Cum ne prezentam?

Bunele maniere spun ca relatiile mondene intre doua persoane nu pot exista fara a fi prezentate. Regulile unei prezentari corecte sunt destul de simple: se prezinta barbatul femeii, cel mai tanar celui mai in varsta, inferiorul superiorului. In absenta stapanului casei, un prieten
apropiat acestuia poate face prezentarile. Ambele pesoane isi vor spune numele complet, fiind considerat lipsit de eleganta sa mentionezi doar prenumele. Atunci cand suntem asezati, domnii se vor ridica intotdeauna cand sunt prezentati cuiva, iar doamnele si domnisoarele vor ramane pe scaun. Sotul sau sotia nu vor fi niciodata prezentati prin formule precum doamna Ionescu/ domnul Ionescu, doamna mea/ domnul meu, sau cu atat mai putin Ioneasca/ Ionescu. Sotul meu/ Sotia mea, alaturi de prenume, sau nu, sunt mai mult decat suficiente pentru adresare. Aceste formule sunt valabile si atunci cand prezentam persoane cu alte grade de rudenie. Nu este elegant nici sa folosim termeni precum cuscrul sau nasica. O persoana care se prezinta singura nu mai este considerata demult indrazneata, desi odata acest gest era aproape de neconceput. Era obligatoriu ca o terta persoana sa faca prezentarile. O doamna va evita sa se prezinte singura unui domn, dar ea va fi intotdeauna cea care va intinde mana prima. el mai elegant mod de prezentare este acela in care persoana isi spune doar numele, incepand cu prenumele, si niciodata cu numele de familie, dar daca persoana doreste, in fata se poate adauga si un titlu, dar numai unul, cel mai important.

Cum ne adresam?
Conversatiile cu persoanele necunoscute sunt, astazi, un lucru normal. Mai ales atunci cand ne aflam intr-un loc strain, ele pot fi scaparea noastra dintr-o situatie neplacuta. Important este sa nu uitam sa
salutam, apoi sa ne e!primam rugamintea concis si clar, spre e!emplu, cand rugam sa ni se arate drumul catre un anume loc, dupa care vom multumi politicos, si nu vom mai starui in a ne atinge scopul " acela de a a#unge in locul propus. Este, de asemenea, permis, sa incepem o conversatie cu un strain despre subiecte neutre, de dragul de a cunoaste oameni noi, a face timpul sa treaca sau de a socializa, pur si simplu. Nu este, insa, permis, sa ducem acea conversatie la un nivel personal sau sa impovaram respectiva persoana cu probleme si confidente. $om pastra un nivel neutru si o adresare politicoasa, prin care vom da dovada de respect si buna crestere. Adresarea eleganta catre o doamna va fi respectandu%i titlul. Astfel ca ii vom spune doamna doctor, doamna inginer, etc, dar niciodata doctora/ doctorita/ inginera/ profesoara, etc. Este o greseala si sa ne adresam unei sotii de ministru, spre e!emplu, cu doamna ministru, si este de%a dreptul &ilar sa spunem cuiva doamna preoteasa. 'entru acestea se va folosi doamna 'opescu. O alta regula a adresarii corecte ne spune sa nu folosim dansul/ dansa. Acestea sunt pronume personale, nu de politete. $om folosi dumnealui/ dumneaei sau pur si simplu el/ ea, care nu sunt nepoliticoase si nici lipsite de eleganta, asa cum se considera.

