ,t333K,333:
'n practica bancara sunt cazuri cind au loc erori, sau nr contului nu corespunde cu numele ag.ec.,
in acest caz sumele primite se inscriu la contul 3AC5 > sume cu caracter neindentificat?! 7t2452 ,t 3AC5
9imp de o zi operativa banca tre sa clarifice destinatia sumei respective. 'n cazul in care suma
este inscrisa la contul beneficiar se intocmeste! 7t 3AC5 ,t 333K, 333:
7aca beneficiarul nu este gasit, suma se restituie bancii platitoare! 7t 3AC5 ,t 2452
,</9.( <&E%.9 7E 7E,</9.%E &%'/ <%7'/-0 7E &0.9.
<%7'/-0 7E &0.9. este un ordin dat de catre platitor bancii sale privind transferarea catre beneficiar, a unei
anumite sume de bani.
'n cazul in care platitorul si beneficiarul sunt deserviti de aceeasi banca, atunci ordinul de plata se
intocmeste in 5 exemplare! primul exem4plar ramine la banca! 7t 333K ,t333K; al doilea exemplar se anexeaza la
extrasul din contul beneficiarului; al treilea exemplar cu mentiunea bancii se restituie platitorului.
'n cazul in care platitorul si beneficiarul sunt deserviti de banci diferite, ordinul de plata se intocmeste in 3
exemplare.
+cc#ema circuitului ordinului de plata
(anca platitoare banca beneficiara
platitor beneficiarul
2.'ntre platitor si beneficiar! inc#eierea acordului comun in care se prevede forma de decontare cu ordinul de plata
3.7e la beneficiar la platitor! expedierea marfurilor sau prestarea serviciilor
5.7e la platitor la banca platitoare! platitorul prezinta bancii ordinul de plata
K.7e la banca platitoare la platitor! banca in baza primului exemplar trece la scaderi suma indicata din contul
platitorului! 7t 333K ,t 2452. &latitorului i se elibereaza a doilea exemplar
:.7e la banca platitoare la banca beneficiara! prin intermediul centrului de decontare (/*, banca beneficiara
primeste copiile electronice a ordinului de plata
6.7e la banca beneficiara la beneficiar! la banca beneficiara se scrie suma indicate la contul beneficiarului! 7t
2452 ,t 333K. (eneficiarului i se elibereaza o copie a ordinului de plata
<%7'/-0 7E &0.9. 9%EM<%E%'.0 are loc la efectuarea platilor la bug de stat, astfel inregistrarile
contabile si circuitul este acelasi.
,</9.( <&E% 7E 7E,</9.%E &%'/ ,E%E%E. 0. <%7'/-0 7E &0.9.
,E%E%E. 0. <%7'/-0 7E &0.9. este o cerere a beneficiarului catre platitor, de a plati o anumita suma de
bani in baza documentelor de expediere privind valoarea productiei sau serviciilor prestate.
,onform contractului unde se stabileste modul si termenul de prezentare de catre beneficiar a cererii de plata spre
acceptare, precu si termenul de prezentare de catre platitor la banca spre plata.
+c#ema circuitului
&latitor beneficiar
(anca platitoare banca beneficiara
2.'ntre platitor si beneficiar! inc#eierea contractului
3.7e la beneficiar la platitor! prezentarea docum de plata platitorului, platitorul confirma acceptarea prin
semnarea cererii de plata
5.7e la platitor la banca platitoare! primul si al doilea exemplar le prezentam la banca sa platitoare
K.0a banca platitoare! la banca platitoare se verifica docum de plata si in cazul existentei mij banesti la fondul
platitorului in baza priului exemplar, se trece la scaderi suma din contul platitorului 7t 333K, sau 33:2 ,t 2452
(&
:.7e la banca platitoare la platitor! exemplarul 3 impreuna cu extrasul de cont se transmite platitorului
6.7e la banca platitoare la banca beneficiara! banca plat transmite info la banca benef prin intermediul centrului
de procesar a info unde baza docum transmis se trece la scaderi, suma din contul corespondent al bancii platitoare
si se scrie un cont corespondent a bancii beneficiare 7t 2452 (&l ,t 2452 (benef
A.0a banca benef! banca benef exttrage din cutia postala 3 exemplare a documentului de plata si in baza unui
exemplar inscrie suma data in contul beneficiarului si il coase in mapa cu docum zilei 7t 2452 (( ,t 333K
B.7e la b benef la benef! alt exemplar impreuna cu extrasul din cont se transmite beneficiarului
7E,</9.%E. <&E% 7E &0.9. &%'/ ,E,
,E, un docum de decontare prin care emitentul de cecda ordin bancii platitoare de a plati o anumita suma de
bani la prezentarea cecului de catre beneficiarul de cec.
,ecul e intocmit de emitent in prezenta beneficiarului de cec. &e cec se scrie suma, numele beneficiarului si alte
date. &e cotorul cecului se arata suma cecului si cea ramasa.
7aca platitorul si beneficiarul sunt deserviti de aceeasi banca, atunci nebeficiarul de cec intocmeste bordiroul
cecului in 5 exemplare si impreuna cu cecul il prezinta bancii. &rimul exemplar al bordiroului si cecul ramin in
documentele de zi ale bancii. 7t333A ,t 333K
'n cazul cind sunt deserviti de banci diferite!
( plat - &latitorul b benef-beneficiar
2.'ntre plat si benef! inc#eierea contractului
3.7e la benef la plat! prestarea serv, executarea lucrarilor
5.7e la plat la benef! plat elibereaza cecul benef
K.7e la benef la b benef! benef intocmeste bordiroul cecului in K exemplare ! un exemplar ramine la banca
beneficiara, al doilea exemplar se restituie beneficiarului ca confirmare
:.7e la b benef la b plat! celelalte exemplare al bordiroului de cecuri se transmite bancii platitoare
6.7e la b plat la platitor! banca platitoare trece la scaderi suma indicata in bordirou de la contul platitorului, cecul
si un exemplar ramin in docum de zi la banca platitoare 7t 333A ,t 2452
A.7e la b plat la b benef! banca platitoare remite bancii benef copia electronica a bordiroului de cecuri ac#itat
B.7e la b benef la benef! banca benef inscrie la contul benef suma primita! 7t 2452 ,t 333K
7E,</9.%E. <&E% 7E &0.9. &%'/ .,%E7'9'=
.,%E7'9'=-0 reprez angajamentul unei banci de a plati o suma determinata pt marfa livrata sau serv prestate
intr-un termen fixat la prezentarea docum ce dovedesc ca marfa a fost expediata sau serv a fost prestate
&e teritoriul %* se utilizeaza!
- .,%E7'9'=-0 .,<&E%'9 reprez acreditivul la desc#iderea caruia banca platitoare transfera
banii bancii beneficiare intr-un cont special desc#is
- .creditivul irevocabil conditiile pot fi modoficate in urma convenirii ambelor parti
.creditivul poate fi desc#is din contul surselor proprii sau din contul creditului primir de la banca. 7t 333K
,t3B4A se creaza acreditivul
7aca luam bani in credit ! 7t 2354 -2KC2 ,t 3B4A
+c#ema circuitului
&latitor (.pl benef-b.benef
2.'ntre plat si benef! inc#eierea contractului
23
3.7e la plat la b plat! pt a desc#ide un acreditiv platitorul prezinta la banca sa o cerere in K exemplare pe
formulare tip, unde se indica termenul acreditivului, denumirea bancii beneficiare, cont bancar al platitorului,
tipul acreditivului, suma si denumirea docum , in baza caruia se va efectua plata acreditivului
5.0a b plat! executorul bancar verifica corectitudinea indeplinirii cererii, aplica pe toate exemplarele data si
semnatura pers responsabile si stampila bancii
K.7e la b benef la b plat! primul exemplar serveste ca baza pt trecerea la scaderi din cont curent al platitorului
suma indicata si inscrierea la contul 3B4A. .poi se coase in mapa cu docum zilei! 7t 333K ,t 3B4A. .l 3-lea si al
5-lea exemplar, se transmit bancii beneficiare
:.0a b benef! in baza exemplarului 3 se inregistreaza suma din cerere la contul 3B4A pe numele benef
6.7e la b benef la benef! exemplarul 5 cu data si mentiunea b benef care se transmit beneficiarului, drept
confirmare de desc#idere a acreditivului pe numele lui
A.7e la b plat la plat! exemplarul K impreuna cu extrasul din cont se transmit platitorului drept confirmare de
desc#idere a acreditivului
B.7e la benef la plat! benf expediaza marfa conform contractului
C.(enef la b benef! in aceeasi zi prezinta la banca sa bordiroul de utilizare a acreditivului in K exemplare
24.0a b benef! primul exemp. .l bordiroului serveste ca baza pt inscrierea sumei in contul benef. 7t 3B4A ,t
333K"benef$.
