PRABUSIREA SI DESTRAMAREA URSS-ului

1.Prabusirea URSS-ului
Istoria arata ca toate imperiile pier.Brusc prabusirea comunismului sovietic este
legata de un incontestabil esec economic si social.Uniunea Sovietica nu a instaurat pe
planeta noastra raiul pentru toti.Nu a ajuns din urma SUA,asa cum promisese
Hrusciov.Nu a impiedicat crearea unor clase privilegiate,dupa cum a demonstrat domnia
lui Brejnev.Intr-un cuvant,Uniunea Sovietica ofera din ce in ce mai putin modelul la care ar
putea aspira cei care viseaza la un viitor de aur!.
"e ## martie #$%&,la &' de ani (orbaciov devine secretar general al "artidului )omunist
al Uniunii Sovietice.In momentul venirii la putere,conte*tul national si international este
periculos,tara este amenintata de o catastrofa agricola iar Armata +osie pierde teren in
Afganistan.
, nevoie de reforme profunde.In februarie #$%- se da glas unei condamnari severe
a metodei Brejnev,urmata de proclamarea a . principii/perestroika,adica noul curs
imprimat politicii,restructurarea, si in #$%% glasnost-
transparenta,desc0iderea,respingerea minciunilor,a limbajului de lemn,adica posibilitatea
de a critica,de a face public esecurile si erorile.1ara ca scopul final sa apara cu
claritate,Uniunea Sovietica,in timpul lui (orbaciov cunoaste reforme care vizeaza
destalinizarea!
"erestroi2a si glasnost influenteaza
politica e*terna.3i0ail (orbaciov face ca tara
lui sa intre intr-o noua era,iar prin aceasta
relatiile dintre cele doua supraputeri evolueaza
si ele."e #& decembrie #$%-,el propune
distrugerea tuturor armelor nucleare inainte de
anul .444.3asura merge in sensul unei idei
e*puse de +onald +eagan pe .5 martie
#$%5.6 serie de negocieri duc la inc0eierea
Acordului de la 7as0ington,in % decembrie
#$%8,care prevede dubla optiune zero!.Acest
lucru inseamna eliminarea din spatiul
european a rac0etelor nucleare sol cu raza de
actiune cuprinsa intre &44 si &444 de 2m!.9e
acum inainte Uniunea Sovietica manifesta
dorinta clara de a pune capat +azboiului
+ece."oate ca acest reviriment se e*plica si prin e*plozia de la )ernobal.
(orbaciov si-a manifestat dorinta in sensul unei activitati consistente in privinta masurilor
de control a armelor si a inceput sa limiteze implicarea politica si militara in tari precum
Afganistan si Angola.El isi propusese ca sarcina prioritara sarsitul Ra!boiului
Rece,i"bunatatirea relatiilor cu SUA si eli"inarea a"enintarii cu catastroa
nucleara,pe care el o i"plica.In opinia lui,politica e#terna so$ietica trebuie curatata
%e %og"atis" si %e balastul i%eologic,trebuia sa ie elastica,%ina"ica,pentru a
eli"ina incor%area %in relatiile internationale,in%eosebi cu cele a"ericane.
+eluarea colaborarii germano-sovietice pentru influenta in ,uropa )entrala si de
,st a fost canlizata de foarte bunele raporturi dintre cancelarul Helmut0 :o0l si 3i0ail
(orbaciov ,relatii consolidate de tot mai marile interese economice reciproce,negocierile
pentru retragerea Armatei +osii din (ermania si reintregirea acestei tari.
In vara anului #$%$,+epublica 1ederala (ermania finalizase in mare intelegerile cu
Uniunea Sovietica si SUA ,privitoare la unificarea tarii.
,venimentul cel mai simbolic a fost )aderea ;idului Berlinului la $ noiembrie #$%$.Intre
cele . (ermanii,;idul reprezenta concret cortina de fier!.<a #& zile dupa
aceea,(orbaciov accepta ca fosta +9( sa fie inclusa in NA=6.
