DOCUME TE SIMILA!

E
S"are on re##itS"are on $ace%oo&S"are on t'itterS"are on emailMore S"arin( Ser)ice*1 OPE!ATIILE MILITA!E DE STA+ILITATE LI+E!ALISMUL !OMA ESC I SPECIFICITATEA LUI ISTO!ICA OPTIU EA PE T!U DE,VOLTA!E C-rtea E-ropeana #e .-*titie EU!OPA CETATE ILO! AUTO!ITATEA .U!ISDICTIO ALA GLO+ALI,A!EA SI !ELATIILE I TE! ATIO ALE !elatiile #intre ale(eri *i pre$erinte E)ol-tia aprecierii per$ormantelor pro$e*ionale Teme $-n#amentale ale $a*ci*m-l-i e-ropean

TE!ME I importanti pentr- ace*t #oc-ment

/ Con$licte in("etate *i marile p-teri / *pati-l e0-*o)ietic *i (eopolitica / con$licte #in *pati-l e0-*o)ietic /(eopolitica *pati-l-i e0-*o)ietic /

SPATIUL EX-SOVIETIC SI GEOPOLITICA Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic

SPATIUL EX-SOVIETIC SI GEOPOLITICA

CUPRINS
I. II. PREMIZELE CREARII CSI CSI - STRUCTURI COMPONENTE

III.

EVOLUTII IN SPATIUL EX-SOVIETIC

III.1 Zona europeana si sudi a a spa!iu"ui e#-so$ie!i III.%. Con&"i !e"e in'(e!a!e III.). Zona aspi a si spa!iu" e#-so$ie!i

SPATIUL EX-SOVIETIC SI GEOPOLITICA

I. PREMIZELE CREARII CSI *Ca si alte secole, secolul XX se incheie inainte de termenul calendaristic. Se incheie la sfarsitul anilor 80, lasand anii 90 unei perioade total diferite de profilul sau, apartinand mai degraba si constituind puntea spre secolul si mileniul deschis in anul 2000. Linia despartitoare o procura un eveniment epocal: destramarea !SS, dupa sapte decenii de e"istenta si de coplesitoare pre#enta in treburile lumii$. !a#boiul rece, ca perioada de confruntare intre %st&'est( intre Capitalism&Comunism( intre S ) si aliatii sai & niunea Sovietica si lagarul socialist, se incheie cu victoria indubitabila a S ), hegemon mondial. )cest proces nu atrage, insa, dupa sine incetarea conflictelor si stabili#area ordinii internationale. *impotriva, eliberati de sub influenta superputerilor, alti actori geopolitici isi identifica propriile interese regionale sau globale, fapt ce determina aparitia unor multiple diferende, a caror ignorare ar putea conduce la conflicte necontrolate si la escaladarea violentelor in diferite locuri de pe planeta. +olitologul american, ,rancis ,u-u.ama, a numit perioada de dupa destramarea !SS /sfarsitul istoriei$, prin victoria unicei ordini viabile, cea a economiei de piata, liberali#arii ideologiei, democratiei si respectarii drepturilor omului. Cu toate acestea, punctele fierbinti din diferite regiuni geopolitice importante ale lumii ne arata ca pana la /sfarsitul istoriei$ este cale lunga, e"istand o larga paleta de provocari si conflicte nesolutionate. +otrivit aprecierilor politologului american 0biegnie1 2r#e#ins-i, /prabusirea !SS a produs o confu#ie geopolitica enorma. 3n decurs de doar doua saptamani, poporul rus 4 care, in general, era chiar si mai putin prevenit asupra apropiatei de#integrari a !SS decat lumea din afara acesteia 4 a descoperit brusc ca nu mai era stapanul unui imperiu transcontinental, ci frontierele !usiei se restarnsesera la ceea ce fusese la inceputul secolului al X3X&lea in Cauca#, la 5umatatea aceluiasi secol in )sia Centrala si 4 mult mai spectaculos si dureros 4 la ceea ce fusese cam la 6700 spre 'est, adica imediat dupa domnia lui 3van cel 8roa#nic. +ierderea Cauca#ului a reinviat temerile strategice fata de reaparitia influentei din partea 9urciei( pierderea )siei Centrale a generat un sentiment de saracie

avand in vedere enormele resurse energetice si de minereuri ale regiunii, ca si teama de o posibila provocare islamista( iar independenta crainei a contestat esenta pretentiilor !usiei de a fi purtatorul investit de *umne#eu al identitatii pan&slave.$ +erioada ultimilor doua decenii s&a caracteri#at printr&un proces dinamic de transformari profunde in %uropa Centrala si de %st si in spatiul e"&sovietic, prin aparitia de noi state pe harta lumii si reconfigurarea unor noi aliante geopolitice regionale si globale. 3n acest conte"t, dupa o perioada de real declin economic, de framantari si multiple probleme interne, incepand cu anul 2000 :/era +utin$;, !usia cunoaste un proces de redresare <in cautarea noii sale identitati$, de recastigare a unora dintre po#itiile si sferele de influenta pierdute si de consolidare a locului sau in plan regional si international. 9rebuie recunoscut faptul ca, in mare parte, acest lucru a fost posibil gratie bogatiilor sale naturale :imenselor resurse energetice; si potentialului sau militar :fiind una dintre principalele puteri nucleare ale lumii;. nii analisti ai perioadei respective considerau ca sensul infiintarii CS3 & Comunitatea Statelor 3ndependente & pe ruinele fostei !SS a fost crearea unei uniuni integratoare capabile sa ofere o alternativa la niunea %uropeana, aflata in acea vreme, cel putin programatic, in plina ascensiune. =pinam ca, infiintarea CS3 a repre#entat pentru >remlin o necesitate geopolitica menita sa atenue#e si sa stope#e tendintele centrifuge ale tinerelor state post&sovietice si sa le readuca, sub o alta forma, pe orbita ?oscovei. !ealitatea a demonstrat ca, in anumite ca#uri, aceste eforturi de unificare au fost sortite esecului :e". 8eorgiei, al crainei si !epublicii ?oldova;. II. CSI + STRUCTURI COMPONENTE