22.7e la b benef la b plat! exemplarele 3 si 5 impreuna cu docum de expediere se transmit bancii platitoare prin
(/*
23.7e la b plat la plat! in baza exemplarului 3 se scoate la evidenta suma din bordirou, iar exemp. 5 impreuna cu
docum anexate se transmit plat drept confirmare de utilizare a acreditivului
25.7e la b benef la benef! exemplarul K impreuna cu extrasul din cont se transmite benef
in cazul cind acreditivul nu e utilizat complet se intocmesc urm inregistrari contab!
la banca beneficiara! 7t 3B4A ,t 2452
la banca platitoare! 7t 2452 ,t 333K
-ntreb. '". C*$2/;-7-2/2E/ *PE:2-<$-7*: 1E C/S/
*:>/$-A/:E/ SE:3 1E C/S/ / ;/$C-7*: C*5E:C-/7E
<&E%.9'-/'0E 7E ,.+. sunt operat de intermedierea bancii si servesc drept baza pt gestionarea fluxurilor
monetare primite si eliberate de banca.
,asieria bancara poate fi organizata din mai multe tipuri de case!
2$ ,asa operationala efectueaza operat de incasare si plati, in lei si valuta, etc
3$ ,asa serala efectueaza incasari de la ag.ec. in timpul noptii. +e ocupa si cu sc#imburi valutare.
5$ ,asa cu program prelungit lucreaza in)a citeva ore dupa programul zilei operationale cu scopul
de a incasa mij banesti de la ag.ec.
K$ ,asa de verificare a numerarului este destinata pt verificarea, numararea si impac#etarea
banilor
:$ ,asa de sc#imb valutar presteaza serv de vinzare-cumparare a valutei
6$ ,asa amplasata in afara bancii casa de sc#imb valutar, casa de incasare, casele care se afla in
sediul unei intrep
&t organizarea caselor circulante conform normelor in vigoare, sunt puse urm cerinte!
- (ancile comerciale sunt obligate sa asigure pastrarea si integritatea mij ban a clientilor
- 0a intrarea in casierie se permite sa se afle cite un singur client
- 'ncaperile caselor se amenajeaza in asa mod, incit lucrul casierului sa fie usor de supraveg#eat
<%I./'M.%E. +' 1-/,9'</.%E. ,.+E' 7E <&E%.9'-/'
9oate sumele incasate si platite in timpul de functionare a casieriei, se inregistreaza in casa de operat a bancii.
'ncasarile si alte operat care se efectueaza in programul prelungit, se refl in conturile titularilor pers fizice cu data
zilei, in care au loc operatiunile, iar in conturile pers juridice cu data zilei de lucru urm.
Evidenta numerarului existent in casa de operatiuni, se tine zilnic pe categorii si cupiuri in %egistrul-situatia casei
de operatiuni
.limentarea cu numerar a bancilor se efectueaza de (/*. (ancile care au cont in (/*, solicita in scris
necesarul de numerar cu o zi lucratoare inainte de ziua alimentarii. 'n cazurile in care casele de operat. 0ae
bancilor, formeaza excedent de numerar, acestea pot fi depuse in (/*, informindo preventiv cu o zi inainte.
/umerarul casei de operatiuni, se tine la evidenta la contul 2442, in 7t se refl incasarile de numerar, in ,t
platile de numerar.
.limenatrea casieriei operationale! 2$ 7t 2443 ,t 2452 3$ 7t2442 ,t 2443
,</9.( <&E%.9 7E E0'(E%.%E . /-*E%.%-0-'
<perat de primire a numerarului prin casele de incasari, se efectueaza pe baza urm. 7ocum. 7e casa!
- 1oaia de varsamint
- <rdin de incasare
- (ordiroul insotitor
1oaia de varsamint! ag.ec. pt alimentarea contului sau in timpul programului operativ, intocmesc foaia de
varsamint, care este compusa din 5 parti!
2$ 1oaia de varsamint
3$ ,#itanta
5$ <rdinul
1oaia de varsamint se prezinta de catre client executorului de cont, care verifica intocmirea corecta a docum. <
inregistreaza in jurnalul de casa, o semneaza si o transmite casierului. ,asierul verifica semnatura, primeste banii
de la client si daca suma corespunde cu cea inscrisa in docum, semneaza foaia, c#itanta si ordinul, pune stampila
si intoarce depunatorului c#itanta. 1oaia de varsamint ramine in casierie. <rdinul de plata se transmite in contab
pt inscrierea numerarului primit la contul clientului. 7t 2442 ,t 333K
(ordiroul insotitor se utilizeaza pt depunerea de numerar prin genti sigilate de catre clienti cu volum mare de
incasari. +erviciul de incasare poate fi efectuat de catre banca, si de client. Ientile sunt primite la sfirsitul zilei
operationale. 7aca nu este posibila verificarea numerarului, atunci ea se amina pe a doua zi, iar gentile primite se
inregistreaza in registrul primire-predare gentilor cu numerar si goale.
&%'*'%E. /-*E%.%-0-' 7E ,.9%E ,.+E0E +E%.0E
&t depunerea numerarului la casele de incasari serale se va proceda astfel!
- (anca inc#eie cu fiecare client in parte un contract semnat de ambele parti
- &t fiecare client care depune numerarul la casa serala , se intocmeste la incep fiecarei luni o fisa
de prezentare. 7upa luarea in primire a gentilor sigilate, casierul casei serale completeaza fisa de
prezentare si o prezinta clientului pt semnare.
'n baza bordiroului insotitor se intocmeste inregistrarea! 7t 2442 ,t 3AC3
7upa verificarea numerarului din genti! 7t 3AC3 ,t 333K
.limentarea bancomatului 7t 244: ,t 2442
,</9%<0-0 /-*E%.%-0-' +' . =.0<%'0<% &.+9%.9E '/ ,.+.
+alariatii casieriei raspund pt integritatea numerarului si a valorilor ce le sunt incredintate conform prevederilor
normelor privind oper de casa in banci si dispozitiile legate privind incadrarea gestionarului, inc#eerea
contractelor si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor materiale.
0a suma lipsurilor depistate! 2$ 7t :C26 ,t 2442 3$ 7t 2B4K ,tKC42
0a restituirea lipsurilor de catre pers gestionara! 7t 2442 ,t 2B4K
0a retinerea lipsei din salariul gestionarului! 7t 3B4K ,t 2B4K
0a suma veniturilor depistate cu ocazia inventarierei! 7t 2442 ,t KC42
-ntreb. '#. C*$2/;-7-2/2E/ C:E1-2E7*: ;/$C/:E
1E6-$-2-/ S- C7/S-6-C/:E/ C:E1-2E7*:
,%E7'9-0 este operat prin care se ea in stapinire imediata de catre debitor a resurselor in sc#imbul unei
promisiuni de rambursare viitoare.
,lasificarea creditelor!
2$ 'n dependenta de valuta! -nationale; - straine
3$ 'n functie de scopul creditelor acordate! - bugetar; - comercial; - de consum; -agricol
5$ 'n functie de termenul creditului! - pe 9+; - termen mediu; - pe 90
E='7E/9. <&E%.9 7E .,<%7.%E . ,%E7'9E0<%
&rocedura de acordare a creditului bancar, include etapele!
- +olicitarea creditului, prezentarea pac#etelor de docum
- /egocierea si aprobarea creditului
- .naliza situatiei economico-financiara a solicitantului
- 7erularea creditului, acordarea si rambursarea
- ,ontrolul si supraveg#erea bancii
,reditele acordate de catre banci se refera la grupuri de conturi de la 2354 pina la 2KC4. .cestea sunt conturi de
activ. 'n 7t se refl suma creditului acordat, ,t-rambursarea creditului. 'n cadrul tuturor grupelor, cu exceptia
2KC4, conturile sunt clasificate in dependenta de termen. ,onturile care se termina cu cifra 2, sunt credite pe 9+,
cifra 3-termen mediu, 5-90.
Iarantiile ce pot fi acceptate de catre banci!
- I.%./9'' %E.0E afecteaza bunurile pt garantie si sunt formate din ipoteci si gajuri
- I.%./9'' &E+</.0E sunt angajamente ale unei pers fizice sau juridice, pt care acesta se
obliga sa execute obligatia debitorului.
,reditul bancar poate fi acordat prin mai multe metode !
