Sunteți pe pagina 1din 12

Noua stanga

Noua stanga e eticheta care apare in contextul alegerilor din 2005-2006 si care desemneaza
guverne de stanga radicale. Urmand definitia lui Steve Ellner Noua stanga e caracterizata de:
1. frecventa alegerilor (creste)
2. e noua forma de democratie (democratie radicala) - refuza unele trasaturi ale
democratiei liberale. mizeaza sa acorde mai multe drepturi majoritatii iar
democratia liberala da drepturi minoritatii
3. mobilizare populara si participarea directa sub diverse forme
4. Lideri carismatici care intaresc puterea executiva sunt specifici: Chavez, Morales,
Correa.
5. In aceste regimuri, democratia electorala si competitia partizana continua sa existe.
Deci, pentru Ellner, e vorba de un hibrid in care gasim trasaturi ale democratiei reprezentative
cu aceste noi metode de interactiune care sunt specifice unei democratii radicale.
Noua stanga promoveaza modele de cooperare diferita, adica ALBA. Socialismul de secol
21, asa cum se mai numeste Noua stanga / Valul roz (pt ca nu e rosu ca al socialismului
traditional) vede mai ales in cazul acestor 3 state (Venezuela, Bolivia, Ecuador) un model
economic care se bazeaza pe exploatarea resurselor naturale (petrol, gaz) pentru export. In
acelas timp, pe langa aceste trasaturi comune, exista si trasaturi specifice: Bolivia: vedem o
ideologie etnicistica (care pune accent pe etnic). Morales, primul presedinte de origine
indigena, promoveaza aceasta ideologie. In Venezuela si Ecuador nu avem acest caracter
etnic.
Bolivia, Ecuador, Venezuela, Nicaragua, Cuba in anumite momente Republica Dominicana,
Honduras

Aceste 3 tari grupeaza cea mai importanta populatie de origine indigena(1). In acelas timp, nu
e o comunitate unitara. Exista diferente in stat de la vest la est, dar si intre tari. Ordinea
importantei indigenilor:
1. Bolivia: pop majoritara 50-70%
2. Peru: 30-45%
3. Ecuador: 25-40%
1992, deceniul ONU pt pop indigene desteptarea indiana a favorizat politicile
Constitutii care recunosc caracterul plurinational al statelor.
In special in Bolivia si Ecuador, aceste comunitati indigene sunt relevante politic in deceniile
recente: Se organizeaza politic si altereaza sistemul politic in aceste state. Efectul mobilizarii
comunitatilor indigene pt altetrarea sistemului politic, efectul cel mai pregnant e in Bolivia.

Evo Morales presedinte Bolivia(2006). El e lider al partidului MAS care aliaza diferite
subcurente politice ale comunitatilor indigene si e principalul actor politic in reprezentarea
comunitatilor indigene.
Rafael Correa Ecuador (2007)
Ollanta Humala - Presedintele Peru(2011) e inclus in aceasta lista pt ca acesta, ideologic, la
inceputul carierei sale s-a gasit aproape de acesti lideri. Ollanta e reprezentant al Partidului
Nationalist Peruan. El a avut o candidatura care a precedat aceasta confirmare a lui din 2011,
in 2006. In 2006 a candidat in Peru(deci, cam in aceeasi perioada cu celelalte 2 state B si E)
avand o platforma apropiata a lui Chavez, Morales si Correa. Tocmai aceasta candidatura,
ideologic plasata la stanga, a dus la alegerea lui de peruani. In actualitate, Humala s-a detasat
de curentul de stanga. Guvernul Humala e acum, mai degraba, separat de guvernele care fac
parte din Noua Stanga. Pt ca Humala se alatura aliantei Pacificului(apropiata dpv ideologic de
nord-american). Explicatia pt modelarea orientarii ideologice a lui Humala: contextul
electoral din 2011 care a vazut un actor extremist(la dreapta) era mult mai important decat ar
fi reprezentat Humala. Peru nu face parte din Noua Stanga! Desi inceputul politic al lui
Humala a fost spre Noua Stanga.
In Ecuador avem o miscare politica (CONAIE- confederatia nationalitatilor indigene din
Ecuador) care isi propune reprezentarea comunitatii indigene. CONAIE nu e un partid politic
ci o organizatie umbrela a diferitelor organizatii a comunitatii indigene.
