Parintii fondatori ai Uniunii Europene

Deşi personalităţile care au contribuit esenţial la unificarea europeană

sunt multe, există un consens cu privire considerarea următoarelor persoane
ca Părinţii Fondatori ai Uniunii Europene:Robert Schuman, Jean Monnet, ,
Paul-Henri Spaak, WalterHallstein şi Altiero Spinelli

Robert Schuman
29 iunie 1886 – 4 septembrie 1963

Membru al Mişcării Populare Republicane Catolice, Schuman a fost

ministru de finanţe (1946, 1947), prim-inistru (1947-1948) şi ministru de
xterne (1948-1953). În această calitate, pe 9 mai 1950, invită guvernul
Republicii Federale Germania să adere la un plan de integrare a producţiilor
de cărbune şi oţel.Acest plan a pus bazele Comunităţii Europene a Cărbunelui
şi Oţelului, care ulterior a evoluat în Uniunea Europeană. Declaraţia este
astăzi
cunoscută sub numele de Declaraţia Schuman, iar 9 mai a devenit Ziua
Europei.
Între anii 1958 şi 1960 Schuman a fost preşedinte al Adunării
Parlamentare Europene.
În 1958, Robert Schuman a primit Karlspreis, premiu acordat de oraşul
german Aachen. Distincţia îl aminteşte pe Carol cel Mare,împăratul care a
condus ceea ce este azi Franţa şi Germania şi celebrează pe cei care şi-au
adus contribuţia la dezvoltarea
mişcării europene.
 Jean Monnet
(9 noiembrie 1888 – 16 martie 1979)

Economist şi om politic francez,considerat de mulţi principalul arhitect

al unificării europene Monnet nu a fost niciodată ales într-ofuncţie publică,
însă a lucrat cu success în spatele cortinei. După eliberarea Franţei, Monnet
primeşte sarcina de a revitaliza economia Franţei. În această poziţie, în 1949
îşi dă seama că disputele dintre Franţa şi Germania pentru controlul bazinului
minier Ruhr erau departe de a fi rezolvate şi ar fi putut să conducă la noi
ostilităţi, cum se întîmplase după primul război mondial.
În acest context Monnet a propus soluţia Comunităţii Europene şi a
pregătit, de comun acord cu cancelarul Germaniei, declaraţia ministrului de
externe al Franţei, Rob-ert Schuman. Declaraţia, făcută publică pe 9 mai
1950, propunea integrarea industriilor franceze şi germane de cărbune şi
oţel, sub controlul unitar al unei Înalte Autorităţi,deschizând astfel calea
unificării europene

Paul-Henri Spaak
(25 ianuarie 1899 - 31 iulie 1972)

După 1935, Spaak a deţinut numeroase posturi în guvernele belgiene, iar

între 1938 şi 1949 a fost aproape continuu,ministru de externe.De asemenea,
a fost prim-ministru(1938-1939, 1946, 1947-1948).Paul-Henri Spaak devine o
personalitate internaţională în 1946, ca prim preşedinte al Adunării
Naţiunilor Unite, ocupând apoi funcţia de secretar general al NATO (1957
1961). În toate posturile deţinute, naţionale ori internaţionale, Spaak a
susţinut unificarea politică şi economică a Europei occidentale.
Între 1952 şi1953, a condus Adunarea Generală a Comunităţii Europene a
Cărbunelui şi Oţelului.
În 1955, la conferinţa de la Messina, a liderilor europeni, a fost
desemnat să prezideze comitetul de pregătire a unui raport de creare a
pieţei comune europene. Acest aşa-numit Raport Spaak a condus la semnarea,
în martie 1957,a Tratatului pentru înfiinţarea Comunităţii Economice
Europene
 Walter Hallstein
(17 noiembrie 1901 – 29 martie
1982)

Profesor de drept şi om politic german

În 1951, cancelarul german Adenauer îl numeşte pe Hallstein în fruntea
delegaţiei germane pentru negocierile asupra Planului Schuman de integrare a
industriilor de oţel şi cărbune franceză şi germană.
A fost primul preşedinte al Comisiei Comunităţii EconomiceEuropene (azi
Comisia Europeană),în perioada 1958 - 1967. Susţinător fervent al unei
Europe federale cu o Comisie şi un Parlament puternice,Hallstein s-a opus
concepţiei despre o Europă a statelor pentru
care milita preşedintele francez De Gaulle, cu mai multă putere acordată
guvernelor naţionale.
Între 1969 şi 1972 a fost membru al Bundestag-ului (Camera Inferioară
a Parlamentului german).
Numele său este asociat, de asemenea, cu Doctrina Hallstein, încercare
de blocare a recunoaşterii internaţionale a Republicii Democrate Germane şi
a celorlate republici comuniste proclamate după război

Altiero Spinelli
(31 august 1907 - 23 mai 1986)

Jurnalist şi om politic italian

A fost unul dintre primii gânditori şi promotori al ideilor federalizării
europene, redactând pe această temă, în 1941,Manifestul Ventotene.
Manifestul a circulat în rîndul membrilor Rezistenţei Italiene şi a fost
adoptat ca program al Mişcării Federaliste Europa,fondată de Altiero în1943.
Din 1976 până în 1986 a fost membru al Parlamentului European. În
această calitate a promovat intens elaborarea unui proiect de tratat care să
înfiinţeze Uniunea Europeană.
Proiectul a fost aprobat cu largă majoritate în Parlamentul European, însă a
fost blocat de guvernele naţionale, care au realizat în 1985 Actul Unic
European, document mai puţin ambiţios.