ntrebri la disciplina Integrarea Economic European 1.

Conceptul integrrii economice

Una din tendintele evidente ale economiei mondiale o reprezinta integrarea economica internationala. Integrarea economica reprezinta un process de dezvoltare a interdependentelor dintre statele lumii prin diferite forme si metode de aprofundare a schimburilor economice si de crestere a gradului de interpatrundere a economiilor nationale. Integrarea economica este o forma a relatiilor economice dintre diferite tari ce sau dezvoltat abundant dupa cel de-al doilea tazboi mondial. Actualmente reprezinta o caracteristica importanta a a evolutiei economie mondiale. Integrare economica desemneaza constituierea de catre doua sau mai multe state a unui spatiu economic comun care asigura: 1.dezvoltarea schimburilor reciproce 2.interdependente economice (economiile nationale) Procesul de integrare are la baza acorduri,intelegeri intre tarile participante. Integrarea economica este un process determinat de mai multi factori economici si sociali,tehnici si politici si anume : - crearea conditiilor ce sa stimuleze schimburile reciproce - progresele tehnico-stiintific contemporan ce necesita invistitii din ce in ce mai mari - posibilitatile restrinse ale pietelor nationale - cresterea concurentei pe piata mondiala 2. Formele i tipurile de integrare

Dupa specificul relatiilor economice dintre tarile membere pot fi evidentiate diferite forme de integrare economica. Aceste forme reprezinta si etape parcurse de procesul de integrare. Zona libera de schimb- eliminarea taxelor vamale si a restrictiilor cantitative in schimbul dintre tari. Promovarea politicii economice (comerciale ) proprii fata de tarile terte. Uniune vamala- armortizarea legislatiilor vamale a tarilor member. Adaptarea unui tarif vamal comun fata de tarile terte. Piata comuna- uniune vamala. Circulatia libera a marfurilor,persoanelor,serviciilor si capiatlului. Uniune economica monetara amortizarea politicilor economice nationale.Utilizarea unei monede unice. Uniune politica si sociala-uniune economica si monetara.Cresterea institutiilor comune in domeniul social si politic. 3. Cauzele integrrii economice europene

Cauzele sunt de natura economica,politica si sociala care isi au -originea in conditiile interne de dezvoltare a fiecarii tari-mediu economic international. 1.Revolutia Tehnico-Stiintifica

2.Concurenta acerba (dura)pe plan national, a condus la cresterea gradului de concurenta si concentrare a productiei si a capitalului cautind noi piete de desfacere. 3.Dezvoltarea firmelor multinationale; 4.Dezvolatrea rapida a Statelor Unite si Japoniei; Invingerea concurentei din partea SUA si Japoniei. 5.Dorinta statelor dezvoltate din interiorul uniunii europene de a largi relatiile cu fostele colonii 6.Politice. 4. Avantajele i dezavantajele procesului de integrare avantajele Liberalizarea totala a comertului Asistenta finaciara in proiectele commune Stimularea investitiilor straine Aplicarea regulamentelor si standartelor UE privind protectia consumatorului ( siguranta si calitate produselor) Respectarea drepturilor omului, protectia mediului ambient. Incetarea statutului de tara in curs de dezvoltare dezavantaje Suprimarea totala a protectiei productiei autohtone fata de concurenta furnizorilor din UE Investitiile straine directe in tara respective ce duc la anularea datoriilor intreprinderilor privatizate (statul pirde bani). Regulamentele uniunii europene atrag anumite costuri, cheltuieli pentru tara respectiva Alinierea preturilor la cele europene Partajarea cu ceilalti membri a suveranitatii in domeniul politicii comerciale 5. Bazele istorice ale integrrii europene Miscarea pentru unificarea continentului European incepe dupa primul razboi mondial in 1922 contele Richard Nicolas Calerge (origine austriaca,om politic,infiinteaza uniunea pan europeana ,ce este considerata prima organizatie neguvernamentala europeista de pe continent),este considerata cea mai veche miscare avind ca obiectiv unitatea europeana.Primul congres al Uniunii Pan Europene are loc la Viena in octombrie 1926,cu prevederi pentru o europa unita dar cu state suverane,se pledeaza pentru o fideralitate.Numele acestei unitati ar fi Statele Unite ale Europei prin care nici un stat nu isi sacrifice din suveranitate.Aceasta unitate ar trebui sa favorizeze cooperarea interguvernamentala mai ales in domeniul politic,juridic si vamal. Aceasta miscare este destramata si interzisa de catre miscarea nazista,promogratorii acestei idei emigreaza in statele unite inainte de cel de-al doilea razboi mondial.In perioada ce a urmat dupa cel de-al doiela razboi mondial diferiti oameni de stat din europa au aratat un interes sporit de prevenire a noilor conflicte pe Continetul European si anume prin realizarea unei unitati intre statele europene.In 1946,19 septembrie Tiuriche mister Cherchil isi rosteste discursul sau ramas celebru,prin care propune crearea repetata a statelor unite ale europei. In 1947,ianuarie Cherchil a infiintat comitetul provizoriu pentru Europa Unita (Londra),format de catre conducatorii partidelor regatului unit,laburist,conservator si liberal. O prima incercare de colaborare a organizatilor a avut loc la Paris,iulie 1947 unde se formeaza un comitet de coordonare in care participa toti reprezentatii acestor organizatii (Comitetul International de Coordonare a miscarilor pentru Unitatea Europeana).Acest comitet are rol de a forma Congresul Europei la care urmeaza sa participa personalitati ce pledau pentru o eruropa unita.Dupa cel de-al doilea raboi mondial Statele Unite acorda un ajutor material in valoare de 13 milird. de dolari cu conditia conlucrarii statelor din westul europei.

