Şcoala geopolitică românească din prima jumătate a secolului XX.

Constante etno-istorice şi geografice

 CUPRINS
Introducere

Capitolul 1. Rolul geopoliticii şi poziţia geopolitică a statului, în viziune

românească
1.1 Geopolitica, geografia politică şi geostrategia. Definiţii
1.2 Definiţia şi rolul geopoliticii, în viziune românească
1.3 Poziţia geopolitică a României

Capitolul 2. Transilvania, preocupare majoră a geopoliticii româneşti

2.1 Consideraţii istorice şi geografice
2.2 Analize geopolitice

Capitolul 3. Spaţiul pontic în cadrul preocupărilor geepolitice româneşti

3.1 Rolul Mării Negre în viziunea lui Simion Mehedinţi
3.2 Marea Neagră în viziunea lui Gh.I. Brătianu
3.3 România şi Marea Neagră. Mize şi confruntări geopolitice

Concluzii

Bibliografie

Anexe
 CUVINTE CHEIE

Geopolitica
Şcoala română de geopolitică
Poziţie geopolitică
România, frontiera de răsărit
Balcani
Transilvania
Marea Neagră
Miză geopolitică
Capitolul I. Concluzii

 Geopoliticienii români au oferit diverse definiţii proprii ale

geopoliticii. Cea mai interesantă dintre ele rămâne a lui Gh.I.
Brătianu, care considera că geopolitica poate fi inclusă în categoria
„factorilor educativi şi naţionali”.

 Geopoliticienii români de atunci au abordat mai cu seamă problema

frontierelor de răsărit ale ţării, problema rolului Carpaţilor în calitate
de factor fundamental al istoriei şi geografiei româneşti etc.

 Aceştia au demonstrat că, din punct de vedere al poziţiei geopolitice,

România nu face parte din spaţiul balcanic.
Capitolul II. Transilvania, preocupare
majoră a geopoliticii româneşti
Capitolul II. Transilvania, preocupare
majoră a geopoliticii româneşti
Capitolul II. Concluzii
 1. Analizele geopoliticienilor români din perioada interbelică au fost
focusate în special pe Transilvania. Această situaţie a fost determinată
de faptul că şcoala geopolitică românească trebuia să combată atunci
propaganda revizionistă maghiară cu privire la Transilvania.

 2. Principalii geopoliticieni români care s-au ocupat de problematica

transilvăneană au fost Simion Mehedinţi, Ion Conea, Gh.I. Brătianu,
Sabin Manuilă, Anton Golopenţia, Romulus Seişanu etc.

 3. Studiile geopolitice româneşti privitoare la Transilvania folosesc

informaţii din domeniul istoriei, etnografiei, demografiei, dreptului
internaţional, geografiei.
SPAŢIUL PONTIC ÎN CADRUL PREOCUPĂRILOR GEOPOLITICE
ROMÂNEŞTI
SPAŢIUL PONTIC ÎN CADRUL PREOCUPĂRILOR GEOPOLITICE
ROMÂNEŞTI. RIVERANII MĂRII NEGRE
SPAŢIUL PONTIC ÎN CADRUL PREOCUPĂRILOR GEOPOLITICE
ROMÂNEŞTI. DIFERENDUL CU UCRAINA
Capitolul III. Concluzii (I)

 1. Marea Neagră a constituit un subiect predilect

de cercetare pentru geopoliticienii români din
perioada interbelică. Sub acest aspect, s-au ilustrat
mai cu seamă Simion Mehedinţi şi Gh.I. Brătianu.
 2. Pornind de la studiul geopolitic al Mării Negre,
Gh.I. Brătianu şi-a dezvoltat faimoasele teorii
privitoare la „spaţiului de securitate” (opusă
teoriei germane a „spaţiului vital”) şi la „spaţiul
etnic”.
Capitolul III. Concluzii (II)

 3. Post 1990, situaţia geopolitică din zona Mării Negre a

devenit deosebit de complexă, aici confruntându-se
interesele majore ale Rusiei şi NATO.
 4. Cu excepţia Rusiei, ţările riverane la Marea Neagră au
interese geopolitice şi geostrategice regionale, pe care însă
nu le pot pune în valoarea datorită unor slăbiciuni interne.
 5. Excepţie de la această situaţie face oarecum Turcia, cel
mai puternic stat riveran al Mării Negre, după Rusia.
CONCLUZII GENERALE
 Şcoala românească de geopolitică din prima jumătate a secolului XX a
realizat studii de un înalt nivel ştiinţific, întru totul comparabile cu cele mai
avansate studii de geopolitică ale vremii.

 Se poate remarca influenţa şcolii germane de geopolitică, cea mai avansată a

vremii, asupra unor subiecte proprii geopoliticii româneşti din perioada
interbelică (vezi teoriiile lui Simion Mehedinţi, elev al lui Friedrich Ratzel).

 Geopolitica românească din perioada interbelică nu a dezvoltat teorii cu

substrat rasist, fapt de care au fost învinuiţi geopoliticienii germani de atunci.

 Realizările acestei şcoli şi-au dovedit, în timp, valabilitatea. De aceea, şcoala

de geopolitică românească actuală a asimilat aceste realizări, îmbogăţindu-le
cu informaţii şi constatări contemporane.