- .cordarea in numerar! 7t 2354-2KC4 ,t 2442
- &rin transfer la contul curent al debitorului ! 7t 2354-2KC4 ,t333K
- &rin transfer la ac#itarea docum de plata a furnizorului! 7t 2354-2KC4 ,t333K aceeasi banca;
7t 2354-2KC4 ,t 2452 banci diferite
,</9.( 7<('/M'' &9 ,%E7'9E
(ancile comerciale refl la veniturile sale suma dobinzii calc pt creditele acordate in momentul calcularii ei
indiferent de ac#itare
,alc dobinzii! 7t2A44 ,t din cl K
.c#itarea in numerar in baza ordinului de incasare! 7t 2442 ,t2A44
7obinda sporita poate a fi ac#itata si preventiv. +uma primita se ia la evidenta la contul 3A62!
- &rimirea plati anticipate ! 7t 2442 sau 333K ,t 3A62
- 0a ac#itarea dobinzii lunare in baza platii anticipate ! 7t 3A62 ,t 2A44
7obinda pt credit daca nu a fost ac#itata o stornam si o luam la evidenta la contul A343. +tornarea ! 7t clK ,t
2A44
,reditul se trece in categoria creditelor fara dobinda se se inc#ide contul. 7e ex! 7t23C: ,t 23C2
,</9.( <&E%.9 7E %.*(-%+.%E . ,%E7'9-0-'
,lientul bancii poate rambursa creditul primit, conform prevederilor contractului de credit!
- &ina la expirarea termenului de rambursare
- %ambursat creditul lunar sau trimestrial
- 0a sfirsitul termenului de acordare a creditului.
%ambursarea creditului se refl!
- .c#itarea prin virament "ordinul de plata$! 7t 333K ,t 2354-2KC4
- %ambursare cu numerar "foaia de varsamint$! 7t 2442 ,t 2354-2KC4
0a rambursarea deplina a creditelor, obligatiunea debitorului fata de banca dispare si dreptul de gaj inceteaza!
iesirea A242 " la suma creditului$; iesirea A243"la suma gajului$; iesirea A232"la suma garantiei$.
1<%*.%E. +' -9'0'M.%E. %E+ &9 &'E%7E%'0E 0. ,%E7'9E0E /E%.*(-%+.9E
(anca trimestrial clasifica portofoliul sau de credite repartizindul in : grupe, unde la fiecare grupa se efectueaza
decontari in fondul de risc in urm. ,ote procentuale!
2$ +tandarte "3Q$-este credit la termen si se respecta toate conditiile contractului de credit
3$ +upraveg#eate ":Q$-creditul la care exista prob potentiale legate de starea finan e debitorului
5$ +ubstandart "54Q$ exista riscul pierderii mai inalt decit cel obisnuit, provocat de unul din urm
factori!
- +ituatia debitorilor este nefavorabila
- 'ncapacitatea rambursarii creditului
K$ 7ubioase "A:Q$ exista prob care nu pun la indoiala si scad probabilitatea rambursarii creditului
in conformitate cu conditiile existente de rambursare
:$ ,ompromise "244Q$ la momentul clasificarii nu pot fi rambursate
1ormarea reducerilor pt pierderi se refl la c# bancii si in baza notei de contab se intocmeste formula! 7t cl:
"::42$ ,t 2:42
+uma creditului ac#itat in fondul de risc, se ia la evidenta la contul memorandum! 'ntrare A342
'n cazul daca creditul deja este trecut la scaderi din contul reducerilor pt pierderila credite, atunci gajul se
inregistreaza in posesia bancii! 7t 2B4C sau 2B22 ,t 2:42
7aca pina la comercializare de catre banca a gajului, situatia ec-finan a clientului sa imbunatatit si debitorul
indepl oblig sale fata de banca ! 7t 333K ,t K354DKKC4 la suma dobinzii neac#itate, 2:42 la suma creditului
neac#itat
-ntreb. '%. C*$2/;-7-2/2E/ *PE:/2--7*: 3/7<2/:E
*:>/$-A/:E/ S- E3-1E$2/ *PE:/2--7*: SE SC@-5; 3/7<2/:
&t organizarea operat de sc#imb valutar, bancile organizeaza case de sc#imb valutar. /umerarul casei de sc#imb
valutar se tine la evidenta la contul de activ 2445. 7t-alimentarea, incasarea valutei; ct vinzarea valutei.
7iferenta de curs se refl la contul K6:K
0a procurarea valutei de catre casele de sc#imb! 7t2445 curs oficial ,t2445 curs de cumparare
0a vinzarea valutei! 7t 2445-curs vinzare ,t2445-curs oficial
,</9.( <&E%.9 7E ='/M.%E-,-*&.%.%E . =.0-9E' +9%.'/E &%'/ ='%.*E/9
(anca presteaza serv de comercializare a valutei straine la cererea clientului. 'n acest scop solicitantul prezinta
bancii cererea de vinzare-cumparare a valutei straine. 'n cerere se indica denumirea titularului de cont, contul in
lei si cel valutar, suma tranzactiei, cursul, data.
(anca percepe un comision! 7t333K ct K6AK
,</9.( 7E,</9.%'' ,0'E/9-0-' (./,'' '/ =.0-9. +9%.'/.
7eoarece mij valutare se refl la ec#ivalentul lor in lei moldovenesti, se efectueaza calc conform cursului oficial,
adica banca efectueaza reevaluarea conturilor valutare, ori de cite ori are loc scimbarea cursului oficial. %ezultatul
reevaluarii se refl la contul K6::
&t efectuarea decontarilor la operat de export-import, bancile rezidente %* desc#id conturile >/ostro? in bancile
de peste #otare. &t evidenta lor se gaseste contul de activ 2453, in valuta tarii respective. 7e la contul >nostro?
bancile pot efectua plasari in bancile straine. &t evidenta acestora, se utilizeaza grupele de conturi! 246; 24A;24C.
0a efectuarea plasarilor! 7t 246, 24A, 24C ,t 2453
0a restituirea plasarii! 7t 2453 ,t 246, 24A, 24C
,alc dobinzii! 7t2A42,2A4K,2A46,2A4A ,t K45,K46,K4A,K4C
0a incasarea dobinzii! 7t 2453 ,t 2A42,2A4K,2A46,2A4A
''. Contabilitatea operaiilor de depoit
7epozit bancar@ mij banesti incredintate ptr pastrare unei banci cu sau fara de dobinda stabilita.
9ipuri de depozite!
- dupa timpul depozitarii pina la mom retragerii resurselor!
d. 0a vedere " mij banesti depuse in cont fara a indica termenul de pastrare cu sau fara dobinda$
d. 0a termen "mij banesti depuse pe un termen fixat cu o dobinda fixata in contract$
d. 7e economii " mij banesti depuse de populatie cu scopul pastrarii sau economisirii$;
- in dependenta de categoriile de depunatori!
d. .le pers. 1izice si juridice;
d. .le bancilor comerciale;
- in functie de valuta!
d. 'n valuta straina;
d. 'n valuta nationala;
- conform modului de calculare si ac#itare a dobinzii!
d. 1ara dobinda;
d. ,u dobinda.
Evidenta depunerilor pers fizice sau juridice se efectueaza in baza planului de conturi pe urm grupe!
3324, 3334, 33:4, 3524, 35K4, 3564, 35A4, 35B4.
- bancile comerciale primesc depozite de la clienti in numerar sau prin transfer! dt 2442, 333K, 2452 ct conturi de
depozit;
- dob sporita ce urmeaza a fi platita se calc zilnic, dar se plateste lunar, trimestrial sau la anularea contractelor si
se inreg la conturile de c#! dob sporita! dt :324, :3:4, :524, :5B4 ct 3A44; ac#itarea dob! dt 3A44 ct 2442, 333K,
2452.
- banca comerciala ptr a atrage clientii propun depozite cu dob capitalizate, adica dob calculata lunar se aduna la
soldul contului de depozit! dt 3A44 ct conturile de depozit;
- cind se anuleaza contractul inainte de termen banca percepe amenzi, penalitati! dt 3A44 ct KC:2;
- restituirea depozitelor! dt conturi de depozit ct 2442, 333K, 2452.
'(.contabilitate vn. Si cH. -n ;C
'8.*r,aniarea contabilitii 4n or,aniaiile de asi,urri
,ontab.organizatiilor de asig.se tine dupa un sistem complex de colectare,identificare,prelucrare,inregistrare a
element.contabile.&ers.fizDjurid.ce activeaza in %* tin contab.organiz.de asug.conform 0egii
contabilitatii,+/,,&lan de cont.contabile si alte acte normative.
<rganizatiile de asig.sunt societati specializate, ce indeplinesc rolul de asiguratori si ocupa un segment specific
in economia tarii.,ontab.in organiz.de asig.are o serie de particularitati,astfel pDu inregistrarea operatiilor din
aceasta activitate la &lan.de conturi al activitatii econ-finan.a J au fost puse in aplicare grupe suplimentare de
conturi.
&articularitatile specifice ale activ.de asig.conditioneaza sarcinile princip. ale contab.acestor operatiuni,care
cuprind!