6 Tratatul de la Paris (1950). Comitetul Economic al Crbunelui i Oelului Tratatul de la Paris 1950-1951 Esecul proiectelor globale de constituire a unei Europe unite la condus pe Jean Mone la implimentarea unei meteode no ice va sta la baza crearii comitetului european a carbunelui si a otelului.Acest comitet serveste de la inceput pentru rezolvarea problemelor de o prima importanta si anume : 1.necesitatea de a permite Germaniei de a se integra in Europa 2.reconstruirea capacitatii economice a statelo europene 3.disparitia barierelor si controlului la frontiere ce limita circulatia productie acestui gen de activitate. Aceasta integrare era dorita de catre SUA care vedea un pericol in extinderea sferei de influienta a URSS catre Europa de West. In 1950 planul lui Mone este facut public la 9 mai 1950, prin aceasta declarative Franta propune Germaniei crearea in comun a productei de acrbune si otel semnata in iulie 1950,redactarea tratatului are loc in aprilie 1951 cind au intrat in vigoare prevederile tratatului de la Paris. Sediul comitetului European al carbunelui si al otelului a fost fixat la Luxemburg in componentata caruia intra: Franta,Germania,Italia + tarile Beneluxului (etapa de integrare,Olanda,Belgia,Luxemburgul).Comunitatea economica a carbunelui si a otelului are o structura institutional indeita si anume un organ independent numit inalta autoritate (primul presedinte Jean Mone) dotat cu principalele puteri de decizie,isi incepe activitatea in 1952,de asemenea un organ interguvernamental Consiliul Special al Ministrilor, o adunare comuna si o curte dde justitie. Decizele inalte autoritati se impugn tuturor statelr membre,CECO este finantata printr-o varsare directa de catre intreprinderi,tratatul obligaintreprinderile din aceasta ramura sa respecte regulile concurentei si realizarea unei pieti commune in aceasta ramura.Aceasta comunitate sufera esec din cauza caracterylyui sau specializat si din cauza declinului puterii economice a carbunelui si a otelului in favoarea petrolului.Tratatul este semnat pe o perioada de 50 de ani si va diparea in 2014. 7. Tratatul de la Roma realizarea uniunii vamale (1957-1970) In cadrul sedintei de la Mesiu 1955,cei a priministrilor ai tarilor membre pun in discutie cresterea unui minimi vamale ,astfel largind sistemul largind sistemul CECO spre alte domenii.Care rezultat,25martie 1967 a fost semnat .Tratatul de la Roma si au fost infiinate: 1.Comunitatea Economica Europeana(CEE); 2.Comunitatea Economica a energiei atomice (Euro Atom); Prin semnarea tratatului de la Roma se semneaza 2 documente: 1.Tratatul de Constituire CEE; 2.Tratatul de creare EuroAtom. Tratatul de la Roma opteza pentru realizarea unui uniuni vamale si fixeaza urmatoarela actiuni: 1.Inlaturarea completa,dar treptata,a taxelor vamale,la export-import intre tarile membre. 2.Inlaturarea completa dar treptata ,a restrictiilor cantitative si a altor netarifare la export import . 3.Instalarea unui regim fiscal comun. 4.Instaurarea unei politici comerciale comune fata de tarile terte. 5.Implimentarea asa politici ca:Politica agrara comuna ;Politica comerciala comuna ;Politica concurentei Comune. 6.Asigurarea liberei circulatii a fortei de munca ,marfurilor serviciilor ,capitalului si libera convertare a monedelor nationale care ulterior va duce la circulatia monedei unice. 8. Obiectivele Comunitii Economice Europene 1.Crearea pietii comune interne. 2.Lichidare atarifelor si restrictiilor vamale . 3.Politica comerciala comuna 4.Atingerea celor 4 libertati

5.Asigurarea Libertatii concurentei 6.Apropierea legislatiilor nationale; 7.Politica comuna fata de Tarile terte. 8.Constituirea bancii de investitii pentru facilitatea ,usurarea ,dez.economica a societatii. Realizarea acestor prevederi au fost incredintate celor 3 institutii noi formate (Parlamentul European,Comisia Europeana si Consiliu European.)Activitatea acestor institutii fiind supaveghiate de curte de Justitie. 9. Obiectivele Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euroatom) Scopul creerii comunitatii a fost formarea conditiilor de dezvoltare industii de putere nucleara: Obiective :-elaborarea in comun a cercetarilor in acest domeniu . -stabilirea normelor comune a lucratorilor si normelor economice in investitii de capital si crearea unei piete comune nucleare . -controlul in comun al consumului de resurse,colaborarea cu organul capabil sa asigure folosirea energiei atomice pentru proces si scopuri pasnice. De la unire vamala la piata comuna ->piata unita (1970 -1991) 10. De la uniune vamal la pia comun i ulterior la pia unic (1970-1992). Actul Unic Eurpoean (1986) Prima etapa incepe in 59 se lichideaza cu 10%, in 60 cu 20%, urmatorii ani pina in 68 annual se lichideaza cu 10%. Piata Comuna 1970-1992 Aceasta perioada este caracterizata printr-o aprofundare a procesului de lichidare de asemenea ii este characteristic Criza Economica (73-79). De asemenea se caracterizeaza printr-o extindere geografica Anglia Danemarca Grecia Spania Portugalia, crearea pietii comune menita sa asigure libera circulatie a persoanelor/fortei de munca, marfurilor, servicilor, capitalurilor. In 68 incepe realizarii liberei circulatii a fortei de munca, comertul cu servicii a fost partial realizat in perioada anilor 70-80, se incearca liberalizarea circulatie capitalului ce consta in transferuri substantiale (investitii directe intre tarile membre). In perioada anilor 70-78 au fost facute tentative de instalare a unui system fix de schimb intre monedele tarilor membre. In 79 a fost creat sistemul monetary European functionarea caruia influienteaza pozitiv asupra stabilirii ratelor de schimb (moneda de schimb echi). Comunitatea economica europeana are obiectivul de a duce la bun sfirsit crearea pietii unice bazele careia au fost puse prin tratatul de la Roma si ca rezultat in 86 este semnat actul unic European care contine Cartea Alba in care sunt inregistrate 300 de masuri ce presupun 3 tipuri de actiuni: 1-Suprimarea barierelor netarifare, Unificarea normelor si regulamentelor nationale in domeniul ethnic si al protectiei consumatorului 2-Reglementarea pietelor publice ce are ca efect excuderea in fiecare tara a intreprinderilor externe tarii. 3-Liberalizarea integral a serviciilor financiare prin lichidarea controlului in miscarea capitalului si libera stabilire a bancilor din toate tarile membre Realizarea pietii unice a luat sfirsit la 31 decembrie 1992, de asemenea in aceasta perioada se observa mari devieri la nivel decisional si se incep urmatoarele schimbari in cadrul institutiilor europene. -1.recunoasterea existentei juridice a consiliului European -2.modificarea regulilor de vot din cadrul consiliului -3.comisia isi largeste spectrul de activitate -4.cooperarea parlamentului European cu consiliul de ministry