unoastem, acum, regulile de baza in a ne prezenta si adresa corect. 'utem spune ca suntem cu un pas mai aproape de scopul nostru, acela de a dovedi respect celor din #ur, printr%un comportament adecvat, elegant si politicos. Noi vom continua seria manierelor elegante si peste cateva zile, cand vom mai desc&ide o portita pe drumul etic&etei.
Mediul universitar,spre deosebire de alte medii, impune un nivel de gandire si exprimare mai avansat, fiind trambulina prin care studentul este aruncat spre societate si apoi aspru analizat . Studentul ca si profesorul sunt persoane adulte, capabile sa cantareasca greutatea anumitor cuvinte asupra actiunilor viitoare. Fac referire aici la limbajul insultator sau umilitor folosit de unii profesori la adresa studentilor, simtind personal efectele deloc placute ale unor cuvinte de genul : tampiti,prosti,incompetenti .Studenta fiind in cadrul unei alte facultati,anul 1,eu ca si colegii mei ne am lovit de unele materii greu de inteles la o prima vedere,lucru deloc apreciat de !l profesor sub a carui indrumare ne aflam si care nu a ezitat sa si reverse furia asupra noastra folosind termenii de mai sus. "fecte : teama s a instalat imediat,repulsie fata de acea materie ,incoltirea dorintei de abandon ori a ideii ca nu ne am ales bine facultatea . #odul etic al universitatilor in general nu ingaduie comportamente insultatoare, respectiv actele de exprimare injurioasa,intimidanta, sau umilitoare,indreptate impotriva participantilor la activitatile din universitate,indiferent cine sunt acestia. #omportamentul insultator contravine eticii academice atat atunci cand intervine intre persoanele aflate in aceeasi pozitie cat si in pozitie ierar$ica. %stfel de acte indreptate importiva studentilor constituie o forma de abuz de putere, repetarea unui astfel de comportament fata de aceeasi persoana sau grup putand fi interpretat ca o forma de $artuire. Fermitatea si severitatea nu sunt comportamente insultatoare decat daca ele devin deosebit de excesive si sunt dirijate sistematic si nedrept catre aceiasi oameni ,pana devin acte de persecutie. &n acest caz si reciproca este valabila : daca studentul adreseaza cadrului profesoral termeni jignitori,este supus unei comisii si apoi sanctionat ' cel putin,asa au lasat sa se inteleaga stirile televizate si normele etice lansate de fiecare institutie(.Mediul universitar este astfel mediul in care trebuiesc respectate regulile de adresare atat din partea studentilor cat si din partea profesorilor. )eferitor la formula de adresare, #odul bunelor maniere a delimitat din totdeauna granita dintre tu si dvs .&n mod normal, tutuirea, se face de catre persoana mai in varsta sau superior 'profesor( .%tunci cand varstele sunt apropiate,sau in cazul in care studentul este mai in varsta decat profesorul, tutuirea ar trebui sa fie facuta numai atunci cand este permisa !e preferat insa,ar fi,dupa parerea mea,ca pronumele de politete sa fie folosit atat de profesor cat si de student indiferent de varsta, fiind o dovada in plus de respect fata de persoana de langa noi. &n cazul unei discutii, profesorul ar trebui sa evite interventiile categorice de genul : * %iurea + *, * ,ici vorba + * , * -a inselati +* sau * #e eroare +. care ar putea bloca conversatia/ ci ar trebui sa i dea studentului posibilitatea sa intervina .!e preferat,nu trebuie intrerupt interlocutorul ' dar de multe ori,din lipsa de timp se intervine in discutie(. 0 conversatie nu poate fi sustinuta prin expresii laconice de genul 1!a2,u. iar in cazul in care apar unele naintelegeri, studentii nu trebuie sa lanseze un 1#e3 #um3. in loc de 14oftim3. ci pot da amploare intrebarii spunand 1#e inseamna5.3#um se numea53.. !in nou,aceste reguli de adresare se intalnesc atat in mediul universitar cat si social. %tunci cand cineva face o gafa, fie profesor sau student, nu trebuie sa se rada, greseala fiind omeneasca + Folosirea incorecta a limbii 'sau aparitia unor greseli( este intalnita in special in randul studentilor, iar in acest caz, pentru a nu se face de ras, o solutie ar fi ocolirea cuvintelor de a caror semnificatie si pronuntie nu sunt siguri .&deal ar fi sa se lamureasca pe loc ,intreband ceea ce nu stiu. ' si aici, atitudinea profesorului este importanta pentru ca daca ar incepe sa rada sau ar pune intrebari de genul 1cum,nu stiai3. sau 1nu ai auzit3. nu ar face altceva decat sa in$ibe studentul care, in mod sigur a doua oara nu ar mai intreba in cazul in care va fi nesigur in privinta unui termen. 0 alta regula ar fi aceea de a asculta si de a estompa personalitatea in fata interlocutorului, conversatia fiind un sc$imb viu de pareri intre doua 'sau mai multe persoane( care se respecta si se stimeaza reciproc. %tat studentul cat si profesorul, trebuie sa evite sa agreseze interlocutorul prin puternica personalitate, bazandu se fiecare pe excelenta

parere pe care o are despre el. ,u trebuie sa ridice tonul sau sa tipe + %dresarea non verbala este tot atat de importanta ca si cea verbala. %stfel, trebuie sa ascultam si sa reactionam la cele spuse de partenerul de discutie, fara a lasa privirea sa alunece prin sala in care ne aflam. 4utem arata interes prin gesturi sau mimica a fetei, pozitia pe scaun sau pozitia mainilor. %tat studentul cat si profesorul trebuie sa priveasca interlocutorul in timp ce vorbeste cu el pentru ca altfel, denota lipsa de respect .,u inseamna insa sa l privesti fix sau sa l analizezi din cap pana in picioare. "ste exclus privitul ceasului, jocul cu pixul, sau cu alte accesorii. 4utem intrerupe si jigni un om printr un simplu gest al mainii, o miscare a corpului sau o intoarcere a privirii . %nunturi 6oogle

infiintari firme,srl-400 lei,pfa2ii2if 788 lei,tel.89:;.<=>.:;8sau897=.;:8.;<= ???.infiintari firme iasi.com

Test psihologic: Cunosti bunele maniere?

