MINISTERUL EDUCAŢIEI REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE ŞI
ADMINISTRATIVE
Departamentul Relaţii Internaţionale

RAPORT DE PRACTICĂ

ANUL III

al studentului (ei) ______________________________

(numele, prenumele)

anul __________, grupa___________

Coordonator-reprezentant al instituţiei,
________________________

Coordonator-reprezentant al departamentului,
_______________________

CHIȘINĂU, 2019
 CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................3

I. ASPECTE GENERALE PRIVIND STRUCTURA ȘI

ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUȚIEI
1.1. Evoluţia istorică a instituţiei. Structura şi organigrama MAE IE AL
RM........................................................................................................5
1.2. Stabilirea funcţiilor subdiviziunilor MAE IE........................................6
1.3. Particularităţile procesului de adoptare a deciziei în cadrul MAE IE AL

RM........................................................................................................7

II. FUNDAMENTUL JURIDIC DE ACTIVITATE A INSTITUȚIEI ȘI

PROCEDURA FINANȚĂRII
2.1. Evidenţierea cadrului juridic privind activitatea MAE IE AL RM…….8

2.2. Regulamentele interne de reglementare a activităţii MAE IE…………9

III. ANALIZA MODALITĂȚILOR DE COMUNICARE CU

PARTENERII INTERNAȚIONALI ȘI CORESPONDENȚEI
INTERNAȚIONALE A MAE IE AL RM
3.1. Rolul comunicării în contextul desfăşurării relaţiilor internaţionale a
instituţiei…………………………………………………………….11
3.2. Evidenţierea modalităţilor de comunicare cu partenerii externi ai
instituţiei…………………………………………………………….12
3.3. Analiza corespondenţei internaţionale a instituţiei (tipuri de acte)…12

CONCLUZIE…………………………………………………………………….14

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………...16

ANEXA 1…………………………………………………………………………17

2
 INTRODUCERE
Actualitatea temei. Ca şi în fiecare stat de pe pământ, în Republica Moldova
educaţia şi studiile reprezintă o prioritate de bază, ea ajutând la dezvoltarea durabilă
a statului, precum şi la afirmarea lui pe arena internaţională. Studiile sunt un factor
de bază pentru crearea valorilor culturale și asigurarea un viitor statului, asigurarea
cu capital uman pentru creşterea economică, dezvoltarea legislaţiei care să permită
integrarea statului în comunitatea internaţională, ajungând la standerdele
internaţionale. O componentă esenţială a pregătirii universitare o constituie
implicarea studenţilor în aplicarea practică a cunoştinţelor teoretice acumulate.
Obiectivul fundamental al acestei activităţii este dobândirea de către studenţi a
abilităţilor practice printr-o implicare directă alături de specialiştii din domeniul
specific profesiei. Stagiul de practică este un moment esenţial în formarea
studentului, fixat la sfârsitul semestrului ultimului an de studii, al ciclului de licenţă,
atunci când pregatirea teoretică a studenţilor este finalizată. Stagiul de practică
vizează consolidarea competenţelor profesionale dobândite pe parcursul studiilor şi
îmbinarea lor cu abilităţi practice formate prin activitatea concretă desfăşurată la o
unitate economică.
Prin rolul său de a facilita procesul de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor
ciclului de licenţă şi prin creşterea relevanţei rezultatelor învăţarii teoretice din
perspectiva aplicării acesteia la locul de muncă, stagiul de practica este un pas
important atât pentru student, cât si pentru firme si universitate. Pentru STUDENT,
este o ocazie de la trece de la partea teoretică la cea practic-aplicativă. Stagiul de
practica reprezintă o oportunitate oferită studenţilor de a se pregăti pentru intrarea
pe piaţa muncii, prin familiarizarea lor cu viaţa economică reală, prin participarea
lor efectivă la activitatea economică dintr-o firmă sau instituţie, prin crearea unui
sistem de comunicare si relaţionare eficient între acestia si viitorii potenţiali
angajatori. Dincolo de dimensiunea tehnică a punerii în aplicare a cunoştinţelor
dobândite, apare şi ocazia de a învăţa perspectiva dimensiunii sociale şi umane a
muncii într-o organizaţie.