11. De la pia unic la integrare politic i monetar (1992-1998). Tratatului de la Maastricht (1992). Tratatul de la Amsterdam (1997) La 7 februarie 1992 la Mazdrici a fost semnat Tratatul de constituire a Uniunii Europene, acest tratat ce intra in viguare in noiembrie 93. Ideea principal era crearea unui stat federal c ear avea o politica externa si de securitate comuna, o moneda unica, o cooperare in domeniul justitie si a afacerilor interne. Tratatul prevede : 1-Modificari in domeniul legislative 2-Revizuirea si precizia conpetentei Parlamentului European, Consiliului de Ministri si a Comisiei 3-Cooperarea internguvernamentala si anume instaurarea politicii externe si de securitate comuna inclusive crearea politicii comune de aparare 4-In sfera economica, crearea unei uniuni monetare 5-In sfera sociala, ce prevede dispozitii referitor la educatia, crearea profesionala si recunoasterea reciproca a diplomelor. Parlamentul European isi largeste competent in realizarea Uniunii Economice si Monetare a transporturilor, fondului social European, invatamintului, educatiei, relatiilor trans-europene, a mediului si a politicii comunitare. In iunie 97 in cadrul conferinte interguvernamentale de la Amsterdam se fac modificari in tratatul de la Mastrici, ca rezultat in octombrie 97 este semnat tratatul de la Amsterdam si intra in vigoare in noiembrie 98. Obiectivele acestui tratat coincide cu obiectivele tratatului de la Maastricht care are urmatoarele modificari: 1-dreptul cetatenilor uniunii europene 2-infiintarea monedei unice 3-extindera Uniunii Europene 2. Orce cetatean cu resedinta in orce stat membru are dreptul la vot sis a fie ales in parlamentul European indifferent de faptul unde el rezida in acel moment. 3.Dreptul la recurs non-judictial prevede dreptul la aparare si dreptul la petitie in fata parlamentului European. 4.Dreptul la protectia diplomatic Dupa semnarea tratatului de la Amsterdam (Tratatul Uniunii Europene) sa decis: 1-Presedintele comisiei, comisari. Presedintele comisiei europene si echipa lui poate fi numita numai dupa aprobarea candidatilor de catre parlament care capata functia de organ ce reprezinta interesele cetatenilor Uniunii Europene. 2-Deciziile parlamentului sunt luate prin votul cu majoritatea absoluta 3-Se ia decizia de a multiplica rolul parlamentului Uniunii Europene 4-Ponderea voturilor statelor membre sa fie luat dupa criteriul populatiei si puterii economice La 13 decembrie 1997, la consiliul European (ministrii) de la Luxemburg a fost pusa in discutie extinderea UE spre est si spre sud, unde a fost elaborata o declarative ce menstioneaza deschiderea unei noi ere de stabilitate prin lansarea procesului de largire a UE, de asemenea este pus in discutie pregatirea UE pentru introducerea monedei Euro, reforma institutional si bugetul UE.

12. Sinteza Tratatului Nisa (2001) Sinteza Tratatului de la Nice Tratatele de la Mastrici si Amsterdam au prevazut revizuirea sa cu scopul formarii reformei institutionale necesare procesului de extindere a UE. Prin tratatul de la Nice se aproba un numar mare de reforme legate de procesul de extindere. Tratatul este semnat in februarie 2001 , ratificat in 2003. Principalele obiective ale tratatului 1-schimbari institutionale ce include a)numarul de locuri in cadrul parlametului UE b)numarul de voturi allocate in cadrul consiliului c)procesul de luare a deciziilor se face prin majoritatea calificata (fiecarui stat ii este alocata o pondere de voturi in functie de numarul populatiei. 2-procesul de decizie a)extinderea ariei de utilizare a procesului de decizie prin vot cu majoritatatea calificata in cadrul consiliului b)cooperarea judiciara in problemele civile 3-revizuirea sistemului de cooperare a)numarul minim de state membre pentru propunerea unei clauze (8 state) b)cooperarea strinsa in domeniile legislative, politica externa, politica economica si sociala 4-dezvoltarea capacitatii militare a UE a)crearea unor structure politice si militare b)crearea comitetului politic si de aparare ce poate primi autorizare din partea consiliului 5-infiintarea euro-justului in domeniul cooperari juridice pe probleme de criminalitate 6-extinderea sprijinului comunitar in noi sectoare de activitate, social, educational. a)se formeaza un organ consultativ ce coopereaza intre statele membre si comisia UE . Principalele reforme ale UE pina la rectificarea tratatului de la Nice erau grupate in 3 categorii 1- Structura 2-Cadrul institultional 3-Procesul de decizie 13. Prevederile Tratatului de la Lisabona (2007) Este semnat in decembrie 2007 Retificat decembrie 2009 Este rezultatul negocierilor intre statele membre; Are aspectul intitutional; Consiliile urmatoare prevederi: 1.Parlementul UE va avea puteri sporite in adoptare legislatiei a bugetului si a fondurilor inernationale. 2.Parlamentele nationale vor avea puteri sporite asupra reformelor tratatelor fundamentale . 3.Numarul de membri in Parlamentul UE va fi 731 (minimum 6,maximum 9 6 din partea fiecarui stat ) 4.Numarul de membri din cadrul Comisiei va sedea de la 27 la 18 (modificarea in 2014) 5.Consiliul de Ministri devine oficial institutie a UE 14. Instituiile i organismele UE UE este un stat federal din care statele membre tamin natiuni suverane si independente UE nu se incadreaza nici intr-un tipaj de organizatii interguvernamental, din motiv ca tarile membre isi reunesc o parte din suveranitate. In codul UE exista 3 institutii de decizie ce formeaza triunghiul institutional al UE, elaboreaza politica si legi ce ulterior sunt implimentate pe teritoriul UE Parlamentul UE reprez. interesele cetatenilor UE, si este ales direct de ei. Consiliul reprez. statele membre Comisia reprez. interesele uniunii ca un tot intreg. Comisia propune legi noi. Iar parlamentul si consiliul le adopta. De asemenea comisia asigura respectarea legilor adoptate de parlament si consiliu.