Sa ai bune maniere este indispensabil pentru a intretine relatii placute cu ceilalti.Esti un model de delicatete sau nu prea iti pasa de bunele maniere? Incercuiti raspunsul pe care il considerati corect. Afli ca o prietena urmeaza sa aiba un copil: a. Ii telefonezi pentru a o felicita. b. Ii trimiti un mail. c. Ii scrii o mica scrisoare.

Scrii functionarului de la impozite,insa doar o singura formula de politete este cea corecta,adica: a. Cele mai bune urari. b. Cu cele mai alese sentimente. c. Cu respect.

Pentru a saluta portareasa de la imobilul in care locuiesti,spui: a. ,,Buna ziua! b. ,,Buna ziua,doamna c. ,,Buna ziua,doamna! artin!

Un barbat,o femeie,o scara;care sunt bunele maniere in acest caz: a. Barbatul mer!e in spatele femeii si la urcare si la coborare. b. Barbatul mer!e in spate la urcare si in fata la coborare. c. Barbatul mer!e in fata si la urcare si la coborare.

Care din urmatoarele reguli nu este corecta atunci cand facem prezentari: a. Se prezinta barbatii femeilor. b. Se prezinta tinerii persoanelor in "arsta. c. Se prezinta cei mai putin cunoscuti celor cunoscuti.

Pe strada un barbat trebuie sa mearga alaturi de o femeie: a. #a dreapta sa. b. #a stan!a sa. c. $e partea de lan!a strada.

Ce spui cand faci cunostinta cu cineva: a. ,,Incantata sa "a cunosc. b. ,,Imi pare bine. c. ,,Imi pare bine sa "a cunosc,

Atunci cand un cuplu merge la restaurant: a. Barbatul lasa femeia sa treaca inainte. b. Ii tine usa si ea intra prima. c. El intra intotdeauna primul.

La restaurant,cine da semnalul de plecare: a. Barbatul dupa ce a platit nota de plata. b. &mandoi,de comun acord. c. 'emeia,ridicandu(se.

Ce nu trebuie facut cand se organizeaza o masa: a. Sa plasezi in"itatul de onoare la dreapta stapanei casei. b. Sa asezi doi lo!odnici unul lan!a altul. c. Sa plasezi sotii unul in fata celuilalt.

In timpul unei mese: a. ) femeie poate sa(si toarne sin!ura "in in pa*ar. b. Ea trebuie sa ceara unui barbat s(o faca. c. +n barbat poate sa ser"easca apa unei femei fara sa o intrebe daca doreste.

Atunci cand ai terminat de mancat,iti asezi tacamurile: a. ,e o parte si de alta a mar!inii farfuriei. b. In farfurie,cutitul peste furculita. c. In farfurie,in paralel,cutitul spre tine.

Inainte de masa:

a. .rebuie sa uram celorlalti ,,$ofta buna! b. ,oar persoana care primeste trebuie sa spuna ,,$ofta buna! c. /imeni nu trebuie sa spuna ,,$ofta buna!

La Masa, este permis: a. Sa te ridici pentru a mer!e la toaleta. b. Sa te 0oci cu cainele. c. Sa rupi painea cu mainile.

Care este forma corecta: a. ) sa ma scuz putin. b. a scuzati.

