UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI COMUNICARE

SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Disciplina: Metodologia de cercetare în științele

comunicării
Campanie de Relații Publice

Prof. coord: Conf. Univ. Dr. Carmen BUZEA

Studentă: Alina-Georgiana POMANĂ

BRAȘOV 2015
 Cuprins:

1. Introducere ...........................................................................................................3
2. Descrierea clientului ............................................................................................3
3. Definirea situației .................................................................................................5
4. Obiectivele campaniei ..........................................................................................7
4.1. Informaționale ................................................................................................7
4.2. Motivaționale ..................................................................................................7
5. Obiectivele cercetării ...........................................................................................7
6. Încadrarea teoretică.............................................................................................7
7. Stabilirea universului cercetării .........................................................................9
8. Eșantionarea .......................................................................................................10
9. Operaționalizarea conceptelor..........................................................................11
10. Decizia metodologică .......................................................................................12
11. Elaborarea instrumentului ..............................................................................12
12. Concluzie ...........................................................................................................16
13. Bibliografie .......................................................................................................17

2
 1. Introducere

Campania de relaţii publice implică un efort amplu, coordonat şi orientat către realizarea
unor obiective specifice sau a unor ansambluri de obiective corelate, care vor permite unei
organizaţii să-şi atingă scopurile fixate. 1
În relaţiile publice cercetarea este necesară pentru definirea şi segmentarea publicurilor,
urmărindu-se obţinerea informaţiilor detaliate cu privire la stilul de viaţă, caracteristicile socio-
demografice, atitudini şi modele culturale. De asemenea, cercetarea este folosită pentru testarea
mesajelor sub aspectul conţinutului şi a formei. Totodată, prin cercetare se obţin informaţii
necesare informării managementului cu privire la preocupările angajaţilor, a clienţilor sau a altor
publicuri
Această campanie pentru organizația AIESEC Brașov este o campanie ce are ca scop
rezolvarea problemei referitoare la relația organizației cu studenții și implicit la numărul
insuficient al membrilor. În urma efectuării acestei cercetări și a implementării proiectului,
numărul aplicanților, și automat al membrilor AIESEC Brașov, ar trebui să crească astfel încât
organizația să funcționeze corespunzător.
Mai departe voi încerca soluționarea acestei probleme prin metodele corespunzătoare, în
funcție de rezultatele cercetării.

2. Descrierea clientului

AIESEC (inițial din franceză Association internationale des étudiants en sciences

économiques et commerciales, în prezent nume propriu), este o asociație studențească globală,
non-guvernamentală, independentă, non-profit, condusă de studenți sau proaspăt absolvenți ale
unei instituții de învățământ superioare. AIESEC este prezentă în peste 2100 de universități, 110
țări și teritorii și are ca scop dezvoltarea abilităților de leadership ale membrilor săi.
Astăzi, AIESEC are ca membri studenți din toate domeniile, nu doar din cel economic, și se
identifică ca fiind „cea mai mare organizație de tineri din lume, al cărei principal scop este
dezvoltarea acestora și pregătirea lor într-un cadru non-formal, cu ajutorul partenerilor săi din
mediul economic și academic, pentru a aduce un plus de valoare comunității din care fac parte”.