In acelas timp, regasim in Bolivia si Ecuador submandatele lui Evo Morales si Rafael Correa,
reprezentanti ai acestor guverne care au fost etichetate drept parte a Noii Stangi. Noua stanga
e eticheta care regrupeaza guvernele Venezuelei, Boliviei, Ecuadorului, Nicaragua, Cuba, dar
si Republica Dominicana si Honduras in unele momente. Noua stanga e eticheta care apare in
contextul alegerilor din 2005-2006 si care desemneaza guverne de stanga radicale. Urmand
definitia lui Steve Ellner
Noua stanga e caracterizata de:
- frecventa alegerilor(crete)
- e noua forma de democraie(democratie radicala). Democratia radicala refuza
unele trasaturi ale democratiei liberale.
- In aceste regimuri din noua stanga, mobilizare populara si participarea
permanenta sub diverse forme e o trasatura.
- Lideri carismatici care intaresc puterea executiva sunt specifici: Chavez, Morales,
Correa.
- In aceste regimuri, democratia electorala si competitia partizana continua sa
existe.
Deci, pt Ellner, e vorba de un hibrid in care gasim trasaturi ale democratiei reprezentative cu
aceste noi metode de interactiune care sunt specifice unei democratii radicale.
Noua stanga promoveaza modele de cooperare diferita, adica ALBA. Socialismul de secol
21, asa cum se mai numeste Noua stanga/Valul roz(pt ca nu e rosu ca al socialismului
traditional) vede mai ales in cazul acestor 3 state(V,B,E) un model ec care se bazeaza pe
exploatarea resurselor naturale(petrol, gaz) pentru export. In acelas timp, pe langa aceste
trasaturi comune, exista si trasaturi specifice:
- Bolivia: vedem o ideologie etnicistica(care pune accent pe etnic). Morales, primul
presedinte de origine indigena, promoveaza aceasta ideologie. In V si E nu avem acest
caracter etnic.
Istoria lor politica recenta, dar si de lunga data(per care precede mom independentei si care
explica de ce numai in aceste 3 teritorii avem o populatie de origine indigena importanta si
anume includerea lor in partea centrala a imperiului incas, si apoi administrarea lor impreuna
in cadrul aceleaiasi viceregalitati: viceregalitatea Peru) a fost vazuta impreuna(V, B, P).
Aceasta continuitate a indigenilor e vazuta si dupa mom independentei atunci cand esxista
unproiect politic comun care inspirat de ideile lui Simon Bolivar. Acest proiect regrupa doar
Peru si Bolivia. Pe langa proiectele de uniune politica exista si conflicte intre cele 3 state:
- Cel mai important conflict care persista in sec 20, pana la sf sec 20 e cel dintre
Ecuador si Peru. E vb de granita dintre cele 2 state. Ultimul raz intre cele 2 a avut loc in 1995.
Frontiera a fost trasata la sf sec 19 si de atunci au eistat revendicari din partea Ecuadorului pt
acest teritoriu pt ca e bogat in resurse naturale.
- Conflicte care afecteaza Bolivia( a pierdut cel mai mult din teritoriu). Pierde teritoriu
in favoarea Paraguayului, Braziliei, Chile(raz Pacificului).
Tarile andine
Uniune: Peru-Bolivia 1836-9 si conflcite: Peru-Ecuador 1859-60; 1941-2; 1981; 1995
Vot universal: Bolivia(1952/1978), Peru 1979, Ecuador 1979
Resurse naturale: gaz(Bolivia), petrol(Ecuador), minerit(Peru-argint, zinc, cupru).
Politica dominata de militari in special in Peru si Bolivia.
Cele 3 state sunt si .. diferenta. In Conul Sud vedem, de la inceputul sec 20, un reformism
politic informal(extindere a votului). In tarile andine, aceasta expindere a dreptului de vot e
intarziata in raport cu tarile din Sud. Bolivia acorda acest dr de vot indigenilor pentru 2
momente electorale, dar drepturile sunt anulate. Odata cu tranzitia la democratie avem cu
adevarat vot universal. E vorba de sf anilor 70, decat de inceputul sec 20.
Aceste state au fost si ele in anii 70 , regimuri de dictatura militara. Ce e diferit in cazul tarilor
andine(mai ales Bolivia si Peru) e prezenta militarilor ca un actor politic fundamental de-a
lungul sec 20.