'nregistr.corecta si prelucrarea date. evidentei contract. de asig.pe asig.directa si reasigurare pe
asigurati,termeni de aparitie si stingere a datoriilor acestora fata de asigurator.
24
%eflectarea veridica si completa conform legii a venit.din activit.organizatiilor de asig.
,ontrolul asupra indeplinirii obligatiilor fata de asigurati in corespundere cu contractele de asig. inc#eiate.
&rezentarea calitativa si deplina a raportelor pDu utilizatorii interni si externi ai inform.priv.rezultatele
finan.a activitatii organizatiilor de asigurare.
<rganizarea activit.efective a serviciului contabilitatii al organiz.de asig.exclude posibilele incalcari in
activit.acestora si ca urmare in activit.de asigurare totalmente.
(B.Contabilitatea operaiilor din asi,urarea direct&/1)
,ontabilitatea veniturilor din activitatea de asigurare se tine in contul 625.=eniturile din .7 se inregistreaza in
baza contractului de .7,a politei de asig.si a documentelor ce confirma plata primei de asigurare. ,ontul 625 e
destinat pDu generalizarea inform.privind calculul primelor de asig.si primirea altor venituri din serviciile de
asig.Este un cont pasiv,unde in ,t se reflecta veniturile din activitatea de asig.0a sfirsitul anului de gestiune
rulajele creditoare cu total cumulativ de la inceputul an.de gest.se inc#id cu cont.5:2.
Evidenta analitica a venit.pe contracte de .7 se tine pe tipuri de asigurari,asigurati,contracte de asig.si etape de
plata a primei de asig.Evidenta creantelor si datoriilor pe contracte de .7 fata de organizatiile de asigurari se tine
la conturile 33C,:K2.
,ontabilizarea veniturilor in momentul intrarii in vigoare a contractului de .7! 7t 33CA ,t 6252.
.c#it. creantei de catre asigurat! 7t 3K2,3K3,3K5 ,t 33CA.
,#elt.privind plata despagubirilor,indemnizatiilor si altor sume de asigurare constituie unul dintre principalele
articole de c#eltuieli din .7.Ele se tin la contul de activ A2:,care e destinat pDu acumularea informatiei privind
plata despagubirilor de asig.si a sumelor se asig..ceste c#elt.la finele anului de gest.se trec la rezultatul financiar.
.c#itarea platilor de asig.asiguratilor se inregistreaza in contab.asiguratorului in felul urm.! 7t :K2 ,t
3K2,3K3,3K5.
(1.Contabilitatea operaiilor de reasi,urare
%easigurarea reprez.cedarea partiala sau integrala a unor riscuri preluate de un asigurator,numit reasigurat,unui
alt asigurator,numit reasigutator,care isi asuma angajamentul sa recupereze o parte din despagubirea de asigurare
acordata de catre reasigurat pe contract.de asig.directa.
,ontab.operatiilor de reasigurare la reasigurat
<rganizatia cedenta tine evid.operatiilor de transmitere a riscurilor in reasig.utilizind in scopul
contab.venit.obtinute cont.de pasiv 625.'n ,t se inregistreaza venit.din comisioanele primite pe riscurile transmise
in reasig.iar in 7t la sf.perioadei de rest.rulajele creditoare cu total cumulativ se trec in cont.5:2.Evid.analitica se
tine pe tip.de asig.si reasiguratori.'n scopul contab.c#elt.suportate se utiliz.cont. de activ A2:,care e destinat
generalizarii informatiei priv. c#elt.ce tin de risc.transmise in reasig.'n 7t se inregistreaza c#elt.legate de
transmiterea risc.in reasigurare,iar in ,t la sf.an.,rulajele debitoare se trec in 5:2.
<peratiile de baza la organizatia de asig.cedenta ce tin ce risc.transmise in reasig.!
'nregistr.c#elt.cedentului la suma primei de asig.pe risc.transmise in reasig.! 7t A2: ,t :K5.
,alc.rezervei de prime pe risc.transmise in reasig.conform conditiilor reasig.! 7t 33C ,t :2A.
'nregistr.venit.cedentului la suma comision.pe risc. transmise in reasig.! 7t 33C ,t 625.
+tingerea creantei reasiguratorului la suma rezervei de prime formate pe risc.transmise in reasig.si
comision.calc. cedentului pDu riscul transmis! 7t :K5 ,t 33C.
&lata primei de asig.reasiguratorului! 7t :K5 ,t 3K2,3K3.
'ncasarea de catre cadent a recompensei procentuale a pagubei platite de reasigurator! 7t 3K2,3K3 ,t 33C.
+tingerea rezervei de prime fermate de cedent la moment. intrarii in vigoare a contr.de reasig.! 7t :2A ,t :K5.
,ontabilizarea c#elt.la suma procentelor calc.pDu rezerva de prima formata! 7t A2: ,t :K5.
+tingerea datoriei cedentului fata de reasig.la suma rezervei de prime si procentelor calculate! 7t :K5 ,t
3K2,3K3.
,ontab.operatiilor de reasigurare la reasigurator
&Du generalizarea inform.priv.operatiile de reasig.la reasigurator ce tin de risc.primite in reasig.se utiliz.cont.625
in scopul contabilitatii venit.si cont.A2:-pDu contabilit.c#elt.
Operatiile de baza la reasigurator ce tin de risc#primite in reasigurare:
'nregistr.venit.reasiguratorului la suma primei de asig.ce urmeaza sa fie ac#itate de cedent! 7t 33C ,t 625.
'nregistr.rezervei de prime in marimea procentuala de la prima de asigurare pe risc.prpmite in reasig.conform
conditiilor reasigurarii! 7t 35K ,t :K3.
'nregistr.c#elt.reasiguratorului la suma comisionului ce treb. platita cedentului! 7t A2: ,t :K3.
+tingerea datoriei reasiguratorului fata de cedent la suma rezervei de prime retinute de cedent si la suma
comision. ,alculat cedentului! 7t :K3 ct 33C.
'ncasarea primei de asig.de reasigurator!7t 3K2,3K3 ,t 33C
+tingerea datoriei reasiguratorului! 7t :K3 ,t 3K2,3K3.
'nregistr.venit.reasiguratorului in marimea procentelor calc. pDu rezerva de prima retinuta de cedent! 7t 33C ,t
625.
(2.S-S2E5<7 6-SC/7 /7 :5
1. Sistemul fiscal: noiuni ,enerale
+istemul fiscal reprezint o strategie unic n sistemul financiar al %* i include urmtoarele elemente!
2. sistemul de impozite i taxe; 3. legislaia fiscal; 5. aparatul D organele fiscale
9oate aceste verigi sunt strns legate ntre ele deoarece n baza legislaiei fiscale activeaz aparatul fiscal,
avnd ca scop utilizarea impozitelor ca surse de venit ale statului. Eficiena sistemului fiscal depinde de situaia
real a fiecrui element al lui.
;n sistemul de impozite trebuie s se respecte unele principii! ec0itatea, simpleea procedeelor i
determinarea tuturor elementelor de impunere, claritatea obligaiilor i drepturilor contribuabililor.
+istemul de impunere trebuie s asigure stabilitatea impozitelor i taxelor, s propun un nivel optimal al
fiscalitii care nu ar stopa activitatea economic i nu ar agrava situaia material a populaiei.
0egislaia fiscal este c#emat s stabileasc normele juridice de instituire a impozitelor i de stabilire a
sanciunilor pentru nerespectarea disciplinei fiscale.
.paratul fiscal trebuie s dirijeze activitatea de instruire a contribuabililor n material fiscal, s coordoneze
aezarea i perceperea corect a impozitelor.
,onform codului fiscal ",1$ sistemul fiscal al :5 reprezint totalitatea impozitelor i ta+elor1 a principiilor1
a formelor de stabilire1 modificare1 anulare a acestora1 prevzute de cod1 precum i totalitatea msurilor care
asigur ac5itarea lor.
2. Sistemul de impoite +i ta!e al :5
Sistemul de impunere reprezint totalitatea impozitelor1 ta+elor i altor pli1 concepute n conformitate cu
legislaia fiscal n vigoare. ,onform ,1 impozitele, instituite n %* se clasific!
7up trsturile de fond i de form! impozite directe i impozite indirecte
7upa instituiile care le administreaz! locale i generale de stat
+istemul impozitelor IE/E%.0E 7E +9.9 include!
2. impozitul pe venit 3. 9=. 5. .ccize K. taxe vamale :. impozitul privat 6. taxele rutiere
+istemul impozitelor i taxelor 0<,.0E include!