Alte doua institutii: - Curtea de justitie arbitru final in legile din domeniul dreptului european. - Curtea de conturi - controleaza modul de finantare a activitatilor comune. Responsabilitatile si Puterile institutiilor UE sunt prevazute in tratatele ce stau la baza constitutiilor Uniunii, care sunt aproape de presedintii si prim-ministru tarilor membre. In afara de institutii de decizii principale mai exista: - Institutie complimentara care indeplenesc un rol esential in functionarea UE 1. Comitetul Economic si Social European 2. Comitetul Regiunilor- autoritatile regionale (primariile) 3. Banca Europeana de Investitii-finanteaza investitiile in cadrul UE 4. Banca Centrala Europeana- raspunde de politica monetara dusa de UE 5. Ombutsmanul european- ajutor al Curtei de Justitie, cerceteaza plangerile. 6. Controlul europeanpentru protectia datelor cu caracter personal Nu au functie de decizie, indeplinesc legile. Institutiile complimentare sunt ajutate de organizatii nonguvernamentale 15.Parlamentul UE Ales de cetateni pentru a le reprezenta interesele. Desi are originile in anii 80 este ales de cetateni, si din 1879 este ales prin vot direct de catre acestea. Parlamentul este ales pe termen de 8 ani. Cetatenii pot participa la alegeri indiferent de locul unde se afla la momentul respectiv. Fiecare cetatean are dreptu de vot si dreptu de a candida. Din cadrul parlamentului fac parte 732 de membri din 27 de state. Parlamentul isi desfasoara activitatea la Bruxle, Luxemburg si Strasburg. Parlamentul indeplineste 3 functii: - Adopta legi europene in colaborare cu Consiliul - Exercita Controlul democratic asupra institutiilor UE, indeosebi asupra comisiei. - Controlul finantelor publice, impreuna cu Consiliul detine autoritatea asupra bugetului si poate influenta cheltuelele UE. Ca si parlamentul RM, parlamentul UE poate adopta sau respinge proiectul de buget, propus de consiliu. Activitatea Parlamentului se imparte in 2 etape: 1. Pregatirea pt sesiunea planara (se dezbat legile propuse de Consiliu) 2. Insasi sesiunea planara ( se aproba legile dezbatute) Se organizeaza 12 ori pe an si dureaza 4 zile. 16. Consiliul de minitri al UE Consiliul de Ministri Principalu organ de decizie infiintat prin tratatele fundamentale anii 50, reprezinta Consiliul, statele member la reuniune participa cite un ministru din fiecare stat membru, in functie de subiectul de pe agenda de lucru. Relatiile UE sunt administrate de sonsiliul pentru a face generale si relatiile externe. La intrunirea acestui consiliu participa orce ministru sau secretar de stat pe care il numeste guvernul tarii respective. In cadrul consiliului exista 9 formatiuni : 1. Afaceri generale si relatii externe 2. Afaceri economice si financiare 3. Justita si afaceri interne 4. Forte de munca, politica sociala, sanatate si protectia consumatorului 5. Competitivitatea 6. Transport, telecomunicatii si energie 7. Agricultura si pescuit 8. Mediul 9. Educatie, tineret si cultura

Fiecare ministru in consiliu este imputernicit si isi asuma angajamente un numele guvernului pe care il reprezinta. Semnatura ministrului este semnatura intregului guver, fiecare ministru raspunde in fata guvernului national si al parlamentului national, alaturi de parlamentul UE consiliul participa cu procesul de decizie si asigura legitimitatea comisiei europene, se reunesc sub denumirea de Consiliu European de 4 ori pe an. Aceasta reuniri stabilesc orientarile politice ale uniunii europene si solutionarea problemelor ce nu au gasit rezolvare la nivel interior. Respoinsabilitatile Consiliului de Ministri 1. Adoptarea legilor europene in colaborare cu UE 2. Coordoneaza politici economice si sociale ale statelor member 3. Sa inchee acorduri international intre UE si alte organizatii 4. Sa adopte bugetul UE 5. Sa defineasca sis a puna in aplicare politica externa si de securitate comuna 6. Sa coordoneze cooperarea intre institutiile nationale si autoritatile de politie Presidential UE Presedintele consiliuliului este ales de catre parlament, presidential este asigurata prin rotatie la fiecare 6 luni, fiecare stat membru in asa mod preea control si prezideaza pe o perioada de 6 luni. Deciziile in cadrul consiliului UE se adopta pe baza de vot, institutia daca e mai numeroasa cu atit mai multe voturi are statul respective, dar numerele sunt ponderate in favoarea tarilor cu populatie mai redusa, ale mai multor rinduri sunt detinute de Franta, Germania, cele mai putine le detin Malta Estonia, Romania 14 voturi, Bulgaria 10, total sunt 345 de voturi. 17. Comisia UE Comisia Europeana Este un organ, institute independent de guvernele international, misiunea comisiei este reprezentarea UE si sustinerea ca un tot intreg. Comisia propune, elaboreaza propuneri de legi pe care le prezinta parlamentului UE si consiliului UE. Comisia este organ executive, este responsabila pentru aplicarea deciziilor parlamentului si consiliului. Comisia UE a fost infiintata prin tratatele fundamentale ale constiruirii UE in anii 50, membrii comisiei sunt numiti comisari, comisarii au ocupat pozitii politice in tarile de origine, multi din ei au fost ministry de govern, dar in calitate de comisar isi iau angajamentul de a actiona in interiorul UE, nu se supun recomandarilor venite din partea guvernelor nationale. La un interval de 5 ani este numit a 9 comisie in temen de 6 luni de la alegerile parlamentului UE. Functiile Comisiei 1. Sa propuna proiecte legislative parlamentului si consiliului 2. Sa asigure respectarea legislatiei UE 3. Reprezentarea UE la nivel international 4. Adminsitrarea si aplicarea politicilor UE si a bugetului Presedintele comisiei hotaraste soarta fiecarui comisar, comisia se intruneste odata pe saptamina, de obicei miercurea, fiecare subiect de pe agenda de zi este reprezentat de comisarul responsabil impreuna cu echipa sa. Personalul comisiei este divizat pe departamente numite directii generale, fiecare directive generala este responsabila de un anumit domeniu. Directiile generale planifica si elaboreaza propuneri de legi.

18.