3
 Pentru UNIVERSITATE, stagiul reprezintă o perspectiva a creării şi
dezvoltării contactelor cu mediul de afaceri căruia îi furnizeaza viitorii salariaţi.
Aceste întâlniri sunt indispensabile, ele permitând universităţii să cunoască mai bine
cerinţele firmelor din diferite sectoare de activitate privind profilul profesional al
angajaţilor. Asemenea informaţii facilitează schimbarea şi evoluţia în cadrul
formării profesionale, astfel încât aceasta să poată răspunde în mai mare masură
necesităţilor reale ale mediului de afaceri si sa se adapteze mai rapid unei piete a
muncii aflate în continua schimbare. Pentru o mai bună desfăşurare a stagiului de
practică, studentul trebuie sp+şi formuleye obiectivele care doreşte să le realizeze în
timpul stagiului de practică, acestea reesind din specificul locului unde îşi desfăşoară
stagiul, dar şi din propriile interese.
În cadrul stagiului meu de practică la Ministerul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene, mi-am formulat următorul scop: Familiarizarea şi înţelegerea
modului de funcţionare a MAE IE, în cadru procesului de realizare a politicii
externe, şi promovare a statului pe arena internaţională. Pentru realizarea scopului.
mi-am propus următoarele obiective:
 observarea și înțelegerea modului de organizare și funcționare a MAE IE;
 dezvoltarea aptitudinilor practice, analitice şi de cercetare;
 familiarizarea cu actele ce reglementează relaţiile externe ale Republicii
Moldova, cât şi cu diverse tipuri de corespondenţă diplomatică;
 identificarea rolului Secţiei Europa de Est şi Asia Centrală (SEEAC) în
procesul relaţiilor internaţionale;
 analizarea rolului diverselor categorii de actori în procesul decizional
(conducătorul instituției, structurile din subordine, cetățenii, organizații ale
societății civile, alte instituții și organizații);
 însuşirea tehnicilor de negociere
 participarea la activităţile cotidiene ale SEEAC şi respectarea angajamentelor
stabilite de comun acord cu coordonatorul practicii.

4
 I. ASPECTE GENERALE PRIVIND STRUCTURA ȘI
ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUȚIEI
1.1. Evoluţia istorică a instituţiei Structura MAEIE AL RM
Declararea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova a acordat ţării
calitatea de subiect al dreptului internaţional, ceea ce a impus reorganizarea şi
formarea instituţiilor de stat abilitate cu sarcina de promovare a politicii externe,
întreţinerea şi dezvoltarea relaţiilor diplomatice cu alte state şi instituţii
internaţionale. Locul central în acest proces i-a revenit serviciului diplomatic al
Republicii Moldova, a cărui instrument este Ministerul Afacerilor Externe şi
Integrării Europene.
Înfiinţat la începutul anilor ‟90 ai secolului trecut, sistemul instituţiilor
serviciului diplomatic moldovenesc a traversat mai multe etape de reorganizare
esenţiale, fapt condiţionat de adaptarea acestuia la realităţile timpului. La moment
acesta încadrează următoarele structuri: MAE IE, cu un statut central în sistemul
ierarhic al serviciului diplomatic şi serviciul extern (misiunile diplomatice, inclusiv
reprezentanţele permanente de pe lângă organismele internaţionale, delegaţiile şi
misiunile ad-hoc; oficiile consulare). Actuala structură organizatorică a ministerului
a fost stabilită în cadrul implementării reformei Administraţiei Publice Centrale a
MAE IE în perioada 2006-2008 şi constă din Aparatul Central şi serviciul exterior.
Aparatul Central al MAE IE prevede următoarea structură: Cabinetul
viceprim-ministrului, ministrului afacerilor externe şi integrării europene, 6 direcţii
(care cuprind secţii subordonate acestora) şi 4 servicii autonome. Conducerea
ministerului este exercitată de către viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe
şi integrării europene, un secretar general de stat, şi 3 secretari generali. În cadrul
ministerului funcţionează Colegiul, alcătuit din 12 persoane, dintre care 2 reprezintă
guvernul. Componenţa nominală a Colegiului este aprobată prin hotărâre de guvern
(vezi Anexa 1).

