Disciplina: Istorie

Clasa: a X – a
Franța napoleoniană
Fișă de lucru

Citiți cu atenție textele de mai jos și răspundeți cerințelor.

A. ”30. ”Cu atribuția guvernării sunt încredințați trei consuli, numiți pe 10 ani.
41. Primul consul promulgă legile, el numește și revocă dupa voința sa pe
membrii Consiliului de stat, pe miniștri, ambasadori și alți agenți în străinătate, pe
ofițerii de uscat și al marinei, pe membrii administrațiilor locale și pe comisarii
guvernului de pe lângă tribunale. El numește pe toți judecătorii în cauze criminale
și civile, precum și pe judecătorii de pace și de apel, fără a-i putea revoca.
42. În celelalte acte de guvernământ, al doilea și al treilea consul au vot
consultativ, ei semnează registrul acestor acte pentru a se constata prezența lor și
dacă își consemnează opiniile, după care decizia primului consul rămâne
suficientă (...)
52. Sub direcția consulilor, Consiliul de stat de stat este însărcinat cu
redactarea proiectelor de legi și a reglementărilor administrației publice. (...)”
(Constituția anului VIII, 13 decembrie 1799)

B. ”Consulii republicii doresc, cetățene ministru, să aduceți la cunoștința

antreprenorilor diferitelor teatre din Paris că nici o lucrare dramatică nu poate fi
pusă sau repusă în scenă decât pe baza unei autorizații eliberate de dumneavoastră
(...). Primul consul ar privi cu satisfacție interzicerea cupletului adresat lui personal
din vodevilul ‹‹Tabloul sabinelor.››”
(Primul consul – Nota trimisă ministrului Lucien Bonaparte, 5 aprilie 1800)
C. ”Înăbușiți puțin ziarele, să facă articole bune, să înțeleagă redactorii de la
”Debats” și ”Publiciste” că timpul nu-i trecut, să înțeleagă că dacă nu-mi sunt de
folos, le voi suprima cu toate celelalte și nu voi păstra niciunul ... vremea
Revoluției s-a sfârșit ... nu voi îngădui niciodată ca ziarele să spună sau să facă
nimic împotriva intereselor mele ...”
(Napoleon către Fouché, despre presă, aprilie 1804)

1. Enumerați atribuțiile primului consul, pe baza documentului A.

„Primul consul promulgă legile, el numește și revocă dupa voința sa pe

membrii Consiliului de stat, pe miniștri, ambasadori și alți agenți în
străinătate, pe ofițerii de uscat și al marinei, pe membrii administrațiilor
locale și pe comisarii guvernului de pe lângă tribunale. El numește pe toți
judecătorii în cauze criminale și civile, precum și pe judecătorii de pace și
 de apel, fără a-i- putea revoca.”
2. Comparați prevedrile Constituției anului VIII cu principiile formulate în
Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului, articolele II, III, VI, XV.
3. Comparați conținutul notei oficiale, trimisă de primul consul ministrului, cu
articolul XI din Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului.
4. Pe baza documentului C, comentați opinia lui Napoleon referitoare la rolul
presei.
5. Realizând aceste comparații, formulați concluzii privind caracterul regimului
politic instaurat de Napoleon după anul 1799.

Articolul II „Scopul fiecărei asociații politice este conservarea drepturilor

naturale și inalienabile ale omului. Aceste  drepturi sunt libertatea, proprietatea,
dreptul la siguranță și la rezistență la opresiune.” 
Articolul III „Principiul oricărei suveranități rezidă în principal în națiune;
nici o entitate, nici un individ nu pot  exercita o autoritate care nu emană în mod
explicit de la ea.” 
Articolul VI „Legea este o expresie a voinței generale. Toți cetățenii au
dreptul de a participa personal sau prin  reprezentanții lor la formarea sa. Aceasta
trebuie să fie aceeași pentru toată lumea, indiferent dacă protejează sau
pedepsește. Toți cetățenii, fiind egali în ochii legii, sunt la fel de eligibili pentru
toate demnitățile, locurile și angajările  publice, în funcție de capacitatea lor și fără
a face altă distincție decât cea privitoare la virtuțile și talentele lor.”

Articolul XI „Comunicarea liberă a gândurilor și opiniilor este unul din drepturile

cele mai de preț ale omului; orice  cetățean poate deci să vorbească, să scrie și să
tipărească liber, în afara cazurilor prevăzute prin lege, în care va trebui să
răspundă de folosirea abuzivă a acestei libertăți.” 
Articolul XVI „Societatea are dreptul să ceară socoteală oricărui funcționar public
pentru modul în care își  îndeplinește funcția.”