1
Coman, Cristina, Introducere în relații publice, (2001)

3
 Ideea din spatele AIESEC a început în 1930, când reprezentați ale anumitor universități din
Europa au făcut schimb de informații despre diferite programe din specializarea afaceri și
economie. Studenții participau la Stagii Internațioanale din proprie inițiativă, însă tot procesul a
fost întrerupt de către Al Doilea Razboi Mondial.
Doi studenți Jaroslav Zich din Cehoslovacia si Stanislas Callens din Belgia, au fondat în
1948 AIESE, precesorul AIESEC-ului. Fondarea AIESEC a fost făcuta într-o perioadă nefastă,
după Al Doilea Război Mondial când Europa era devastată. În 1949, 89 de studenți din șapte
țări: Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Olanda, Norvegia și Suedia s-au întâlnit la primul
Congres Internațional AIESEC în Stockholm. Fondatorii au compus o constituție pentru noua
organizație și au definit un scop: "AIESEC este o organizație apolitică, independentă și
internațională care are ca scop stabilirea și promovarea de relații de înțelegere și cooperare
reciprocă între membrii săi
În România AIESEC a prins amploare în 1990 plecând de la o inițiativă AIESEC Austria.
AIESEC România a fost printre primele organizații non-guvernamentale având un impact pozitiv
în societate neîntrerupt de la fondarea sa și până în ziua de azi. AIESEC este prezent in 12 orașe
din România: Bucuresti, Brasov, Constanta, Cluj-Napoca, Craiova, Galati, Iasi, Oradea, Pitesti,
Sibiu, Timisoara si Targu-Mures.
AIESEC Brașov a fost înființat în 1993 la inițiativa AIESEC București. Primul sediu al
acestei filiale AIESEC a luat formă în același an pe Colina Universității, cu șase tineri membri
dornici să facă o schimbare, ca până în anul 1995 acestora să li se alăture încă 19 membri.
În anul 1997 sediul AIESEC Brașov se mută în locația unde este amplasat și astăzi, și anume
în complexul studențesc Memorandumului. Iar în anul 1998 organizația ajunge să se mândrească
cu primii Alumni AIESEC Brașov, Cristi Sârboiu și Cătălin Mureșanu care iau parte la prima
ședință a lor în anul 2000.
Organigrama AIESEC Brașov este împărțită pe departamente. Președinte AIESEC la nivel
local (LCP) este Urjan Teodora, ce are în subordine departamentele de Back Office și Front
Office. Departamentele de Back Office sunt departamente suport ale organizației, fără de care
nu s-ar mai putea efectua programele de exchange. Se împart în:
 Departamentul Financiar: 4 membri, Vicepreședinte (VP) Ganea Ioan Junior
 Departamentul de Marketing și PR: 8 membri, Vicepreședinte (VP) Spătaru Teodora
Cristina

4
  Departamentul de Talent Management (Resurse Umane): 6 membri, Vicepreședinte
(VP) Potcoavă Alexandra
 Departamentul de Relații Externe: 4 membri, Vicepreședinte (VP) Perpelea Vlad
Departamentul de Front Office este împărțit la rândul său în două mari departamente:
Outgoing și Incomming. Departamentul de Outgoing este responsabil cu ducerea oamenilor în
schimburi de experiență în străinătate:
 oGIP (outgoing Global Intership Programme) trimite studenți pe stagii de practică
plătită în străinătate: 7 membri, Vicepreședinte (VP) Șhiopu Tudor
 oGCDP (outgoing Global Comunity Development Programme) trimite studenți pe
stagii de voluntariat în străinătate: 6 membri, Vicepreședinte (VP) Frunză Alexandru
Iar departamentul de Incomming este divizat în:
 iGIP (incomming Global Intership Programme) ce se ocupă cu aducerea studenților
din străinătate pe stagii de practică plătită: 7 membri, Vicepreședinte (VP) Tănăsescu
Ioana Denisa
 iGCDP (incomming Global Comunity Development Programme) aduce studenți din
străinătate pe stagii de voluntariat: 1 membru-Vicepreședinte (VP) Rotariu Larisa
O altă ramură AIESEC Brașov este constituită de departamentele de Alumni: ARM (Alumni
Responsible Manager) și AD (Alumni Development) ce sunt conduce de Team Leader-ul Ely
Brodavschi ce are în subordine 2 membri.

3. Definirea situației

În urma discuției purtate cu Vicepreșesintele departamentului de Marketing și PR al AIESEC

Brașov, Spătaru Teodora Cristina, am aflat ca numărul de membri nu este suficient pentru ca
organizația să funcționeze corespunzător. E nevoie ca relația organizației cu studenții
Universității Transilvania să se îmbunătățească astfel încât organizația să știe care sunt
așteptările studenților brașoveni referitoare la un program de voluntariat pentru a se conforma ca
la următoarea recrutare numărul aplicanților să se dubleze, astfel încât numărul celor aleși în
rândul membrilor să crească cu cel puțin 20 de personae.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, organizația are nevoie de o mai bună promovare în rândul
studenților universității, și de cel puțin o colaborare cu o televiziune locală, ca toată lumea să știe

5
în ce constă programul de voluntariat oferit de această organizație iar principalul obiectiv este
aflarea așteptărilor studenților în ceea ce privește voluntariatul pentru ca organizația să se
adapteze astfel încât să aibă cât mai mulți aplicanți
În continuare voi aplica analiza SWOT a organizației pentru a obține o imagine de ansamblu
mult mai clară în ceea ce privește atât punctele tari cât și punctele slabe ale AIESEC Brașov,
astfel încât problema să poată fi rezolvată cu minimum de efort și rezultate maxime. În urma
realizării analizei SWOT vom putea folosi rezultatele astfel încât să putem valorifica punctele
tari și elimina punctele slabe pentru a profita de oportunități și a combate amenințările.