5
 1.2 Stabilirea funcţiilor subdiviziunilor instituţiei.
Direcţia Afaceri Consulare este subdiviziunea Ministerului Afacerilor
Externe şi Integrării Europene ce asigură activitatea MAE IE în domeniul consular.
Direcţia Afaceri Consulare exercită o gamă variată de funcţii din domenii complexe,
şi anume:
 coordonarea activităţii de protecţie a drepturilor şi intereselor
cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotare;
 elaborarea de politici în domeniul consular;
 consolidarea cadrului normativ intern şi internaţional în materia consulară;
 coordonarea perfectării actelor de identitate şi de stare civilă pentru naţionalii
moldoveni aflaţi în străinătate;
 informarea publicului despre modul de călătorie în străinătate etc.
Diversitatea funcţiilor exercitate de către Direcţia Afaceri Consulare îşi are
originea în numărul izvoarelor juridice, atât la nivel naţional cât şi internaţional, care
reglementează acest domeniu:
- Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile consulare din 24 aprilie 1963;
- Convenţiile consulare bilaterale semnate de către Republica Moldova cu alte
state;
- Legea cu privire la serviciul diplomatic nr.761-XV din 27 decembrie 2001;
- Hotărârea Guvernului Nr. 368 din 28.03.2002 privind aprobarea
statutului consular;
- Regulamentul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene cu privire
la activitatea Direcţiei Afaceri Consulare ş.a.
Funcţiile de bază exercitate de către Direcţia Afaceri Consulare sunt
următoarele:
 protejarea intereselor Republicii Moldova şi ale cetăţenilor moldoveni,
persoane fizice sau juridice;
 acordarea ajutorului şi asistenţei cetăţenilor Republicii Moldova, fie
persoane fizice şi juridice;
6
  dezvoltarea relaţiilor în domeniul consular între Republica Moldova şi
alte state;
 monitorizarea şi coordonarea activităţii consulare a misiunilor
diplomatice şi oficiilor consulare ale Republicii Moldova;
 informarea autorităţilor şi persoanelor interesate despre condiţiile şi
evoluţia evenimentelor în domeniul consular din străinătate;
 asigurarea implementării tratatelor cu relevanţă consulară la care
Republica Moldova este parte, precum şi a acţiunilor prevăzute de politici,
programe, strategii naţionale şi planuri ministeriale cu relevanţă consulară;
 exercitarea altor funcţii prevăzute de legislaţia Republicii Moldova şi
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
1.3 Particularităţile procesului de adoptare a deciziei în cadrul MAE
IE AL RM
Procesul de adoptare a deciziei, este subordonat Legei Nr.239 din
13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional. Prezenta lege stabileşte
normele aplicabile pentru asigurarea transparenţei în procesul decizional din
cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, altor autorităţi
publice şi reglementează raporturile lor cu cetăţenii, cu asociaţiile constituite în
corespundere cu legea, cu alte părţi interesate în vederea participării la procesul
decizional. Prezenta lege are drept scop:
 să asigure informarea multilaterală asupra procesului decizional din
cadrul autorităţilor publice;
 să asigure participarea directă a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional;
 să eficientizeze procesul decizional în cadrul autorităţilor publice;
 să sporească gradul de răspundere al autorităţilor publice faţă de
cetăţeni şi societate;

7
  să stimuleze participarea activă a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite
în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional;
 să asigure transparenţa activităţii autorităţilor publice.
Transparenţa în procesul decizional se bazează pe următoarele principia:
 informarea, în modul stabilit, a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, a altor părţi interesate despre iniţierea elaborării deciziilor
şi despre consultarea publică pe marginea proiectelor de decizii respective;
 asigurarea de posibilităţi egale pentru participarea cetăţenilor,
asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate la procesul
decizional.