,ondata de !usia, 2elarus si craina, la 8 decembrie 6996, CS3 a atras in randurile sale inca 66 state din spatiul e"&sovietic :cu e"ceptia statelor baltice si 8eorgiei( cea din urma a aderat la Comunitate in 699@ si s& a retras in august 2008 urmare evenimentelor conflictuale cu !usia din =setia de Sud;.

La summitul CS3 din 22 ianuarie 699@ de la ?ins- a fost adoptat statutul organi#atiei. %l nu a fost semnat de craina si 9ur-menistan :ultima tara declarand ca doreste participarea la Comunitate in calitate de <membru asociat$;. 3n conformitate cu Statutul sau, principalele obiectivele ale Comunitatii sunt: & & colaborarea in domeniul politic, economic, ecologic, social si cultural( de#voltarea echilibrata economico&sociala a statelor membre, in cadrul spatiului economic comun, cooperarea inter&guvernamentala si integrarea( asigurarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in conformitate cu principiile si normele de drept international si cu documentele =SC%( colaborarea in domeniul asigurarii pacii si securitatii, indeplinirii masurilor eficiente privind reducerea inarmarii si a cheltuielilor militare, lichidarea armelor nucleare si a altor arme de distrugere in masa, reali#area unei de#armari generale si depline( spri5in pentru cetatenii statelor membre in domeniul comunicarii, a stabilirii de contacte si a liberei circulatii in cadrul Comunitatii( a5utor 5uridic reciproc si colaborare in alte domenii ale relatiilor 5uridice( reglementarea pasnica a divergentelor si conflictelor intre statele membre.

&

&

& & &

3n pre#ent, CS3 repre#inta un format de colaborare intre state independente, recunoscut de comunitatea internationala ca o organi#atie inter&guvernamentala regionala. %a se caracteri#ea#a prin colaborarea intre tarile membre, practic, in toate domeniile si prin fle"ibilitatea mecanismelor si formelor de cooperare colectiva. ?ecanismul fle"ibil de organi#are a relatiilor inter&guvernamentale si inter&parlamentare permite cunoasterea gradului diferit de pregatire pentru integrare al statelor membre si permite fiecaruia dintre acestea sa participe la procesele de integrare in masura si in directiile care corespund cel mai bine intereselor lor nationale.

Colaborarea in cadrul CS3 se reali#ea#a prin urmatoarele structuri organi#atorice: Consiliul sefilor de state( Consiliul sefilor de guverne( Consiliul ministrilor de e"terne( Consiliul economic( Consiliul ministrilor apararii( Consiliul comandantilor trupelor de graniceri( )dunarii inter& parlamentare si 9ribunalului economic. 3n anul 2009, presedintia Consiliului sefilor de state este detinuta de !epublica ?oldova, iar presedintia Consiliului sefilor de guverne :din mai 2008; de !epublica 2elarus. =rganismul cu functii permanente e"ecutive, administrative si de coordonare este Comitetul e"ecutiv al CS3, cu sediul la ?ins-. +resedintii Comitetului e"ecutiv participa frecvent la reuniunile si forumurile desfasurate pe linie =A , %, =SC% si a altor organi#atii internationale. 3n martie 699B si aprilie 699B )dunarea 8enerala a =A AC9)* au acordat CS3 statutul de observator. si, respectiv

+otrivit ?inisterului )facerilor %"terne al ,ederatiei !use, dinamica de#voltarii CS3 este strans legata de unele modele interne de interactiune precum niunea %conomica %uroasiatica si =rgani#atia 9ratatul de Securitate Colectiva. !eferitor la re#ultatele pe anul 2008 ale niunii %conomice %uroasiatice, se mentionea#a: finali#area elaborarii ba#ei 5uridice a uniunii vamale :care include pentru inceput !usia, 2elarus si >a#ahstan; si a unui tarif vamal unitar fata de terte state( adoptarea Conceptiei privind formarea Spatiului unic euroasiatic privind transporturile si Conceptiei privind piata energetica comuna a statelor membre CS3. Se aprecia#a ca, reali#area acestora va permite intensificarea transportului international intre statele membre dar si a tran#itului pe teritoriile lor, precum si intensificarea colaborarii in domeniul energetic. +entru functionarea eficienta a proiectelor regionale multilaterale din cadrul CS3 a fost infiintata, in 2007, 2anca %uroasiatica de *e#voltare :de catre !usia, 2elarus, >irghistan, 9ad5i-istan si )rmenia; avand statut de observator la niunea %conomica %uroasiatica. =rgani#atia 9ratatul de Securitate Colectiva :=9SC; este considerat instrumentul cheie in spri5inirea stabilitatii si asigurarii securitatii in regiune. 3n decursul anului trecut, a continuat activitatea de transformare a =rgani#atiei intr&o structura multifunctionala capabila sa reactione#e eficient la intregul spectru de provocari si amenintari. ) fost adoptat +lanul de