c. Scuzati(ma.
Sub 5 puncte Iti cam lipsesc bunele maniere "xista doua explicatii: sau provii dintr un mediu 'nu neaparat defavorizat@ unde nu se acorda prea mare importanta bunelor maniere. ,ici parintii,nici profesorii nu ti au nici o educatie,ai crescut singura, cum ai vrut. Sau,a doua explicatie,inca nu ai taiat cordonul ombilical/continui 'la varsta ta+( sa o faci pe adolescenta rebela,sa fii prost crescuta din principiu. &n tot cazul, esti departe de a fi un model de buna crestere si delicatete. !egaba te ar bate cineva la cap cu regulile elementare ale politetii,n ar functiona deloc. Aineinteles,din cand in cand sau cu anumite persoane,faci fara indoiala un edort. !ar,majoritatea timpului,esti grosolana. #um am putea sa te civilizam un pic3 &ncepe cu lucrurile simple:invata sa spui,,buna ziua+BB , ,,buna seara+BB , ,,te rogBB , ,,multumescBB ,cuvinte simple,care fac viata mai placuta. )estul va veni de la sine. Intre 5 si 9 puncte Cunosti acceptabil bunele maniere #$iar daca nu ai primit o educatie foarte aleasa,cunosti bunele maniere de baza,indispensabile in societate si in viata de cuplu si ai mai curand reflexe bune. Spui ,,buna ziuaBB , ,,multumescBB atunci cand trebuie,un uiti sa urezi la aniversari cele cuvenite,sa speli cada dupa ce ai facut dus sau sa duci gunoiul. Aineinteles,lasi cateodata telefonul desc$is la restaurant,cauti in farfuria sotului tau sau nu cedezi locul persoanelor in varsta in metrou sau autobuz. &nsa,intr o lume in care politetea si bunul simt sunt pe cale de disparitie,esti aproape o exceptie. &n plus,inveti repede.,u este nevoie sa ti se repete de <888 de ori ca trebuie sa ti lauzi barbatul cand acesta a stat < ore facand mancare 'cu toate ca rezultatul nu este unul fericit( si ca trebuie sa ti previi sotul cand vrei sa ti inviti prietenii acasa sa va uitati la serialul preferat. Peste 9 puncte sti foarte ci!ili"ata "sti o perla,un dintre ultimele reprezentante ale unei specii pe cale de disparitie. %i primit o educatie de moda vec$e 'intr un conac pe malurile Coirei sau intr un pension de fete(3 Sau cunosti la perfectie bunele maniere datorita experientei3 0ricum,esti foarte politicoasa,foarte delicata,lucru rar in ziua de azi. Ca tine,curtoazia si bunul simt nu sunt de fatada,ci au devenit o a doua natura.

Aineinteles,mai ai si tu lipsuri.Di se intampla sa ti mai intrerupi interlocutorii,sa spui ,,serivicBB in loc de ,,serviciuBB sau sa intarzii la o intalnire. !ar,in general,dai dovada de multa atentie si consideratie,incat nu ti se poate reprosa nimic. %sa incat,c$iar daca politetea ta are cateodata si ceva ipocrit 'ti se reproseaza ca duci lipsa de spontaneitate,de franc$ete( sau agasant 'mai ales pentru aceia care sunt mai prejos de tine(,continua sa fii asa.

Pot sa va prezint ? a , dar corect ! "oata lumea doreste sa-si faca noi relatii , sa-si largeasca cercul de cunostinte. #imeni nu poate s-o faca fara a fi prezentat , c$iar daca este o presoana care se bucura de notorietate publica. aca vreti sa nu faceti gafe pe care societatea le sanctioneaza imediat , incepeti prin a va insusi citeva reguli elementare. %e prezinta barbatul , femeii & cel mai tinar , celui mai in virsta & inferiorul , superiorului & subordonatul , sefului & - intr-un cuvint rangul inferior , celui superior. Prin urmare , este incorect sa-l prezinti pe domnul director unui functionar , sau pe o doamna aceluiasi , cu exceptia citorva cazuri pe care le vom mentiona mai departe. %a vedem acum cum decurge prezentarea. omnul ' , un tinar ziarist , in virsta de () de ani este invitat undeva , in acelasi timp cu domnul * , director de editura , filozof bine cunoscut. upa cina , domnul ' , il roaga pe prietenul sau domnul + sa- l prezinte cu prima ocazie domnului *. %a-l prezinte , deoarece domnul ' este si mai tinar si mai putin important decit celebrul scriitor. Momentul asteptat sa iveste. ,ntovarasit de prietenul sau domnul + , se indreapta catre domnul * care tocmai a ramas singur si-i spune acestuia : omnule director , imipermiteti sa vi-l prezint pe prietenul meu domnul ' ? omnul ' , domnul * -. .ormula de prezentare este insotita de o miscare abia sc$itata a corpului catre persoana nominalizata. Cele doua persoane astfel prezentate , se inclina una spre cealalta , domnul ' cu o nuanta de respect mai marcata decit domnul *. /cesta , aproape in acelasi timp , ii intinde mina domnului ' care o stringe imediat. /ceste doua persoane au fost prezentate. 0le se cunosc , exista una pentru cealalta si marc$eaza nasterea relatiilor lor sociale prin sc$imbul citorva cuvinte. /nalizind aceasta prezentare , putem sa formulam citeva reguli de baza. 1. omnul ' , tinar scriitor , trebuie prezentat celebrei personalitati care este domnul * si nu invers , deci dupa regula inferiorul , superiorului. 2. ,n absenta stapinului casei , un prieten intim poate deveni cel care face prezentarile. (. 3 reverenta , o inclinare , insotesc prezentarea , dupa care urmeaza stringerea de mina si numai apoi se incepe o conversatie. Cei doi domni se cunosc acum si prezentarile le-au dat dreptul sa aiba relatii mondene , ceea ce , dupa regulile stricte ale politetii , nu era posibil inainte.