II. FUNDAMENTUL JURIDIC DE ACTIVITATE A INSTITUȚIEI ȘI

PROCEDURA FINANȚĂRII
2.1. Evidenţierea cadrului juridic privind activitatea MAE IE AL RM
Baza juridică a serviciului diplomatic o constituie Constituţia Republicii
Moldova, Legea cu privirea la serviciul diplomatic al Republicii Moldova din 27
decembrie 2001, Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică
şi statutul funcţionarului public, tratatele internaţionale, unde una dintre părţi este
Moldova independentă, în primul rând Convenţia cu privire la relaţiile
diplomatice de la 18 aprilie 1961 şi Convenţia de la Viena privind relaţiile
consulare de la 24 aprilie 1963, precum şi alte acte normative. Sprijinindu-se pe
baza juridică internaţională existentă şi Constituţia ţării, serviciul diplomatic are
următoarele obiective generale:
 promovarea politicii externe şi a relaţiilor comerciale şi economice
externe în particular;
 reprezentarea şi apărarea pe plan extern a intereselor naţionale ale
Republicii Moldova;
 realizarea drepturilor suverane ale Republicii Moldova în relaţiile
internaţionale;
8
  protejarea drepturilor şi intereselor naţionale ale Republicii Moldova,
ale cetăţenilor şi persoanelor ei fizice şi juridice, potrivit practicii internaţionale
şi în limitele admise de normele şi principiile dreptului internaţional;
 promovarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale în domeniile vieţii
politice, economice, comerciale, culturale, ştiinţifice ale Republicii Moldova cu
statele lumii, reglementarea eventualelor probleme politico-juridice cu aceste
state;
 asigurarea capacităţilor diplomatice necesare pentru a anticipa, a
acţiona şi a reacţiona la evenimentele internaţionale ce sunt în măsură să afecteze
interesele naţionale ale Republicii Moldova;
 menţinerea coerenţei şi unităţii activităţilor Republicii Moldova peste
hotare;
 respectarea şi dezvoltarea în continuare a dreptului internaţional;
 respectarea dreptului omului ca bază a oricărei societăţi umane;
realizarea, prin metode şi mijloace diplomatice, a activităţilor specifice în
vederea asigurării păcii şi securităţii mondiale şi regionale.
2.2 Regulamentele interne de reglementare a activităţii MAE IE.
Ministerul îşi organizează activitatea în baza principiilor transparenţei în
procesul decizional şi de răspundere personală a conducătorilor pentru deciziile
adoptate în limitele competenţei lor.
Ministerul este organizat şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
Constituţia Republicii Moldova, Legea nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu privire la
Guvern, Legea nr. 761-XV din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic,
Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul
funcţionarului public, Hotărârea de Guvern Nr. 697, din 30.08.2017 cu privire la
organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilore Externe şi Integrării Europene,
alte legi şi hotărîri ale Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova,
ordonanţele, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, alte acte normative.

9
 Ministrul: 1) conduce activitatea Ministerului şi a instituţiilor serviciului
diplomatic al Republicii Moldova peste hotare, aprobă decizii privind instituţiile
serviciului diplomatic;
2) delimitează sarcinile şi atribuţiile şi stabileşte responsabilităţile
viceminiştrilor, secretarului general, ambasadorului cu misiuni speciale şi ale
conducătorilor subdiviziunilor din subordinea aparatului central al Ministerului şi
instituţiilor subordonate Ministerului;
3) emite ordine şi instrucţiuni obligatorii pentru subdiviziunile interioare ale
aparatului central al Ministerului;
4) prezintă Preşedintelui Republicii Moldova, în modul stabilit, propuneri
privind înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice,
precum şi privind acreditarea şi revocarea reprezentanţilor diplomatici ai Republicii
Moldova;
5) prezintă Guvernului, în modul stabilit, propuneri privind înfiinţarea,
desfiinţarea sau schimbarea clasei oficiilor consulare ale Republicii Moldova;
Secretarii de stat: 1) coordonează, conform obligaţiunilor delimitate de către
ministru, activitatea subdiviziunilor interioare ale aparatului central al Ministerului
şi a instituţiilor serviciului diplomatic al Republicii Moldova de peste hotare din
subordinea Ministerului, asigurînd o conlucrare operativă şi constructivă;
2) coordonează şi monitorizează realizarea politicii externe a Republicii
Moldova; asigură implementarea conformă a atribuţiilor Ministerului;
3) participă şi coordonează, conform obligaţiunilor delimitate de către
ministru, activitatea de elaborare a politicilor de personal şi a principiilor directoare
pentru managementul de personal din cadrul instituţiilor sistemului diplomatic;
4) colaborează cu subdiviziunile Cancelariei de Stat, cu alte ministere şi
autorităţi administrative centrale în probleme de interes comun;
5) supraveghează şi asigură finalizarea proiectelor documentelor de politici
publice şi a proiectelor actelor legislative şi normative prezentate spre examinare
Guvernului la iniţiativa Ministerului;