Privind resursele naturale(gaz,petrol, apa) avem o trasatura comuna in aceste 3 state: tipul de
expoatare pe care fiecare guvern ar trebui sa il puna in practica, explica cum cele 3 tari
andine(mai ales Bolivia si Ecuador) dezvolta in deceniile recente pana la alegerea liderilor
care vor face parte din Noua stanga, mai degraba regimuri marcate de instabilitate, de
schimbari dese de presedinti, de restitutiri ale presedintilor. in Bolivia, in 2000, exista un
confllict la care participa actori politici care coalizeaza comunitatile indigene impotriva
privatizarii apei. Exista o mobilizare speciala impotriva liberalizarii complete de elitele
politice locale sub asediul,infleunta actorilor nationali. Noua stanga interve in cintextul social
si politic in care aceasta tema de conflcit e prezenta si merge in directia nationalizarii
exploatarilor.
Ecuador
20thc: populism
Velasquismo: Jose Maria Velasco Ibarra, presedinte de 5 ori (1934-5; 1944-7; 1952-6;
1960-1; 1968-72)
Clanul Bucaram
Militaria la putere 1963-6; 1972-9
Petrol descoperit: 1967, se alatura OPEC 1973
Tranzitie la democratie 1979
Democratie agitata: instabilitate
- Abdala Bucaram, 1996-7 destituit de Parlament
- Jamil Mahuad, 1998-2000 destituit de o lovitura de stat
- Lucio Gutierrez, 2003-2005 destituit de Congres dupa proteste masive.
CONAIE Confederatia nationalitatilor indigene din Ecuador, infiintata in 1986
2000 economia era dolarizata
Rafael Correa(2006,2009, 2013)
- Constitutia din 2008
In cadrul guvernelor de Noua stanga din Ecuador vedem in prezent 3 mandate ale lui Rafael
Correa. El e ales prima data in 2013, in acord cu constitutia pe care a apropbat-o in timpul
primului mandat. Regimul lui Correa, a vazut in prima perioada misiunea de a modifica
sistemul politic prin acord cu aceasta miza: acordarea unor drepturi mai importante
majoritatii.
In cadrul regimelor care fac parte din noua stanga avem aceasta eliminare a limitelor
mandatelor.
Ecuadorul, pana in mom alegerii lui Correa e un f bun ex de tara marcata de populism.
Diferite forme de populism sunt in sec 20 in Ecuador. Cel mai imp reprezentant al
populismului e Jose Maria Velasco Ibarra care a fost presedinte de 5 ori. Desi e un lider
populist care se axeaza mai mult pe discurs, exista o mobilizare in jurul unor imbolduri; exista
niste reforme introduse de Ibarra in cele 5 mandate: in alegerile electorale, daca 3% votau
cand acesta fusese ales prima data, procentul celor care aveau drepturi de vot la ultima alegere
a lui Ibarra din 1968, era de 17%. In Ecuador vedem introducerea dr de vot pt toti cetatenii la
sf anilor 70, la terminarea dictaturii militare.
Exista si alte familii politice pe langa Ibarra: Abdala Bucaram, e vb de clanul Bucaram.
Clanul Bucaram domina pe plan local. Dupa ce Ibarra dispare din peisaj, un personaj din
familia Bucaram devine presedinte Abdala. Dar el a fost destituit pt ca nu avea reprezentare
in legislativ si reformele pe care le promitea nu puteau fi introduse pt ca nu avea majoritate in
legislativ. A fost destituit printr-un artificiu constitutional: suspendarea presedintilor care sunt
bolnavi mintali. Porecla lui era chiae el loco.
Dpv ideologic, in Ecuador e vb de un melaj intre credinta catolica si acest solidarism de sec
21. Correa accentueaza caracterul socialist al guvernelor dar si credinta catolica f puternica.
Instabilitatea politica e trasatura democratizarii in anii 90 in Ecuador. Cel care incheie
instabilitatea e Correa. Unul din actorii principali ai instabilitatii din Ecuador e CONAIE
formata in 1986. CONAIE e actorul principal in mobilizarile facut in 1977. Sub presiunea
CONAIE se modifica constitutia Ecuadorului si aici avem recunoasterea caracterului
plurinational al statelor in 1928. CONAIE apare ca actor politic fundamental in 2000 in
momentul in care se aliaza cu o parte a fortelor armate si participa la restituirea presedintelui.