2. impozitul pe bunurile imobiliare 3. taxa pentru resursele naturale
5. taxa pentru amenajarea teritoriului
K. taxa pentru dreptul de a organiza licitaii locale i loterii pe teritoriul unitii administrative-teritoriale :.
taxa de plasare a publicitii 6. taxa de aplicare a simbolicii locale
A. taxa pentru amplasarea unitiilor comerciale iDsau de prestri servicii de deservire social
B. taxa de pia C. taxa pentru cazare 24. taxa balnear
22. taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de cltori pe rutele municipale, oreneti i steti 23.
taxa pentru parcare 25. taxa de la posesorii de cini
2K. taxa de amenajare a localitilor din zona de frontier care au birouriDposturi vamale de trecere a frontierei
vamale.
'mpozitele i taxele locale i generale se stabilesc, se modific sau se anulaz exclusiv prin modificarea i
completarea codului fiscal. 'mpozitele locale, lista i plafoanele taxelor locale se aprob de ctre &arlament.
,otele impozitelor i taxelor locale, stabilite prin codul fiscal, se numesc ,<9E *.L'*E. .utoritile locale au
dreptul la modificarea, n limitele competenei lor, a cotelor, a modului i termenelor de ac#itare a impozitelor si
taxelor locale, i la aplicarea facilitilor suplimentare care se adopt pe parcursul anului fiscal concomitent cu
modificrile corespunztoare ale bugetelor locale. ,otele modificate de ctre autoritile locale se numesc ,<9E
,</,%E9E i nu pot depi cotele maxime, stabilite de ,1.
3. 7e,islaia fiscal
;n %* legislaia fiscal se reprezint prin!
2. ,odul fiscal, care ntrunete C titluri!
9itlul ' 7ispoziii generale - n vigoare din 42.42.2CCB
9itlul '' - 'mpozitul pe venit - 42.42.2CCB
9itlul ''' - 9=. - 42.42.2CCB
9itlul '= .ccizele 42.42.3442
9itlul = .dministrarea fiscal - 42.4A.3443
9itlul =' 'mpozitul pe bunurile imobiliare - 42.42.3442
9itlul ='' 9axele locale - 42.42.344:
9itlul =''' 9axele pentru resursele naturale - 42.42.3446
9itlul 'L 9axele rutiere 42.42.344A
3. .lte acte legislative, adoptate n conformitate cu ,1 "instruciuni, regulamente, scrisori metodologice ale
'1&+, decrete ale &reedintelui %*, #otrrile Iuvernului, legile cu privire la punerea n aplicare a titlurilor ,1$.
". *r,anele fiscale: drepturi +i atribuii
.7*'/'+9%.%E. 1'+,.0Y reprezint activitatea organelor de stat1 mputernicite i responsabile de
asigurarea colectrii depline i la termen a impozitelor i ta+elor1 a penalitilor i amenzilor n bugetele de
toate nivelele i n fondurile e+trabugetare precum i de efectuare a aciunilor de cercetare penal n caz de
e+isten a unor circumstane ce atest comiterea infraciunilor fiscale.
(3.Contabilitatea impoitului pe venit &-p3)
1eterminarea si evidenta -p3 a pers. ce activeaa in calitate de intrepreinator e re,lementat de S$C12
?,ontab. 'p=?si ,odul fiscal. 0a determinarea 'p=,la J se calc. venitul contabil,ce reprez. profitul sau pierderea
perioadei de gest. pina la impozitare. .cest profit se determ.pe parcursul anului prin calcul in %aportul privind
rezultatele finan. 'ar la finele an. in contul 5:2?%ezultat finan.total?. 7t contului include c#elt. acumulate pe tipuri
de activitati, iar ,t-venit.acumulate pe tip.de activitati. %ezultatul financiar al perioadei de gestiune pina la
impozitare se obtine comparind suma totala a veniturilor cu suma totala a c#eltuielilor.
'n legislatia fiscala sunt prevazute reguli de constatare a venit.si c#elt.in scopuri fiscale, iar in +/,-reguli de
calcul si constatare in scopurile contabilitatii financiare.
=enitul impozabil sau pierderea fiscala e acel venit sau pierdere contabila de la finele perioadei
de gest.corectat conform regulilor stabilite de legislatia fiscala,adica cu marimea diferentelor permanente si
temporare.
%eflectarea sumei 'p= ac#itata in rate pe parcursul anului! 7t A52 ,t :5:.
0a finele an.suma 'p= platita in avans se inregistreaza prin formula contabila inversa! 7t :5: ,t A52.
+uma efectiva a 'p= se reflecta prin! 7t A52 ,t :5K.
=irarea la buget a sumelor 'p= se efectueaza astfel! 7t 33:, :5K ,t 3K2,3K3, 3K5.
9recerea in cont a sumelor avansurilor 'p= la finele perioadei de gestiune ! 7t :5K ,t 33:.
(".Contabilitatea ta!ei pe valoarea adu,at&23/)
9=. reprez.un impozit indirect care se stabileste pDu operatiunile privind transferul dreptului de
proprietate asupra bunurilor si prestarii de servicii. Ea se calc.pDu importul si livrarile de bunDserv.'n contabilitate
conform titlului ''' din ,odul fiscal, 9=. se reflecta in baza principiului specializarii exercitiilor.'n functie de
tipul marfii,consumatorului si felul operatiunii, livrarile de bunDserv. +e grupeaza in livrari scutite de 9=. si
livrari impozabile la cota de 34Q sau cotele reduse-:Q,BQ si cota zero.
0ivrarile impozabile cu 9=. trebuie sa aiba factura fiscala ce confirma dreptul trecerii in cont a 9=.
la cumparator. 0ivrarile si procurarile sunt inregistrate in %egistrul de evidenta a livrararilor si %egistrul de
evidenta a pricurarilor,in baza carora se intocmeste declaratia privind 9=..
9=. se reflecta in ,t contul :5K,in corespondenta cu 7t conturilor de evidenta a mijloacelor banesti
sau a creantelor. 'ncasarea in avans a mijloacelor contra livrarilor ulterioare creaza aparitia obligatiei de plata a
9=. si se reflecta in 7t 33: si ,t :5K.
9=. aferenta impotrului de serv.se calculeaza si se reflecta ca datorie la buget ce se trece la
c#eltuielile perioadei.+uma 9=. de platit la buget se calculeaza lunar ca diferenta dintre 9=. aferenta vinzarilor
din ,t :5K si 9=. aferenta cumpararilor reflectate in 7t acestui cont. 'n situatia de obtinere a unui sold debitor
preliminar aferevt 9=. la contul specificat, aceasta se trece la creante in baza notei contabile prin ! 7t 33: ,t
:5K.
(%.Contabilitatea impoitelor locale
.gentii economici calculeza si ac#ita diferite impozite si taxe locale.9axa locala"90$ e o plata
obligatorie efectuata la bugetul unitatii administrativ-teritoriale.90 se aplica de autoritatile administratiei
publice locale in conformite cu 0egea privind 90,care stabileste marimile maxime a lor.+istemul fiscal al %*
cuprinde un ansamblu de impoz. si 90, in componenta carora intra impozitul funciar, impozitul pDu folosirea
resurselor naturale,9axa pDu amenajarea teritoriului,9 de organizare a licitatiilor si loteriilor,9 pDu amplasarea
publicitatii, 9 de aplicare a simbolicii locale, 9 balneara,9 #oteliera,9 de piata si altele.
90 se determina prin produsul dintre cota si baza de calcul sau pot fi egale cu marimea fixata de
lege.&Du generalizarea informotiei privind datoriile fata de buget aferente impozitelor ,taxelor e destinat
cont.pasiv :5K. 'n ,t de reflecta datoriile calculate fata de buget privind impoz.si taxele ,iar in 7t- platile
virate efectiv sau trecute in cont.+oldul e creditor si reprezinta suma datoriilor J privind platile datorate
bugetului la sfirsitul perioadei de gestiune.
,alculul impozitelor, taxelor si altor defalcari obligatorii se reflecta astfel! 7t A25 ,t :5K.
('.Contabilitate impoitului funciar&impoitul pe bunuri materiale
'mpozitul pe bunurile imobiliare se calculaza si se plateste conform 9itlului 6 din ,1
Subectul impuneri-pers. fizica si juridica proprietari ai bunurilor imobiliare pe teritoriu %*.
*biectul impuneri)bunuri imobiliare inclusiv terenuri siDsau obiectele de pe ele.
;aa impoabila a bunurilor imobiliare constituie :4Q din valoarea estimat a bunurilor.
Evaluare bunurilor se efectueaza de catre organele cadastrale teritoriale.,ota maxima a impozitului constituie
4.:Q din baza impozabila a bunurilor imobiliare.
7e impozitul de bunuri imobiliare sunt scutite atit persoanele fizice cit si juridice!
.utorizatiile publice si institutiele finaciare de la bugetele de toate nivelurile
&ers fizice care arendeaza de la stat case si alte incaperi de locuit
<biecte de protectie nivela
7e acest impozit sunt scutiti proprietearii ale caror terenuri si loturi de pamint sunt!