Strenghts Weaknesses
- O echipă tânără, dinamică - număr de membri relativ mic
- Filială a uneia dintre cele mai mari organizații - conducerea se schimbă la un an
de tineri la nivel mondial - public țintă relativ restrâns deoarece
- Fiecare arie dispune de un vicepreședinte organizația se focusează în principal pe
- Programele de voluntariat pe care organizația le programele de exchange
pune la dispoziție membrilor - cinci membri noi în biroul executiv ce nu au
- Programele variate pentru studenții brașoveni foarte multă experiență AIESEC (mai puțin de
(nu neapărat membri) inclusiv stagii de intership 6 luni de experiență ca membri AIESEC
și voluntariat în străinătate Brașov)
- Experiența acumulată pe parcursul celor 21 de
ani de existență pe piață a organizației

Opportunities Threats
- Organizația dispune de suportul echipei de - În Brașov există alte organizații ce se ocupă cu
conducere AIESEC România (consiliere, trimiterea studenților în străinătate pe
verificare) programe asemănătoare
- Ofertă pentru cererea pieței din acest an - În perioada verii organizația pierde un număr
(programele AIESEC favorizează dobândirea de membri fapt ce generează un început mai
experienței în diverse domenii) dificil în toamnă
- în Brașov voluntariatul nu este extrem de - Obiectivul principal la nivel european este
dezvoltat iar acest fapt favorizează aplicarea ecologia iar organizația nu dispune de
studenților la AIESEC Brașov programe în acest sens fapt ce duce la
inaccesibilitatea ei la diverse fonduri

6
 4. Obiectivele campaniei

4.1. Informaționale
 Informarea despre campaniile, conferințele și proiectele, atât locale cât și internaționale, în
care AIESEC Brașov este implicată;
 Informarea studenților referitor la beneficiile pe care le au ca membri AIESEC Brașov;
 Creșterea notorietății clientului la nivelul studenților brașoveni din cadrul UNITBV;
 Promovare intensă a organizației în mediul virtual, la radioul universității și la posturile
locale de televiziune.

4.2. Motivaționale
 Dezvoltarea unor relații de bună calitate cu publicul țintă;
 Îmbunătățirea atitudinii studenților față de programele de voluntariat;
 Implementarea programelor ce au ca scop atragerea de mai mulți studenți în rândul
membrilor organizației;
 Creșterea numărului de membri cu cel puțin 20 la următoarea recrutare.

5. Obiectivele cercetării

 Identificarea atitudinii studenților din cadrul UNITBV cu privire la programele de

voluntariat;
 Stabilirea gradului de atracție al tinerilor față de AIESEC Brașov;
 Stabilirea nivelului de informare a studenților în ceea ce privește organizația;
 Stabilirea nivelului de reticență a tinerilor față de implicarea în programele de voluntariat.

6. Încadrarea teoretică

În cadrul cercetării mele am găsit ca fiind folositoare teoria lui J.A.Ledingham, și anume,
„Teoria managementului relaţiilor”. Această teorie construită de J.A. Ledingham şi
colaboratorii săi susţine că pentru succesul unei organizaţii accentul trebuie pus pe relaţiile
dintre aceasta şi publicurile sale.