In acel mom are loc o lovitura de stat si un nou guvern apare.
Bolivia
2/3 din teritoriu pierdut intre 1825 si astazi
- Raz Pacificului 1979-83
- Raz Chaco 1932-5
MNR(Miscarea Nationala Revolutionara) revolutie 1952-64; Victor Paz Etenssoro si
Hernan Siles Suazo
Guverne militare 1964-82
Tranzitie la democratie lunga 1978-82(alegeri 1978,79,80)
Miscari indigene: MIP si MAS (Miscarea catre socialism Evo Morales)
Coca -1961 , Conventie ONU si 1988 legea despre Coca: criminaliza frunza de coca
Gaz: privatizarea a provocat instabilitate politica: presedintele Sanchez de Lozada,
destituit in 2003 si Carlos Mesa in 2005.
Bolivia nu are iesire la mare. Ea a pierdut iesirea la mare la sf sec 19. Bolivia cere acces
suveran la oceanul Pacific, acces pe care l-a pierdut in raz Pacificului. Asta a fost cea mai
importanta pierdere teritoriala. Ei au facut plangere in fata curtii de la Haga pentru a obtine
acces la ocean. Chiar cu dupa razboiul cu Peru, nu numai cu Chile, au depus plangere la Haga.
in prezent, Bolivia are ca presedinte pe Evo Morales care e reprezentant al MAS. Inaintea
reformelor importante introduse de Morales, Bolivia a mai vazut o revolutie radicala la
inceputul anilor 50: cele 3 guverne ale MNR care au pus in miscare reforme majore:
indroducerea pt prima data a dr de vot pt analfabeti si comunitati indigene, nationalizarea
resurselor, crearea unor sindicate. Aceste masuri sunt si in reformele introduse de Morales. Ce
difera de alte tari e caracterul etnicist, acest accent pus pe civilizatiile indigene in defavoarea
liderilor militari.
Un alt element fundamenta in reg lui Morales e lupta pt depenalizarea consumului de coca.
De ce? Pt ca a inceput sa se foloseasca pt fabricarea de cocaina. In 1961, exista o conventie a
ONU care criminalizeaza nu numai cocaina, dar si frunza de coca si se cere abandonarea
mestecarii. In anii 70-80, odata cu generalizarea producerii de cocaina in Columbia, Bolivia si
Peru devin principalele furnizoare de coca.
Mai vedem nationalizarea resurselor si folosirea acestor resurse pt diferite programe sociale
care adreseaza majoritatii. Asta a dus la un rasism din partea majoritatii in directia minoritatii
care a interzis accesul la reprezentare si participare la sistemul politic pana in anii 80. Tipul
de participare directa pe care a cunnoscut-o morales prin reforma viza mai multa autonomie pt
aceste departamente si de atlfel locala. De aceea, cei din Regiunea Santa Cruz au vrut sa se
separe; a fost un referendum pt autonomia Santa Cruz.
Peru
APRA Alianta Americana Populara Revolutionara(1924) Haya de la Torre
Dictaturi: Augusto Leguia 1919-30; Manuel Odria 1948-56
Dictaturi militare 1968-80:
- Juan Velasco Alvarado 1968-75, dictatura progresista
- F. Morales Bermudez 1975-80
Tranzitia la democratie 1980
Lupta de gherila impotriva statului(Calea Luminoasa/MRTA) 80-90
Alan Garcia(APRA), ales prima data in 1985(al doilea mandat 2006-2011)
Alberto Fujimori 1990-2000(inchis in 2009)
Comisie de adevar 2001
Atat in Peru, cat si in Bolvia si Ecuador, regionalizarea tarii e relevanta politic. In Bolivia
avem cele mai imp institutii pozitive care sunt in capitala constitutionala Sucre si capitala
politica La Paz, iar puterea ec se afla in regiunea Santa Cruz. Avem aceasta opozitie intre
populatia indigena care e localizata in zona andina adica institutiile politice si populatia alba
care e in regiunea Santa Cruz.
Si in Peru avem cele 3 regiuni importante: desert-de-a lungul Paificului, Anzi si zona
tropicala. Peru e un caz diferit: Humalla nu face parte din Noua stanga, desi la inceputul
mandatului era apropiat de Noua stanga.