Curtea de justiie a UE

Infiintarea in termenul primului tratativ in 1952.Sediul Curtii este Luxemburg. Misiunea Curtii sa se asigurarea ca legislatia UE este interpretata si aplicata in mod uniform in toate statele membre. Astfel in cit legislatia sa fie apicata in mod egal pentru toti cetatenii UE. Curtea de Justitie se agirura ca statele membre si institutiile aplica prevederile legislative. Curtea de Justitie rezolva litigiile aparute intre statele UE,intre institutiile UE,intre agentii economici si persoanele fizice. In conponenta Curtii intra cite un judecator din fiecare stat membru,astfel incit toate sistemele juridice nationale sunt reprezentate in cadrul Curtii . In numar de 27 Curtea activeaza foarte rar. De obicei Curtea se intruneste in numar de 3-5 judecatori. Curtea este asistata de 8 avocati,generali ,rolu carora este sa-ti sustina perechea de vedere in cazurile inaintate Curtii spre solutionare. Judecatorii si avocatii Curtii sunt personale a caror dupatiale nu poate fi pusa la indoiala . Ei,detin calificarea si competente necesara.Sunt mumiti de guvernele statelor membre pentru un mandat de 6ani ,care poae fi reinoit. Pentu a ajuta Curtea in solutionarea cazurilor si pentru a oferi protectia juridica cetatenilor. In 1988 apare Tribualul primei instante si Tribunalul funtiei publice. Tribunalul primei instante este responsabil pentru pronuntarea sentimentelor intre persoanele fizice si agentii economici. In Cadrul tribunalului face parte cite un judecator a fiecarui satat membru . Tribunalul funtii publice se pronunta in litigiile aparute intre UE si functionarii sai. Curtea de Justitie,Tribunalul Primei Institutii si Tribunalul Funtiei Publice au cite un presendinte cu un mandat de 3 ani. Cele 5 tipuri de cazuri inaintate Curtii spre solutionare: 1.Dreptul de a solicita Curtii opinia vizavi de intreprinderea sau valabilitatea careva legi. 2.Actiuni inventare pentru neindeplinirea obligatiilor. Comisia demareaza procesul in care un sfat membru nu-si indeplineste obigatiile vizavi de legislatie.Curtea investiile comisiei si isi prezinta sentinta .Sunt situatii cind statele sunt amendate. 3.Actiuni in anulare .Atunci cind un stat membru ,un institut sau un cetatean UE considera ca o anumita le ge ilegala-pot solicita curtii anulatea legilor. 4.Actiuni in constatarea abtinerii de a actiona .Atunci cind institutiile UE adopta decizii in anumite situatii ,persoanele fizice pot inainta plingeri si se abtin de a actiona(de a indeplini aceste decizi.) 5.Actiuni in despagubire.Orice persoana sau agent economic ce a suferit daune din partea UE poat einainta o actiune pentru palta despagubirii. 19.Curtea de conturi a UE A fost infiintata 1975 ,cu sediul la Luxemburg.Functia Curtii este de a verifica daca functiile UE sunt administrate corespunzator astfel incit cetatenii UE sa obtina valoarea maxima in schimbul banilor. Curte are dreptul sa varifice orice persoana sau organizatie ce lucreaza cu fondurile UE. Curtea are cite un reprezentant din fiecare stat ,numit de catre guvernele statelor membre .Dar membre numit si acceptat de catre consiliu. Pe un mandat de 6 ani,care poate fi renumit ,acesti membri isi aleg un presedinte pe un mandat de 3 ani. Rolul principal este verificarea aplicarilor corecte a bugetului UE ,daca veniturile si cheltuielile UE sunt obtinute cheltuielile si inregistarile legal. Actionatea Curtii de Comnturi reprezinta o garantie a faptului ca sistemului UE functioneaza in mod economic,eficient ,transport .Una din functiile Curtii este prezentare unui raport anual parlamentului si Comitetului . Curtea de Conturi are aproximativ 800 de angajati din care fac parte :auditori,traducatori si administarori. Peste 80% din banii bugetari sunt achizitionati de autoritatile nationale.

20. Comitetul Economic i Social European Comitetul CESE infiintat prin tratatul de la Roma in 1957, intruneste 344 de membri, numarul membrilor nu reprezinta neaparat numarul populatiei, ei sunt numiti de guvernele statelor membre, dar benificiaza de independent politica totala. Numiti pe un mandat de 4 ani care poate fi reinoit, comitetul se reuneste in sesiuni plenare, iar discutiile comitetului este pregatita de 6 subcomitete numite sectiuni. Comitetul isi allege un presedinte si doiu vicepresedinti pe un mandate de doi ani. Functii: 1-Asigura consultanta parlament, consiliu si comisie. 2-Incurajeaza societatea civila sa se implice in procesul de elaborare a politicilor publice a UE. 3-Sustine rolul societatii civile in statele nemembre si contribuie la infiintarea structurilor consultative in aceste state. 21. Comitetul Regiunilor Infiintat in 94 este un organ consultativ, este alcatuit din 344 de membre care sunt reprezentati ai autoritatilor regionale si locale europene, se impune consultarea comitetului inainte de adoptarea unor decizii cu referior la politica regionala asa ca cultura, educatie, mediu care sunt de interes local si regional. Numarul de membri in cadrul comitetului coincide aproximativ cu marimea populatie. Ei de asemenea sunt nominalizati in aceasta functie de catre guvernele statelor membre si numiti in functie de catre consiliu pe un mandate de 4 ani, de asemenea acest mandat poate fi reinoit. Presedintele este ales pe un mandate de 2 ani. Rolul principal al comitetului este de a prezenta punctele de vedere locale si regionale cu referire la legislatia UE. 22. Banca European de Investiii Infiintata in 57 prin tratatul de la Roma, rolul principal este de a imprumuta fonduri pentru proiectele de interes European. Banca de asemenea finanteaza intreprinderile mici care doresc sa investeasca in dezvoltarea UE si in dezvoltarea statelor candidate. Ea este o organizatie nonprofit, este independent de bugetul UE, este finnatata prin imprumuturile pietei de capital, actionarii bancii sunt statele membre care participa colectiv la capitalul bancii, iar contributia fiecarei tari reflecta puterea economica a acesuia in UE. Deciziile bancii sunt adoptate de urmatoarele departamente ale bancii: 1- De catre consiliul guvernator (ministrii finantelor al tarilor membre), ei defines politica de imprumuturi a bancii, aproba bilantul contabil, raportul annual, autorizeaza banca, da imputerniciri sa finanteze bancile ex UE. Consiliu de Directori Este alcatuit din 28 de directori cite unul din fiecare stat membru si cite unu aprobat de comisie. Comitetul administrative Este un organ executie permanent al banci 23.Banca Central European Infiintata in 98sediul in Frankfurt, misiunea este de administrate a monetei euro si starea stabilitatii preturilor pentru cetatenii UE care utilizeaza moneda euro (Zona Euro, 16 tarii). Pentru asi indeplini rolul, banca central europeana colaboreaza cu sistemul European al bancilor central din care fac parte toate 27 tari membre. Bancile centrale nationale impreuna cu banca central europeana alcatuiesc asa numitul euro-sistem. Atrbutiile principale ale bancii sunt: 1- mantinerea stabilitatii preturilor astfel incit puterea de cumparare sa nu fie actionata de inflatie 2- sa asigure o crestere anuala a preturilor de consum mai mica de 2%. Activitatea bancii: I.Consiliul guvernatorilor