7
 Teoria managementului relaţiilor oferă, în viziunea autorului, resursele necesare organizării
cunoştiinţelor din domeniu, clarificării unor aspecte semnificative, creării sau aprofundării unor
concepte fundamentale, descrierii şi anticipării unor fenomene, comunicării datelor studiate etc.
Ea instituie 10 principii esenţiale:
1. În inima relaţiilor publice se află conceptul de relaţie;
2. Relaţiile reuşite se bazează pe beneficii comune pentru organizaţie şi public;
3. Relaţiile dintre organizaţie şi public sunt dinamice, ele se schimbă în timp;
4. Relaţiile sunt determinate de necesităţile şi dorinţele organizaţiei şi publicurilor, iar
calitatea lor depinde de percepţia asupra gradului în care aşteptările au fost îndeplinite;
5. Managementul eficient al relaţiilor dintre organizaţie şi public conduce la creşterea
înţelegerii reciproce şi a beneficiilor atît ale publicului, cât şi ale organizaţiei;
6. Succesul relaţiilor dintre organizaţie şi public se măsoară mai mult în termenii calităţii
relaţiilor şi mai puţin în aceia ai producţiei şi diseminării de mesaje;
7. Comunicarea este un instrument strategic în managementul relaţiilor, dar comunicarea
singură nu poate susţine dezvoltarea durabilă a relaţiilor: ea trebuie să fie sprijinită de
modificarea comportamentului organizaţiei;
8. Relaţiile dintre organizaţie şi public sunt determinate de istoria acestor relaţii, natura
interacţiunilor, frecvenţa schimburilor şi gradul de reciprocitate;
9. Relaţiile dintre organizaţie şi public pot fi clasificate după tipul lor (personale,
profesionale, comunitare etc) sau după formă (simbolice, centrate asupra actului
comunicării sau comportamentale, centrate pe realizarea unor programe);
10. Construirea de relaţii este fundamentală pentru orice aspect, teoretic sau practic, al
relaţiilor publice.

Această teorie mi s-a părut cea mai potrivită, ajutând la rezolvarea problemei organizației și
pentru a duce la o mai bună comunicare cu studenții brașoveni. Efectul dorit este ca aceștia să ia
în considerare programele de voluntariat oferite de AIESEC Brașov. Teoria lui Ledingham
propune diferite aspecte care ar trebui luate în considerare pentru a ajunge la acest efectul dorit.
O bună comunicare între organizație și studenți ar putea îmbunătății relația dintre ei, iar
bord-ul de conducere al organizației dorește o mult mai bună colaborare cu posibili membri.

8
 Astfel, cu ajutorul teoriei lui Ledingham am găsit anumite elemente care mi s-au părut
esențiale pentru soluționarea acestei probleme:
 Între organizație și studenți trebuie să existe o comunicare cât mai eficientă, astfel încât
studenții să știe care sunt avantajele ca membru AIESEC Brașov;
 Îmbunătățirea interacțiunii dintre organizație și studenți, invitarea acestora la prezentări ale
organizației, detalierea programelor, conferințelor si evenimentelor organizate de AIESEC
Brașov;
 Îmbunătățirea calitătii relațiilor dintre organizație și public;
 Îndeplinirea așteptărilor publicului

7. Stabilirea universului cercetării

Cercetările sociologice se referă la populaţie, la colectivităţi şi grupuri umane. Definirea

universului cercetării presupune delimitarea populaţiei căreia îi este specific fenomenul studiat.
În cazul de faţă, cercetare mea se adresează publicului țintă format din mulțimea tuturor
studenților brașoveni din cadrul Universității Transilvania care vor să se implice într-un program
de voluntariat de impact, oferit de AIESEC Brașov, ce are ca rol fundamental formarea lor
profesională și personală.
Publicul țintă este divizat în public principal și public secundar, primul făcând referire la
mulțimea persoanelor vizate de cercetarea în cauză pe când cel de-al doilea se referă la potențiali
viitori componenți ai publicului principal.
Public principal: Studenții brașoveni din cadrul Universității Transilvania
Public secundar: elevii claselor a XII-a ce intenționează să aplice la Universitatea
Transilvania
Experiența AIESEC reprezintă o bună modalitate pentru ca aceștia șă-și îmbogățească
cunoștințele, pentru interacționa cu persoane din diverse țări și pentru a acumula experință în
varii domenii.
Mă adresez publicului activ pentru că este necesar să aflu care sunt așteptările acestora în
ceea ce privește voluntariatul din cadrul organizației astfel încât să poată fi stabilite prioritățile
organizației în raport cu aceste condiții.

9
 8. Eșantionarea

Eşantionarea reprezintă setul de operaţii cu ajutorul cărora, din ansamblul populaţiei vizate
de cercetare, se alege o parte, numită eşantion, parte ce va fi supusă nemijlocit investigaţiei.
Calitatea esenţială a eşantionului este reprezentativitatea, constănd în capacitatea de a reproduce
cât mai fidel structurile şi caracteristicile populaţiei din care este extras.
Eșantionul constă în tinerii studenți ai Universității Transilvania. Eșantionarea pe care o vom
aplica acestei cercetări este aleatorie simplă. Iar pentru a alcătui un eșantion reprezentativ avem
nevoie de:

1. Marja de eroare E=±3%

2. Probabilitatea P=95%
3. Volumul eșantionului

p=50; q=50
t=1,96
E=3%

𝑡2 × 𝑝 × 𝑞
𝑛=
𝐸2

1,962 ×50×50
𝑛= 𝑛 =1067
32

Așadar instrumentul de cercetare urmează a fi aplicat pe un eșantion format din 1067 de

studenți ai Universității Transilvania astfel încât organizația să poată afla care sunt părerile
acestora referitoare la programele de voluntariat pentru a se conforma, astfel încât să poată atrage
un număr cât mai mare de aplicanți.