Context politic actual: sunt 3 forte politice:
- Partidul Nationalist Peruan(p lui Humalla) care azi e condus de sotia lui Humalla.
- APRA- istoricul partid politic , fondat in 20. A avut o soarta cu a partidului peronist
din Argentina in sensul in care a fost blocat de militari sa ajunga la putere. Abia dupa tranzitia
la democratie au putut.
- Diferitele miscari propuse de Alberto Fujimori si de copii sai. E inchis pt 25 de ani din
cauza masacrelor pe care le-a comandat in Lima in razboiul contra terorismului. Fiul sau si
fiica sa sunt principalii reprezentanti. Momentul 2011 a fost important pt ca am vazut iar
clivajul Pro/anti Fujimori. El e un bun ex de neopopulism pt ca el e ales in 90, in Peru, intr-o
tara marcata deja de un grad de violenta mare. In 90(cand a avut loc tranzitia la dem in Peru)
era si debutul unui razboi intern in Sudul tarii. Exista o miscare de gherila maoista asociata
partidului comunisti numita Calea Luminoasa. Aceasta miscare e printre cele mai radicale din
AL. Bilantul comisiei de adevar care si-a dat raportul in 2003 spunea de 62 000 de victime in
acest conflict. Fujimori s-a folosit de artificii de discurs, care se numesc neopopuliste pt a
castiga voturi. In 90 promite in campania electorala ca nu va pune in practica niciodata
reforme neoliberale. Dupa alegeri, cele mai dramatice reforme au fost neoliberale. In 92,
Fujimori a fost acuzat de o lovitura de stat. Perioada de guvernare autoritara in care Fujimori
nu numai ca reoganizeaza regimul in mod hiperprezidentialist, merge la o exagerare a puterii
sale.
In ceea ce priveste resursele naturale, in Peru e vorba de exploatarea minelor de aur. Asta ar
duce la distrugerea mediului prin folosirea cianurii. In peru avem aspectul etnic: comunitaitle
sarace sunt primele afectate de aceste proiecte de dez economica. Exista relevanta chestiunilor
legate de ecologie si in Bolivia si in Ecuador.
Integrare regionala in Americi
2 valuri de integrare regionala: jumatatea anilor 60 si sf anilor 80.
UNASUR(2008-11)=MERCOSUR + CAN
Caricom
SICA
ALBA
NAFTA si FTAs cu SUA
OAS vs CELAC
(2008) UNASUR: membre din america de sud: Argentina, Bolivia, Brazilia, Columbia, Chile,
Ecuador, Guyana, Paraguay, Peru, Suriname, Uruguay, Venezuela.
Piata comuna a sudului = MERCOSUR
UNASUR(uniunea natiunilor din America de sud;12 tari in care includem Guyana si
Suriname). E cel mai avansat proiect politic de integrare politica.
Organizatiile regionale in AL trb gandite in mai multe etape:
- Exista un prim val de org reg in 60. Se formeaza in america centrala Piata comuna a
Americii Centrale. Proiectele de integrare regionala in anii 60, se organizeaza la nivel
subregionala: Am c, tarile andine, AS. Organizatiile din acest prim val nu au fost de succes.
- Odata cu democratizarea in AL avem al 2lea val: unele reformeaza organizatiile din
primul val, alte inoveaza adica creaza noi organizatii. Cel mai bun ex al celui de-al doilea val
e MERCOSUR piata comuna a sudului creata in 91; e cea mai importanta organizatie ec din
AL. Include: argentina, brazilia, paraguay, uruguay. In actualitate, include si venezuela. Alta
organizatie ec imp e Comunitatea andina a natiunilor care include tarile andine + Columbia
si Venezuela.
Chile face parte din UNASUR pt ca aceste 2 organizatii de integrare ec din America de sud:
MERCOSUR si Comunitatea andina a natiunilor CAN + Chile pun in comun resursele pt a
fonda UNASUR. Se formeaza in 2008, dar devine activa in 2011.