II.Consiliul general III.Consiliul executive 24.Ombudsmanul European Infiintat in 92 prin tratatul de la Mastruchi, actioneaza ca intermediari intre cetateni si autoritatile UE, are dreptul de a primi si investiga plingeri inaintate de catre cetateni si companii si de catre orsicare persoana domiliciata in UE. Ombudsmanul UE este ales pe un mandate de 5 ani de catre parlamentul UE. 25.Controlul European pentru Protecia Datelor Infiintat in 2001, functiile: -asigurarea ca institutiile si organismele UE respecta dreptul la intimitate al cetatenilor UE atunci cind proceseaza citeva date cu character personal. Atunci cind cei ce au inaintat plingeri nu sunt de accord cu decizia controlului aceste plingeri sunt inaintate la curtea de justitie. 26. Scopurile i realizrile Pieii Unice Europene Obiectivul principal urmrit de Comunitatea Economic European a fost realizarea unei piee comune care presupunea libera circulaie a mrfurilor, serviciilor, capitalurilor i a forei de munc. Principiile formrii pieei unice au fost expuse n 76 articole ale Tratatului de la Roma, scopurile stabilite n Tratat necesitau realizarea progresiv ntr-o scurt perioad de timp, care este numit perioad de tranziie 12 ani (1957 1969), ctre sfritul acestei perioade au fost nregistrate urmtoarele rezultate: I. Libera circulaie a mrfurilor realizat ctre1 iulie 1968 au reuit s suprime taxele vamale, dar cele 6 ri nu au reuit s lichideze obstacolele de natur netarifar. II. II. Libera circulaie a serviciilor cunoate dificulti n domeniul serviciilor financiare i cel al transporturilor. III. III. Libera circulaie a forei de munc din start au fost frnat prin nerecunoaterea diplomelor i existena unor limite n ceea ce privete funciile publice locale. Puinele realizri obinute n aceast perioad i obstacolele de diferit natur, mpiedicau n perioada respectiv instaurarea pieei interne unificate. n aceste condiii apare Actul Unic European (1986), ce stipuleaz: Comunitatea va lua msurile necesare realizrii progresive a pieei unice interne n cursul unei perioade ce va expira la 31 decembrie 1992. Acest act fixeaz condiiile juridice de executare a circa 300 de msuri orientate spre: Eliminarea frontierelor fizice suprimarea controlului la frontier Eliminarea frontierelor tehnice armonizarea normelor

- Eliminarea frontierelor fiscale libertatea total a transferului de capital, taxelor pe valoarea adugat, liberalizarea activitilor bancare, echivalarea diplomelor, etc. 27. Libera circulaie a mrfurilor

Libera circulaie a mrfurilor eate un obiectiv ce implic suprimarea frontierelor: 1).fizece, 2).fiscale, 3).tehnice, 4).bariere generate de pieele publice. 1). Desfiinarea frontierelor fizice dup nfiinarea la 1 iulie 1968 a Uniunii Vamale , ce presupunea eliminarea barierelor existente n schimburile dintre rile membre i realizarea unei politici comerciale unice fa de teri:

- a fost elaborat un tarif vamal comun (TVC), taxele vamale fiind calculate n urma calculului mediei aritmetice a taxelor aplicate n cele 4 teritorii vamale pe care le cuprindea Comunitatea Frana, Italia, Germania, Benelux (Olanda, Belgia, Luxemburg). - suprimarea restriciilor cantitative la export i import - armonizarea legislaiilor vamale naionale, ce a dus la: aprobarea unui nou nomenculator de mrfuri aprobat la 23 iulie 1987; introducerea la 1 ianuarie 1988 Documentului Administrativ Unic ; crearea sistemului statistic comunitar Intrastat; aprobarea Codului Vamal Comun n 1992; lichidarea tuturor frontierelor comerciale i formalitilor vamale ctre 1 ianuarie 1993. 2). Desfiinarea frontierelor fiscale simplificarea regimului vamal nu a fost suficient pentru funcionarea pieei unice. Crearea unui spaiu comercial competitiv presupune existena unui spaiu de impunere fiscal, unde preurile de pia s nu nregistreze diferene importante la aceleai produse, din cauza taxelor naionale. n acest context, se presupune necesitea armonizrii nivelului TVA, a accizelor. Uniformizarea regimurilor impozitrii a fost prevzut din momentul crerii Comunitii Economice Europene n consecutivitatea urmtoare: - noiembrie 1962 aprobarea sistemului francez al taxei pe valoarea adugat; 1987 se propun 2 posibiliti de desfiinare a frontierelor fiscale: a) aprobarea nivelurilor TVA,

b) aplicarea taxrii i impozitrii nu n ara de distribuie ci n cea de origine, se fixseaz i o perioad de tranziie (1 ianuarie 1993 1 ianuarie 1997) - 19 octombrie 1992 armonizarea nivelului TVA: a) suprimarea ratelor majorate (aplicabile la obiectele de lux; b) fixarea ratei normale la un nivel de cel puin 15%. 3). Suprimarea frontierelor tehnice Obstacolele tehnice n libera circulate a mrfurilor decurg din legislaia rii importatoare, cuprinznd reglementrile cu privire la criteriile tehnice i de calitate, aplicate pe acest teritoriu, existena lor are drept scop protecia mediului consumatorului, respectarea cerinelor privind fabricarea, securitatea, calitatea, etichetarea, marca, etc. Imposibilitatea eliminrii acestei vast spectru de reglementri a condus la armonizarea lor. Astfel n 1969 Consiliu adopt 2 programe ce vizez lichidarea barierelor tehnice n schimburile dintre rile membre. Principiul ales de aceste programe era standatizarea total, care n-a ameliorat procesul de lichidare a barierelor tehnice. 4). Eliminarea barierelor generate de existena pieelor publice. Piaa public relaiile existente ntre o persoan public (stat, administraii, securitatea social) i un ter (for de munc, servicii, etc.). Lichidarea barierelor generate de existena pieelor publice s-a desfurat n mai multe etape: I. 1971 aprobarea unor reguli comune p/u pieele publice, n cadrul crora se depete o anumit limit n volumul tranzaciilor efectuate. II. 1988 deschiderea tuturor sectoarelor spre concuren III. 1990 stabilirea procedurilor prin care unele sectoare excluse p/u concuren n 1971 s fie deschise concurenei ctre 1 ianuarie 1993 IV. 1992 introducerea principiului preferinei comunitare 28. Libera circulaie a serviciilor i capitalurilor