AC SI AC ICA I! P"#$#! A"IL# C%"#C #

%a incepem prin a aminti prioritatile salutului : tinerii , inferiorii si barbatii ii saluta pe cei mai in virsta , pe superiori si pe femei , care raspund la salut. Remarcam mai inainte strinsa legaturaa intre aceasta regula si cea a prezentarii. ,n salut , ca si in prezentare , adica atunci cind se naste viata sociala si de fiecare data cind o consolidezi , initiativa porneste de 4os : superiorul este cel salutat , asa cum ii este si prezentat subalternul. ,ntr-o incapere se afla pentru scurt timp un domn si o doamna. 5azda intra si il prezinta pe domn doamnei , iar doamna intinde mina daca doreste , daca nu isi spune numai numele. #ici c$iar fetele foarte tinere nu-si vor spune numai numele mic - Mimi , .ifi , Bebe , Coca , /nuta , Crenguta - ci vor rosti c$iar ambele nume - 6aura ,onescu. /ceeasi recomandare o facem si tinerilor domni , nu vor spune - Bogdan , an , 5abi , Puiu - ci numele intreg - %erban ,ordanescu. Bine inteles , in acest domeniu , ca si in altele , exista unele motive care anuleaza regulile : nimeni nu va fi obligat , de exemplu , sa accepte salutul cuiva care a pierdut stima generala. 6a fel , ne vom feri , sa prezentam una alteia doua persoane despre care stim ca nu doresc sa se cunoasca. Prezentarea marc$eaza stabilirea unei legaturi intre doua persoane care , dintr-o data , inceteaza sa mai fie straine una pentru celalalta. %e cunosc , iar acest verb trebuie luat in sensul lui strict. 0tic$eta iti permite ca din acel moment sa poti sa-i

vorbesti , sa-i faci o invitatie si sa-i adresezi un salut noii tale cunostinte. 0ste nepermis sa poftiti de noua relatie in scopuri personale , sau sa devii familiar imediat. aca negli4am aceste reguli , vom vedea cu tristete intrerupindu-se o relatie care ar fi putut sa devina utila sau ar fi putut sa se transforme intr-o prietenie. %a profitam de impre4urare pentru a clarifica problema familiaritatii , spunind pur si simplu ca ea este opusul politetii. Poti avea cu cineva o legatura de ordin spiritual , o anume afinitate , opinii comune , dar nimic nu-ti permite sa devii familiar cu persoana respectiva. #u vom intreba de pilda cum o duce cu banii sau in ce relatii se afla cu sotia , subiecte pe care le discuti numai cu familia. e asemenea , ne vom feri sa-i facem confidente , mai ales daca nu ne sunt cerute. Cind este necesar sa prezinti o persoana alteia? ,n cercurile restrinse , pentru ca este important ca toti membrii sa se cunoasca intre ei , mai ales daca obisnuiesc sa se vada frecvent. ,n sc$imb , la receptii sau la baluri nu este necesar si nici nu este posibil ca toti invitatii sa se cunoasca intre ei. /cestia insa trebuie sa-l cunoasca pe stapinul casei , pe sotia acestuia , pe invitatul de onoare sipe vecinii sai de masa. 0ste important deci sa fie prezentati. %arcina aceasta ii revine gazdei sau persoanei desemnate sa faca prezentarile. ,n lipsa acesteia invitatii se vor prezenta unii altora , asa cum veti afla intr-un capitol ulterior. aca sunteti gazda si prezentarea cuiva vi se pare inoportuna , trebuie sa evitati aceasta situatie , procedind cu mult tact. Cind sunteti invitat iar gazda nu are timp sa va prezinte , faceti-o singur.