In aceste 2 valuri de integrare, vedem intitative locale sprijinite de actori internationali ca
CEFAL. Apoi vedem initiative nord-americane si aici avem NAFTA ACORDUL DE
LIBER-SCHIMB AL Atlanticului de nord. NAFTA reuneste statele din America de nord intr-o
zona de liber schimb. Ea devine activa in 94. Proiectul NAFTA s-a dorit extins la intreaga
zona a Americilor. In 2002 Hugo Chavez a fost ales si a declarat impotriva organizarii
relatiilor in AL in jurul unui model neoliberal si unui model nord-americane. Astfel, avem un
al treilea model care apare in 2004 ALBA: Cuba, Venezuela si tarile din Noua stanga. Alba
propune un tratat comercial al popoarelor.
Guvernul SUA adopta o strategie alternativa: acordul de liber schimb bilateral. Acestea
semneaza tratatul. Avem 3 tipuri de organizatii de integrare
- Locale, regionale din cele 2 valuri
- Externe de tipul NAFTA
- A treia cale: ALBA.
- Pasiunea latino-americanilor pt organizatiile regionale.
Organizatiile care reunesc toate tarile din America OAS(Organizatia statelor americane)
CELAC(comunitatea statelor din AL si Caraibe), creata in 2010
UNASUR reia modelul UE. Vedem un element comun: plasarea diferita a institutiilor
UNASUR. Sediul organizatiei e in Ecuador, parlamentul e in Bolivia, Banca e la Caracas.
Banca e un fel de FMI. Conducerea UNASUR e exercitata de un secretar general cu mandat
de 2 ani Ernesto Samper. Presedentia e rotativa. Exista si un consiliu al sefilor de stat si de
guvern in cadrul UNASUR. In plus, mai e un consiliu al minstrilor de externe. Pt a intelege
dificltatile UNASUR in procesele de avansare catre o integrare politica completa, trebuie
amintit ca UNASUR s-a nascut din cauza initiativelor braziliene si a fost colonizata de Hugo
Chavez mai tarziu. Exista aceasta bipolaritate UNASUR. in 93 era propusa zona de liber
schimb sud-american SAFTA. In 2004 s-a numit Comunitatea Unita din America de sud -
CSE. Abia in 2008 cand se seneaza tratatul vedem acest nume UNASUR.
Una din initiativele braziliene importante care ne arata originalitatea UNASUR in rap cu UE
e crearea uni consiliu de aparare sud-american. Alta initiativa: crearea de legaturi(feroviare,
rutiere) mai bune intre tarile membre.
Conflictul dintre brazilia si venezuela la niv UNASUR e vazut si in sensul in care guvernul
Chavez si-a dorit mai mult o orientare ideologica a UNASUR in opozitie cu guvernul SUA.
Aceasta orientare marcata ideologic nu a fost validata de guvernul brazilian. Alte conflicte
sunt piedici in procesul de integrare. Proiectele UNASUR sunt ambitioase: se doreste crearea
unei monede comune, pasaport comun.
Actiuni UNASUR:
- 2013 cand Evo Morales a fost in Europa subiectul unei agresiuni din partea guvernelor
euroepene, sub presiune nord-americana. E vb de zborul de la Moscova catre La Paz a lui
Morales cand nu a putut sa traverseze spatiul aviatic al Frantei. Atunci UNASUR a intervenit
si a condamnat acest tip de agresiune importiva lui Morales.
Proiect recent realizat: Alianta Pacificului, reuneste tarile care au iesire la Pacific. E un proiect
de cooperare economica.

Venezuela a dat tonul guvernelor din noua stng impunnd, mai ales dup 2002, socialismul
de secol XXI. Dar, n ciuda aderrii la acesta, Venezuela este nc o ar capitalist i o
democraie electoral.
Noua stng sau valul roz sunt doar dou dintre etichetele date guvernelor de
stnga stabilite, ncepnd cu alegerile din 2006-2007, n mai multe ri din America Latin.
Aceasta include, n primul rnd, guvernul lui Hugo Chavez (din 1998) n Venezuela, pe cel al
lui Evo Morales (2006) n Bolivia, Rafael Correa (2006) n Ecuador, Daniel Ortega (2006) n
Nicaragua, Manuel Zelaya din Honduras (2006-2009), dar i Leonel Fernandez, din Republica
Dominican (deja la un al treilea mandat). Aliai fideli ai noii strngi rmn i fraii Castro din
Cuba. Apoi, stnga tradiional a fost sau este la putere i n alte state latino-americane:
Ignacio Lula da Silva, n Brazilia, dar i continuatoarea sa, Dilma Roussef (2010), fosta
preedint Michelle Bachelet din Chile (2006-2010), fostul lupttor de gheril Jos Mujica din
Uruguay (din 2009, dup un alt preedinte de stnga, Tabar Vazquez, 2004-2009). Li se
altur i o stnga populist sau peronist, familia Kirchner din Argentina (Nestor, 2003-2007,
i Cristina, 2007-2011).