<cupate de rezervatii
7estinate fondurilor silvic si a apei
1olosite de oraganizatiile stiintifice si institutii de cercetare
7atele despre bunurile imobiliare supuse impozitari sunt luate din evidenta analitica a cont123
+i sunt evaluate la valoare de bilant 3;M3/)uura
+uma uzuri acumulate se ia din datele din evidenta analitica a contului 12"
-mpoitul pe bunurile imobiliare se determina prin produsul dintre cota acestui impozit si valoarea de produsul
dintre cota acestui impozit si valoarea de bilant mediu anuala a bunurilor imobiliare.1iecare trimestru nu mai trziu
de data de 34 a lunii urmatoare contribuabilei platesc +uma impozitului pe bun imibiliare in marime de Z din
suma anuala.
E!emplu:S:7F7emnaruFdespune de imobile =( a caror pe 6 luni constituie!
0una =aloare la inceputu
luni
'ntrariDiesiri +uma uz.acum 0a sf.luni"2O3-5$
2 K5:623 - BC53A 5K63B:
3 5K63B: A4444 24:4K K4:AB2
5 K4:AB2 "K6534$ 2235: 5KB336
K 5KB336 - CCBA 55B35C
: 55B35C :4444 CCBA 5AB3:3
6 5AB3:3 - 2243: 56A33A
A 56A33A - - -
=( medie@K5:623D3O5K63B:O...O56A33AD3@332B343.:D6luni@56CA44
Exemplu!firma data =ic#el com se afla in mun.,#isinua si conform anului 3 la legea pDu punerea in aplicare a
titlului 6 din ,1 ,cota imp pe bun.imob pDu aceasta J este de 4,3Q din valaore bunurilor. 7eoarece impozitu pe
bun.imob se calculaeza pe trimestru 3 al anului cota impozitul se va inmultii cu 4.:Q.'n trim.' J a ac#itat impozti
in suma de 23C,5 lei
+uma impoz pe bunDimob@56CA44H4,3QH4,:@56C,A lei
+uma impoz pe bunDimob@56C,A4-23C,5@3K4,K4 lei
,ostul impozitului imobi 79 A25 ,9 :5K@3K4,K4 lei
,N'9.* '*&<M'9-0 79 :5K.: ,9 3K3 3K4,K4 lei
((.sistemul asi,urarilor sociale de stat al :5
L=ecesitatea si continutul economic al asigurarilor sociale
/ecesitatea asigurrilor sociale este determinatde dezvoltarea factorilor de produciei nspecial de dezvoltarea
industriei cGnd au aprut asociaii, cluburimuncitoreti care ncep s punproblema ocrotirii muncitorilor ncazul
incapacitii de munc sau a invaliditii pentru c ceteniipotajunge, din diferite motive legate de munc "lipsa
igienei, a proteciei muncii, accidente de lucru,mbolnviri profesionale$ sau dinmotive de limite de vGrst sau
maternitate, laimposibilitatea de amunci este necesar ca statul, companiilenaionale, regiile autonome, societile
comerciale s iadin timpmsurile corespunztoare pentru protecia muncitorilor asigurGndu-leveniturile
necesaretraiului acestoraifamiliilor lor pe perioada incapacitii de lucru. 1iind o important problem de stat,
asigurrile sociale ale cetenilor sunt garantate deconstituie, de codul munciii de alte acte normative.
L'rincipiile si rolul asigurarilor sociale "rganizarea asigurarilor sociale de stat in D3
25
,uprinderea in asigurari sociale a intregului personal din %.., +.,.intreprinderi private. .stazi cetatenii activi
ai tarii pensionarii suntocrotiti prin asigurari sociale ceea ce inseamna ca la baza asigurarisociale se afla principiul
generalitatii.- cetatenii sunt ocrotiti in toata cazurile si pentru toata perioada de pierdere a capacitatii lor
de munca;- personalul din %.., +.,, si pensionarii sunt scutiti de de platacontributiei pentru asigurari sociale;-
cetatenii sunt ocrotiti prin asigurari sociale potrivit sistemului desalarizare sau in concordanta cu venitul realizat;-
ocrotirea cetatenilor se realizeaza in concordanta cu cerintele eticii siec#itatii sociale;- pensiile de asigurari
sociale sunt scutite de orice impozite si taxe;
- pensiile si indemnizatiile de asigurari sociale nu pot fi cedate nicitotal nici partial fiind un drept personal;-
asigurari sociale se infaptuiesc de catre insusi cetatenii respectivi prin organe proprii si organizatii competente.
3rincipiile
!unicitatea;obligativitatea;garantarea de catre stat adrepturilor de asigurari sociale; cetatenii sunt ocrotiti in toate
cazurilesi pentru toata perioada pierderii capacitatii demunca; contributivitatea; egalitatea;
ocrotirea in concordanta cucerintele eticii si ec#itatii sociale; pensiile sunt scutite de impozite sitaxe;
imprescribilitatea dreptului la pensie si la indemnizatiile deasigurari sociale;inaccesibilitatea drepturilor de
asigurarisociale; autonomia si descentralizarea asigurarilor sociale.
L<ursele de formare a fondurilor asigurarilor sociale
1ondurile asigurari sociale se constituie in majoritatea tarilor dincontributia agentilor economici, a salariatilor, si
statului uneori prinsubventii. 'n *7 fondurile asigurari sociale de stat depinde demarimea veniturilor realizate de
personalul incadrat in muncadeoarece agentii economici platesc contributiile pentru asigurarisociale in functie
de aceste venituri. ,resterea veniturilor personaluluia dus la sporirea continua a veniturilor asigurari sociale de
stat.
.ontributiile pentru asigurari sociale de stat se calculeaza asupra fondului total de salarii folosite de catre
agentii economici in care secuprind
! salariile tarifare ale intregului personal al unitatii; drepturile ban pt concediile legale;sporurile de salarii "de sris$;
indemnizatiile deconducere; sumele prevazute a se acorde din fondul de participare a personalului
la profituri; drepturile ban ce se acorda personalului candac indeplineste diferite obligatii de stat sau
obstesti! premiile prevazute sa se acorde personalului in timpul anului. +uma anuala acontributiilor pentru
asigurari sociale.
Formele de ocrotire a cetatenilor prin asigurari sociale
!pensiile,trimiterea la tratament balnear si de odi#na, indemnizatiile siajutoarele, unele c#eltuieli cu ocrotirea
sanatatii.
(8. *r,aniarea evidenei bu,etare 4n :epublica 5oldova
(ugetul de stat se defineste din 3 puncte de vedere!
- sub aspect juridic " este un act in care se inscriu veniturile si c#letuielile probabile ale statului pe
o perioada determinata de timp! 2 an$;
- sub aspect economic "exprima relatiile economice in forma baneasca$
%olul bugetului!
- financiar "asigura mobilizarea si distribuirea resurselor financiare ale statului in vederea indepl
functiei si sarcinilor sale$
- economic " bugetul cuprinde si te#nici de intreventie in .E si sociala, prin intermediul careia
statul isi realizeaza politica de stimulare econ si protectie sociala$;
(ugetul se reprez sub forma unei balante! venituri " fiscale! impozite directe , indirecte; nefiscale$ si c#eltuieli
"functionale! c# la apararea nationala, invatam., sanatate, cultura, asistenta sociala; economice! c# curente, de
capital, financiare$
(uget ec#ilibrat! c#@veniturile;
(uget excedent! veniturileUc# "rusia$;
(uget deficitar! c# Uveniturile "%.*.$
'nstitutiile publice@ unitati publice prin intermediul carora statul isi indeplineste functiile si serviciile sale in
domeniul economic, social-cultural, de aparare, administrativ.
&ot fi! Hde importanta centrala "parlam., presedintia, guvernul, ministere$; Hlocale "unitati administrativ teritoriale,
consiliile raionale, municipale, orasenesti$
(ugetul %* e format din !
- bug republican" concentreaza partea principala a fondului bugetar si este administrat de organele
centrale de stat$;
- bug local " cuprinde bugetele unitatilor adm-teritoriale si sint formate din bugetele proprii ale
oraselor, municipiilor, raioanelor, sectoarelor mun. ,#isinau$
,aracteristicile institutiilor publice!
- sint organisme prin care statul desfasoara rolul, atributiile si functiile sale in domeniul
administrativ, socil-cultural, aparare, justitie;
- sint organisme care nu desfasoara activitatea productiva;
- in functie de modul lor de finantare integral din resursele bugetare sau partial din mijloace
extrabugetare;
- in general nu au indicatori de rentabilitate si eficienta economica;
- '& nu calc si inreg uzura mij fixe sau uzura <*=+7 in mod treptat
&e bugetul republican deosebim urm tipuri de ordonatori!