10
 În cadrul Ministerului este instituit postul diplomatic de secretar general.
Secretarul general este numit în funcţie şi eliberat din funcţie prin ordinul
ministrului, exercită atribuţiile stabilite de prezentul Regulament delegate de către
ministru, căruia i se subordonează direct. În îndeplinirea propriilor atribuţii de
serviciu, ministrul este asistat de cabinetul ministrului. În cadrul Ministerului
funcţionează Colegiul Ministerului, constituit din 13 membri: ministru, viceminiştri,
secretar general, ambasador cu misiuni speciale şi şefi ai subdiviziunilor.
Componenţa nominală a Colegiului este aprobată de către Guvern, la propunerea
ministrului.
Colegiul se întruneşte în şedinţă trimestrial sau în funcţie de necesităţi.
Colegiul examinează chestiunile de importanţă majoră din domeniile de competenţă
ale Ministerului, precum şi dările de seamă ale instituţiilor serviciului diplomatic al
Republicii Moldova. Colegiul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
regulamentul său, aprobat prin ordinul ministrului. 21. Hotărîrile Colegiului se pun
în aplicare prin emiterea de către ministru a actelor administrative respective.
III. ANALIZA MODALITĂȚILOR DE COMUNICARE CU
PARTENERII INTERNAȚIONALI ȘI CORESPONDENȚEI
INTERNAȚIONALE A MAEIE AL RM
3.1. Rolul comunicării în contextul desfăşurării relaţiilor internaţionale
a instituţiei
Comunicarea, ca proces complex şi ca parte esenţială a naturii umane, în
toate aspectele ei, are un rol fundamental în trasarea însuşirilor care duc la definirea
acestei naturi umane, în general, şi a fiecărui individ în special.
Comunicarea în instituţii este un proces bilateral: el presupune atât
transmiterea ordinelor, informaţiei şi sfaturilor la un centru de decizie (adică
un individ învestit cu responsabilitatea de a lua decizii), cât şi transmiterea deciziilor
luate de la acest centru în alte părţi ale instituţiei. Mai mult, este un proces care se
desfăşoara în sus, în jos şi lateral în institutie.

11
 MAE IE ca organ guvernamental, este instrumentul de legătură a relaţiilor cu
subiecţii internaţionali, cu scopul de a crea relaţii pentru beneficiul statului. Rolul
comunicării este unul major, ca şi pentru fiecare instituţie statală pentru că, fără
comunicare, de facto, nu poate exista.
Comunicarea externă a instituţiei contribuie la notorietatea şi imaginea
instituţiei. Ea îndeplineşte astfel, totodată funcţia de promovare a instituţiei publice
a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.
Comunicarea are şi rol de promovare reprezentând, în realitate, un caz aparte,
pentru ca, deşi literatura de specialitate o consideră fără excepţie ca făcând parte din
comunicarea externă, ea se desfăşoară unilateral, dinspre instituţia publică către
mediul exterior al acesteia. În această situaţie, nu mai sunt membrii organismului
public cei care întreţin legătura cu exteriorul, ci organizaţia ca instituţie. Ea dă
informaţii despre serviciile care le oferă, încearca să-i amelioreze imaginea de
ansamblu sau, pur şi simplu, vrea să facă cunoscute şi să-si promoveze valorile.
3.2 Evidenţierea modalităţilor de comunicare cu partenerii externi ai
instituţiei;
Ca fiecare stat sănătos, care are relaţii bilaterale şi multilaterale cu state şi
organizaţii, Republica Moldova are deschise ambasade pe teritoriul altor state.
Aşadar, Ambasadele reprezintă statul nostru în străinătate. Prin intermediul lor,
oficialii Republicii Moldova pot trimite mesaje de felicitare, etc. De asemenea,
funcţionarii ambasadelor au diferite întâlniri, conferinţe cu oficialii statelor unde
sunt acreditaţi, dar şi cu alţi funcţionari a ambasadelor acreditate în statul respectiv.
3.3 Analiza corespondenţei internaţionale a instituţiei (tipuri de acte).
MAE IE ca instituţia responsabilă de serviciul diplomatic, comunică prin
următoarele tipuri de acte:
 Nota verbală – se foloseşte în corespondenţa între o misiune diplomatică şi
Ministerul Afacerilor Externe sau între Ministerele de Externe. Este o
comunicare scrisă, nesemnată, purtând doar sigiliul Ministrului Afacerilor