actiuni colective al statelor membre pentru spri5inirea Strategiei globale antiteroriste a =A in perioada 2008&2060 si +rogramul comun de formare a sistemului de securitate informationala a statelor =9SC. 3n cadrul =9SC functionea#a consilii coordonatoare pentru contracararea traficului ilegal de narcotice, migratiei ilegale din terte tari, lichidarii efectelor situatiilor e"ceptionale si grupe de lucru pentru contracararea terorismului si e"tremismului, privind )fganistan, asigurarea securitatii informatiilor. 3n proces de formare sunt fortele =9SC de mentinere a pacii. Se mentionea#a e"istenta unui real potential pentru stabilirea si e"tinderea relatiilor de colaborare, in domeniile mentionate mai su, intre =9SC si alte structuri internationale.

Tendinte opuse politicii Moscovei in spatiul CSI *aca in primii ani dupa infiintarea CS3, tarile interesate de distantarea fata ?oscova franau proiectele de de#voltare ale Comunitatii, in urmatoarea perioada s&au cristali#at intentiile de elaborare a unei politici regionale, prin ocolirea ?oscovei. )stfel, la 60 octombrie 699C, la Strasbourg, in cadrul sesiunii Consiliului %uropei ia fiinta 8 )? :dupa numele statelor care au format aceasta organi#atie, respectiv, 8eorgia, craina, )#erbaid5an si ?oldova. 3n 6999 adera si #be-istan;. La nivel declarativ, aceasta structura consultativa informala urma sa coordone#e e"ploatarea si transportul resurselor energetice caspice prin coridorul transcauca#ian, precum si acordarea spri5inului in reglementarea conflictelor din )bha#ia, Aagorno >arabah si 9ransnistria. 3n perioada 6998&6999, 8 )? devine activa si in probleme politice, participand la diferite intalniri in cadrul =SC% si la alte forumuri. %ste de mentionat faptul ca o serie de politologi occidentali, printre care si politologului american 0biegnie1 2r#e#ins-i, apreciau 8 )? drept o /buna initiavita$, ce ar putea deveni cu timpul un instrument de securitate, la care s&ar putea asocia nu numai statele e"&sovietice, ci si tari precum +olonia, !omania 9urcia. = asemenea configuratie, asociata cu e"tinderea A)9= spre rasarit era interpretata de ?oscova drept o incercare a =ccidentului de a i#ola !usia de %uropa, de #ona ?arii Aegre si a ?arii Caspice, unde 9urcia :aliatul S ); ar putea deveni o putere regionala.

Constituirea acestei structuri si orientarea sa pro&occidentala, asociata cu iesirea 8eorgiei, a #be-istanului si )#erbaid5an din =rgani#atia 9ratatul de Securitatea Colectiva al CS3, repre#inta e"presia distantarii acestor tari de politica >remlinului in spatiul e"&sovietic. 3n cadrul declaratiei comune a presedintilor statelor membre 8 )?, din septembrie 6999, este e"primata intentia acestei organi#atii de a de#volta colaborarea cu A)9= in cadrul Consiliului +arteneriatului euro&atlanitic si in +rogramul +arteneriat pentru pace. III. EVOLUTII IN SPATIUL EX- SOVIETIC

3n opinia unor analisti, e"istenta CS3 a 5ucat un rol po#itiv in perioada de adaptare <post&imperiu$ a tinerelor state. ?entionam aici formula primului presedinte ucrainean, Leonid >uchma potrivit careia, CS3 a reali#at /divortul civili#at$ al fostelor republici sovietice. %"perienta a dovedit, cel putin pana in pre#ent, ca ceea ce nu a reusit CS3 este sa devina un viabil instrument al integrarii pentru toate statele din spatiul e"&sovietic. 3n perioada ulterioara formarii tinerelot state, in fata acestora a aparut intrebarea & incotro sa se indrepteD ,iind reali#at obiectivul / craina nu este !usia$, tari precum 8eorgia, ?oldova si, in perspectiva, 2elarus au incercat sa&si identifice si sa&si cantareasca perspectivele. 3n mod concret, pentru aceste state a aparut dilema: sunt capabile sa devina parte a %uropei contemporaneD( sa se europeni#e#e din interior, dupa care sa adere la niunea %uropeanaD 3n privinta statelor central&asiatice problema se pune altfel: vor putea regimurile autoritare e"istente acolo sa se mentina la putere sau acestea se vor transforma in despotii seculare rasaritene dupa modelul 3ra-ului din perioada lui Sadam sau a 9ur-meniei, pentru ca in final sa cada in marasma islamistilor radicali. 3n fata )rmeniei si a )#erbaid5an sta una dintre optiunile mentionate mai sus 4 orientarea europeana sau cea orientala :=rientul ?i5lociu;. )ceasta diversitate e"istenta in spatiul e"&sovietic este naturala. Cu o suta de ani in urma, imperiul rus se intindea de la insulele populate de suede#i, la nord&est de Stoc-holm, pana in 9ur-menia, iar destramarea imperiului a produs risipirea partilor sale componente, inclusiv pe ba#a diferentelor culturale si de civili#atie. )stfel, tarile situate in partea europeana a fostei !SS e"perimentea#a, in mod normal, tendinte pro&