9upa inc0eierea recuperarii datoriilor de razboi,la jumatatea deceniului al
saptelea,U+SS nu a mai avut profit de pe urma colaborarii economice cu tarile
satelite.)ontractele din cadrul ).A.,.+.,inc0eiate pe baza unor calcule politice,nu erau
avantajoase pentru U+SS.,a livra energie si materii prime tarilor satelite,la preturi foarte
mici si importa de la acestea produse de proasta calitate,cele pe care acestea nu le
puteau e*porta in tarile capitaliste.In sc0imbul importantului ajutor din domeniul proiectarii
te0nologice,U+SS nu primea practic nimic.3ulta vreme,Uniunea Sovietica a considerat
ca dezavantjele economice sunt compensate de avantaje politico-strategice.Strategia s-a
modificat.6ccidentul oferea preturi mai bune pentru energia si materiile prime sovietice si
oferea produse calitativ superioare celor din tarile socialiste est-europene.6ccidentul era
dispus sa plateasca Uniunii Sovietice sume uriase pentru a-i cumpara o parte din
influenta care nu-i mai erau partial de folos."e masura accentuarii crizei economice
sovietice,aceasta situatie a fost luata tot mai serios in calcul de :remlin.Sc0imbarea
orientarii politice Uniunii Sovietice in timpul lui 3i0ail (orbaciov trebuie analizate avandu-
se in vedere si noile aspiratii ale clasei politice de varf din U+SS.
Analizele facute de elita politica rusa au dus la concluzia ca politica de aparare a
regimurilor socialiste in ,uropa,investind resurse colosale,nu mai trebuie continuata.
Incepand cu #$%-,3i0ail (orbaciov a inceput o serie de convorbiri foarte importante cu
+onald +eagan.U+SS oferea ceea ce pentru ea devenise inutil,dar pentru 6ccidentul
bolnav cronic de supraproductie era de mare importanta/piata fostelor tari socialiste.In
decurs de trei ani ,presedintii SUA si U+SS au finalizat acordurile si modul in care
tratatele in vigoare intre cele doua mari puteri urmau sa fie rectificate.Asa s-a nascut
=ratatul din 3alta,inc0eiat intre .-5 decembrie #$%$,pe un vas militar,in largul insulei
3alta."artea americana a fost reprezentata de fostul presedinte +onald +eagan si de
presedintele nou ales,(eorge Bus0.
(orbaciov a promis mai mult decat a putut realiza cu reformele sale.,l a mers atat
de departe cu unele sc0imbari in economie,incat a destabilizat-o,prin masurile
luate.Haosul economic a aparut si datorita cedarii de catre U+SS a pitelor )A,+ catre
6ccident.3i0ail (orbaciov a devenit un sprijin al politicii americane la 3oscova .
9e o jumatate de veac,rivalitatea dintre tabara socialista si cea a lumii libere forma
fundalul diplomatiei.9isparitia Uniunii Sovietice antreneaza numeroase consecinte
imediate si indepartate.
&.Inceputul %estra"arii URSS-ului
#$$# nu este numai anul demisiei lui (orbaciov ci si cel al destramarii Uniunii
Sovietice. In decembrie #$%-, primele semne ale cresterii nationalismului, care avea sa
tulbure ultimii ani de e*istenta ai U+SS-ului, au aparut in timpul revoltelor populare din
Alma Ata si din alte zone ale :aza20stanului.In +usia, nationalismul si-a facut simtita
prezenta pentru prima data in mai #$%8, cand -44 de membri ai
miscarii "amiat>3emorie?, au demonstrat in 3oscova. Aceasta miscare nationalista a
devenit din ce in ce mai legata de Boris ,ltin. (lasnostul a grabit dezvoltarea problemelor
nationaliste. In Nagorno-:araba0@ o enclava majoritar armeana@ au izbucnit violente
nationaliste, cand armenii din zona au inceput un val de proteste in perioada februarie-
mai impotriva transferului acestei regiuni istorice crestine armenesti catre Azerbaidjanul
musulman in #$.4, dupa decizia arbitrara a lui Stalin. Armenii protestau si impotriva
subdezvoltarii, a conditiilor de viata in continua deteriorare din regiunea Nagorno-
:araba0. . Anul #$%$ avea sa fie martorul a numeroase manifestari ale nationalismului.