12
 Externe sau al Misiunii Diplomatice de la care se emite. Notele verbale
reprezintă, de regulă, o importanţă diplomatică secundară.
 Nota semnată – este documentul diplomatic solemn care se adresează de către
Ministerul Afacerilor Externe şefului misiunii diplomatice sau invers;
 Scrisoarea personală – se foloseşte între ambasador şi ministrul afacerilor
externe şi nu angajează statele. Este mai puţin protocolară şi are caracter
personal.
 Nota colectivă este modalitatea prin care mai mulţi reprezentanţi ai statelor
acreditante se adresează unui guvern, şi se trimite ministrului afacerilor
externe.
− notele identice şi notele paralele sunt note cu acelaşi conţinut,
care sunt prezentate simultan;
− notele circulare sunt utilizate pentru a comunica informaţiile
curente, de ordin particular sau administrativ.
 Aide-memoire este documentul diplomatic care rezumă aspecte ale relaţiilor
dintre state şi expune consecinţele juridice ale unor fapte. Este o notă
diplomatică înmânată de un agent diplomatic celeilalte părţi, în cursul unor
tratative sau convorbiri, cu scopul de a rezuma problema discutată, a preciza
anumite aspecte. Aide-memoire nu conţine formule de politeţi şi nici nu se
semnează; se adresează ministrului afacerilor externe.
 Memorandum-ul este un aide-memoire mai complet care, spre deosebire de
acesta, prezintă şi o istorie a problemei apărute şi justifică politica urmată de
statul acreditant faţă de problema în cauză.
 Rapoartele diplomatice – privesc informarea ministerului de externe de către
misiunile diplomatice cu privire la îndeplinirea instrucţiunilor primite.
Rapoartele sunt periodice. Raportul diplomatic poate fi darea de seamă despre
executarea misiunii în general.
 Scrisoarea de acreditare este prezentată de reprezentantul misiunii
diplomatice (ambasadorul) preşedintelui ţării unde a fost acreditat. Scrisoare
13
 este semnată de preşedintele şi ministrul afacerilor externe din ţara de unde
vine diplomatul.
CONCLUZIE
Studiile sunt un factor de bază pentru crearea valorilor culturale și asigurarea
un viitor statului, asigurarea cu capital uman pentru creşterea economică,
dezvoltarea legislaţiei care să permită integrarea statului în comunitatea
internaţională, ajungând la standerdele internaţionale. O componentă esenţială a
pregătirii universitare o constituie implicarea studenţilor în aplicarea practică a
cunoştinţelor teoretice acumulate. Obiectivul fundamental al acestei activităţii este
dobândirea de către studenţi a abilităţilor practice printr-o implicare directă alături
de specialiştii din domeniul specific profesiei. Stagiul de practică este un moment
esenţial în formarea studentului, fixat la sfârsitul semestrului ultimului an de studii,
al ciclului de licenţă, atunci când pregatirea teoretică a studenţilor este finalizată.
Stagiul de practică vizează consolidarea competenţelor profesionale dobândite pe
parcursul studiilor şi îmbinarea lor cu abilităţi practice formate prin activitatea
concretă desfăşurată la o unitate economică.
Înfiinţat la începutul anilor ‟90 ai secolului trecut, sistemul instituţiilor
serviciului diplomatic moldovenesc a traversat mai multe etape de reorganizare
esenţiale, fapt condiţionat de adaptarea acestuia la realităţile timpului. La moment
acesta încadrează următoarele structuri: MAE IE, cu un statut central în sistemul
ierarhic al serviciului diplomatic şi serviciul extern (misiunile diplomatice, inclusiv
reprezentanţele permanente de pe lângă organismele internaţionale, delegaţiile şi
misiunile ad-hoc; oficiile consulare). Actuala structură organizatorică a ministerului
a fost stabilită în cadrul implementării reformei Administraţiei Publice Centrale a
MAE IE în perioada 2006-2008 şi constă din Aparatul Central şi serviciul exterior.
Ministerul este organizat şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
Constituţia Republicii Moldova, Legea nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu privire la
Guvern, Legea nr. 761-XV din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic,
Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul

14
funcţionarului public, Hotărârea de Guvern Nr. 697, din 30.08.2017 cu privire la
organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilore Externe şi Integrării Europene,
alte legi şi hotărîri ale Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova,
ordonanţele, hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului, alte acte normative.

15
 BIBLIOGRAFIE
1. Funcţiile Direcţiei Generale Afaceri Consulare http://www.mfa.gov.md/functiile-
departamentului/ (vizitat 22.04.2019)
2. PARLAMENTUL RM LEGE Nr. 239 din 13.11.2008 privind transparenţa în
procesul decizional
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=329849
(vizitat 22.04.2019)
3. Baza juridică a MAE IE http://www.mfa.gov.md/img/docs/regulation-
organization-function-maeie.pdf (vizitat 22.04.2019)
4. Constituţia Republicii Moldova
http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731 (vizitat
22.04.2019)
5. GUVERNUL RM HOTĂRÎRE Nr. 697 din 30.08.2017 cu privire la organizarea
şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene
http://lex.justice.md/md/371290/ (vizitat 22.04.2019)

16
 ANEXA 1.

17