europene, in timp ce republicile musulmane tind sa devina parte a lumii islamice. III.1. Zona europeana si sudi a a spa!iu"ui e#-so$ie!i 3n 200B, U raina si&a conturat un profil nou si o orientare clara in favoarea integrarii europene si euro&atlantice. >ievul a incercat sa obtina de la niunea %uropeana promisiuni privind inceperea negocierilor de aderare si, in perspectiva, obtinerea statutului de tara membra A)9=. +entru o tara dispusa geografic intre %uropa si !usia este de inteles interesul acesteia pentru asigurarea de#voltarii si securitatii sale. 3n plan practic, acest lucru ar insemna: colaborarea cu !usia si integrarea in structurile occidentale. 3n aceste conditii, intr&o perspectiva pe termen lung, unicul vecin occidental al !usiei ar deveni niunea %uropeana e"tinsa, iar pe flancul sudic, viitorii aliati ai S ), 8eorgia si )#erbaid5an. ,ramantarile din statele post&sovietice, care au culminat cu <revolutia portocalie$ din craina si cu cele /florale$ din 8eorgia si >irghistan, au repre#entat tendinte de schimbare a regimurilor post&sovietice si de deschidere a statelor spre libertate si democratie. 9rebuie mentionat insa faptul ca, desi aceste evenimente s&au produs aproape simultan, re#ultatele <revolutiilor florale$ au fost diferite, in functie de specificul fiecarei tari. !usia a incercat sa intervina in evenimentele din timpul <revolutiilor florale$ si aceasta implicarea costat&o mult in unele ca#u ri. )stfel, prin amestecul in procesul alegerilor din craina, de la sfarsitulanului 200B, !usia a suferit cea mai puternica infrangere in planul politicii e"terne din intreaga istoriepost&sovietica. Se aprecia#a ca, si in situatia unei conduite adecvate a ?oscovei, craina ar fi optat tot in favoarea orientarii pro&occidentale. craina nu este singura tara care a dat o lectie !usiei. 3nca la sfarsitul anului 200@,presedintele ?oldovei, 'ladimir 'oronin, refu#a in ultimul moment semnarea <+lanului >o#ac$ 4 varianta ?oscovei de reglementare a conflictului transnistrean. )cest refu# a fost interpretat drept unsemnal dat ?oscovei de catre S ) si %uropa ca vre mea monopolului rusesc in privinta mentineriipacii in spatiul e"&sovietic s&a incheiat. Se aprecia#a ca atat in ca#ul ?oldovei, cit si al craineiaparuse factorul apr

opierii % si A)9= de teritoriile statelor CS3, iar atractivitatea =ccidentuluipentru elitele si ma5o ritatea populatiei din cele doua tari a prevalat atractivitatii actualei !usii. 3ncepand cu anul 200@, Geor'ia demonstrea#a o orientare pro& occidentala clara. )ctuala elita georgiana, instruita in =ccident, considera !usia un vecin incomod, invinuindu&l in permanenta de spri5inirea republicilor separatiste de pe teritoriul sau. !ecentul conflict sud&osetin dintre !usia si 8eorgia demonstrea#a inca o data incapacitatea ?oscovei de a mentine stabilitatea in regiune. Ar,enia este singurul aliat al ?oscovei din #ona cauca#iana. )ctualul regim de la %revan nu este insa unul solid, iar posibilele #druncinari interne ar constitui un factor de dinami#are a conflictului din Aagorno&>arabah. 3n opinia unor analisti, de#ghetarea acestui conflict ar putea detona si celelalte situatii conflictuale din Cauca#, cu atragerea dupa sine a opo#tiei unor forte e"terne puternice. A-er.aid/anu" este catalogat un stat pivot datorita importantelor re#erve de resurse energetice de care dispune. )ceasta tara alimentea#a cu petrol toata %urope de 'est. !olul sau creste in importanta pe masura ce se va reusi sa alimente#e statele occidentale prin conducte care sa nu traverse#e teritorii controlate sau aflate in sfera de influenta a !usiei. Ca o conclu#ie, se constata ca pe masura consolidarii noilor state, spatiul e"&sovietic se diversifica si de#integrea#a, concomitent cu reducerea influentei reale a ?oscovei in perimentrul lui. Confruntarea tertelor interese in spatiul ex-sovietic 3n perioada 2002&200@, a ma"imei apropieri ruso&americane in cadrul luptei antiteroriste si urmare concesiilor facute de partea rusa Eashingtonului 4 de la incetarea )cordului privind apararea antiracheta, la amplasarea ba#elor militare americane in )sia Centrala : #be-istan; 4 ?oscova a incercat sa obtina de la S ) recunoasterea rolului sau conducator in CS3. )cest lucru nu s&a intamplat si datorita neincrederii Eashingtonului in capacitatea ?oscovei de a mentine ordinea in cadrul CS3. *rept re#ultat, >remlinul a decis sa actione#e singur, formand /centrul rusesc de putere$. na dintre principalele directii ale acestei politici a fost infiintarea Spatiul %conomic nic :!usia, craina, >a#ahstan si 2elarus;,

