GUVERN

Moțiunea: Interzicerea comercializării produselor de tip fast-food către minori.

G1. Definiție: Fast-food este un termen american care tradus în română înseamnă ”mâncare
rapidă” și se referă la mâncarea preparată rapid, din alimente procesate, sărace în nutrienți și
bogate în calorii, care este servită în restaurantele de specialitate.

Argumentul 1.

Titlu: Argumentul alterării sănătății psihice prin dependența provocată.

Noi afirmăm că: Prin punerea în vânzare a unor produse de tip fast-food către minori
aceștia vor avea de suferit pe plan psihic din cauza dependenței pe care o provoacă.

Se spune adesea că mâncarea de tip fast-food ar crea dependență, dar asemenea

avertismentelor de pe pachetele de țigări, oamenii nu le dau importanță, consumând în
continuare, această dependență și atitudine de nepăsare fiind cu atât mai mare, cu cât
consumatorul este mai tânăr. Indiferent de importanța pe care o acordă consumatorii, aceste
produse cauzează într-adevăr mari probleme din cauza substanțelor care, combinate, dezvoltă
o dependență asemănată cu cea de droguri.

M1: Combinația de zahăr și sare din aceste produse ”rapide” induc o falsă
necesitate continuă.

Aceste alimente nesănătoase care conțin cantități uriașe de zahăr și sare pot avea o
influență asupra creierului adolescentului în același mod în care o face nicotina deoarece
oferă un gust delicios care activează eliberarea hormonului responsabil de plăcere –
dopamina – aceeași substanță care produce starea de euforie provocată de heroină sau
cocaină. Receptorii dopaminei își pierd din simțuri când nivelul dopaminei este foarte ridicat,
așa că trebuie să mănânci din ce în ce mai mult pentru a te simți împlinit pe plan culinar.

Exemplu:

Un experiment efectuat de Nora Volkow, director al Institutului Național privind Abuzul de

Droguri din Statele Unite a demonstrat legătura directă între mâncarea produselor de tip fast-
food și dependență. Cobaii folosiți în acest experiment au fost hrăniți timp de trei ani, fie cu o
dietă bogată în nutrienți fie cu una extrem de nesănătoasă, dar gustoasă.

Animalele hrănite cu mâncarea nesănătoasă, dar gustoasă și-au pierdut total controlul asupra
comportamentelor legate de alimentație, care este prima fază a dependenței. Acestea au
continuat să mănânce peste limită chiar și când anticipau că vor primi șocuri electrice.
M2: Aceste produse nu duc la sațietatea specifică senzorială, așa cum o fac produsele
bio.

Sațietatea specifică senzorială este tendința pentru arome mai distincte care să-ți
copleșească creierul, micșorând dorința de a consuma mai mult. Este de fapt mecanismul prin
care corpul se ghidează spre varietate și astfel, în momentul în care consumă mai mult dintr-
un singur lucru se satură și caută altceva. Totuși, produsele fast-food, din cauza diversității de
arome, nu conduc la această sațietate, deci, implicit, nu te fac să te saturi de ele, putând fi
consumate la nesfârșit, conducând astfel la crearea unei dependențe, în special în rândul
tinerilor care abia își formează capacitatea de a distinge ceea ce e bun și ceea ce nu pentru ei.

Exemplu:

Un exemplu sugestiv în acest caz este reprezentat de un experiment efectuat în 2014,

pe un grup de 300 de persoane. Acestea au fost puse să consume două tipuri de alimente :
cireșe și aripioare prăjite. După consumarea unei cantități mari de cireșe în prima zi a
experimentului, în cea de-a doua, voluntarii au manifestat o dorință mai scăzută pentru a
consuma cireșe, iar în a cincea zi a experimentului, aceștia nu și-au mai dorit să consume
deloc. Acest lucru nu s-a observat și în cazul aripioarelor, unii dintre voluntari manifestând
chiar un interes mai mare pentru acestea pe parcursul experimentului.

Concluzie: Produsele de tip fast-food nu trebuie să fie comercializate către minori

deoarece din cauza excesului de zahăr și sare, dar și din cauza faptului că nu duc la sațietate,
aceste alimente creează dependență.