C/"07/ 0'C0P",,:
3 foarte tinara domnisoara este prezentata unui domn in virsta si nu invers cu toate ca regula spune : barbatul este prezentat femeii. ar in acest caz a trecut pe primul plan virsta.,nca o data tactul si bunele maniere $otarasc persoana care trebuie sa fie onorata. aca prezentam o personalitate politica sau publica , putem , in general , sa-i anuntam titlul si sa nu-i spunem numele. %e va spune de exemplu : - omnul director al fundatiei ...- , - omnule director , vi-l prezint pe doctorul '.- aca e vorba despre o ceremonie in care se impune un protocol , va fi pronuntat numai numele persoanei pe care o prezentam. ,ntr-o societate se va pronunta mai intii numele persoanei care intra si apoi numele persoanelor prezentate. Cind impre4urarile o cer , aceasta ordine este inversata : daca in casa se afla o persoana care merita un respect deosebit , atunci ea va fi cea prezentata unor noi veniti. ,n acest caz ne vom exprima astfel : - 7a rog sa-mi permiteti , domnule ' , sa v-o prezint pe doamna * -. 0xceptind situatia in care un grup de oameni este prezentat unei persoane marcante sau invitatului de onoare , persoanele singure sunt prezentate cuplurilor si niciodata invers. aca trebuie sa prezentam o persoana singura unui grup , renuntam la prezentarea membrilor acestuia. ,n prezenta unui bolnav , toate prioritatile se sterg si toate persoanele , oricare ar fi situatia si virsta lor , ii sunt prezentate. Repetam , pentru a fi retinut , este prezentata , de regule , persoana care soseste : - Mama , acesta este 8oria , colegul despre care ti-am vorbit ! - Construiti-va singuri situatii posibile , plecind de la acest model si aplicati cele invatate.

C0 "R0B9,0 %/ %P9#0M %, %/ ./C0M , C0 "R0B9,0 %/ 07,"/M

%e intimpla adesea ca prezentarile sa fie facute in graba de catre persoane neatente. ,n continuare trebuie sa ne descurcam singuri. aca ii excludem pe cei blazati si pe mizantropi , fiecare om este fericit sa cunoasca personae interesante. Cind ne este prezentat cineva , nu stim altceva despre el decit numele , daca acesta este pronuntat clar. 7a trebui sa ne supunem atunci unui 4oc de societate , nu neaparat amuzant , care va consta in a g$ici cine sunt noii parteneri de

45

discutie. 0ste o situatie care mai tirziu poate deveni o amintire placuta , dar care ridica la inceput anumite probleme. 0ste foarte greu sa incepi o conversatie , dar momentul dificil poate fi depasit daca descoperiti relatii sau interese comune. ,n celelalte cazuri , gazda sau cel care face prezentarea trebuie sa o completeze prin citeva cuvinte amabil despre cele doua persoane care se intilnesc pentru prima data. 0ste mai mult decit un compliment , este un lucru care va facilita primul lor contact. .ie ca este vorba despre precizarea unor relatii comune , a profesiei acestora sau a unei calatorii facute de unul din ei de curind , se va gasi in aceasta precizare embrionul unei conversatii placute. ,n nici un caz nu vom faca aluzii la situatia lor financiara. #u se face , sa spunem : - omnul ' este un om cu bani ...sau - omnul * este , din pacate , somer. - e asemenea , este de prost gust sa vorbim despre viata particulara a celor prezenti sau sa discutam , la nesfirsit , despre meseria acestora. Cind facem prezentarile , trebuie sa avem o atitudine naturala. %a evitam orice exagerare : #u vom afisa politetea exegerata sau atitudinea servila. "rebuie sa ne respectam si sa-i respectam pe ceilalti. oar asa vom gasi firul /riadnei , care ne va scoate din labirintul conventiilor sociale.