- ordonatori principali " au dreptul sa repartizeze credite bugetare unitatilor ierar#ic inferioare in
functie de plan si de modul in care s-au folosit sumele acordate anterior$
- ordonatori secudari de credite " sint subord ordonatorilor principali de credite si au in
subordonare ordonat tertiari. .u dreptul sa utilizeze respectarea normelor legale si conform
destinatiei ei creditele bugetare aprobate unitatilor pe care le conduc si sa repartizeze credite
bugetare unitatilor din subordonare, conducatorii carora sint ordonatori tertiari$;
- ordonatori tertiari de credite " au dreptul numai sa utilizeze creditele bugetare acordate unitatilor
pe care le conduc in limita planurilor financiare aprobate si cu respectarea dispozitiilor legale$.
0a nivel local avem doar ordonatori principali si tertiari.
,ontab in inst publice constituie contab care asigura evidentierea tuturor operatiunilor de incasari si plati
referitoare la fondurile publice. .semanari cu contab financiara!
folosirea unor metode si registre contabile pv activitatea financiara;
modelele bilantelor contabile ca si planul de conturi general ptr inst publice sint stabilite de
acelasi organ , de ministerul finantelor;
prevede inreg cronologica si sistematica in contab a tuturor operatiunilor de incasari si plati in
mod simultan;
stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare precum si a soldului final al fiecarui cont.
*inisterul finantelor in calitatea sa de organ central al administrarii de stat realizeaza politica statului in domeniul
financiar si actioneaza in scopul asigurarii ec#ilibrului financiar, monetar si valutar al %*. 'n sarcina min fin intra
primirea, verificarea si analiza darilor de seama contabile pv executarea bugetelor locale si executarea devizelor
de c# ale inst publice de subordonare de stat. El mai elaboreaza proiecte bugatre locale, asigura evidenta
executarii acestor bugete, incaseaza integral si la timp impozitele, taxele si alte venituri ale bugetelor, indrumeaza
si controleaza institutiile publice pv evidenta contabila.
Evidenta contabila a executiei bugetului raional, municipal (alti, municipal ,#isinau se tine de catre contab
bugetara a directiei generale financiare. Evidenta contabila a operatiilor pv executarea devizelor de c# ptr
intretinerea aparatului directiei generale 1inanite se tine conform instructiunii cu privire la evidenta contab in inst
publice.
,ontabilii sefi in activitatea lor se conduc de prevederile legii contab., legii privind finantele publice locale si alte
acte legislative si normative in vigoare. /u au dreptul sa execute indicatii care contravin actelor legislative si
normative in vigoare si care sint de evidenta contabila si rapoartele financ.
.tributiile contab bugetare!
- analiza si controlul executiei devizului de venituri si c#;
- verif zilnica cu unitatile teritoriale ale trezoreriei de stat a corectitudinii, reflectarii in evidenta a
veniturilor si c# bugetelor respective;
- studierea sistematica a regulamentelor, instructiunilor, indicatiilor metodice, referitoare la
evidenta contabila;
- utilizarea te#nologiilor info ce tin de evidenta contabila;
- predarea la timp a documentelor in ar#iva, intocmirea darilor de seama si prezentarea lor la timp.
7ocumentele evidentei contabile!
- bugetul unit. .dm.teritoriale pe tipuri de bugete- forma 5(;
- repartizarea pe luni a veniturilor si c#- forma25;
- repartizarea pe luni a c# bugetului unitatii adm teritoriale; plan de finantare, forma23;
- dispozitia de plata trezoreriala, forma B;
- nota de contab, forma nr. 3AK;
- nota de transfer;
- extrasele din conturile trezoreriale.
0a nivel local, evidenta contab bugetare se tine in baza urm registre!
- cartea mare, forma 21;
- balanta de verificare, forma 6;
- registrul evidentei analitice a imprumuturilor, forma 31;
- registrul decontarilor intre bugete, forma K1;
- registrul veniturilor, forma :1.
'n scopul corectitudinii inreg contabile la conturile evidentei sintetice si analitice se intocmeste balanta de
verificare ptr fiecare grupa de conturi. +oldurile si rulajele operat. %eflectate in dt si ct , aratate in balantele de
verificare se verifica cu totalurile rulajelor si soldurilor conturilor sintetice din cartea mare. +ursa de info ptr
intocm bilantului contabil servesc sumele soldurilor din cartea mare.
&lanul de conturi!
2. mij banesti;
3. c#eltuieli;
5. venituri si incasari;
K. imprumuturi bugetare cu scadenta in acelasi an bugetar;
:. decontari intre bugete;
6. mij transmise si primite;
A. surse de finantare;
B. rezultate;
C. conturi extrabilantiere
-ntreb. 8B. E3-1E$2/ 5-?7*/CE7*: ;/$ES2- S- / 3E$-2<:-7*: ;<>E2E7*: 7*C/7E
5-?7*/CE ;N$EO2-
*ijloacele bneti ale bugetelor locale "comunelor$, oraelor se pstreaz la conturile curente n trezoreriile
teritoriale.
&entru evidena operaiilor privind circulaia mijloacelor bugetare sn destinate urmtoarele subconturi!,ont
curent al bugetului satului "comunei$, oraului;,ont curent al ordonatorilor de alocaii, ntreinui din bugetul
satului "comunei$, oraului;,ont curent privind finanarea investiiilor capital din contul mijloacelor bugetului
satului "comunei$, oraului;
5iCloace bne+ti 4n e!pediie.
Subcontul 1B' DContul curent al bu,etului satului &comunei)9 ora+ului )se ine evidena mijloacelor bugetului
satului "comunei$, oraului, care se afla n trezoreria teritorial.
Subcontul 1B8 DCont curent privind finanarea investiiilor capital din contul miCloacelor bu,etului satului
&comunei)9 ora+uluiF - se ine evidena mijloacelor bugetului satului "comunei$, oraului, transferate la contul
curent n trezoreria teritorial pentru ac#itarea c#eltuielilor privind investiiile capital n cazurile n care suma
total a c#eltuielilor pentru construcie la toate obiectele prmriei satului "comunei$, oraului depete 244444lei
pe an i pentru amenajri exterioare ale loaiilor pe fiecare obiect-3:444 lei pe an.
Subcontul 11B DCont curent al sumelor mandatateF) se ine evidena mijloacelor primite de ctre primrii
pentru ndeplinirea nsarcinrilor altor ntreprinderi i organizaii.
Subcontul 111 ECont curent al miCloacelor specialeF ) se ine evidena circulaiei mijloacelor bneti pe
operaiunile privind executarea 7evizului de venituri i c#eltuieli al mijloacelor speciale.
Subcontul 112 ECont curent al miCloacelor e!trabu,etareF ) servete pentru evidena ncasrii i utilizrii
mijloacelor extrabugetare conform destinaiei speciale.
Subcontul 113 ECont curent al miCloacelor fondurilor e!trabu,etareF ) servete pentru evidena mijloacelor
fondurilor extrabugetare, care se ncaseaz n contul curent i snt utilizate conform destinaiei speciale.
Subcontul 11" DCont valutarF) servete pentru evidena circulaiei mijloacelor bneti n valut strin n
conturi valutare. ;n debitul acestui cont se reflect ncasarea n cont a sumelor de mijloace bneti n valut
strin, n credit-ac#itarea c#eltuielilor efectuate peste #otarele republicii, precum i transferarea sumelor n
contul >n lei? confom cursului valutar respectiv.
Subcontul 133 E5iCloacele bne+ti 4n e!pediieF )se ine evidena veniturilor transferate, n ultimele zile ale
lunii, la contul curent al primriei satului "comunei$, oraului i nregistrate la acest cont n luna urmtoare.
<&E%.9'-/'!
7epunerea sumelor din cas la contul curent! 7t 24A,222,223,225,22K ,t 234,232,233,235
;ncasarea valutei pentru executarea lucrrilor i serviciilor! 7t 22K ,t 35B,K44,2AB
Eliberarea din cas a sumelor conform dispoziiilor de plat sau altor documente subrogatorii! 7t 264,2CB ,t 234
Eliberarea cu titlu de avans a bonurilor de benzin, carnetelor de munc i a foilor intercalate la ele! 7t 264 ,t
253
3E$-2<:- ;<>E2/:E
;n subcontul K4A >=eniturile bugetare? se ine evidena tuturor veniturilor intrate la contul curent al primriei
satului "comunei$, oraului n trezoreria teritorial, precum i operaiile pentru restituirea sumelor nregistrate n
plus la veniturile bugetului stesc.
Subcontul "BB E3enituri din miCloace specialeF) se ine evidena veniturilor din mijloace speciale obinute de
la prestarea serviciilor, de la efectuarea lucrrilor sau de la desfurarea altor activiti contra plat admise prin
acte legislative i acte normative.