un fel de uniune est&europeana, pre#idata de !usia. +rincipalul scop al acestei structuri il repre#enta /legarea$ crainei de sfera de influenta ruseasca, stiut fiind faptul ca craina nu este membra a niunii %conomice %uroasiatice. Spulberarea sperantei in legatura cu o uniune est&europeana s&a produs in momentul in care S ) si %uropa si&au pierdut increderea in politica interna si e"terna a !usiei. 3n acest conte"t si sub influenta alegerilor din craina, precum si din ?oldova si )bha#ia, a aparut formula potrivit careia, unui sporit autoritarism rusesc i&ar corespunde o politica e"terna neoimperialista a ?oscovei. Conceptia pluralismului geopolitic a determinat Eashingtonul sa ia partea noilor state in conflictele acestora cu ?oscova, iar administratia 2ush si niunea %uropeana stabilea relatii directe cu aceste tari in cadrul diferitelor programe de parteneriat. *upa 200B, apropierea A)9= si % de granitele !usiei prin intrarea in aceste structuri a statelor baltice si est&europene a eliminat aproape complet /#ona tampon$ dintre %uropa si !usia. 3n aceasta con5unctura, pe de o parte, s&a inregistrat un puternic curent pro&occidental la >iev, Chisinau si ?ins-, iar pe de alta parte statele /Aoii %urope$ care au e"perimentat teroarea a doua imperii 4 tarist si sovietic 4 au avut po#itii mult mai critice la adresa ?oscovei, comparativ cu /'echea %uropa$. 3n acest fel, in spatiu e"& sovietic s&a intetit concurenta, nu numai in domeniul politic, ci si in cel economic. 3n pofida inegalitatii de forte, anumiti politologi considera ca, incepand cu 200F :dupa alegerea ca presedinte a lui '. +utin;, ?oscova a continuat sa actione#e activ in CS3, dar intr&o forma mai moderata, in special prin patrunderea masiva a capitalului rusesc in craina si in alte state membre si consolidarea afacerilor rusesti in vestul spatiului e"&sovietic. !usia continua sa 5oace un important rol economic in relatia cu ma5oritatea statelor Comunitatii, fiind pentru acestea furni#or de resurse energetice si piata de desfacere pentru marfurile fostelor republici sovietice. !usia a devenit de mult tara receptoare a fortei de munca din statele CS3. )vand interese importante in #ona, !usia este interesata in stabilitatea acesteia, fiind un important /mentinator al balantelor regionale$ din )sia Centrala, ba#inul caspic si Cauca#. III.%. Con&"i !e"e in'(e!a!e

=data cu destramarea niunii Sovietice, patru entitati geopolitice :mini&state; au aparut in Cauca#ul de Sud si la %st de !omania: )bha#ia, =setia de Sud, Aagorno&>arabah si 9ransnistria. 3n urma unor ra#boaie sangeroase cu /guvernele&mama$, ele au reusit sa mentina controlul asupra propriului teritoriu. 3nsa regiunile secesioniste respective nu sunt recunoscute de catre comunitatea internationala. Si in pre#ent, ele continua sa lupte pentru recunoastere 4 demersurile lor intensificandu&se odata cu declararea independentei >osovo & sfidand eforturile internationale de solutionare negociata a acestor confruntari etno& politice. A.(a-ia + situata in nord&vestul 8eorgiei, intre tarmul ?arii Aegre si vestul ?untilor Cauca#, isi proclama autonomia in iulie 6992, invalidata de conducerea de la 9bilisi. )ctorii implicati in conflict sunt: & & & non&statali 4 separatistii abha#i( statali 4 8eorgia si ,ederatia !usa( terti 4 =A , prin misiunea de monitori#are din 8eorgia : A=?38; si CS3, prin forta rusa de mentinere a pacii.

*upa destramarea !SS, 8eorgia trece printr&un ra#boi civil care duce la stramutarea a sute de mii de persoane. Luptele au inceput imediat dupa ce guvernul georgian a desfasurat trupe in #ona. Sustinuti de rusi, separatistii au reusit sa indeparte#e fortele georgiene din regiune, cca 2F0 de mii de etnici georgieni fiind stramutati. )cordul de incetare a focului din 699B prevedea independenta de facto a )bha#iei si o /linie de control$ monitori#ata de trupe de mentinere a pacii ale CS3 ai observatori =A . *esi relatiile dintre 8eorgia si )bha#ia au continuat sa fie tensionate, conflictul a ramas inactiv, partea abha#a sistand toate negocierile dupa operatiunea georgiana din valea >odori din iulie 2007. Ose!ia de Sud + situata in partea sudica a Cauca#ului, fiind separata printr&un lant muntos de regiunea ruseasca =setia de Aord. 3n anul 6990, etnicii osetini proclama independenta enclavei, iar 8eorgia aboleste statutul de autonomie, fapt ce conduce la lupte cu mii de victime si #eci de mii de

persoane stramutate. 3n 6992, fostul presedinte rus 2oris %lt#in media#a un acord de incetare a focului si trupe ruse de mentinere a pacii sunt desfasurate in #ona de conflict. +rincipalii actori implicati in conflict sunt: & & & non&statali 4 separatistii sud&osetini( statali 4 8eorgia si ,ederatia !usa( terti 4 ,ederatia !usa si =setia de Aord 4 ca participanti e"terni in Comisia ?i"ta de Control :C?C;, comisie ce include si repre#entanti din 8eorgia si =setia de Sud( =SC% 4 pre#enta in #ona pentru promovarea negocierilor dintre parti si monitori#area activitatii fortei de mentinere a pacii( % 4 acorda asistenta financiara celor doua parti pentru actiunile din cadrul C?C.