Libera circulaie a serviciilor i capitalurilor . Principiile asigurrii liberei circulaii a serviciilor i capitalurilor au fost stabilite n Tratatul de la Roma i Actul Unic European. Asigurarea liberei circulaii a serviciilor i capitalurilor se bazeaz pe principiile: 1. libertatea prestrii serviciilor care ofer agenilor economici ai unui stat membru posibilitatea de a avea parteneri ntr-o alt ar membr i presupune nedeplasare nici cumprtorului, nici vnztorului p/u serviciile financiare, micarea capitalurilor. 2. libertatea instalrii ntr-un stat membru cu scopul de a crea o ntreprindere prestatoare de servicii. Ctre 1 ianuarie 1993 libera circulaie a capitalurilor n interiorul Comunitii se consider realizat. n ceea ce privete sectorul bancar, la 15 decembrie 1989 Consiliul adopt o directiv ce introduce condiiile: a). Principiul aprobrii paaportului unic - o banc autorizat n ara sa de originebeneficiaz de dubla libertate de stabilire i prestare a serviciilor bancare n Comunitate fr autorizaii suplimentare n ara de primire sau de destiaie a serviciilor. b). Controlul general referitor la activitatea bancar a agenilor economici cu sediul ntr-un anumit stat membru se efectueaz de ctre autoritile acestui stat. Prin activitate bancar se subnelege att operaiunea de gestionare a conturilor i mprumuturilor, ct i tranzaciile cu valorile mobiliare, participarea la emiterea de titluri, gestionarea patrimoniului, avnd tangene i cu sectorul valorilor mobiliare. Prin sectorul financiar de-asemenea se subnelege liberalizarea sectorului asigurrilor (automobilelor, de via, de credite, etc.) p/u care se stabilete n 1992 regimul dublei liberti n baza unei licene unice. Liberalizarea sectoarelor de ine de transportul aerian i telecomunicaii ntmpin dificulti, deoarece acestea sunt domeniile rezervate monopolurilor publice si supuse unor reglementri statale, pentru care introducerea concurenei necesit o realizare n 2 etape: - la nivel naional la nivel european n 1987 are loc debutul politicii europene de deschidere a pieelor naionale aeriene, se mpart egal liniile ntre companiile naionale, tarifele aeriene se stabilesc att de adminstraiile naionale ct i prin iniiativa companiilor. n iunie 1992 Consiliul decide de a instaura ncepnd cu 1 ianuarie 1993: - liberatatea tarifului aerian; - licena comunitar, eliberat de ctre autoritile naionale n baza unor criterii comune; - deschiderea concurenei n toate liniile intracomunitare. Telecomunicaiile se declar deschise concurenei europene ncepnd cu 1990. 29. Libera circulaie a forei de munc Libera circulaie a forei de munc presumpune: a). Libera circulaie a persoanelor se bazeaz pe asigurarea libertii circulaiei i a stabilirii p/u un timp n interiorul statelor membre (stipulat n art. 8A n Tratatul de la Maastricht), care ine de suprimarea controlului efectuat de poliie la frontier (prevzut n Acordul Schengen i asigurat doar persoanelor ce fac parte din cele 9 ri membre, cu excepia Irlandei, Danenmarcii i M. Britaniei) b). Libera circulaie a muncitorilor n acest domeniu au fost nregistrate progrese chiar din momentul intrruu n vigoare a Tratatului de la Roma prin atribuirea unor drepturi fundamentale ce in de:

- beneficierea de locuri de munc - deplasarea cu acest scop pe teritoriu statelor membre - de a sta n mod liber pe teritoriul unui stat membru n caz de angajare - de a locui n aceast ar dup obinerea locului de munc. Ulterior au fost obinute i alte realizri aa ca introducerea unui sistem de echivalare a diplomelor n spaiul comunitar. 30 arpele Moneatar European . arpele Moneatar European Odat cu intratrea n vigoare a Tratatului de la Roma (1957) rile membre ale CEE -au restabilit convertibiliatatea reciproc a monedelor naionale. Ideea crerii Uniunii Economice i Monetare a fost lansat nc n anii `60 de ctre prim-ministrul Luxemburgului Pierre Werner, ca rezultat al instabilitii ratelor de schimb a monedelor europene (deprecierea lirei sterline -1967, a francului 1969, reevaluarea mrcii -1969) i creterii nencrederii fa de moneda american pe plan internaional. n 1971 n martie n baza deciziei sametului european de la Hage (1969 n decembrie) a fost elaborat planul Werner, care prevedea instaurarea unei uniuni monetare complete ntr-o perioad de 10 ani. n 1972 intr n vigoare arpele monetar (Acordul de la Ble, martie 1972). Principalele msuri i mecanisme monetare: 1. Marjele de fluctuaie ntre monedele europene, a fost stabilit o marj de fluctuaie 2,25% pentru toate monedele europene. Marjele de fluctuaie ntre monedele europene erau de 2,25% i arpele format se deplasa n tunelul, ce autoriza fluctuaia de 4,5%

arpele monetar European

2,25 %

4,5%

1. Crearea Fondului European de Cooperare Monetar (FECOM), ce are ca scop dirijarea mecanismului de susinere monetar pe termen scurt i acordarea de asisten financiar pe termen mediu. Pentru asigurarea fluctuaiei monedelor europene n limitele autorizate se presupunea intervenia bncilor centrale europene. n cazul limitei stabilite de 2,25% fa de moneda american, bncile centrale pot interveni pe piaa de schimb pentru a normaliza situaia creat prin vnzarea/cumprarea valutei respective.

2. Crearea Comitetului de politic economic. Acest Comotet avea misiunea de a coordona politicele economice ale statelor membre i asigurarea stabilitii ratelor de schimb. arpele monetar n timpul crizei economice din anii `70, din motivul creterii preurilor la produsele petroliere, ceea ce a contribuit la stagnarea procesului de cretere economic. n aceste condiii fiecare ar membr a adoptat un ir de msuri proprii. Din acest motiv arpele monetar a fost supus unui eec total, n aceast perioad Marea Britanie, Irlanda i Italia n-au participat la mecanismul de intervenie propus de FECOM, iar Frana n 1976 abandoneaz, n general, acest sistem. 31. Sistemul Monetar European Treptat rile participante au nceput s prseasc arpele minetar, motivele fiind criza SMI (deprecierea dolarului), criza petrolier (1973), disimetria interveniilor pe piaa de schimb. n urma propunerii Consiliului European de la Copenhaga (aprilie 1978) i a deciziei de la Breme (iulie 1978) arpele a fost nlocuit cu Sistemul Monetar European, ce intr n vigoare n martie 1979 i debuteaz prin crearea unei monede de cont, numit ECU (European Currency Unit) ECU servea pentru contabilizarea operaiunilor realizate de FECOM a ca baz de calcul al indicatorului de divergen n operaiunile de susinere pe piaa de schimb. SME se caracterizeaz prin elementele: 1. SME sistem de schimb comunitar bazat pe ECU 2. Existena pentru fiecare moned european a unui curs pivot corelat cu ECU, ce servea la stabilizarea grilei cursurilor pivot bilaterale ntre monedele europene 3. Stabilirea unui indicator de divergen menit s previn tensiunile din cadrul SME 4. Creterea volumului i duratei creditelor ntre bncile centrale 5. Transferul resurselor destinate favorizrii adaptrilor structurale ale rilor i regiunilor defavorizate Valoarea ECU rea definit printr-un co al monedelor europene i corespondea mediei ponderate a lor. Ponderea fiecrei monede n co se calcula n funcie de 2 criterii: a). Valoarea PIB b). Volumul comerului exterior intracomunitar al rilor respective Ponderea fiecrei monede europene n componena ECU era revzut la fiecare 5 ani sau dac ponderea monedei a variat mai mult de 25%. ncepnd cu noiembrie 1993 componena ECU a fost ngheat, ceea ce nseamn c ratele fixe nu mai puteau fi modificate (conform tratatului de la Maastricht). rile participante la SME nu puteau modifica unilateral peritile monedelor naionale n raport cu ECU, doar n urma negocierilor i votrii unanime a rilor membre. Funciile ECU: 1). ECU unitate de cont al SME 2). Instrument de rezerv pentru bncile central europene. ECU este dependent de cursul aurului i dolarului american 3). ECU instrument de pia autorizat Cea mai grav criz mondial n cadrul SME se consider cea din 1992, care a avut motivele: efectele ce reies din intensificarea semnificativ a activitilor financiare i liberalizarea circulaiei capitalurilor