Incepand din statele baltice in ianuarie, in aproape toate republicile sovietice au fost
votate legi care acordau limbilor nationale o importanta de prim rang, care o depasea pe
cea a limbii ruse.. In aprilie, demonstratiile nationaliste de la=bilisi,(eorgia aveau sa fie
inabusite cu violenta
In ,stonia,studentii provoaca inca din #$%4 o agitatie care capata amploare in
#$%8."este cateva luni se naste "artidul Independentei Nationale ,stoniene.)elelalte
doua republici baltice,<etonia si <ituania sunt cuprinse de febra miscarii
independiste. Anul #$$4 a debuta in ianuarie cu noi miscari nationaliste.
Azerii s-au rasculat, fiind nevoie de interventia trupelor pentru restabilirea ordinii,
moldovenii protestau in favoarea unirii cu +omania, iar demonstratiile lituanienilor nu au
incetat. In aceiasi luna, parlamentul armenesc a votat in favoarea unei 0otarari care
stabilea dreptul sau de veto in cazul legilor unionale care priveau si mica republica
sovietica. A inceput un razboi al legilor intre republici si administratia centrala sovietica.
'.Destra"area URSS
"roblemele economice ale U+SS-ului erau disperate, societatea sa corupta , dura
si ineficienta, insasi e*istenta sa ca uniune era pusa sub semnul intrebarii.
Imperiul sovietic din ,uropa )entrala si de ,st era imposibil de mentinut, Uniunea
insasi fiind amenintata cu dezintegrarea. , gresit sa afirmam ca U+SS ramasese fara
resurse materiale, dar acestea erau prost administrate si datorita lipsei de ec0ipamente
corespunzatoare in cele mai multe ramuri ale industriei economia nu mai putea nici sa
satisfaca cerintele populatiei, sau sa garanteze un anumit nivel de trai, nici sa asigure
Uniunii statutul de putere mondiala.
,conomia a suferit lovituri in plus datorate scaderii bruste a pretului petrolului,
dezastrului de la reactorul nuclear de la )ernobal din #$%- si unui sinistru cutremur de
pamant din Armenia in #$%%.
=ransformarile politice si economice din U+SS erau afectate de cresterea
simultan a fenomenului de disidenta >fractionism?, care in anumite locuri a degenerat in
miscari de separatism. 9intre cele cincisprezece republici sovietice numai trei erau
peponderent slave/ +usia>care includea Serbia?, Ucraina si +usia Alba>Bielorusia?. ,tnicii
slavi nu depaseau cu mult jumatate din totalul populatiei, iar solidaritatea Ucrainei cu
ceilalti slavi nu putea fi avuta in vedere, de vreme ce Ucraina de-a lungul istoriei oscilase
intre supuneara fata de 3oscova si incercari de a-si proclama independenta pana in si in
timpul secolului AA. )elelalte douasprezece republici- cele trei republici baltice, 3oldova,
trei din )aucaz si cinci in Asia centrala- toate aveau motive de nemultumire si asipiratii
separatiste.
)ea mai urgenta problema a aparut in republicile baltice care au inceput sa
intrevada redobandirea independentei lor din perioada interbelica si sa o pretinda. In
<ituania, miscarea reformista Sajudis s-a infiintat in #$%% si, asemeni unor miscari similare
din )e0oslovacia , Ungaria si alte tari, s-a transformat dintr-o miscare populara in partid
politic.
=oate cele trei republici baltice si-au proclamat in #$$# independenta, dar bucuria
le-a fost temperata de greutatile materiale datorate faptului ca legaturile economice cu
U+SS si tarifele vamale preferentiale fusesera intrerupte, inflatia crestea, iar productia
industriala si cea agricola scazusera. Nici una dintre aceste republici nu s-a alaturat
)omunitatii Statelor Independente >)SI? creata la initiativa Ucrainei si Belarus. =oate au
iesit din sfera de influenta a rublei in #$$..