3n timp ce administratia de la 9bilisi intreprinde eforturi pentru gasirea unei solutii pasnice, guvernul separatist al =setiei de Sud continua sa ceara independenta si sa refu#e orice autonomie in cadrul 8eorgiei. Na'orno-0ara.a( + este o regiune in )#erbaid5an, cu populatie ma5oritar armeana. 3nainte de 6920 Aagorno a fost parte a )rmeniei, dar dupa acordul ruso&turc din anii 20, s&a decis ca #ona sa apartina )#erbaid5anului. 3n timpulerei sovietice conflictul a fost suprimat. 3n februarie 6988 consiliul regional din Aagorno a decis ca regiunea ar trebui intergata in )rmenia. )ctiunea a fost imediat urmata de impunerea unui control direct al ?oscovei asupra teritoriului respectiv, care s&a incheiat pe 28 noiembrie 6989. 3n 6992, partile direct implicate in conflict s&au modificat: una a disparut, odata cu colapsul !SS in 6996, iar )rmenia sustinea ca nu mai este interesata de regiune. La 28 decembrie 6996, Aagorno >arabah s&a autoproclamat republica si a luptat ulterior pentru independenta cu noul stat )#erbaid5an. )spirata spre libertate a fost reiterata in 200F de conducerea separatista din Aagorno. )ctorii implicati in conflict:

& &

statali 4 )rmenia si )#erbaid5an( terti 4 ,ederatia !usa, =SC% prin 8rupul de la ?ins- :format din !usia, ,ranta si S );.

3n ciuda intalnirilor repetate si a initiativei +rocesul de la +raga, initiat in 200B de 8rupul de la ?ins-, partile nu au a5uns inca la un acord in ceea ce priveste statutul republicii. 3n 2007 au inceput discutiile asupra unui plan de re#olvare comprehensiva, care stipula printre altele, retragerea trupelor armene din #ona impre5muitoare Aagorno, acorduri internationale de securitate interimare asupra teritoriului aflat in disputa si, in final, referendum pentru determinarea statutului provinciei. *in pacate, nu s&a a5uns la un consens. Transnis!ria + regiune separatista din cadrul !epublicii ?oldova. *isputa in 5urul statutului 9ransnistrei a alimentat manifestarile etnico&nationaliste impotriva controlului e"ercitat de guvernul ?oldovei. =data desprinsa de !SS, ?oldova a cautat o asociere mai stransa cu !omania, de care este legata istoric si cultural. 9ransnistria, teritoriu dominat in mare parte de slavi, a preferat sa ramana insa sub influenta !usiei, )ceasta regiune instabila, ce adaposteste elemente ale crimei organi#ate, a fost puternic militari#ata. 3n anul 6992, luptele au i#bucnit intre adeptii independentei si fortele moldovene, dar au sca#ut rapid in intensitate. =SC% a supravegheat retgagerea gradata a soldatilor si echipamentului militar rusesc, proces ce frecvent a stagnat. Aegocierile intre ?oldova si autoritatile transnistrene sunt mediate de !usia, craina si =SC%, insa nu s& a a5uns la nici o solutionare a disputei. )ctorii implicati in conflict sunt: & non&statali 4 separatistii transnistreni( & statali 4 ?oldova( & terti 4 mediatori: ,ederatia !usa, =SC% 4 prin Comisia Control si craina( observatori: % si S ). nificata de

3n vederea reglementarii conflictului au e"istat multe propuneri atat din partea Chisinaului, cat si a ?oscovei care nu s&au concreti#at nici pana in pre#ent. ?oldova propunea autoritatilor transnistrene statutul de teritoriu cu guvernare proprie si de #ona economica libera, dar 9ransnistria continua sa solicite independenta statala. Solutiile de federali#are sau de regionali#are erau inacceptabile Chisinaului, fiind considerate incercari ale !usiei de dominatie de facto in !epublica ?oldova. 3n ianuarie 2007 au avut loc negocieri in cadrul formatului /FG2$ care vi#au stabilirea unor proceduri de intrareHiesire a marfurilor in regiune. 3ar actorii indirect implicati 4 =SC%, !usia, craina, S ) si % 4 au continuat cautarea de solutii, insa fara succes. ,ederata !usa are in continuare in #ona forte de mentinere a pacii. 9oate actiunile liderilor din regiunile separatiste vi#ea#a separarea de autoritatea centrala, recunoasterea indepndentei lor de catre comunitatea internationala si relatii mai mult sau mai putin stranse cu !usia. La B noiembrie 200C, liderii )bha#iei, =setiei de Sud si 9ransnistriei au semnat o carta la summitul de la Suhumi :)bha#ia;, cerand recunoasterea independentei si intarirea cooperarii mutuale, inclusiv continuarea pre#entei fortelor ruse de mentinere a pacii. 3n martie 2008, )bha#ia cere =A , %, =SC%, CS3 si +arlamentului !usiei recunoasterea independentei dupa /modelul >osovo$. La fel procedea#a si conducerile separatiste din =setia de Sud si 9ransnistria. 9ensionarea conflictului georgiano&abha# s&a agravat in vara anului trecut urmare lansarii de catre 9bilisi a unei ofensive militare impotriva unor teritorii abha#e cu scopul inlaturarii regimului separatist de la Suhumi. )cest fapt a incitat si mai rau partea abha#a in aspiratiile sale de independenta. Se constata, deci, ca procesul de reglementare a acestor conflicte este departe de a fi incheiat. Remodelarile geopolitice locale si regionale si dinamica mediului international de securitate complica si mai mult negocierile de pace. Cu toate acestea, negocierile trebuie sa continue, consolidarea increderii si renuntarea la pozitiile de forta constituind unica baza pentru stimularea acestui proces. III.). Zona aspi a si spa!iu" e#-so$ie!i

