Acum un secol, pe 27 martie, Sfatul Ţării de la Chişinău a votat Unirea

Basarabiei cu România. În spatele acestui vis realizat au stat oameni,care, într-o

perioadă de cumpănă, au putut să racordeze interesele politice, naţionale, sociale
la un singur ideal, cel de unitate naţională. Astazi vorbim, despre artizanii
Marii Uniri, precum Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Constantin Stere ,Pan Halippa
alţii în. Astăzi o să-l cunoaşteţi si pe Pantelimon Halippa, unul dintre fondatorii
mişcării unioniste din Basarabia, numit şi apostolul Unirii Basarabiei cu
România.
Pan Halippa a fost un publicist şi om
politic român basarabean, unul dintre cei
mai importanţi militanţi pentru afirmarea
spiritului românesc în Basarabia şi pentru
unirea cu România.
S-a născut la 1 august 1883, în localitatea
Cubolta, judeţul Soroca.
În anii 1906-1907 s-a apropiat de tinerii
intelectuali români, colaborând la
"Revista Basarabia", prima publicaţie în
limba română a epocii. A urmat "Cuvânt
Moldovenesc", cea dintâi revistă
moldovenească din Rusia, asumându-şi 
întreaga muncă redacţională. A pledat
pentru naţionalizarea învăţământului,
pentru reforma agrară, şi a participat la
constituirea Sfatului Ţării din
Basarabiei..
În anii 40-50, Pan Halippa a protestat energic împotriva
reocupărilor succesive ale Basarabiei de către Armata Roşie şi
la reintroducerea regimului dictatorial comunist sovietic anti-
românesc. A fost arestat şi închis la Sighet, apoi predat ruşilor
comunişti şi trimis în lagăr în Siberia, eliberat şi retrimis la
Gherla, în România, de unde a fost eliberat în 1957. Se
încheia o nouă poveste.

Pan HalipPa nu a reuşit să vadă România reîntregită din nou. S-

a stins din viaţă la 30 aprilie 1979, la vârsta de 96 de ani. A
fost înmormântat în Romania, la cimitirul de la mănăstirea
Cernica, locul de veşnică odihnă a mai multor basarabeni
unionişti
ION CONSTANTIN INCULEŢ (1884 -
1940)

Ion C. Inculeţ (1884-1940), Preşedintele Sfatului Ţării a Republicii

Democrate Moldoveneşti
 Ion Constantin Inculeţ. Nascut 5 aprilie 1884, Răzeni, judeţul Chişinău
 A fost un om politic român, preşedintele Sfatului Ţării al Republicii
Democratice Moldoveneşti, ministru, membru titular (din 1918) al
Academiei Române.

 Ela absolvit şcoala primară în satul natal, iar în anul 1894 a fost admis la
Şcoala teologică din Chişinău. Deşi a fost printre cei mai buni studenţi, la
sfârşitul seminarului s-a îndreptat către o altă direcţie. S-a înscris la facultatea
de fizică şi matematică a Universităţii Dorpat, în Estonia de azi. După un an
de studii, s-a transferat la Universitatea Imperială din Sakt Peterburg,
facultatea de fizică şi matematică, pe care a aboslvit-o cu diplomă de gradul I.
 Cel care a condus Republica Democratică Moldovenească, din ianuarie până
în martie 1918, a fost coleg la Dorpat cu un alt erou al românilor basarabeni,
Pantelimon Halippa. Mai târziu, au devenit colegi în conducerea primului
Parlament de la Chişinău, Sfatul Ţării.
 La 2 aprilie 1917 s-a format Partidul Naţional Moldovenesc cu un
program care prefigura o largă autonomie a Basarabiei şi cerea
constituirea Sfatului Ţării, cu rol de conducere executivă. În aprilie
1917, Ion Inculeţ a revenit în Basarabia Este ales deputat în primul
parlament al Basarabiei  - "Sfatul Ţării" alături de Pantelimon
Halipa, Boris Epure şi Ion Buzdugan, militând activ pentru
reîntregirea neamului românesc
 . Pe 6 ianuarie 1918, bolşevicii rusofoni
au încercat să dea o lovitură de stat, să
preia puterea de la Chişinău şi să
proclame o republică socialistă
sovietică în Basarabia. Ajutat de trupele
formate din foştii soldaţi basarabeni din
armata ţaristă, dar şi de detaşamente de
voluntari ardeleni şi bucovineni, care
luptaseră în armata austro-ungară, au
reuşit să pacifice teritoriul şi să alunge
bandele bolşevice. La 24 ianuarie
Sfatul ţării a proclamat independenţa
Basarabiei, sub denumirea de
Republica Democratică
Moldovenească, iar Ion Inculeţ a
devenit şef al statului. Din această
poziţie, el a pregătit Unirea Basarabiei
cu România, din 27 martie 1918.
 Ion Inculeţ a rămas în memoria neamului ca unul din principalii ctitori ai României
Mari
 La scurt timp, fiind foarte apreciat în Vechiul Regat, a devenit membrul al Academiei
Române. El a fost ministru de stat pentru Basarabia, apoi ministru al Sănătăţii,
ministru de Interne şi ministru al Comunicaţiilor. În guvernarea lui I. Gh. Duca, cea
care a scos România din Marea Criză Economică din 1929-1933, Ion Inculeţ a
devenit viceprim-ministru.
 În 1940, momentul în care URSS cotropit teritoriul românesc dintre Prut şi Nistru,
marele patriot basarabean a suferit o puternică decepţie. Nu a trecut mult până când
avea să „depună armele". În noiembrie 1940, Ion Inculeţ a murit de inimă rea, la Iaşi.
 MARTIRUL BASARABIEI.
ION PELIVAN -PĂRINTELE
NAŢIONALISMULUI DIN
BASARABIA

 (n. 1 aprilie 1876, Răzeni, 
Imperiul Rus – d. 25 ianuarie 1954, 
Sighet) 
La 25 ianuarie 1954, într-o celulă sordidă şi supra-
aglomerată din închisoarea ungurească Sighet, murea,
măcinat de boli, bătăi şi inaniţie, la 78 de ani, un adevărat
martir al Basarabiei şi unul dintre cei mai mari eroi
necunoscuţi ai României: Ioan Gheorghe Pelivan.

Ni se aminteşte că s-a născut la data de 1 aprilie 1876 în

satul Răzeni (pe atunci județul Lăpușna, acum
raionul Ialoveni) şi că a fost un militant de vază al
mișcării de eliberare națională din Basarabia, om politic,
publicist, apărător și promotor al limbii române, animator al
vieții culturale.

A absolvit Seminarul Teologic din Chișinău (1898) și

Universitatea din Dorpat, Facultatea de Drept (1903).
Ion Pelivan a fost o personalitate politică importantă şi a
dus o activitate febrilă împotriva rusificării Basarabiei de către
imperiul țarist.A fost locțiitor de judecător al orașului Bălți și
creatorul primei grupări naționale din acest oraș, iar mai tîrziu a
fost deținut politic. murind in detentie la inchisoarea Sighet.
 Datorită activității sale, județul Bălți a
fost primul județ din Basarabia care în
1918 s-a pronunțat pentru Unirea
Basarabiei cu România

 
La 27 martie 1918 a votat pentru
unirea Basarabiei cu România.

Doar atât? Infim, faţă de viaţa,

activitatea, opera şi jertfa cutremurătoare
şi continuă a militantului pentru România
Mare!

Ancheta deputatului Ion Pelivan