ROLUL LUI ION NISTOR

ÎN UNIREA BUCOVINEI
CU ROMÂNIA
„Ion Nistor, profesorul și istoricul care a stat întreaga lui viață în slujba
istoriei și a cauzei naționale s-a identificat nu numai cu destinul dramatic
al provinciei sale: Bucovina istorică, ci al tuturor românilor, fiind istoricul
tuturor românilor, din Galiția în Tessalia și de la Nistru până la Tisa”.
Ion Toderașcu.
ANII 1897-1914
▪ Debutul lui Ion Nistor pe tărâmul mișcării naționale datează încă din perioada studenției sale
la Cernăuți, unde a fost student din 1897 până în 1903, totuși interesul față de realitățile
naționale din provincie este aprins din perioada studiilor secundare la Rădăuți, unde chiar el
relatează în Note autobiografice că uniidintre colegii germani și evrei își băteau joc de felul în
care pronunțau cuvintele în germană și le strigau în râs cuvântul valach, cuvânt despre care a
învățat că era similar celui de moldovean sau român când dirigintele său i-a intrezis să poarte
mânecuțele din lână primite la sora lui pe motiv că erau în culorile naționale românești.
▪ Însetat de cunoașterea cu adevărat a nemului său a citit mult din scrierile lui Mihai Eminescu,
Vasile Alecsandri,Ion Creangă. S-a furișat și la o reprezentație de teatru scrisă de Vasile
Alecsandri, Florin și Florica, care după cum chiar el nota „a făcut asupra mea o impresie
colosală. La versurile : În genunchi toți cu sfialăfii ai acestui vechi pământ /Căci coroana
triumfală iar în cap ne va ședea. Am căzut și eu extaziat în genunchi ”.
ANII 1897-1914
▪ Încă din timpul studiilor se implică în mișcarea politico-culturală a românilor bucovineni ,
ajungând unul dintre liderii marcanți ai acesteia, devenind membru al Societății academice
Junimea,ajungând președinte al acesteia, a fost militant pe linie cultural-națională organizând
în acest sens conferințe despre personalități și momente marcante în lupta pentru unificarea
statală. Aluat parte în fruntea studenților la protestul organizat la Cernăuți împotriva deciziei
guvernatorului Frederic Bourguignon de a interzice purtatrea tricolorului.
▪ La 1 ianuarie 1904 la Cernăuți Ion Nistor împreună cu George Tofan,Liviu Marian și Victor
Morariu au publicat primul număr al revistei Junimea Literară, aceasta apare în contextul
disensiunilor ce conduceau mișcarea națională din Bucovina. Revista a apărut în primă etapă
ca o revistă literar-științifică, apoi literară având-ul pe Ion Nistor ca editor și redactor
responsabil.
ANII 1897-1914
▪ În articolul program scopul publicației era schițat astfel de Ion Nistor: Deșteptarea în publicul
român a gustului pentru lucrări literare românești de valoare a căror idei urmau să pătrundă în
toate păturile societății românești bucovinene, încurajarea talentelor tinere și informarea
publiculuibucovinean despre starea cea mai nouă a cercetărilor științifice mai ales despre
literatura și istoria română.”22
▪ Ion Nistor în calitate de redactor-responsabil, a urmărit prin intermediul publicației imprimarea
unei noi dinamici mișcării naționale românești din Bucovina, tocmai din cauza luptei între
partidele româești din Bucovina care pierdeau timpul prin încercarea de a-și impune ideile
celorlate partide. În acest context Ion Nistor se afla între puținii care considerau importantă
afirmarea ideilor naționale și necesitatea educării românilor bucovineni în spiritul acestora.
▪ Iniția în acest mod o acțiune de politizare a ideilor de acel fel, revista a polarizat interesul
principalilor oameni de cultură români din Bucovina, prin aceștia revista propagând ideea unității
culturale a românilor, care era premergătoare unității politice în hotarele etnice și istorice.
ANII 1897-1914
▪ Împreună cu ceilați tineri naționaliști a încercat prin intermediul revistei să înlăture doctrina
bucovinistă, care încerca împăcarea spiritelor cu situația prezentă în provincie, astfel a publicat
numeroase articole de istorie națională care combăteau afirmațiile istoricilor străini.
▪ Tot prin intermediul revistei, Ion Nistor împreună cu ai săi colaboratori evidenția rolul
personalităților cu contribuții importante în apărarea drepturilor naționaleale românilor
bucovineni.