3n pre#entarea spatiului e"&sovietic, nu poate fi negli5ata #ona caspica, a carei importanta geopolitica a crescut semnificativ in ultima perioada si unde observam o confruntare acerba intre interesele diferitilor actori regionali si globali. )ceasta #ona a intrat in atentia generala, pe de o parte, din cau#a conflictelor din spatiul e"&sovietic :cel mai cunoscut fiind cel din Cecenia;, pe de alta parte, datorita marilor #acaminte de hidrocarburi :petrol si ga#e; care o plasea#a, potrivit multor surse, pe locul al doilea pe 8lob :dupa #ona =rientului ?i5lociu;. = asemenea situatie nu putea sa nu dea nastere dorintei de control din partea multor actori strategici, #ona facand, in pre#ent, obiectul unui 5oc politic, diplomatic, economic si militar comple". =data cu destramarea !SS si&au castigat independenta cele trei state riverane ?arii Caspice, foste republici sovietice: )#erbaid5an, >a#ahstan si 9ur-menistan, toate trei fiind tari islamice. *upa cum am mentionat anterior, dorinta !usiei de a&si mentine influenta in spatiul e"&sovietic a dus la crearea CS3 la care au aderat si cele trei tari caspice. Aumai ca noua asociatie de state nu a raspuns sperantei !usiei de a reface sub alta forma niunea Sovietica. 3n plus, #ona ?arii Caspice a devenit locul de intalnire si confruntare a sferelor de influenta ale celor doua mari puteri: S ) si !usia. 3n pre#ent, >a#ahstanul si 9ur-menistanul au relatii de parteneriat strategic cu ?oscova, in timp ce )#erbaid5an este considerat aliatul S ) in regiune. 3n aceasta regiune se incrucisea#a interesele mai multor categorii de actori strategici: actori statali :tari din #ona care dispun de petrol si ga#e naturale si, respectiv, tari care nu dispun de asemenea resurse, dar doresc sa fie implicate; si actori nonstatali :mari companii petroliere, organi#atii internationale. +otrivit anumitor analisti, in functie de po#itia geografica si accesul la resurse, statele interesate de energia caspica se clasifica in: & & state riverane: !usia, >a#ahstan, )#erbaid5an, 9ur-menistan :state CS3; si 3ran( cercul interior: )fganistan, )rmenia, 8eorgia, 9urcia, #be-istan(

&

cercul e"terior: China, 3ndia :doua mari puteri emergente;, craina, +a-istan, 3srael, )rabia Saudita :actori regionali; si grupul marilor puteri :S ), % si Iaponia;

*in aceasta clasificare re#ulta clar importanta geopolitica a #onei si faptul ca esenta 5ocului caspic re#ida atat in controlul productiei de petrol si de ga#e naturale, cat si in controlului conductelor prin care acestea vor fi transportate spre pietele lumii. +rintre riscurile care pot afecta coridoarele energetice caspice mentionam: & ris uri"e po"i!i e 4 instabilitatea din Cecenia :republica a ,. !use prin care trec toate conductele dinspre ?area Caspica spre ?area Aeagra;( conflictele abia stinse, dar care inca mocnesc :>osovo, prin apropierea caruia ar urma sa treaca conducta 'arna&'lore( sau conflictul georgiano&abha# din august 2008;( conflicte ce se pot declansa oricand, precum in *aghestan :republica autonoma rusa, cu iesire la ?area Caspica si traversata de conducte; si in >urdistan :regiune din vestul 9urciei, strabatuta de oleoductul 2a-u&9bilisi&Ce.han;. ris uri e ono,i e 4 intrucat ta"ele din tran#itul hidrocarburilor au o pondere mare in veniturile guvernamentale, tentatia guvernelor ga#da a conductelor de a lua masuri unilaterale :ma5orarea ta"elor; este foarte mare. 3n plus, unele dintre optiunile de conducte implica tran#itarea altor state producatoare concurente: de pilda, >a#ahstanul si 9ur-menistanul nu pot e"porta spre =ccident decat prin intermediula )#erbaid5anului sau al !usiei. 3ntr&o asemenea situatie ar aparea riscul competitiei: tara de tran#it producatoare si ea de hidrocarburi poate submina transportul petrolului sau al ga#elor naturale provenite de la un alt producator. ris uri"e e o"o'i e 4 din cau#a de#voltarii continue a productiei de hidrocarburi si intensificarii transportului maritim al acestora, creste riscul scurgerilor de petrol sau al altor accidente.