Venezuela a dat tonul guvernelor din noua stng impunnd, mai ales dup 2002,
socialismul de secol XXI (proclamat ca atare n 2005 la Porto Alegre), dup ce a susinut
bolivarianismul. Astfel, Chavez, ca i ceilali preedini (Morales, Correa), a organizat alegeri
pentru o adunare constituant menit s redefineasc regimul politic. n acord cu acest nou
text fundamental, noi alegeri au fost organizate, fiind ctigate de fiecare dat de Chavez i
diferitele sale micri politice (MVR, PSUV). Printre reformele cele mai importante adoptate
de Chavez se numr naionalizarea exploatrii petrolului (de ctre compania PDVSA) cu
profiturile obinute fiind finanate multe dintre programele sociale (misiunile sociale)
susinute de regim , dar i exproprierile terenurilor neexploatate i transformarea lor n
cooperative, ct i descentralizarea lurii deciziilor la nivel comunitar. Aa cum observa Steve
Ellner, n ciuda aderrii la socialismul de secol XXI, Venezuela este nc o ar capitalist i o
democraie electoral.
Aceste guverne de stnga au i o strns colaborare la nivel internaional n general
opus celei susinute de SUA, aa cum o arat organizaia creat n 2004 de Hugo Chavez i
Fidel Castro, Aliana Bolivarian pentru America noastr - Tratatul comercial al popoarelor
(ALBA-TCP), creia i s-au adugat mai apoi i celelalte state deja amintite. ALBA a fost
gndit ca un proiect alternativ celui propus de administraia nord-american i care i dorea
constituirea unei Zone de Liber Schimb pentru Americi (FTAA, un continuator al NAFTA, ce
include doar Mexicul, SUA i Canada).
Cel mai ru scenariu posibil aa a definit Vargas Llosa, el nsui candidat la
alegerile prezideniale n 1990 n faa lui Alberto Fujimori, scenariul turului doi peruan din 5
iunie 2011. Protagonitii sunt Olanta Humalla, deja candidat n 2006, i Keiko Fujimori, fiica
fostului preedinte nchis pentru crimele ordonate n timpul mandatelor sale (1990-2000).
Eecul lui Humala, din 2006, s-a datorat prea marii apropieri de Chavez. De aceea,
Humala s-a asigurat c nu mai este direct asociat cu preedintele Venezuelei, beneficiind i de
sprijinul unor consilieri din partea fostului preedinte Lula. De altfel, dup anunarea
rezultatelor primului tur, n faa victoriei lui Keiko Fujimori, muli oponeni ai lui Humala i-
au declarat susinerea pentru candidatul de stnga n turul doi. Cel mai important exemplu n
acest sens este cel al lui Vargas Llosa, cunoscut pentru opiunile sale de centru-dreapta,
democrate (vezi clipul de susinere de pe pagina de Facebook a candidatului).
Dup ce pericolul principal prea s-l reprezinte instaurarea unui guvern similar celui
venezuelean, rezultatele primului tur au fcut din fujimorismul anilor 1990 principala tem de
campanie. Alberto Fujimori, un lider neopopulist, a rmas n memoria concetenilor si
pentru c a fost cel ce a reuit s pun capt violenelor declanate de micrile de gheril, n
anii 1980 (Calea Luminoas i Micarea Revoluionar Tupac Amaru), recurgnd pentru
aceasta la o serie de msuri dictatoriale. Demisionar n 2000, dup acuzaii de corupie, exilat
n Japonia i apoi n Chile, Fujimori a fost judecat pentru crimele sale i condamnat la 25 de
ani de nchisoare, n 2009. Fiica sa Keiko, fost prim doamn n mandatele tatlui su, i
continu motenirea, afirmnd n campania actual c guvernarea acestuia a fost cea mai bun
guvernare peruan.

S-ar putea să vă placă și