▪ A mai încercat să sincronizeze evoluția culturală din Bucovina cu cea din Vechiul Regat, Ion
Nistor încercând ca revista să întrețină, relații cu revistele din Regat care erau luptătoare
pentru unitatea națională.
▪ Ion Nistor a jucat un rol esențial în înființarea unei Catedre de Istoria Românilor la
Universitatea din Cernăuți, cereri penrtu o astfel de catedră existând încă din 1848. Sextil
Pușcariu inițiază un nou lanț de cereri, în această mișcare fiind implicați studenți
români ,reprezentanții românilor în forurile driguitoare ale provinciilor și Imperiului. În urma
acțiunilor protestatare profesorul ucrainean Milkowicz anunța un curs despre Istoria Moldovei
și Valahiei.
▪ Abia la 31 ianuarie decanul Facultății de Filosofie propune rectorului o catedră de Istorie Sud-
Est Europeană cu privire la români, la 2 februarie îi este acceptată cererea , iar după mai bine
de 2 ani este instituită, titular fiind Ion Nistor, această poziție i-a fost facilitată de specializarea
în diverse centre de studii germane și românești, doctoratul în 1909 și docența în 1911. La 19
octombrie 1912 inaugurează catedra cu prelegerea Importanța istorică a românilor. Înființarea
catedrei a fost o reușită importantă a luptei naționale a românilor din Bucovina creându-se
astfel libertatea de a o subordona dezideratelor românești.
▪ O caracteristică importantă a activității sale a fost neimplicarea în luptele politice și de partid
care măcinau mișcarea națională, aceasta i-a atras animozitatea liderilor principalelor partide
românești din Bucovina .
▪ Concepția sa politică este bine exprimată în Ideile conducătoare în politica bucovineană:
a) Critica bucovinismului cosmopolit din Bucovina ;
b) Suținea necesitatea unui partizanat ideologic unic pentru cauza românilor afirmând că
pentru ajungerea idealului nostru național ar fi necesar ca nimeni să nu fie nci democrat
nici apărărist, nici conservator, nici clerical, ci toți să fie buni români.
1914-1918
▪ Izbucnirea Primului Război Mondial a întrerupt activitățile sale, cu toate acestea încrezător în
efortul unit al românilor credea că vor putea fi eliberate teritoriile aflate sub stăpânire străină,
astfel a trecut în Vechiul Regat.
▪ Aflat în Regatul Român militează pentru intrarea în război de partea Antantei,convins că
numai prin victoria acesteia s-ar putea reazliza aspirațiile naționale.
▪ Împreună cu Gheorghe Tofan, Ion Grămadă și Iorgu Toma înființtează Comitetul Refugiaților
Bucovineni, care își propunea orientarea opiniei publice românești în vederea susținerii
idealului național, în acest sens a sprijinit și apariția și editarea publicației Revista Bucovinei.
▪ Pe tot parcursul refugiului la București a colaborat îndeaproape cu regele Ferdinand I și Ion
I.C Brătianu, cel din urmă grație demersurilor lui Ion Nistor a reușit în 1914 să impună punctul
de vedere românesc și să limiteze pretențiile rusești la linia Prutului.
1914-1918
▪ A fost purtătorul de cuvânt al românilor din Bucovina și a desfășurat o amplă campanie
propagandistică în vederea realizării dezideratelor naționale, dorind să demonstreze că
monarhia austro-ungară era un anacronism ce trebuia desființat.
▪ Împreună cu Onisifor Ghibu a elaborat și susținut proiectul unui institut de studii referitoare la
românii dinafara granițelor sub egida Ligii pentru unitatea politică a tuturor românilor și sub
conducerea lui Nicolae Iorga, pentru a propaga cunoștințele cu privire la românii care nu se
aflau sub stăpânire națională, însă în contextul perioadei neutralității Ion I.C. Brătianu a
considerat inoportun realizarea acestuia.
1914-1918
▪ În scopul apărării drepturilor naționale ale românilor din Bucovina Ion Nistor publică câteva
lucrări:
⮚Românii și rutenii în Bucovina. Studiu istoric și statistic (1915), în care vorbește despre
vechimea românilor în Bucovina și drepturile lor asupra Bucovinei;
⮚Istoria Bisericii din Bucovina și a rostului ei național-cultural în viața românilor
bucovineni(1916), scrisă din cauza conflictelor românilor cu tendințelede rutenizare și din
această cauză acutizării asaltului rutean împotriva bisericii ortodoxe.
