TRATATELE DE PACE:

laborios și dificil elaborate;

au rezolvat o serie de probleme;
 au generat noi probleme;
au fost semnate într-o atmosferă
încordată, dominată mai mult de
insatisfacţie de nemulţumire;
toată lumea era conştientă de faptul
că „deşi nu fusese posibil să se
realizeze ceva mai bun, aceste tratate
creau numeroase tensiuni, nu
mulţumeau pe nimeni, revoltau pe
mulţi”.
REVIZIONISMUL:

anularea tratatelor de pace;

reconsiderarea noului raport de
forţe;
realizarea, chipurile, a unui alt
echilibru politico-european, a unei
noi ordini politice internaţionale, a
unei noi configuraţii politico-statale;
 s-a manifestat cu virulenţă în
Germania, Italia, Ungaria, Bulgaria,
U. R. S.S. şi Japonia;
REVIZIONISMUL ÎN UNGARIA.
UNGARIA ÎNAINTE ȘI DUPĂ
TRATATUL DE LA TRIANON
 REVIZIONISMUL ÎN
UNGARIA
 Regimul horthyst instaurat la 1 martie 1920, a
dat primul semnal oficial şi a acţionat în modul
cel mai virulent;
 Chiar la data semnării Tratatului de la Trianon ,
liderii maghiari şi-au manifestat intenţiile
revizioniste.;
 După ce au ratificat Tratatul în Parlament,
deputaţii au jurat să reînvie Ungaria Mare – cea
din 1867-1918. sloganul principal repetat era
„Nem, nem, nem soha” (Nu, nu, nu niciodată!).
 Propaganda revizionistă se făcea cu fanatism în
Parlament, prin presa proprie, presa străină,
prin radio, şcoli, cazărmi, biserică, filme,
literatură şi artă, societăţi revizioniste etc.,
CONSECINȚELE REVIZIONISMUL DIN
UNGARIA
AL DOILEA DICTAT DE LA VIENA
 POLITICA REVIZIONISTĂ A
 Rusia
URSS
sovietică considera ca la
Versailles s-a impus o pace
imperialistă;
 Încă de la 15 octombrie 1920 Lenin
declara: ,,Când Rusia sovietică se va
întărări, praf și pulbere se va alege
de tratatele de la Versailles”;
 Statul sovietic contesta în mod
expres granițele cu România, Polonia,
Finlanda și țările baltice;
POLITICA REVIZIONISTĂ A
URSS
..
POLITICA REVIZIONISTĂ A
URSS
..
 POLITICA REVIZIONISTĂ A
JAPONIEI

-1931 Japonia a atacat China în

regiunea Manciuriei;
-Indecizia marilor puteri a făcut ca
intervenţia Societăţii Naţiunilor să fie
palidă şi lipsită de eficienţă;
-- După ocuparea Manciuriei, Japonia a
constituit statul Manchuko;
- Liga Naţiunilor nu a recunoscut însă
acest stat, determinând retragerea
Japoniei din această organizaţie în
martie 1933.
 POLITICA REVIZIONISTĂ A
ITALIEI

-politicienii italieni vorbeau despre ,,o

pace mutilată”;
-regimul fascist al lui Mussolini a căutat
să obţină succese spectaculoase în plan
extern, orientându-se spre estul Africii.
Abisinia (Etiopia), unul din puţinele state
rămase independente din continentul
african atât de disputat din punct de
vedere colonial, a fost atacată în
octombrie 1935;
- In 1936, Etiopia era cucerită în urma
unui nimicitor război în care fusese
probată forţa de atac a armatei italiene
 POLITICA REVIZIONISTĂ A
GERMANIEI
 Germania a lansat un întreg arsenal pentru
a submina clauzele tratatului de la
Versailles;
 Livrările în contul reparaţiilor au fost făcute
cu mare greutate;
 Pe plan militar, Germania făcea tot posibilul
pentru a obstrucţiona activitatea comisiei
interaliate de control al dezarmării;
 Invocând numeroasele dificultăți economice,
la 12 iulie 1922 Guvernul german a înaintat
aliaţilor un moratoriu de şase luni la plata
reparaţiilor, aducând drept argument starea
precară a finanţelor germane.
OCUPAREA ZONEI RUHR
 REVIZIONISMUL GERMAN
 se intensifică după preluarea puterii de către
Hitler
 Primele manifestări:

◦ reintroducerea serviciului militar obligatoriu;

◦ remilitarizarea zonei renane.
apropierea treptată dintre Italia şi Germania=
, crearea Axei Roma-Berlin și apoi a Axei
Roma-Berlin-Tokyo.
în noaptea de 11-12 martie 1938, Austria a
fost invadată şi încorporată statului nazist;
dezmembrarea Cehoslovaciei;
REVIZIONISMUL GERMAN
 BIBLIOGRAFIE
-BOTORAN,Constantin, Dobrinescu, Valeriu Florin,
Confirmarea internaţională a actelor de Unire din 1918, în
Istoria Românilor, vol. VIII, Bucureşti, 2003. Editura
Enciclopedică;
-CONSTANTINIU, Florin, O istorie sinceră a poporului
român, Bucureşti, 2002, Ediţia a III-a;
-SCURTU, Ioan, Istoria Basarabiei. De la începuturi până
în 1998, Bucureşti, 1998;
-Idem, Istoria contemporană a României(1918-2001),
Bucureşti, 2002;
-SCURTU, Ioan, BUZATU, Gheorghe, Istoria românilor în
secolul XX. 1918-1948, Bucureşti, 1999;
-MUŞAT, Mircea Muşat, ARDELEANU, Ion , România după
Marea Unire, vol. II, Partea I. 1918-1933, Bucureşti, 1986;