Ucraina s-a proclamat in #$$4 stat independent si zona libera de arme nuclear,
gest confirmat apoi prin referendum. 3iscarea "opulara a Ucrainei >+u0?, formatiune
politica reinfiintata in #$%$, la alegerile pentru Sovietul Suprem al Ucrainei desfasurat in
#$%$ a castigat #44 de mandate, dupa care liderii comunisti inclusiv <eonid :ravciu2 s-au
transformat din comunisti in nationalisti si au obtinut suficient sprijin din partea
nationalistilor pentru ca in #$$# :ravciu2 sa devina presedintele noului stat.
)rimeea a devenit o republica autonoma in cadrul Ucrainei. Alegerile prezidentiale
din #$$', aprobate de guvernul de la :iev in speranta unei victorii a candidatului sustinut
de acesta, au fost castigate de Iuri 3escov care promova ideea revenirii la +usia.
Succesul acestuia a pus in incurcatura 3oscova care, garanta simultan integritatea
teritoriala a celei din urma in sc0imbul cedarii intregului arsenal nuclear. 9ar 3escov s-a
dovedit a fi in egala masura incompetent si incomod, iar Ucraina l-a indepartat din functie
si apoi a desfiintat aceasta functie, fara a provoca vreun protest din partea 3oscovei.
Nord @ vestul Ucrainei, +.S.S. Bielorusa din cadrul U+SS, a devenit statul
BelarusB independenta Belarus reprezenta o amenintare nu atat din pricina divizarilor
etnice ci mai degraba datorita faptului ca aceasta republica a fost o creatie artificiala a
regimului sovietic. In cadrul unui referendum organizat in #$$& populatia a votat in mod
uimitor pentru ceva ce semana foarte mult cu o reunire cu +usia/ presedintele Ale2sandr
<u2asen2o a sustinut ideea unitatii slave. "artea vestica a Ucrainei- +.S.S.
3oldoveneasca devine statul independent 3oldova. <a alegerile din #$$#, ei si-au
declarat independenta. +usii au proclamat o +epublica nistreana, dar nu au obtinut
recunoasterea ei.
=oate cele trei republici caucaziene au devenit independente in #$$#- #$$..
(eorgia si-a proclamat independenta in #$%$. In #$$., presedintele ;viad (amasa0urdia,
a anulat puterile autonome si privilegiile de care se bucurau diversele minoritati din
(eorgia.
In vecinatate se afla armenia , cu o populatie preponderent crestina si
Azerbaidjan, cu o populatie de origine musulmana si turca. In #$$# armenii au pus
stapanire pe regunile azere si i-au pus pe fuga pe azeri, acestia au cerut ajutor =urciei.
Armata Azerbaidjanului a reusit, insa, sa-l rastoarne pe presedintele postcomunist si
favorabil =urciei, Abulfaz Ali ,lcibei si l-a adus la putere pe fostul :(B-ist (aidar Aliev. ,l
si-a concentrat intreaga atentie asupra e*ploatarii petrolului din Azerbaidjan in asociatie
cu companii straine si asupra negocierilor cu diverse state interesate vizand construirea
unor conducte de petrol, nerabdator sa incaseze ta*ele de acces si de tranzit.
In #$$4 cele cinci republici asiatice ale U+SS si-au preoclamat independenta, desi
nu toti dintre cei &4 milioane locuitori ai lor- mai ales :aza0stanul- erau incantati de
aceasta alternativa.
9ezintegrarea progresiva a U+SS a fost una dintre nereusitele lui (orbaciov. ,l a
sperat sa pastreze o anumita forma
de unitate, dar spiritul vremii era
impotriva lui. )SI era mai mult decat
o simpla strategie de tranzitie care
putea conduce fie la o dezintegrare
progresiva fie, in caz contrar, la
refacerea intr-o oarecare masura a
legaturilor oficiale si neoficiale care
au e*istat intre republicile
componente ale U+SS. 9eocamdata
fostele republici sovietice erau mai
degraba neincrezatoare in puterea
+usiei decat constiente de
importanta pe care inca o aveau
pentru ele produsele rusesti,
serviciile sau anumite inlesniri.