⮚După Pacea de la Brest-Litovsk și cea de la București, Austro-Ungaria planifica proiecte de
organizare a provinciilor sale, printre care se prevedea și unirea Bucovinei cu regiunea locuită
de ucraineni din Galiția de Est într-o provincie ucraineano-austriacă sub conducerea unui
arhiduce austriac,astfel Ion Nistor protestează împotriva acestei decizii prin Drepturile noastre
asupra Hotinului, lucrarea reprezentând o reacție științifică bine-documentată în privința
apărării integrității teritoriale.
1914-1918
⮚În 1918 Vladimir Repta este suspendat din funcție, iar Ion Nistor publică
articolul Vladimir de Repta un arhipăstor martir, articolul era scris împotriva
hotărârii,axându-se pe rolulu mitropolitului în apărarea drepturilor firești ale
Bisericii Ortodoxe române din Bucovina în fața ofensivei rutenilor.
⮚ De asemenea prin intermediul presei și prin adunări publice a luat atitutine
împotriva abuzurilor săvârșite de autoritățile austriece în Bucovina, provincia
ajunând teatru de război, cei rămași la vatră fiind supuși la corvezi de diferite
feluriși chiar executați pentru nesupunere și colaboraționism cu românii de
peste graniță.
ION NISTOR ÎMPREUNĂ CU
VLADIMIR REPTA
1914-1918
▪ Ca președinte al Comitetului Refugiaților Bucovineni s-a ocupat cu însuflețire cu integrarea
refugiaților bucovineni în diferite posturi în învățământsau în diferite posturi publice, în aceste
acțiuni s-a bucurat de ajutorul lui Nicolae Iorga,căruia îi solicita deseori ajutorul pentru
rezolvarea problemelor unora dintre refugiați.
▪ După intrarea României în război se retrage la Iași, de unde a intervenit pe lângă guvern în
vederea organizării unor unități de de militari din prizonierii români dezertați din armata
Austro-Ungară.
▪ În anul 1917, conduce misiunea română în Bucovina, cu scopul de a-i lămuri pe cei rămași în
provincie asupra obiectivelor urmărite de statul român.
▪ Din cauza instabilității frontului se retrag pe ruta Basarabia-Odessa-Chișinău, pentru că se
număra printre cei doisprezece membri ai Comitetului de Conducere, lupta împotriva
represiuniilor austro-ungare și pentru că era semnatar al declarației de război.
ROLUL LUI ION NISTOR ÎN ÎNFĂPTUIREA
PROPRIU-ZISĂ A UNIRII BUCOVINEI CU
REGATUL
▪ După ce împăratul Carol publică manifestul Către popoarele mele credincioase , Comitetul
Național al Românilor ardeleni și bucovineni la 6/19 octombrie 1918 dau o proclamație în
care contestă drepturile Austro-Ungariei de a se ocupa de soarta românilor din Ardeal și
Bucovina, refuzând orice tendință de federalizare, declarația a fost adusă la cunoștință regelui
Ferdinand și reprezentanților puterilor aliate la Iași.
▪ La 21 octombrie 1918 este organizat la Chișinău un miting în prezența amasadorului S.U.A și
a consulului Franței, miting la care Ion Nistor se prezintă ca orator și organizator.
▪ Mai târziu, la data de 2 noiembrie se constituie Comitetul Executiv al Refugiaților
Bucovineni și este elaborat Statutul pentru propaganda românească în Bucovina.
 ROLUL LUI ION NISTOR ÎN ÎNFĂPTUIREA
PROPRIU-ZISĂ A UNIRII BUCOVINEI CU
REGATUL
▪ În ciuda eforturilor bucovinenilor aflați în România, mișcarea din Bucovina urmează propriul curs, deputații români
din parlamentul vieneze constituie în Consiliul Național Român cerând:
⮚ dreptul la autodeterminare;
⮚ Independența;
⮚ unirea într-un singur stat a tuturor provinciilor românești din Austro-Ungaria.
• Pe lângă faptul că nu se raliaseră ideilor venite din România, a existat o acută lipsă de solidaritate între membri, Aurel
Oncil și Alexandru Hurmuzachi având propriile păreri, aceștia au întâmpinat opoziția Consiliului Național Ucrainean,
declarația de independență a statului ucrainean.
• Apare Glasul Bucovinei cu articolul program Ce vrem?
• Vasile Bodnărescu este trimis în Regat pentru a solicita intrarea în Bucovina a armatei române, după stăruințele
acestuia și intervențiile lui Ion Nistor, regele Ferdinand aprobă intrarea în Bucovina a diviziei a 8 a.