C/PC/#0
Cu ocazia unei prezentari , pe necunoscatori ii pindesc intotdeauna citeva capcane. 7rind sa fie deosebit de politicosi , acestia insira toate titlurile onorifice ale persoanei prezentate. 5reseala ! #umele acestuia poate fi insotit de acel titlu care il reprezinta cel mai bine in functie de con4unctura. e pilde , daca domnul ' este in acelasi timp doctor , profesor universitar si ministru la spital sau in intilnirile particulare va fi prezentat ca medic sau ca profesor , iar in public va fi prezentat cu functia cea mai importanta , cea de ministru. ar , sa tinem seama cind este cazul , si de faptul ca multe persoane doresc sa fie prezentate doar cu numele lor , fara titlurile pe care le detin. %i prezentarea rudelor creeaza uneori dificultati. %e intimpla sa intilniti pe cineva care vrea sa v-o prezinte pe sotia sa si care spune : ,mi permiteti sa v-o prezint pe doamna Popescu ? - ,ar sotia acestuia va spune la rindul ei : - ,mi permiteti sa vi-l prezint pe domnul Popescu ? - /ceste formule sunt nu numai carag$ioase ci si gresite. #u exista decit una corecta: - %otia mea sau - %otul meu - , cu varianta - %otia mea , /na - , de exemplu , pentru intilnirile cu prietenii. e prost gust este si sa vorbesti despre sotul tau sau sotia ta spunindu-le numele de familie : - /zi face piata Popescu -, spune sotia. - Popeasca n-o sa fie de acord -, spune sotul. Putem crede ca s-a plecat de la o gluma , dar ,in mediile mai putin cultivate , aceste formule sunt luate in serios. ar , in nici un caz - oamna mea - sau - omnul meu - , cum spune omul din popor cind vrea sa fie politicos cu tot dinadinsul. /ceeasi remarca este valabila pentru ceila lti membri ai familiei. 7om spune : .ratele meu , aniel - sau - %ora mea , ana -. aca aceasta este casatorita vom spune - %ora mea , ana ' - sau se va spune de asemenei - Cumnatul meu , Bogdan * - sau - Cumnata mea , doamna Maria +-. Copiii sunt prezentati la fel. espre ai nostri , vom spune - .iul meu , aniel - sau - .iica mea , Maria -. aca sunt ai altcuiva , vom spune - Paul , fiul familiei ' -. 7om prezenta un cuplu spunind : - omnul si doamna + -. ,n general , vom evita formulele care au intrat in limba4ul oamenilor simpli , si care tind sa contamineze pe toata lumea. /uzim frecvent - cuscrul , cuscra , nasicu , nasica. ,n mediul rural poate suna bine , in mediul urban , nu. /sadar , se va spune : - -na 6uca , mama sotului ,oanei , fiica mea - sau - -na dr. 5raur nasa copiilor mei. - C$iar daca formularea este mai complicata , este preferabila celor de mai sus. Prezentarea ca si salutul urmat de stringerea miinii pot crea incurcaturi daca o persoana dintr-un grup sau tot grupul nu cunoaste exact regulile ce sunt impuse in aceste situatii. Ca sa simplificam lucrurile ne vom opri asupra unui caz luat la intimplare. 3 tinara insotita de sotul ei e invitata la aniversarea socrului , in locuinta acestuia : sau la un restaurant , nu asta este important ;. e fata se mai

44

afla o perec$e in virsta , o doamna tot in virsta si un cuplu tinar. 3rdinea saluturilor sau a prezentarilor , daca tinara nu cunoaste pe nimeni sau o parte din invitati este urmatoarea : primul pe care il saluta : iar acesta ii da mina ; este socrul , persoana sarbatorita. 9rmeaza cele doua doamne in virsta : ele intind mina in timp ce gazda rosteste numele nurorii sale dar si al doamnelor ; , urmeaza domnul in virsta : acum tinara intinde mina ; si , in sfirsit , tinara invitata : miinile se intind simultan ; iar tinarului care o insoteste si a ramas ultimul i se spune numele iar tinara doamna ii intinde mina. /m retinut deci ca initiativa de a intinde mina prima i-a fost permisa doar de trei ori : domnului in virsta , tinerei domnisoare si tinarului domn. Pentru a va amuza incercati sa deduceti de cite ori are voie sa aiba initiativa intinderii miini sotul ei. %e pot crea incurcaturi in situatia in care prezentam persoane de aceeasi virsta sau de acelasi rang. %e va spune atunci : - Pot sa vi-l prezint pe domnul Popa , domnule ,vanceanu ? -, alegind pe unul dintre ei , la intimplare. aca celalalt se va simti ofensat este desigur un snob. Prin analogie , formula se aplica si doamnelor de virste apropiate.9zanta cere insa sa prezentam domnisoara doamnei. Cind va este prezentat cineva , se poate intimpla sa nu-i intelegeti sau sa nu-i retineti numele. ,vanescu se tine minte mai usor decit ,vanceanu. ,n acest caz , cereti pur si simplu sa vi se repete numele. 0ste mai bine asa decit sa i-l scilciati , lucru penibil atit pentru interlocutor cit si pentru dumneavoastra. aca preferati o cale mai discreta , asteptati ca persoana care v-a facut prezentarile sa ramina singura si rugati-o sa va mai spuna o data numele cu pricina. .ormulele - sunt incintat sa va cunosc -, - imi pare - - bine - , - imi face placere sunt inca de o mare actualitate. 9neori , dupa ce se face o prezentare se instaleaza o tacere adinca si stin4nitoare. 0ste rolul celui care a facut prezentarea sa inceapa o conversatie la care va lua si el parte.