10
 9. Operaționalizarea conceptelor

La baza acestei etape de cercetare, și anume etapa de operaționalizare a conceptelor, în

situația data, stă „Teoria managementului relațiilor” a lui J.A. Ledingham ce susține că succesul
unei organizații este dat de o bună relaționare între aceasta și public. În acest caz, îmbunătățirea
relațiilor dintre AIESEC Brașov și publicul țintă poate favoriza comunicarea, fapt ce duce la
aflarea dorințelor publicului referitoare la programele de voluntariat, și implicit organizația se
poate adapta la aceste condiții astfel încât numărul aplicanților să crească.

RELAȚIA ORGANIZAȚIE- PUBLIC

DIMENSIUNI INDICATORI
 Așteptări
Calitatea relației  Respect
 Implicare

 Claritatea informaţilor transmise în media

sau alte surse de informare a publicului
Comunicare eficientă cu publicul  Precizia mesajelor referitoare la programele
ce sunt puse la dispoziția publicului
 Posibilitatea publicului de a da feedback

 Încredere
Succesul relaţiei
 Interacțiune
 corectitudine

 Punerea la dispoziție a programelor

Beneficii pentru public specifice
 Calitatea programelor

 Atenția cuvenită publicului

Comportamentul organizației  Profesionalism

11
 10. Decizia metodologică

În cazul acestei cercetări, am decis să folosesc metoda anchetei prin chestionarul de opinie,
administrat prin operator, fiind o cercetare descriptivă prin care îmi propun să aflu ce e bine și ce
nu în organizație din punct de vedere al publicului. Vreau să aflu care este atitudinea publicului
față de programele de voluntariat din cadrul AIESEC Brașov astfel încât abordarea studenților
brașoveni de către organizație să se desfășoare într-o manieră îmbunătățită.

11. Elaborarea instrumentului

Adresă: Strada Memorandului, nr. 23, Camin 8,

Camera 200, Brasov, Romania
Nr. Tel: (0268) 510 503
Website: http://aiesecbv.ro/

AIESEC Brașov
Chestionar de opinie

Prima parte a acestui chestionar se referă la persoana ta, la persoanele din jurul tău. Aceste
informații,sunt strict confidențiale și ne vor ajuta să facem o delimitare socio-demografică a
respondenților noștri pentru a afla care este poziția lor vis-á-vis de munca voluntară și de programele pe
care le punem la dispoziția lor.

1. Numele, Prenumele:
_________________________________________________________________________

2. Facultatea:
__________________________________________________________________________

12
3. În ce an ești student/ă? (marchează cu X căsuța corespunzătoare răspunsului)

Anul I Alt an

4. Care este vârsta ta în ani împliniți?

______

5. Ai mai făcut voluntariat până acum? (marchează cu X căsuța corespunzătoare răspunsului)

DA NU

6. În cercul tău de prieteni există persoane care fac voluntariat? (marchează cu X căsuța
corespunzătoare răspunsului)

DA NU

7. Care este opinia ta personală despre voluntariat?

_____________________________________________________________________________

8. Ai mai auzit până acum de Asociația de AIESEC Brașov? (marchează cu X căsuța

corespunzătoare răspunsului)

DA NU

9. * De unde?
a. Din presă;
b. De pe internet;
c. De la prieteni;
d. Din altă parte:
______________________________________________________________________________

13
 10. Dar despre programele de voluntariat pe care le punem la dispoziție studenților brașoveni?

DA NU

11. *Ați dori să participați la unul dintre programele oferite de noi?

DA NU

A doua parte a acestui chestionar face referire la avantajele și dezavantajele pe care activitatea
de voluntariat le poate avea, raportat la dorințele și interesele tinerilor. De aceea, te rog să îmi spui,
pe o scara de la 1 la 5 (unde 1 reprezintă cel mai mic nivel, 5 cel mai mare), în ce măsură ești de
acord cu următoarele afirmații:

În Total
Nr. Și da De
Situația Deloc mică de
Crt. și nu acord
măsură acord

1 Voluntariatul oferă tinerilor posibilitatea de 1 2 3 4 5

afirmare, atât în cadrul organizației cât și înafara ei.