&

&

= chestiune de importanta deosebita pentru perioada actuala in legatura cu resursele ?arii Caspice o constituie traseele conductelor de transport, subiect ce generea#a concurenta intre importanti actori

globali. Cunoscutul analist american 0bignie1 2r#e#ins-i, un foarte bun cunoscator al regiunii, afirma pe buna dreptate ca /cine controlea#a sau domina accesul spre aceasta regiune este cel mai in masura sa castige premiul economic$. )cest considerent face ca re#olvarea problemei conductelor de petrol si ga#e naturale sa fie esentiala pentru viitorul ?arii Caspice si, aditional, al #onei )siei Centrale. 3n acest sens, e"ista doua abordari, ambele evidentiind lupta pentru suprematie in ba#inul ?arii Caspice: 6; pastrarea monopolului !usiei :pana in pre#ent doar conducta 2a-u& 9bilisi & Ce.han face e"ceptie;, ca# in care principalele conducte vor continua sa traverse#e !usia si regiunea va ramane intr&o stare de dependenta politica de ?oscova. ?onopolul rusesc s&ar mentine si in ca#ul conductelor /diri5ate$ de !usia, pe trasee preferentiale pe care le poate controla deplin :oleoductul Aovorossi5s4 2urgas 4 )le"andropolis;( ga#oductul South Streem :pe fundul ?arii Aegre pana in 2ulgaria si prin 8recia pana in 3talia;( oleoductul )?2= :2ulgaria& ?acedonia&)lbania;. 2; eliminarea monopolului !usiei, prin construirea a cat mai multor conducte care sa evite teritoriul rusesc: oleoductul 2a-u :)#erbaid5an; 4 Supsa :8eorgia;( oleoductul Constanta&9rieste( ga#oductul Aabucco :)#erbaid5an & 9urcia&2ulgaria&!omania& ngaria&)ustria;, boicotat de !usia. Din cele prezentate mai sus rezulta ca, abundenta resurselor de hidrocarburi din acest spatiu, influenta actorilor internationali majori (SUA, Rusia, China, UE , dar si a unora regionali (!urcia si "ran , interesul statelor care #or sa beneficieze din tranzitarea pe teritoriul lor a resurselor energetice, intre care se inscrie si Romania, includ zona $arii Caspice in randul principalelor regiuni de interes economic si politic, cu potentiala generare de tensiuni si conflicte, gratie intereselor opuse ale diferitilor actori.

CONCLUZII1

& Spatiul e"&sovietic se caracteri#ea#a printr&o mare diversitate economica, culturala si de civili#atie a tinerelor state formate. ,iecare dintre tarile apartinand geografic acestei regiuni au e"perimentat framantari si mai parcurg inca transformari in cautarea noii lor identitati, aspira la sau isi creea#a de5a parteneriate si aliante in urmarirea interesului national. & %ste un spatiu vulnerabil din cau#a multiplelor focare de conflict, ma5oritatea pe ba#e inter&etnice. & 3n acelasi timp, este o #ona in care cresc in intensitate interesele geopolitice ale diferitilor actori globali pentru atragerea in sfera lor de influenta a diferitelor tari din #ona. !usia, stat apartinand acestui spatiu, incearca, in continuarea sa&si mentina po#itia de lider regional si actor international in re#olvarea problemelor din regiune. 3n cadrul unui studiu, reali#at de Consiliul Aational de 3nformatii al S ) / Lumea in 2020$, se arata ca /%urasia, in special )sia Centrala si Cauca#ul, va fi probabil o #ona care va interesa tot mai mult. repre#entand un furni#or sau o banda rulanta pentru furni#orii de energie atat pentru 'est, cat si pentru %st. 9raiectoriile acestor state eurasiatice vor fi afectate de unele puteri, cum ar fi: !usia, %uropa, China, S ) sau 3ndia, care ar putea sa actione#e ca stabili#atori.$ Se aprecia#a ca /mai spre 'est, craina, ?oldova si 2elarus ar putea contrabalansa vulnerabilitatea lor de state relativ noi printr&o asociere mai stransa cu niunea %uropeana$. BIBLIOGR !I" & & & & & ?ircea ?alita 4 Iocuri pe scena lumii. Conflicte, negocieri, diplomatie. %ditura CJ 2ec-, 2ucuresti 200C( Constantin 'lad 4 *iplomatia secolului XX, ,undatia europeana 9itulescu, 2ucuresti 2007( J.Carrere dK%ncausse 4 3mperiul spulberat, editura !emember, 699@( Silviu Aegut 4 8eopolitica. press, 2008( niversul puterii, editura ?eteor

!aport al +roiectului 2020 al CA3 4 Lumea in 2020, editura Cartier istoric, editia 3, 2008(

& &

/+ro et Contra$ nr.6H200F 4 5urnal de politica interna si e"terna a !usiei( !olul organismelor internationale in managementul cri#elor in regiunea ?arii Aegre 4 %ditura niversitatii Aationale de )parare,,Carol 3 2ucursti, 2008( 111.mid.ru

&