PR0+0#"/R0/ ,# %,"9/",/ ,# C/R0 3/%P0",, %"/9 P0 %C/9#0

Cine se va ridica si cine va sta 4os ? Prima regula : un barbat se ridica intotdeauna cind ii este prezentata o persoana. %ingura exceptie o constituie infirmii sau bolnavii. / doua regula : o femeie ramine pe scaun. /ceasta regula poate avea insa derogari. aca este vorba despre o tinara , ea trebuie sa se ridice cind e prezentata unei doamne sau unui domn cu mult mai in virsta. ,n general , cind se fac prezentarile sau in cadrul unor discutii , tinerii nu vor sta 4os in prezenta persoanelor mai in virsta. aca este vorba despre un batrin este politicos , dar nu indispensabil , ca si femeile sa se ridice. aca este vorba despre o doamna in virsta , se va ridica in picioare toata asistenta. %i aici este vorba de tact. 0ste mai bine sa te ridici in picioare decit sa uiti sa o faci atunci cine situatia o cere.

C9M %/ "0 PR0+,#", %,#59R ?

Multa vreme unica modalitate corecta de a face prezentarile in societate a fost aceea in care intervenea o terta persoana. /stazi , a te prezenta singur - in viata sociala , particulara sau profesionala - nu mai e o indrazneala sau o impertinenta. /utoprezentarea se face de obicei cind numarul de musafiri e prea mare sau , pur si simplu , cind cineva a uitat sa va prezinte. e asemenea , un delegat la un congres trebuie sa se prezinte el insusi vecinilor sai de masa sau de reuniune. Preocuparile comune sunt un motiv in plus pentru a se recurge la o astfel de prezentare. ,n acest context , bunele maniere cer ca intr-o societate un domn mai in virsta sa se autoprezinte unuia mai tinar. ,n sc$imb , o doamna va evita sa se prezinte singura unui barbat , se va prezenta acesta. Ca sa evite o situatie penibila - o tacere prelungita - se poate prezenta si un tinar unui domn mai in virsta sau unei doamne cu conditia sa nu intinda el primul mina.

42

,n viata profesionala ca si in cea publica autoprezentarea se impune intr-o multime de situatii. Cind intri intr-un birou unde esti necunoscut , cind intri intr-o intreprindere ca reprezentant al unei firme trebuie sa te prezinti directorului sau celui cu care urmeaza sa discuti. aca o antecamera - secretariat va desparte de persoana pe care urmeaza sa o intilniti , ii puteti transmite o carte de vizita dupa ce v-ati prezentat secretarei. /lta situatie tipica : C$iar daca persoana care se autoprezinta nu este prea agreabila , nu aveti dreptul sa-, intoarceti spatele. .emeile au mai multa libertate de alegere. /sa ca nu trebuie sa va surprinda faptul ca - aparent fara nici un motiv - o femeie va evita sa raspunda incercarii dumneavoastra de a o contacta. ,n nici un caz nu vom refuza sa ne prezentam , si nici nu ne vom da un nume fals. 6umea e mica si o intilnire ulterioara este oricind posibila ! esi nu trebuie sa va autointitulati - doamna - , exista situatii cind prezentindu-va - la telefon , de pilda < acest lucru este necesar. /sa ca veti spune : - 7a telefoneaza doamna ' , din partea doamnei +. Cum ne autoprezentam ? /proape ca in prezentarea facuta de un tert. 9n barbat va spune : - Permiteti-mi sa ma prezint, Mi$ai 5rigorovici -. aca este deosebit de curtenitor va adauga o fraza de genul : - Ma scuzati ca trebuie sa ma prezint dar , acum gazda este foarte ocupata imi permit sa o fac singur - sau altceva asemanator , in functie de impre4urari. aca intram intr-un birou vom spune : - %unt inginerul 8oria #icolaescu si doresc sa vorbesc cu domnul ... -. ,n rest , regulile cunoscute ramin valabile : cel mai tinar se prezinta celui mai in virsta , inferiorul - superiorului , domnul - doamnei. ,n viata publica exista si exceptii - un vizitator mai in virsta se prezinta directorului care este uneori mai tinar. Cind te prezinti singur trebuie sa fii foarte atent la enuntarea titlurilor si sa te $otarasti la unul dintre ele : un grad universitar , un grad militar , o profesie < si atit. 7a cistiga enorm in oc$ii tuturor cel care se prezinta simplu - - inginerul ' sau - profesorul * - si despre care aflam ulterior ca a sustinut un doctorat stralucit si ca este membru corespondent al /cademiei Romane. Cel mai elegant mod de prezentare ramine totusi cel in care iti spui doar numele. ar atentie : intii prenumele - Maria Popescu si nu Popescu Maria ca la scoala.

43