speculaiile frecvente pe pieele de schimb accentuiazinsuficiena rezervelor bncilor centrale pt. Susinerea monedelor naionale existena factorilor economici ca: diferenierea ratelor Pentru a restabili stabilitatea schimburilor ntre monedele naionle se necesit unificarea monetar complet i realizarea Uniunii Economice i Monetare. 32. Uniunea Economic i Monetar Pe parcursul 1992-1993 SME a cunoscut mai multe crize, ceea ce a dus la realizarea planului Werner, adic instaurarea monedei unice i constituirea Uniunii Economice i Monetare. LA consiliul European de la Madrid din iunie 1989 a fost adoptat raportul Delors care este raportul dintre Uniunea Economic i Financiar n Comunitatea European. Raportul Delors presupunea realizarea unificrii monetare n trei etape i crearea sistemului european de bnci centrale pentru coordonarea politicii monetare naionale. I etap: (iulie 1990-decembrie 1993), cuprinde msurile: 1. liberaliazarea total a circulaiei capitalurilor intracomunitare 2. instaurarea unie convergene dure a politicilor economice i a rezultatelor macroeconomice ale statelor membre 3. realizarea independenei bncilor centrale fa de guvernele lor II etap: (ianuarie 1994 decembrie 1998) este o faz de pregtire ctre UEM i presupune: 1. instaurarea Institutului Monetar European (IME), care preia funciile FECOM-ului, avea rol de cooperare ntre Bncile Centrale, coordonarea politicilor monetare 2. aprofundarea macroeconomic a candidailor la UEM III etap: (ianuarie 1999 ianuarie 2002) constituirea momentului abandonrii SME i intrarea n vigoare a UEM, adic: 1. crearea Bncii Centrale Europene, transferul de la Bncile Central Europene la Banca Central European, toate luate mpreun constituind Sistemul European de Bnci Centrale (SEBC) 2. implimentarea politicii monetare unice 3. substituirea ctre 1 ianuarie 2002 a monedelor cu moneda unic Euro, la rata decis de Consiliul Europei La Summit-ul de la Madrid din 15-16 decembrie 1995 efii statelor participante la UEM se decid asupra modalitilor trecerii la moneda unic: adoptarea denumirii euro pentru moneda unic momentul stabilirii de ctre Consiliul Europei a listei de ri ce vor participa la UEM procesul de introducere progresiv a monedei unice se va realiza n perioada 1 ianuarie 1999 30 iunie 2002 dup cum urmeaz: a). de la 1 ianuarie 1999 tranzaciile intrabancare, operaiunile de schimb externe, emisia obligaiunilor de stat se vor realiza n euro b). De la 1 ianuarie 2002 paralel cu monedele naionale vor circula bancnotele de euro ce vor nlocui bancnotele naionale cel trziu la 1 iulie 2002. 33. Costurile, avantajele i dezavantajele Uniunii Economice i Monetare Avantajele i costurile crerii UEM: 1. Moneda unic stimulant al pieii unice europene . Eficacitatea microeconomic a crerii unei monede unice pe lng piaa unic constituie un avantaj ce va conduce la ameliorarea funciei de alocare a resurselor mecanismului preurilor pentru ntreaga comunitate.

2. Lichidarea costurilor directe ce reese din conversia valutelor europene n alte valute. 3. Economia la costurile interne majoritatea ntreprinderilor ce lucrau cu mai multe valute suportau cheltuieli enorme legate de: necesitatea angajrii personalului competent n gestionarea valutelor respective. 4. Reducerea timpului i costurilor plilor peste frontiere crearea monedei unice i a unui sistem de bnci centrale va simplifica gestionarea bancar 5. Suprimarea riscului de schimb 6. Efecte favorabile asupra ratelor dobnzii diminuarea costurilor de intermediere, convergena ratelor dobnzii 7. Creterea rolului monetar i financiar crearea monedei unice duce la mrirea cotei de participare n operaiunile financiare i comerciale internaionale n raport cu cele mai puternice valute mondiale dolarul SUA, yen-ul japonez. Dezavantajele monedei unice: 1. Costul ridicat la conversie pentru funcionarea EURO este nevoie de mari eforturi umane i financiare 2. Abandonarea suveranitii- monedele naionale ntotdeauna au constituit un simbol al statului respectiv ntrebri la disciplina Integrarea Economic European

1. Conceptul integrrii economice 2. Formele i tipurile de integrare 3. Cauzele integrrii economice europene 4. Avantajele i dezavantajele procesului de integrare 5. Bazele istorice ale integrrii europene 6. Tratatul de la Paris (1950). Comitetul Economic al Crbunelui i Oelului 7. Tratatul de la Roma realizarea uniunii vamale (1957-1970) 8. Obiectivele Comunitii Economice Europene 9. Obiectivele Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euroatom) 10. De la uniune vamal la pia comun i ulterior la pia unic (1970-1992). Actul Unic Eurpoean (1986) 11. De la pia unic la integrare politic i monetar (1992-1998). Tratatului de la Maastricht (1992). Tratatul de la Amsterdam (1997) 12. Sinteza Tratatului Nisa (2001) 13. Prevederile Tratatului de la Lisabona (2007) 14. Instituiile i organismele UE 15. Parlamentul UE 16. Consiliul de minitri al UE 17. Comisia UE 18. Curtea de justiie a UE 19. Curtea de conturi a UE 20. Comitetul Economic i Social European 21. Comitetul Regiunilor 22. Banca European de Investiii 23. Banca Central European 24. Ombudsmanul European 25. Controlul European pentru Protecia Datelor 26. Scopurile i realizrile Pieii Unice Europene 27. Libera circulaie a mrfurilor 28. Libera circulaie a serviciilor i capitalurilor

29. 30. 31. 32. 33.

Libera circulaie a forei de munc arpele Moneatar European Sistemul Monetar European Uniunea Economic i Monetar Costurile, avantajele i dezavantajele Uniunii Economice i Monetare