2 Voluntariatul reprezintă modalitatea prin care pot 1 2 3 4 5

dobândi experiență într-un domeniu de activitate.

Programele de voluntariat mă atrag deoarece sunt

3 interesante, mă pun în legătură cu persoane din alte 1 2 3 4 5
țări și prin intermediul lor îmi îmbogățesc
cunoștințele

4 Vreau să fiu mereu la curent cu ceea ce se întâmplă 1 2 3 4 5

în cadrul organizației pentru care fac voluntariatul

5 La sfârșitul acțiunilor de voluntariat vreau să îmi pot 1 2 3 4 5

exprima părerile referitoare la desfășurarea acestuia.

Iau în considerare înscrierea în cadrul unui program

6 de voluntariat atunci când mi se oferă informații 1 2 3 4 5
clare referitoare la programul și sarcinile de lucru

14
7 Prefer programele de voluntariat care vizează 5
colaborarea dintre membri pentru atingerea unui 1 2 3 4
scop.
Cel mai important lucru într-o organizație
8 nonguvernamentală este relația dintre membrii 1 2 3 4 5
acesteia

9 O bună relație între organizație si membri se 1 2 3 4 5

bazează pe încredere

10 Toți participanții au șanse egale atunci când aplică 1 2 3 4 5

pentru un post de voluntar. (experiența nu contează)

O organizație care este corectă cu studenții și le

11 pune la dispoziție informațiile necesare pentru o 1 2 3 4 5
bună desfășurare a activităților va atrage mereu noi
voluntari.
Voluntarii trebuie să își îndeplinească mereu
12 sarcinile iar organizația să le pună la dispoziție 1 2 3 4 5
resursele necesare.
Vreau să avansez în cadrul organizației cât mai
13 mult, deoarece persoanele care dețin o funcție de 1 2 3 4 5
conducere reușesc să îndeplinească mai multe
sarcini și să își împartă timpul mai bine.
Munca voluntară într-o organizație
14 nonguvernamentală îmi oferă posibilitatea încheierii 1 2 3 4 5
unui contract de muncă în urma efortului depus în
organizație.
Prin intermediul programelor de voluntariat pot să
15 1 2 3 4 5
călătoresc în străinătate cu puțini bani.

Modul în care se desfășoară fiecare program de

16 voluntariat trebuie să fie cât mai profesionist, astfel 1 2 3 4 5
încât voluntarii să capete experiență.

17 Pentru a atrage mai mulți studeți organizația trebuie 1 2 3 4 5

să acorde mai multă atenție nevoilor acestora

Programul în timpul căruia se desfășoară activitățile

18 de voluntariat trebuie să fie flexibil pentru ca 1 2 3 4 5
student să aibă suficient timp pentru facultate.

15
 12. Concluzie

În concluzie, în urma aplicării corecte a acestui chestionar pe eșantionul stabilit mai sus ar
trebui să obținem rezultate importante pentru dezvoltarea organizației. Aceste rezultate ar trebui
să faciliteze îmbunătățirea relațiilor dintre organizație și public, astfel încât organizația să se
poată adapta așteptărilor publicului.
Menționez că această campanie va fi aplicată în luna octombrie, la începutul anului
universitar și la următoarea recrutare organizată de AIESEC Brașov, iar eșantionarea va suferi
câteva modificări, în funcție de numărul studenților înscriși în anul următor.

16
13. Bibliografie

 Cursul 2, despre relațiile publice și rolul cercetării în acest domeniu:

Coman, C. (Iași). Relațiile publice. Principii și Strtegii. 2001: Editura Polirom.

CUTLIP, S.M., Center A.H., Broom G.M. (1994). Effective Public Relations. New
Jersey: Prentice Hall Inc.

 Cursul 9, elaborarea chestionarului:

Chelcea, S. (n.d.). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative.

București: Editura Economică.

 https://blogdeseminar.wordpress.com/about/etape-cercetare/
(ultima accesare la 26 iunie 2015)

 http://www.stiucum.com/marketing/cercetarea-de-marketing/Esantionarea
(ultima accesare la 24 iunie 2015)

17