. *PE:/P-<$- P:-3-$1 3E$-2<:-7E
2$ 'ncasarea veniturilor! 7t 24A,222,223,225,234,232,233,235,255 ,tK4A, 35:,35B
3$ %estituirea sumelor de venituri incasate in excedent ! 7t K4A,K44 ,t 24A,222,234,232
5$ 'nregistrarea excedentului mij banesti din casa! 7t 234 ,t K4A
K$ 9recerea la scaderi a deficitului depistat in casa de la incasarile parafiscale! 7t 34A ,t 234
-ntreb. 81. E3-1E$2/ 6-$/$2/:-- S- / C@E72<-E7-7*: ;<>E2<7<- 7*C/7
1'/./9.%E.
1inanarea din buget const n asigurarea condiiilor i a mijloacelor necesare pentru ca instituiile bugetare s
poat dispune n folosul lor, potrivit legii i n anumite limite, de fondurile bugetare.
&rin intermediul finanrii bugetare se realizeaz sarcinile statului n domeniul economiei naionale, dezvoltrii
social-culturale, aprrii i conducerii de stat. 1inanarea se efectueaz n conformitate cu alocaiile scrise n
planurile financiare, prevzute ca c#eltuieli din resurse bugetare.
,ontul 35 este folosit de ctre primriile satelor "comunelor$, oraelor. .cest cont se subdivizeaz n subconturile!
354 >1inanarea din buget a c#eltuielilor instituiei i a altor activiti?;
352 >1inanarea din buget a investiiilor capitale?;
353 >Efectuarea c#eltuielilor de cas din contul mijloacelor speciale?
35: >*ijloace din fondurile extrabugetare?;
356 >*ijloacele prinilor pentru ntreinerea copiilor n instituiile precolare?;
35C >.lte mijloace pentru ntreinerea instituiei?.
;n subcontul 354 >1inanarea din buget pentru c#eltuielile instituiei i alte activiti? se ine evidena finanrii
instituiilor, a cror eviden contabil este efectuat de o contabilitate centralizat.
2 9ransferarea mijloacelor bugetare la contul curent al ordonatorilor de alocaii ntreinui din
bugetul satului "comunei$, oraului dt24B ,t 24A
3 =irarea mijloacelor bugetare la contul curent pentru finanarea investiiilor capitale 7t 24C ,t 24A
5 ;ncasarea mijloacelor bugetare revocate de la contul pentru finanarea investiiilor capitale 7t24A
,t 24C
K 9recerea la scderi a c#eltuielilor efective prin operaii de nc#idere 7t 354,35B,35: ,t
344,342,325,32K
: 9recerea la scderi, prin operaii de nc#idere, a c#eltuielilor efectuate la obiectele de construcii
finalizate i date n exploatare 7t 352 ,t 345
,NE09-'E0'0E
Evidena operaiilor privind c#eltuielile din contul bugetului se ine cu ajutorul subcontului 34A >,#eltuieli de
cas ale bugetelor satelor "comunelor$, oraelor?.
;n subcontul 34A se ine evidena c#eltuielilor de cas privind executarea bugetului.
,#eltuielile de cas se consider mijloacele bneti eliberate de instituiile bancare de la conturile curente ale
bugetului satului "comunei$, oraului i sumele n numerar, aliberate din cas.
;n subcontul 4BK >,#eltuielile de colectare i prelucrare a materialelor? se ine evidena operaiilor de colectare i
prelucrare a materialelor n regie proprie "confecionarea lenjeriei, aprovizionarea cu combustibil, prelucrarea
legumelor etc.$.
;n acest subcont se stabilete preul de cost al materiaelor colectate i prelucrate. 0a debitul subcontului snt
trecute toate c#eltuielile, costul materialelor, c#eltuelile pentru livrare, pstrare
Evidena c#eltuielilor efective se ine n subconturile!
344 >,#eltuieli bugetare pentru ntreinerea instituiei i alte activiti?;
342 >,#eltuieli efective ng#eate?;
345 >,#eltuieli bigetare pentru investiii capitale?;
322 >,#eltuieli privind mijloace speciale?;
325 >,#eltuieli privind alte mijloace?;
32K >,#eltuieli din mijloacele fondurilor extrabugetare?;
2 9recerea la scderi a c#eltuielilor de cas ale ordonatorilor de alocaii 7t 34A ,t 24B
3 9recerea la scderi, la sfrit de an, a c#eltuielilor efectuate la obiectele de construcii finalizate i date n
exploatare 7t 352 ,t 345
5 ,#eltuielile efectuate la arendarea transportului pentru livrarea materialelor de construcie i a utilajului destinat
construciilor noi 7t 345 ,t 24A, 2AB
-ntreb. 82 E3-1E$2/ *PE:/2--7*: P:-3-$1 6-$/$2/:E/ 1E 7/ ;<>E2
26
2$ 9ransferarea mijloacelor bugetare la contul curent al ordonatorilor de alocaii ntreinui din
bugetul satului "comunei$, oraului ! 7t 24B ,t 24A
3$ ;ncasarea mijloacelor bugetare, revocate de la contul curent al ordonatorilor de alocaii, ntreinui
din bugetul satului "comunei$, oraului! 7t 24A ,t 24B
5$ =irarea mijloacelor bugetare la contul curent pentru finanarea investiiilor capitale! 7t 24C ,t
24A
K$ ;ncasarea mijloacelor bugetare revocate de la contul pentru finanarea investiiilor capitale! 7t
24A ,t 24C
:$ .nularea sumelor lipsurilor de valori materiale, a datoriilor compromise, al cror termen de
prescripie a expirat, i atribuite din contul devizului instituiei! 7t 354 ,t 4K4-4K2; 464-46A;
46C;2A4;2A3;2AB
6$ 9recerea la scderi a c#eltuielilor efective prin operaii de nc#idere! 7t 354,35B,35: ,t
344,342,325,32K
A$ 9recerea la scderi, prin operaii de nc#idere, a c#eltuielilor efectuate la obiectele de construcii
finalizate i date n exploatare! 7t 352 ,t 345
-ntreb. 83. E3-1E$2/ 1EC*$2/:-7*: -$ S-S2E5<7 ;<>E2/:
+e tine evidenta decontarilor cu furnizorii si antreprenorii pt marfuri, lucrari executate si serv prestate, a
decontarilor cu bugetul pt contributii privind asigurarea sociala de stat, cu titularii de avans, remunerarea
angajatilor, cu deponentii, cu parintii pt intretinerea copiilor in scoli-internat si alte inst pt copii, cu alti
debitori si creditori.
,ontul 2: >decontari cu furnizorii, antreprenorii si beneficiarii pt lucrarile efectuate si serviciile prestate?
se subdivizeaza in urm subconturi!
2:4 >decontari cu furnizorii si intreprenorii?
2:C > decontari cu personalul privind asigurarea obligatorie de asistenta medicala?
,ontul 26 > decontari cu titulari de avans?
,ontul 2A >decontari cu diversi debitori si creditori? se subdivizeaza in subconturile!
2A4?decontari privind manco?; 2A2? decont priivind c# suplimentare legate de titlurile executorii cu pers
fizice si juridice?; 2A3? decont privind tipurile speciale de plati?; 2A5 > decont privind platile in buget?;
2AK > decont privind sumele in depozit?; 2A: > decont privind manco transmisa in organele de anc#eta?;
2A6 > decontari privind mij primite pt c# prin mandat? ; 2AA > decontari cu deponentii?; 2AB > decontari
cu diversi debitori si creditori?; 2AC > decontari conform platilor planificate?.
,ontul 2B > decontari cu personalul privind retribuirea muncii? in acest cont se tine evidenta
decontarilor cu personalul privind retribuirea muncii, premierile, indemnizatiile pt pierderea temporara a
capacitatii de munca, precum si privind retinerile pt marfurile vindute in rate, privind virarile fara
numerar la conturile de depuneri si conform contractelor de asigurare benevola si alte decontari.
,ontul 2C > decontari privind asigurarea cu pensii si protectia sociala a populatiei? se tine evidenta
decontarilor privind cotele de asigurare in fondul social, precum si privind protectia sociala a populatiei.
<peratiuni contabile
2$ =irarea unor sume antreprenorului pt lucrarile executate in constructiile capitale 7t 2:4 ,t 24A,
24C
3$ 7econtari difinitive ale beneficiarului cu antreprenorul pt obiectele de construcie date in
exploatare! a$ din contul mij bugetare! 7t 345 ,t 2:4; b$din contul sumelor mandate! 7t 2AC ,t
2:4
5$ &rezentarea decontului privind consumarea avansurilor in decontare! 7t 464-
46A;46C;4A4;4A3;344;322;325;32K ,t 264
27