Ion Constantin Inculeț 

A fost un om politic român, președintele Sfatului

Țării al Republicii Democratice Moldovenești,
ministru, membru titular (din 1918) al Academiei
Române. Este înmormântat în Biserica Sfântul Ioan
Botezătorul din Bârnova, aflată la periferia
municipiului Iași. Ion Inculeț a fost căsătorit cu
principesa Roxana Cantacuzino. Din căsătorie au
rezultat Ion I. Inculeț, Doctor Honoris Causa al
Universității Western Ontario (Canada), Membru de
onoare al Academiei Române, director al centrului de
electrostatică aplicată al Universității Western Ontario,
și fratele acestuia, George I. Inculeț.
 Biografie
Acum 134 de ani, în satul Răzeni,
judeţul Chişinău, s-a născut una dintre
cele mai importante personalităţi din
istoria României. Ion Inculeţ, cel care a
înăbuşit încercarea ruşilor de a
transforma Basarabia în Republică
bolşevică, a pornit iniţial pe drumul
ecleziastic. El a absolvit şcoala primară
în satul natal, iar în anul 1894 a fost
admis la Şcoala teologică din Chişinău,
 Deşi a fost printre cei mai buni studenţi, la sfârşitul
seminarului s-a îndreptat către o altă direcţie. S-a
înscris la facultatea de fizică şi matematică a
Universităţii Dorpat, în Estonia de azi. După un an de
studii, s-a transferat la Universitatea Imperială din
Sakt Peterburg, facultatea de fizică şi matematică, pe
care a aboslvit-o cu diplomă de gradul I.
 Deşi în tinereţe a a fost atras de iedeile socialiste, Ion
Inculeţ a fost un duşman al bolşevismului. După
absolvirea facultăţii din Sankt Petersburg, Capitala
Imperiului Rus pe atunci, a fost profesor la diverse şcoli
private din teritoriul rus. În anul 1917, când ultimul ţar
rus, Nicolae al II-lea, a abdicat, Ion Inculeţ a devenit
membul al Partidului Socialist Revoluţionar. A fost ales
ca deputat în Sovietul din capitala rusă şi a devenit
rapid unul dintre oamenii de încredere ai şefului
social-democrat al guvernului provizoriu, Aleksandr
Kerenski.
 Înăbuşirea revoluţiei bolşevice
.

Înăbuşirea revoluţiei bolşevice În această

funcţie de conducere, Incuţ a avut un rol
important în înăbuşirea unei revoluţii
bolşevice la Chişinău. Pe 6 ianuarie 1918,
bolşevicii rusofoni au încercat să dea o
lovitură de stat, să preia puterea de la
Chişinău şi să proclame o republică
socialistă sovietică în Basarabia.
 La 21 noiembrie 1917 Ion C. Inculeţ a fost ales
Preşedinte al Sfatului Ţării. La 6 ianuarie 1918 a avut loc
tentativa de preluare a Puterii la Chişinău de către
bolşevici. La 24 ianuarie "Sfatul Ţării" a proclamat cu
majoritate de voturi independenţa Basarabiei faţă
de Imperiul Rus, iar la 27 martie 1918 a proclamat cu
majoritate de voturi Unirea cu România

"La 21 noiembrie 1917 se deschide

Inculeţ în toate împrejurările a dovedit un calm
Sfatul Ţării, organ care avea să
desăvârşit şi sânge rece. Nici o hotărâre
vorbească în numele Basarabiei şi să
pripită, nici un pas nechibzuit. Se apropia ziua
decidă soarta ei. Preşedinte al acestui
cea mare - ziua Unirii- însă Inculeţ se gândea
parlament a fost ales în mod unanuim
la soarta ţăranului. Adeseori spunea: "Dacă
Ion Inculeţ. El întrunea toate calităţile
Dumnezeu ne va ajuta ca odată cu Unirea să
pentru a ocupa această mare
rezolvăm şi radical şi reforma agrară, adică să
demnitate: era calm, abil, împăciuitor,
dăm pământ ţăranilor, voi fi cel mai fericit om"
şi mai cu seamă extrem de răbdător"
Clădirea Sfatului Ţării, Chişinău,
 

Republica Democratică
Moldovenească, 1918
Conacul lui Ion Inculeţ din Bârnova,
judeţul Iaşi, România, azi
Bustul lui Ion Inculeţ în faţa
Conacului său de la Bârnova,
judeţul Iaşi, România