• După intrarea armatei, Consiliul Național se declară Cameră Legislativă și votează Legea fundamentală asupra
puterilor Bucovinei și Iancu Flondor este însărcinat cu crearea unui guvern provizoriu.
▪ Lui Sextil Pușcariu îi atribuim meritul de a fi determinat anularea hotărârii Constituantei de
tratative cu tarnsilvănenii și trimiterea de delegați proprii la congresul de pace.
▪ Ion Nistor se întoarce la Cernăuți în fruntea primului grup de 100 de refugiați bucovineni, ca
mai apoi să se ocupe de organizarea revenirii în Bucovina a altor refugiați.
▪ În cursul lunii noiembrie Ion Nistor a condus 2 ședințe plenare și 9 ale Consilului al
refugiațlor, în care abordează probleme legate de revenirea refugiaților și mijloacele prin care
puteau contribui la unire.
▪ La Cernăuți aduce un nou suflu mișcării, militând pentruo grabnică și neconiționată unire a
Bucovinei cu România.
▪ George Tofan dădea o declarație care reprezenta programul politic, publicată mai târziu în
Glasul Bucovinei cu titlul Datoria oricărui român, în care spunea : suntem mai întâi de toate
aderenții intransigenți ai unirii necondiționate și desăvârșite, acest punct de vedere împărtășit
și susținut de de Ion Nistor prin publicarea unei srii de articole în același an.
▪ 13/25 noiembrie s-a hotărât evocarea pentru 15/28 noiembrie 1918 Congresului General al
Bucovinei, pentru Stabilirea reportului politic într Țara Bucovinei și România.
▪ 26-27 noiembrie Ion Nistor se deplasează la Iași unde are convorbiri cu regele Ferdinand și cu
Ion I.C. Brătianu despre diverse aspecte legate de desfășurarea Congresului, tot atunci este
însărcinat cu redactarea Moțiunii de unire, pe care Consiliul Național o aprobă la 27
noiembrie.
▪ 28 noiembrie 1918 este ziua în care se unește Congresul, reprezentanții votează Moțiunea de
unire, neconiționată și pe veciea Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Nistru cu
Regatul României.
▪ Ion Nistor dă citire motivației declarației de unire , în care prezintă o expunere a contextului în
care s-a produs răpirea Bucovineiși nedreptățile făcute poporului român, insistând în același
timpasupra necesității unirii cu România.
▪ Hotărârea a fost consfințită prin decretul lege 3744și ratificat la 18/31 decembrie1919 de
Adunarea Deputaților și Senat, acest decret îl numește și pe Ion Nistor ministru secretar de stat
fără portofoliu în guvernul Ion I.C. Brătianu, acesta urmând să susțină interesele Bucovinei în
cabinetul național-liberal.
▪ Nicolae Iorga în articolul Unul dintre întregitorii Moldovei surprinde activitățile esențiale
efectuate de Ion Nistor în vederea realizării Marii Uniri.
▪ Acesta ca scriitor istoric și profesor a dat românismului o încrdere în sine pe care străinii nu au
reușit să o doboare.
▪ Împreună cu Sextil Pușcariu s-au ridicat pentru a curăți efectele onciulismului care era gata a
se deda la orice mârșăvie pentru a-și duce la îndeplinire scopurile de partid.
▪ Opera sa de renovare politicăi-a educat pe cei ce și-au pus viața în joc pentru a da întreagă
Bucovina neamului și chiar de la început a căutat să îndrepte privirile bucovinenilor spre
România, căci prea erau învățați a-și căuta mântuirea la Viena.
BIBLIOGRAFIE
▪ Doina Alexa, Ion Nistor – dimensiunile personalității politice și culturale, Editura Institutului
Bucovina-Basarabia, Rădăuți, 2000
▪ Doina-Iozefina Ivani, Din arhivele cernăuțene: Scrisori către Ion Nistor, Editura Universității
„Ștefan cel Mare”,Suceava , 2012
▪ MIHAI IACOBESCU, Ion Nistor (1876-1962). Aspecte ale vieţii de senator, în Analele
Bucovinei, 2(43) 2014, pp 433-454
▪ Doina Alexa, Ion Nistor în acţiunea pentru realizarea Marii Uniri. Itinerar cronologic " Codrul
Cosminului" (Suceava), [s.n.], 1 995, nr. 1(1 1), p. 1 18.